Actul juridic civil

 Notiune si clasificare
 Structura actului juridic civil:
 Capacitate
 Consimtamant si vici
 Obiectul actului juridic civil
 Forma actului juridic civil
 Modalitatile actlui juridic ( conditie si termen)
 Nulitatea actlui juridic

Definitie:
Prin actul juridic civil se intelege manifestarea de vointa
sau, dupa caz, acordul de vointa facut cu intentia de a produce
efecte juridice, adica de a naste, a modifica sau a stinge un
raport civil concret.

Clasificare:
1. Dupa numarul partilor.
 Acte juridice unilaterale: sunt valabil incheiate de o singura persoana
La randul lor actele juridice unilaterale se subclasifica in:
 Acte j.unilaterale patrimoniale ( testamentul)
 Acte j,unilaterale nepatrimoniale ( recunoasterea
filiatiei unui copil din afara casatoriei)
 Acte juridice bilaterale: manifestarea de vointa a cel putin doua persoane.
 Acte juridice multilaterale: manifestarea de vointa a mai multe persoane.

2. Dupa scopul urmarit de parti.

 Acte j. cu titlu oneros: partea care procură celeilalte părti un anumit
folos, urmăreşte să obţină in schimb, un alt folos patrimonial
 Acte juridice cu titlu gratuit:o parte procură celeilalte părti un folos
patrimonial fără a urmări să primească nimic în schimb. Ex: donaţia,
comodatul, contractul de voluntariat

 Actele juridice cu titlu oneros pot fi clasificate la rândul lor în: acte
juridice comutative: părţile cunosc sau pot cunoaşte din chiar
 momentul încheierii lor,existenţa şi întinderea dr. şi obligatiilor ce le
revin. Ex: vânzarea-cumpărarea

 Acte juridice aleatorii: existenţa sau întinderea obligatiilor cel puţin

ale uneia dintre părti, depinde de un element nesigur numit „alea”
(hazard), părtile având în vedere la încheierea contractului,
posibilitatea unui câştig sau riscul unei pierderi Ex: contractul de
întreţinere

 !În cazul vânzării bunurilor viitoare dintr-un gen limitat, când

cumpărătorul şi-a asumat riscul nerealizării bunului, acest risc asumat
transformă vânzarea într-un contract aleatoriu

 !Contractele pot fi aleatorii prin natura lor sau prin voinţa părţilor

 Actele cu titlu gratuit, la rândul lor, pot fi:

a) liberalităţi: acte prin care o parte transmite celeilalte cu titlu
gratuit, un bun, o fracţiune din patrimoniul său, sau chiar
întregul patrimoniu Ex:mecenatul
b) acte dezinteresate: acte prin care o parte procură celeilalte un
folos, cu titlu gratuit, dar fără a-şi ştirbi propriul patrimoniu Ex:
împrumutul de folosinţă, mandatul gratuit.

3. Dupa criteriul timpului cand isi vor produce efectele.

 Acte j. intre vii ( inter-vivos): destinate sa produca efecte inca din
timpul vietii partilor, iar efectele se vor prelungi si dupa moartea lor.
o Doar pe timpul vietii: renta-viagera, contractul de intretinere.
o Si dupa deces: imprumutul, inchirierea, contractul de plata in
rate.
 Acte j. pentru cauza de moarte ( mortis-causa): destinate sa isi produca
efectele doar la moartea partii.
o Testamentul, asigurarea de viata.

4. Dupa felul si natural lor.

 Acte constitutive de drepturi: acte prin care se creeaza intre parti
raporturi juridice, avand in continut drepturi si obligatii correlative,
care iau nastere, ele neexistand anterior contractului.
o Casatoria, partajul
  Acte translative de drepturi: acte in care anumite drepturi se transmit
din patrimonial unuia dintre parti in patrimonial celuilalt.
o ACESTE ACTE AU EFECT DOAR PENTRU VIITOR.
o Donatia, contractual de vanzare.

 Acte declarative de drepturi: acte juridice prin care partile isi

recunosc, confirma, definitiveaza sau consolideaza drepturi care au
existat anterior incheierii actlui.
o Efectele actelor declarative retroactiveaza ( ex. Tunc)

5. Dupa importanta privind patrimonial.

 Acte de conservare: prin ele se urmareste pastrarea unor drepturi in
patrimonial persoanei, consolidarea si preintampinarea pierderii
lor.Sunt acte necesare si urgente.

 Acte de administrare: prin care se vizeaza fructificarea unui

bun/patrimoiul fara pierderea/ instrainarea lui.

 Acte de dispozitie: au ca rezultat iesirea unui bun din patrimonial

partii care inchieie actul, fara intentia de a-l inlocui ( vanzarea-
donatia), sau grevarea lui cu sarcini reale.( constituirea unei
ipoteci/gaj).

6. După criteriul cerinţelor de formare valabilă a actului juridic.

 Acte j. consensuale: se pot încheia valabil prin simpla manifestare de
vointă a părţilor.

 Acte j solemne (formale): a căror valabilitate este condiţionată de

exprimarea consimţământului părţilor într-o anumită formă solemna
cerută de lege ad validitatem sau ad solemnitatem.
o Ex: donaţia, testamentul

 Acte j. reale: a căror valabilitate este condiţionată atât de consimţământul

părtilor cât şi de predarea efectivă a lucrului (traditio rei)
o Ex: c. de împrumut

7. După rolul voinţei părţilor:

 Acte j subiective (ordinare): părtile stabilesc ele însele în mod liber
conţinutul raportului uridic, determinând dr. si oblig reciproce.
 Părtile pot modela efectele juridice ale actului şi pot deroga de la normele
juridice dispositive

 Acte j. condiţie: prin care părtile îşi manifestă voinţa de a încheia actul şi
de a se supune regulilor juridice care formeaza o anumită instituţie
juridică, fără a le putea modifica,sau deroga de la ele.
o Ex: căsătoria, adopţia

 !O categorie intermediară o reprezintă actele j. de adeziune: acte ale

cărui clauze esenţiale sunt impuse sau redactate doar de către una dintre
părţi.

8. După criteriul corelaţiilor existenţe:

 Acte juridice principale: au o existenţa juridică de sine stătătoare, iar
soarta lor nu depinde de un alt act.

 Acte juridice accesorii: nu au o existenţa de sine stătatoare, ci depind de

un alt act juridic principal.
o Ex: c. de gaj, ipotecă, arvună
 !Încetarea actului j. principal determină încetarea a.j. accesoriu, dar nu
şi viceversa.

9. După dependenţa de elementul „cauză”:

 Acte j. cauzale: valabilitatea lor depinde de valabilitatea
cauzei/scopului lor. Dacă actul are o cauză ilcită, imorală sau fictivă,
va fi nul.

 Acte j. abstracte: valabilitatea lor nu depinde de valabilitatea cauzei

o Ex: cambia, cecul.

 Acte j. obişnuite: pot fi încheiate valabil fie personal de partea

interesată, fie prin mandatar

 Acte j. strict personale: nu pot fi încheiate decât de parta interesată,

sub sancţiunea nulităţii.
o Ex: căsătoria,testamentul
 Acte juridice pure şi simple: căsătoria,adopţia
  Acte j. afectate de modalităţi: existenţa/executarea lor depinde de
elemente viitoare.
o Ex: vânzarea în rate, testamentul.
 Acte j. tipice(numite): sunt reglementate şi numite de lege

 Acte j. atipice(nenumite): nu sunt reglementate de lege, părţile

decizând conţinutul si forma lor m)

 Acte j. cu conţinut predeterminat

 Acte j. tipizate

Structura actlui juridic

 Capacitatea
Este aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a fi subiect de drept
in raporturile juridice civile si de a incheia acte juridice civile, devenind
titular de obligatii si drepturi.

o Forme:
a) Capacitatea de folosinta
b) Capacitatea de exercitiu

Capacitatea de folosinta:
¶ este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile.
¶ durata capacitatii de folosinta incepe la nastere si se incheie la
deces.
¶ drepturile copilului conceput ( nenascut), sunt recunoscute de la
conceptie, insa numai daca el se naste viu.

Capacitatea de exercitiu:
¶ este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice.
¶ incepe la data cand persoana devine majora (18 ani)
¶ minorul dobandeste prin casatorie capacitate deplina
¶ in cazul in care casatoria este anulata, minorul de buna-credinta
pastreaza capacitatea deplina de exercitiu.
 ¶ pentru motive temeinice, instant de tutela poate recunoaste
minorului care a implinit 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. In
acest scop vor fi ascultati si parintii sau tutorele minorului, luandu-
se, cand este cazul, si avizul consilului de familie.

Capacitatea de exercitiu restransa:

o Minorul care a implinit varsta de 14 ani are
capacitate de exercitiu restransa.
o Actele juridice ale minorului cu capacitate
de exercitiu restransa se incheie de catre
acesta, cu incuvintarea parintilor,sau
tutorelui, sau daca este cazul, cu autorizarea
instantei de tutela.
Incuvintarea sau autorizarea instantei de tutela poate fi data, cel mai
tarziu, in momentul incheierii actului.

Minorul cu capacitate de exercitiu restransa, poate face singur:

 Acte de conservare
 Acte de administrare care nu il prejudiciaza
 Acte de dispozitie de mica valoare, cu character current si care nu se
executa la data incheierii lor.

Minorul cu capacitate de exercitiu restransa, poate sa incheie cu

incuvintarea parintilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor
legii special, daca este cazul :
 Acte juridice privind munca
 Acte j. privid indeletnicirile artistice sau sportive.
 Acte j. referitoare la profesia sa.
In aceste caz, minorul exercita singur drepturile si executa tot astfel
obligatiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur din veniturile
dobandite.
Nu au capacitate de exercitiu:
 Minorul care nu a implinit 14 ani.
 Interzisul judecatoresc.
In acest caz, actele juridice se incheie, in numele acestora, de catre
reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege.
Persoana lipsita de capacitate de exercitiu poate incheia singura actele
anume prevazute de lege:
 Actele de conservare
 Actele de dispozitie de mica valoare, cu character current si care se
executa la momentul incheierii lor.
Actele pe care minorul le poate incheia singur, pot fi facute si de
reprezentantul sau legal, afara de cazul in care legea ar dispune altfel sau natura
actului nu i-ar permite acest lucru.

SANCTIUNE:
Sunt anulabile: CHIAR FARA DOVEDIREA UNUI PREJUDICIU
 Actele facute de persoana lipsita de capacitate de exercitiu,sau cu
capacitate restransa, altele decat cele premise,
 Actele facute de tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci
cand aceasta este ceruta de lege.

Cel lipsit de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa, poate

invoca si singur, in aparare, anulabilitatea actlui pentru incapacitatea sa
rezultata din minoritate sau din punerea sub interdictie judectoreasca.

NU inlatura anulabilitatea actlui:

Simpla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de cel lipsit de
capacitate sau cu capacitate restransa

Instanta, la cererea partii induse in eroare, poate mentine contractul

atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune civila adecvata, daca
incapabilul a folosit manopere dolosive.
 NU POT:

Persoanele capabile de a contracta nu pot opune minorului sau celui pus

sub interdictie incapacitatea acestuia.

POATE FI:
Actiunea in anulare poate fi exercitata de:
 reprezentantul legal,
 de minorul care a implinit varsta de 14 ani,
 ocrotitoul legal.
Atunci cand actul s-a incheiat fara autorizarea instantei de tutela,necesara
potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul in vederea actiunii in anulare.

Restituire, decat in limita folosului realizat:

Persoana lipsita de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa, nu
este obligate la restituire decat in limita folosului realizat.

Confimarea actului anulabil.

Minorul devenit major poate confirma actul facut in timpul minoritatii,
atunci cand el trebuia sa fie reprezentat sau asistat.
Dupa descarcarea tutorelui, el poate, sa confirme actul facut de tutorele
sau fara respectarea tuturor formalitatilor cerute ptr incheierea lui valabila.

CONSIMTAMANTUL SI VICIILE SALE.

Prin consmintamant se intelege exteriorizarea hotararii de a incheia un act
juridic civil.
Consimtamantul este o conditie de fond, esentiala, de valabilitate si
generala a actlui juridic.
Cerintele valabilitatii consimtamantului:
I. sa fie exprimat in cunostinta de cauza, adica sa provina de la o
persoana cu discernamant.
II. Sa fie serios, sau mai larg, sa fie exprimat cu intentia de a produce
efecte juridice.
III. Sa fie liber, adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.
 Viciile de consimtamant
 Eroarea
 Dol
 Leziune
 Violenta
I. EROAREA
Falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea actului juridic.
Eroarea este o deformare a realitatii care insa nu este provocata de cineva,
ci se datoreaza chiar celui aflat in eroare. ( este spontana)

Clasificare:
 Eroare esentiala
 Eroare neesentiala
Eroarea este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra:
 Naturii sau obiectului actlui juridic ce se incheie ( error in negotium),
o In sensul ca o parte crede ca incheie un anumit act iar cealalta parte
crede ca incheie un alt act.
 Identitatii fizice a obictului contractlui ( error in corpore),
o In sensul ca una dintre parti crede ca trateaza cu privire la un anumit
bun iar cealalta parte crede ca trateaza cu privire la un alt bun.
 Calitatii substantiale ale obiectului prestatiei ori altei imprejurari considerate
esentiale de catre parti in absenta caruia actul juridic nu s-ar fi incheiat (
error in substantiam)
Eroarea neesentiala-eroarea care priveste simplele motive ale
contractlui nu este esentiala, cu exceptia cazului in care asemenea motive
sunt considerate hotaratoare.
 Simpla eroare de calcul, nu atrage anularea contractlui, ci numai
rectificarea la cererea unuia dintre parti, afar de cazul in care,
contretizandu-se intr-o eroare asupra cantitatii, a fost esentiala
pentru incheierea contractului.
 Eroarea de fapt
 Eroarea de drept
Eroarea de fapt consta in falsa reprezentare a unei stari sau situatii faptice
la incheierea actului juridic civil.
 Eroarea de drept este falsa reprezentare la incheierea actlui juridic civil a
existentei ( partea nu stie ca exista, ori dimpotriva, crede ca exista) sau
continutul unei norme juridice.
 Eroarea scuzabila
 Eroarea nescuzabila
Eroarea scuzabila este ceea care nu poate fi reprosata partii care a avut o
falsa reprezentare a realitatii la incheierea actlui juridic, deci care nu este
urmarea lipsei de infomare sau neglijenta partii respective.
Eroarea nescuzabila este acea eroare imputabila partii in sensul ca : *faptul
asupra caruia s-a purtat eroarea poate fi cunoscut cu diligenta rezonabila*

Conditiile pnetru a fi invocate eroarea:

 Eroarea sa fie esentiala
 In actele juridice bilaterale sau plurilaterale cu titlu oneros, trebuie ca
partea contractanta sa fi stiut sau sa fi trebuit sa stie ca elemental asupra
caruia cade eroarea a fost decisive pentru incheierea actului.
 Daca contractual este incheiat prin reprezentant, el va fi anulabil atunci
cand consimtamantul reprezentantului este viciat. Daca viciul priveste
elementele stabilite de reprezentant, contractual este anulail numai daca
vointa acestuia este viciata.
 Elementul de fapt sau de drept asupra caruia poarta eroarea sa fi fost
decisive pentru incheierea contractlui.
 Eroarea sa fie scuzabila, iar caracterul scuzabil al erorii va fi apreciat in
concreto.
 Eroarea sa nu fi fost asumata.
 Eroarea sa fie invocate cu buna-credinta—buna credinta este prezumata
pana la proba contrara.
Proba erorii:
Eroarea fiind o stare de fapt poate fi dovedita prin orice mijloc de proba,
inclusive prin martorii si prezumtii.
Sanctiune:
Nulitate relativa.
Actiunea in justitie poate fi continuata de succesori universali sua cu titlu
universal.
Adaptarea contractlui:
 Contractual acceptat de contractant va fi executat asa cum l-a inteles cel
cazut in eroare.
 Poate avea loc doar inainte de promovarea actiunii in anulare.
 Cealalta parte trebuie in termen de 3 luni sa declare ca este de accord cu
executarea sau sa execute fara intarziere contractual asa cum a fost inteles
de partea aflata in eroare

II. Dolul.
Consimtamantul este viciat prin dol, atunci cand partea care s-a
aflat intr-o eroare provocata de manoperele dolosive ale celeilalte parti,
ori cand aceasta din urma a omis,in mod fraudulos sa-l informeze pe
contractant asupra unor imprejurari pe care se cuvenea sa I le dezvaluie.
*inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace vicle, pentru a o
determina sa incheie un anumit act juridic.*
Alcatuire:
 Un element obiectiv ( material), ce consta in utilizarea de mijloace
viclene pentru a induce in eroare.
 Un element subiectiv ( intentional), ce consta in intentia de a
induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa incheie un
anumit act juridic.
Nu constituie dol:
 Simplul fapt de a profita la incheierea actului juridic de ignoranta sau de
lipsa de experienta a unei persoane, nu constituie dol, deoarece lipseste
elemental obiectiv, insa, nevalabilitatea actlui ar putea fi atrasa de alte
cauze.
 Provocarea unei erori din simpla neglijenta, fara rea-credinta,nu
constituie dol, insa intr-o asemenea situatie,partea indusa in eroare din
neglijenta celeilante parti, va putea sa solicite despagubiri, daca este
cazul.
 Lipsa discernamantului si dolul sub forma captatiei ( vizeaza
generozitatea dispunatorului), se exclud, datorita incompatibilitatii lor.
 Nu exista dol, daca imprejurarea pretinsa ascunsa, era cunoscuta de
cealalta parte.
 Conditiile dolului:
 Sa fie determinant pentru manifestarea de vointa de a incheia actul
juridic.
 Sa provina de la cealalta parte sau de la un reprezentant,prepus, sau
gerant al acestuia, ori chiar de la un tert.
 Partea care este victim dolului unui tert nu va putea cere anularea doar
daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca dolul la incheierea
contractului.

Proba dolului:
 Partea care invoca dolul ca viciu de consimtamant,va trebuii s ail
dovedeasca, deoarece dolul nu se presupune, prin orice mijloc de
proba, inclusive prob testimonial si prezumtii.

Sanctiune:
 Nulitatea relativa
 Existent elementului material in structura dolului, justifica si
exercitarea unei actiunii in raspundere civila delictuala, astfel
victim dolului are la indemana doua actiuni:
a) O actiune in declararea nulitatii relative a actlui juridic
b) O actiune in repararea prejudiciului ce i-afost cauzat,ca
urmarea a mijloacelor frauduloase folosite
Aceste doua actiunii pot fi cumulate, in sensul ca se poate cere atat
nulitatea actului( anulabilitatea) cat si despagubiri.

Indiferent daca dolul a vizat un element hotarator sau nu in

incheierea contractlui, victima dolului poate opta pentru mentinerea
contractlui, cu echilibrarea corespunzatoare a prestatiilor, tinandu-se cont
de prejudiciul pe care l-a suferit ca urmare a dolului.
Chia daca art. 1257, se refera doar la reducerea prestatiei celui al
carui consimtamant a fost apreciat prin dol, apreciem ca este posibila si
majorarea prestatiei celeilalte parti.
 Confirmarea ( adica renuntarea expresa sau tacita la dreptul de a invoca
nulitatea relativa) unui contract anulabil prin vicierea prin dol sau violenta, nu
implica prin ea insasi renuntarea la dreptul de a cere daune-interese.

III. Violenta

Acel viciu care consta in amenintarea unei persoane cu un rau

de natura sa ii produca, fara drept, o temere ce o determina sa
incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
¶ Obiectul amenintarii poate fi de natura patrimoniala sau poate viza
integritatea fizica sau morala a unei persoane.

Conditiile violentei:
 Amenintarea sa fie injusta( ilegitima)
 Amenintarea sa fie determinant pentru incheierea actlui, iar
amenintarea sa aiba o anumita intensitate.

«® Amenintarea poate provenii si de la un tert

«® simpla temere reverentiara ( temerea ce priveste respectul si afectiunea
pentru o persoana), fara violenta, nu atrage nulitatea contractului.

«® Contractul incheiat de o parte aflata in stare de necesitate nu poate fi anulat

decat data cealalta parte a profitat de aceasta imprejurare.

«® in actele juridice bilaterale sau plurilaterale , amenintarea sa provina de la

cealalta parte, daca provine de la un tert, cocontractantul sa cunoasca sau sa fii
trebuit sa cunoasca violenta savarsita de tert.

Sanctiune:
 Nulitatea relative a actului.
 Victima violentei poate solicita restituirea prestatiei effectuate.
 IV. Leziunea
Prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii
unui contract
 Se poate vorbi de leziune doar în contractele bilaterale cu caracter oneros
şi comutativ, în care părţile se obligă la prestatii reciproce.

 Leziunea este compusă dintr-un element material(obiectiv) ce consta într-

un prejudiciu material al victimei leziunii + un element subiectiv
(psihologic) ce consta în exploatarea stării de nevoie, a lipsei de
cunoştinţe sau de experienţă a părtii defavorizate

 ↓↓↓ In cazul minorilor, consimţământul este considerat viciat numai

daca leziunea depăşeşte jumătate din valoarea pe care o avea la momentul
incheierii contractului prestatia promisă/executată de partea lezată

 Tot în cazul minorului, poate exista leziune şi daca actul antrenează o

obligatie excesiva prin raportarea la starea sa patrimonială.

 In cazul majorilor, pentru leziune nu este suficientă disproporţia

prestatiilor, fiind necesar şi ca actul juridic să se fi încheiat prin profitarea
de anumite situatii în care se afla cel lezat

↓↓↓ Conditiile leziunii in cazul minorilor:

 Minorul sa aiba capacitate de exercitiu restransa (14-18 ani)
 Sa fie un act juridic cu titlu oneros si comutativ
 In cazul in care minorul incheie personal si singur un act juridic,
aceasta va putea fi anulat pentru leziune chiar daca prejudiciul nu
reprezinta jumatate din valoarea propriei prestatii.

↓↓↓ Conditiile leziunii in cazul majorilor:

 Actul incheiat sa faca parte din categoria actelor cu tiltu oneros si
comutativ
 Leziunea sa depaseasca jumatate din valoarea pe care o avea la incheierea
contractului prestatia promisa sau executata de partea lezata.
 Disproportia dintre prestatii sa se datoreze starii de nevoie, lipsa de
experienta sau de cunostinte.

Proba: orice mijloc de proba

Sanctiunea: nulitatea relativa→ reducerea obligatilor celui lezat, sau
adaptarea contractlui.

Asemanari intre eroarea esentiala →dol→violenta→leziune:

1. Toate sunt imprejurari de fapt care impiedica formarea sau darea unui
consimtamant liber exprimat.
2. Sanctiunea care intervine, in principiu, este aceasi, →nulitatea
relative.
3. Viciul de consimtamant trebuie sa existe in momentul incheierii actlui
juridic.
4. In cazul actelor bilaterale sau plurilaterale ( contractelor), nu este
necesar ca viciul sa fie comun.
5. Cel care invoca viciu trebuie sa il dovedeasca deoarece acesta nu se
prezuma.
Deosebiri intre eroarea esentiala →dol→violenta→leziune:
1. Dolul si violenta sunt alcatuite atat dintr-un element obiectiv cat si
un element subiectiv, pec and eroarea esentiala presupune doar un
element subiect iar leziunea intra dupa caz, fie numai un element
obiectiv, fie atat un element subiectiv cat si un element obiectiv.
2. Imprejurarea fals reprezentata in cazul erorii esentiale, respective
temerea insuflata in cazul violentei, trebuie sa fie determinanta ptr
incheierea actului juridic, in schimb, in cazul dolului, nu este
necesar ca aceasta sa fi fost necesar pentru incheierea actului
juridic.
3. Eroarea, dolul si violenta sunt aplicabile atat atelor unilaterale,
bilaterale, plurilaterale, pec and leziunea este aplicabila unei
categorii limitata de acte juridice.
4. Spre deosebire de eroarea esentiala care este spontana, dolul si
violenta care sunt si fapte ilicite, pot sa atraga si raspunderea civila
delictuala.
5. In cazul erorii si a leziunii, legea prevede posibilitatea adaptarii
contractlui la initiative celeilalte parti, iar in cazul dolului si al
violentei, legea permite celui al carui consimtamant a fost viciat sa
opteze pentru mentinerea contractlui, cu echilibrarea
corespunzatoarea a prestatiilor; iar in cazul leziuni, cel al carui
consimtamant a fost viciat poate cere reducerea sau sporirera uneia
dintre prestatii.
 Obiectul actului juridic.

═ Conduita partilor stabilita prin acel act, adica actiunile sau

inactiunile la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partile, iar
pentru ipoteza in care conduita privea un bun, se spune ca bunul formeaza
obiect derivate al actului juridic.

Condiţii de valabilitate ale obiectului actului juridic: să

existe, să fie determinat şi să fie licit ->sub sanctiunea nulitătii absolute.

Condiţii de valabilitate ale obiectului obligatiei (prestatia

la care se angajează debitorul): să fie determinat sau determinabil şi să fie licit -
> sub sanctiunea nulităţii absolute.
Condiţiile bunului care formeaza obiectul obligatiei:
Obiectul să existe -să existe în momentul încheierii contractului (cu
excepţia situaţiilor când legea permite vânzarea unor bunuri viitoare) -
când bunul a existat anterior momentul încheierii contractului dar a pierit
partial, cumpărătorul poate cere fie anularea vânzării, fie reducerea
corespunzătoare a pretului.
Obiectul să fie determinat sau determinabil -> sanctiunea nulităţii
absolute !în cazul bunurilor materiale trebuie să se determine cantitatea,
sau să fie cel puţin determinabilă !atunci când calitatea nu este
determinată, această trebuie să fie rezonabilă, sau cel puţin de nivel
mediu !pretul să fie determinat sau determinatbil.
Obiectul să fie licit şi moral
Bunul să fie în circuitul civil (arme,muniţii, stupefiante, deşeuri toxice ->
condiţii restrictive)
Obiectul să fie posibil (prestatia sa poată fi executată)
Obiectul să constea într-un fapt personal al celui ce se oblige
Cel se se obligă a da, să fie titularul dreptului respective
Excepţie: daca prin lege nu se preve altfel, bunurile unui tert pot face
obiectul unei prestatii, debitorul fiind obligat sa le procure şi să le
transmită creditorului.
 Cauza actului juridic civil ( scopul)
═ obiectivul urmarit la incheierea acestuia.
═Def: motivul, scopul concret în vederea căruia se încheie un act juridic.
Elemente:
1. un element abstract, obiectiv şi invariabil care consta în reprezentarea
scopului direct şi imediat al consimţământului -> causa proxima
2. un element concret, subiectiv şi variabil care consta în scopul mediat al
consimţământului (motivul determinant al încheierii actului)-> causa remota
Conditiile de valabilitate ale cauzei:
a)să fie un motiv determinant care să cosntituite cauza impulsivă şi
determinantă a vointei
b)motivul determinant sa fie cunoscut sau să fi putut fi cunoscut de cealaltă
parte
c)cauza să existe, sub sancţiunea nulitătii relative
d)cauza să fie licită şi morală (sa nu contravină bunelor moravuri, legii şi
ordinii publice)
Proba cauzei: legea prezumă existenţa şi valabilitatea cauzei deci sarcina
probei incumbă celui care invocă lipsa/valabilitatea cauzei -> admis orice mijloc
de probă.
Sanctiunea lipsei cauzei: anulabilitatea contractului cu excepţia situatiei
în care contractul a fost gresit calificat Cauza ilcită sau imorala determina
nulitatea absolută!
↓↓↓!Exista şi acte juridice abstracte sau ACAUZALE, fiind acte
generatoare de drepturi de creanţă, şi sunt valabile independent de cauza lor.Ex:
titlurile de valoare (la purtător, la ordin sau nominale).
 Forma actului juridic civil.
═modul în care se exteriorizează vointa internă a părtii/părţilor actului
juridic.
 Principiul consensualismului actelor juridice civile→un act
juridic civil este valabil încheiat prin simpla manifestare de
voinţă a părtilor, indierent de forma în care ea se exteriorizează.

 Atunci când contractul este încheiat în lipsa formei pe care legea

o cere pentru încheierea sa valabila→sancţiunea este nulitatea
absolute.
 De la principiul consensualismului există 3 excepţii:

a) forma cerută ad validitatem,

b) forma ceruta ad probationem s
c) forma ceruta pentru opozabilitatea faţa de terţi

Forma ceruta ad validitatem

 Constituie o exceprie de la principiul consensualismului
 Unele acte juridicile civile trebuie incheiate intr-o formă solemnă pentru a
fi valabile
 Forma ad valaditatem poate fi forma autentica (notar sau functionar
public) dar şi forma scrisă
EX: donaţia, întretinerea, declaratia de renuntare la un drept, constituirea
ipotecilor, testamentul, revocarea testamentului, fideiusiunea.
Caracterele formei ad validitatem
 este un element constitutiv esenţial al actului juridic, iar nerespectarea lui e
sanctionată cu nulitatea absolute.
 este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă.
 este exclusive.
 Conditiile formei ad validitatem:
 intregul act trebuie sa imbrace aceasta forma
 actul aflat în interdependenţă,actul care determină ineficienţa unui act
solemn dar şi modificarea contractului trebuie să îmbrace forma specială

Forma cerut ad probationem

 este o formă cerută pentru dovedirea existenţei şi conţinutului actului juridic
respective
 de regulă forma ad probationem este scrisă (sub semnătura privata sau
înscris autentic).
 actele juridice al căror obiect au o valoare mai mare de 250 lei nu pot fi
dovedite decât printr-un inscris (valabil şi în cazul contractelor de asigurare,
de depozit, de sponzorizare, de comision, de agenţie)

Caracterele formei ad probationem:

 este o formă obligator.
 nerespectare ei atrage sanctiunea imposibilitătii dovedirii actului.
 este o excepţie de la principiul consensualismului.

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

 este o formă necesară pentru a putea face actul juridic opozabil şi
persoanelor care nu au participat la încheierea lui, în scopul ocrotirii dr. şi
intereselor lor.
 este o formă obligatorie şi nu facultative.
 sanctiunea nerespectăiri este inopozabilitatea faţa de terti, şi nu nulitatea
lui.
 publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de
Garanţii Reale Mobiliare, registrul comertului, etc.
 îndeplinirea formelor de publicitate poate fi ceruta de orice persoană,
chiar daca este lispită de capacitate de exerciţiu.
 Modalitatile actului juridic civil
═ sunt anumite elemente sau împrejurări viitoare care influenţeaza
eficacitatea sau executarea dr. şi obligatiilor rezultate din actul juridic.
 obligatiile pot fi pure şi simple, sau afectate de modalităţi
 actele juridice pot fi pure si simple, acte juridice care nu pot exista
decât afectate de modalităţi sau acte juridice mixte (precum
donaţia).

Termenul:
o este un eveniment viitor şi sigur ca realizare, de care depinde
începerea sau stingerea efectelor actului juridic
o termenul poate fi o data calendaristică, o durata determinată sau un
eveniment viitor.
Clasificarea termenelor:
1.În funcţie de cunoaşterea sau necunoaşterea momentului în care se va
împlini:
o termenul cert: a cărui dată sau moment de implinire este cunoscut din
chiar momentul încheierii actului, fie prin fixarea datei caracteristice, fie
în mod indirect, prin fixarea duratei lui.
o termenul incert:a cărui data de împlinire nu este cunscuta în momentul
încheierii actului juridic, deşi se ştie cu precizie ca respectivul eveniment
se va împlini.
2.După izvor:
a)t. voluntar (convenţional): stabilit de părţi
b)t. legal: stabilit de legiuitor
c)t. judiciar: stabilit de judecător
3.După modul cum rezulta din actul juridic:
a)t. expres: rezultă expres din actul juridic pe care le afectează
b)t. implicit (tacit): nu este prevăzut expres, dar poate fi dedus
4.După efectele pe care le produc:
a)t. suspensiv: amână începerea exercitării dreptului şi a executării obligatiei
până în momentul implinirii lui
b)t. extinctiv: amână stingerea exercitării drepturilor şi a executăiri obligatiilor
corelative,pâna la împlinirea lui.

5.După părtile care beneficieaza de el:

a)în favoarea debitorului
b)în favoarea creditorului
c)în favoarea ambelor părti
→!Numai partea in favoarea căreia s-a stipulat termenul paote renunţa la
beneficiul lui, iar din momentul renuntării, obligatia devine exigibilă.
→ !Debitorul ajuns in stare de insolvabilitate, este decăzut din beneficiul
termenului (ca o sancţiune civilă).
Efectele termenului
a)În cazul termenului suspensiv: drepturile şi obligatiile dintre părti sunt
valabile din chiar momentul încheierii actului juridic, dar drepturile nu încep să
se exercite si obligatiile nu devin exigibile decât în momentul împlinirii
termenului suspensive
*daca debitorul în favoarea căruia este stabilit termenul suspensiv, exercita de
bună voie obligatia inainte de împlinirea termenului, el face o plata valabilă si
nu poate cere restituirea plaţii făcute anticipat
*daca debitorul nu face plata înainte, creditorul nu-l poate sili să o faca inainte
de împlinirea termenului suspensiv
*până la împlinirea termenului, creditorul poate lua măsuri de conservare a
dreptului său
*termenul începe să curgă de la data renunţarii la beneficiul termenului stabilit
in favoarea creditorului
*împlinirea termenului produce doar efecte pentru viitor (ex nunc).
b) În cazul termenului extinctiv, pâna la împlinirea termenului, dr. şi oblig.
părtilor exista si se executa in mod normal, iar la împlinirea termenului ,
raportul juridic incetează şi dr. şi oblig părtilor se sting.
Conditia.
═def:este un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveste realizarea sa, de care
depinde eficacitatea sau desfiinţarea dr şi obligatiilor născute din actul juridic
→condiţia reprezinta un eveniment viitor a cărui realizare este nesigura.
Clasificarea conditiilor:
1.După criteriul efectelor:
→c. suspensivă: de indeplinirea căreia depinde eficacitatea obligatiei -până la
împlinirea condiţiei, efectele actului sunt suspendate,dar o data îndeplinită, actul
îşi produce efectele pe deplin: debitorul trebuie să efectueze prestatia, iar
creditorul are dreptul să obţină prestatia datorată
→împlinirea evenimentului, are efect retroactiv, din momentul încheierii
actului (ex tunc).
condiţia rezolutorie:
→ de îndeplinirea ei depinde desfiintarea cu efect retroactiv a dr si obligatiilor
conţinute de actul juridic
→prin implinirea ei, conţinutul actului juridic se desfiinţează cu efect
retroactive.
2.După criteriul naturii evenimentului viitor:
→c. cazuală: consta într-un eveniment viitor a cărui îndeplinire depinde de
hazard
→c mixtă: consta într-un eveniment viitor a carui îndeplinire depinde de vointa
uneia părti şi de cea a unei terţe persoane
→ condiţia potestativă: consta intr-un eveniment viitor a cărui realizare
depinde de vointa uneia dintre părti:
*condiţie potestativa simplă: depeinde de vointa uneia dintre părţi dar şi de un
fapt exterior,sau de voinţa unei terţe persoane nedeterminate
*condiţie pur potestativă: depinde doar de vointa uneia dintre părţi ->este
nulă.
3.
c. pozitivă: consta în îndeplinirea unui eveniment viitor şi nesigur
c. negativă: consta in neîndeplinirea unui eveniment
4.
condiţia imposibilă: consta într-un eveniment care se nu se poate îndeplini
c. ilcită: consta într-un fapt contrar legii
c imorală: contravine bunelor moravuri
Condiţiile de valabiliate ale condiţiei: să fie posibilă licită, morală, să
nu fie suspensivă şi să depindă exclusiv de vointa debitorului
!→Partea în interesul căreia a fost stipulata conditia, poate renunta unilateral la
acest beneficiu, dacă respectiva condiţie nu s-a împlinit
Efectele conditiei suspensive:
PENDENTE CONDITIONE (atâta timp cât condiţia suspensivă nu s-a
îndpelinit)
→creditorul nu poate pretinde executarea obligatiei -daca debitorul face acte de
executare înaintea indeplinirii condiţiei, poate cere restituirea lor ca plăţi
nedatorate
→obligatia nu poate fi stinsă prin compensatie -prescripţia nu incepe să curgă -
lucrul rămâne in proprietatea şi pe riscul actualului proprietar
→creditorul poate face acte de conservare
→creditorul poate înstrăina dreptul său,iar dobânditorii vor fi supuşi aceleiaşi
condiţii suspensive
→poate consimţi o ipotecă (dar afectata de condiţie).
DEFICIENTE CONDITIONE (adică atunci când conditia nu se
indeplineşte)
→dr şi obligatiile părtilor se desfiinteaza retroactiv din momentul incheierii
actului, părţile fiind puse în situatia anterioară
→debitorul nu este obligat la exectare, iar prestaţiile efectuate vor fi restituite
→garanţiile constituite de creditor se desfiintează (fiind accesorii obligatiei
garantate şi desfiintate)
→drepturile constituite de debitor în favoarea unor terte persoane se
consolideaza, iar cele ale creditorului se desfiinţează.
EVENIENTE CONDITIONE (în perioada ulterioara îndeplinirii
condiţiei)
→efectele actului juridic se produc retroactiv, ca şi cum actul juridic ar fi fost
un act pur şi simplu -debitorul este obligat la executarea obligatiei
→acte incheiate de proprietarul sub conditie suspensivă sunt valabile şi produc
efecte de la data încheierii lor
→prescripţia extinctivă începe să curgă de la data îndeplinirii condiţiei
→fructele culese de debitorul sub conditie până la momentul îndpelinirii
ei,rămân ale sale
→debitorul va culege fructele doar din momentul îndeplinirii conditiilor
→actele de conservare şi admnistrare făcute de debitor rămân valabile
Efectele conditiei rezolutorii:
PENDENTE CONDITIONE
→actul jurdic produce efecte ca şi când ar fi fost un act pur şi simplu
→obligatiile debitorului trebuiesc executate -dobânditorul bunului devine
proprietar
→dobânditorul poate transmite sau greva dreptul dobândit
EVENIENTE CONDITIONE
→atunci când se îndeplineste condiţia rezolutorie, dr şi obligatiile se
desfiinţează retroactiv, ca si cum nu ar fi existat niciodata
→prestatiile executate se restituie
→drepturile constituite de dobânditor în favoarea unor terte persoane se
desfiinţeaza
→riscurile realizate rămân în sarcina debitorului
→riscurile realizate sunt suportate de dobânditor
→actele de conservare şi administrare făcute de dobânditor rămân valabile
DEFICIENTE CONDITIONE :când condiţia nu se realizează actul se
consideră pur şi simplu,iar prestatiile executare rămân valabile-> dobânditorul
îşi consolideaza dreptul iar transmiţătorul îl pierde.
Comparatie intre termen si conditie
-asemănări:
→ambele sunt modalităţi ale actului juridic
→ambele constau în evenimente viitoare încheierii actului juridic
-deosebiri:
→termenul este un eveniment viitor şi sigur/condiţia este un eveniment
viitor şi nesigur
 →termenul afectează doar executarea obligatiilor/condiţia afecteaza
eficacitatea sau desfiinţarea obligatiilor si a dr.
→împlinirea termenului produce efecte numai pentru viitor (ex nunc) iar
a obligatiei, produce efecte retroactive (ex tunc).
Sarcina
═ Def: este o obligatie (de a da,a face,sa a nu face) impusa de către
dispunător gratificatului în actele juridice cu titlu gratuit
Clasificare:
a)sarcina poate fi stabilita de dispunător în favoarea sa -> doar in cazul
donatiilor
b)în favoarea gratificatului
c)în favoarea unei terţe persoane ->este o formă a stipulatiei pentru altul
!Atunci când sarcina egalează sau depăşeşte avantajul obţinut, actul
devine din liberalitate, un act cu titlu oneros
Condiţii: sarcina trebuie să fie posibilă, licită şi morală
Efectele sarcinii:
→daca gratificatul îndeplineşte sarcina, actul juridic gratuit se
consolideaza ca şi când ar fi fost un act pur şi simplu
→în caz contrar, dispunatorul sau moştenitorii pot cere executarea
sarcinii sau revocarea donaţiei/legatului, în termen de 3 ani de la data când
sarcina trebuia executată
→reovocarea produce efecte retroactive
Comparatie intre sarcina si conditie:
→sarcina afectează doar liberalitătile, iar conditia poate afecta orice act
juridic
→ambele afectează eficacitatea actului.
 Nulitatea actului juridic.
═ lipsa de valoare, ineficacitatea unui act din cauza absentei unei conditii
de fond/forma
═ sanctiunea de drept civil ce desfinteaza actul juridic atunci cand a fost
incheiat cu nesocotirea conditilor sale de validitate impuse de lege.
o Functiile nulitatii:
o F. preventive
o F reparatorie
o F. sanctionatorie
Delimitarea nulitatii de alte cauze de ineficacitate ale actului juridic.
1. De rezolutiune: sanctiunea civilă care consta în desfiintarea cu
efect retroactiv(ex tunc) a unui contract sinalagmatic cu executare
imediata, la cererea uneia dintre părti ca urmare a neexecutării
obligatiei celeilalte părti din cauze imputabile acesteia.
→Rezolutiunea se aplica doar contractelor cu aplicare dintr-o data, in schimb
nulitatea se aplica oricarui tip de contract.
→ rezolutiunea intervine pentru cauze ulterioare incheieri actlui, iar nulitatea
pentru cauze anterioare sau concomintente incheieri.
→ in cazul rezolutiunii, instant poate acorda un termen de gratie debitorului.
→ in cazul rezolutiunii, raspunderea pentru daunele pricinuite prin desfintarea
actului este o raspundere contratuala, iar in cazul nulitatii, o raspundere
delictuala.
2. De reziliere: desfiintarea pentru viitor (ex nunc) a unui contract
sinalagmatic cu executare succesivă în timp ca urmare a
neexecutării obligatiei uneia dintre părti din cauze imputabile
acesteia.
3. De inopozabilitare: sancţiunea civilă care face ca un act juridic
să nu producă efecte şi să nu se impună respectarea lui terţelor
persoane, ca urmare a nerespectăiri de către părti a formelor de
publicitate.
→inopozabilitatea se aplica doar actelor pentru care legea prevede respectarea
unor forme de publicitate, iar nulitatea se apluca tututot actelor juridice.
→inopozabilitatea sanctiuneaza neindeplinirea unor conditii de publicitate, pec
and nulitatea sanctioneaza neindeplinirea unor conditii de valabilitate.
 4. De revocare: sanctiune civil ace consta in inlaturarea efectelor
actului juridic datorita ingratitudinii gratificatului ori neexecutarii
culpabile a sarcinii.
→revocarea presupune un act juridic valabil incheiat, iar nulitatea nu.
→ cauzele de revocare sunt ulterior incheierii actului, iar nulitatea presupune
acte anterior sau concomitant incheierii actului.
→ revocarea se aplica actelor cu titlu gratuit, iar nulitatea oricarui act.
5. De caducitate: formă de ineficacitate care lipseste un act juridic
de efecte datorita unui eveniment independent de vointa părtilor,ce
survine ulterior incheierii valabile a actului.
→cauzele caducitatii sunt independente de vointa partilor, iar cele ale nulitatii
apartin partilor.
→efectele caducitatii nu retroactiveaza, ca in cazul nulitatii.
6. De reductiune:
→reductiunea se aplica doar actelor civile cu titlu gratuit, iar nulitatea oricaror
acte.
→ reductiunea poate fi ceruta doar de mostenitori rezervatari.
→reductiuneaa presupune un act juridic incheiat valabil iar nulitatea nu
7. De inexistenta: sanctiunea care declara invaliditatea unui act
care s-a indeplinit cu neobservarea conditiilor esentiale prevazute
pentru existent sa.
→ nulitatea presupune un act juridic imperfect incheiat, iar inexistenta un act
care nu exista din punct de vedere juridic.
→actul lovit de nulitate produce efecte pana la declararea sa ca lovit de nulitate,
iar cel inexistent este lipsit de efecte chiar de la crearea sa.
→ actul nul poate fi refacut sau confirmat, spre deosebire de cel inexistent.

Clasificare nulitatilor:
1. În funcţie de natura interesului ocrotit
a)nulitatea absolută:
- poate fi invocata de orice persoană interesată, chiar şi din oficiu de către
instanţa de judecată
-poate fi invocata oricând , pe cale de actiune sau pe cale de excepţie
-nu poate fi acoperita prin confirmarea actului
b)nulitatea relativă:
-poate fi invocată doar în limita termenului legal de prescripţie (3 ani)
-poate fi acoperita prin confirmarea actului de către cel îndreptatit a cere
anularea lui (în mod expres sau tacit)
-poate fi invocată doar de o persoană în intersul căreia a fost edictata dispoziţia
legală
o EXCEPTII:
→ dacă una dintre părti este incapabilă, nulitatea relativă poate fi invocată de
reprezentantul legal sau de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de
exerciţiu restrânsă.
→daca una dintre părti decedează, dr de a actiona în nulitate relativă este
transmis avânzilor săi universali.
→creditorii chirografari ai părtii ocrotite pot acţiona în anularea actelor
debitorului lor pe calea actiunii oblice.
→poate fi invocată şi de procurer
Comparatie intre nulitatea relative si nulitatea absoluta:
→nulitatea absoluta poate fi invocate de orice persoana interesata, ( inclusive
de instant din oficiu), iar nulitatea relative poate fi invocate numai de catre
persoana al carui interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic.
→nulitatea absoluta este impresriptibila atat pecale de actiune cat sip e cale de
exceptie, spre deosebire de nulitatea relativa care este prescriptibila pe cale de
actiune.
→ ptr nulitatile relative opereaza principiul liceitatii confirmarii, iar ptr
nulitatea absoluta functioneaza cel al iliceitatii confirmarii.
→ consecintele nulitatii absolute sunt identice cu cele ale nulitatii relative.
2. Dupa intinderea efetelor sanctiunii:

a)nulitate totală: desfiinţeaza actul in întregime: când clauzele sunt contrare

legii,ordinii publice sau bunelor moravuri, sau când nu sunt considerate clauze
nescrise
b)nulitatea parţială: desfiineaza doar o parte din efectele actului juridic
sanctionat (pe cele care sunt contrarii scopului normelor înălcate la încheierea
actului)
 3. Dupa cum este sau nu prevazuta de lege.
a)nulitatea expresă (textuală): când este prevăzută expres de un text de lege
b)nulitatea virtuală (tacită,implicită): când sanctiunea nu este prevăzuta
expres de lege, dar nevalabilitatea actului rezulta neîndoielnic din caracterul
imperativ al dispoziţiei legale încălcate sau din scopul urmărit de legiuitor
4. Dupa felul conditiilor de valabilitate inculcate:
a)nulitate de fond: sunt încălcate condiţiile de fond (obiectul sau cauza)
b)nulitate de formă (nerespectarea formei cerute ad validitatem)
5. Dupa felul in care nulitatea opereaza:
a)nulitate amiabilă (convenţională): constată sau declarată prin acordul
părtilor
b)nulitate judiciară constatata de instanţă
c)nulitate de drept: loveşte actul de plin drept, ope legis (instanţa doar constată
nulitatea)
d)nulitiate judiciară: opereaza doar dacă este pronunţată de instanţa printr-o
hot jud (ope judicis)
Confirmarea unui act juridic civil:
→def: actul jurdic unilateral, abdicativ şi accesoriu, cu efecte retroactive prin
care o persoană renunţa la dreptul său de a invoca nulitatea unui act juridic prin
actiune in justiţie sau pe calea excepţiei
→este o renunţare la dreptul de a invoca nulitatea
→pentru nultiăţile relative operează principiul liceitătii confirmării, iar pentru
nulităţile absolute functionează iliceitătii confirmării
→poate fi expresa sau tacita
o Confirmarea expresa:
→este un act juridic unilateral care trebuie să indeplinească conditiile de
validitate ale unui act juridic (să emane de la o persoană îndreptăţită, cauza
nulitătii să fi dispărut, actul de confirmare să fie făcut în cunoştintă de cauză)
→confirmarea poate fi făcută de ocrotitorul legal atunci când persoana
îndreptatită să invoce nulitatea este un minor cu capacitate de exerciţiu restrânsă
→actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza, natura obligatiei şi să
facă menţiune despre motivul acţiunii în anulare
→nu se poate renunţa la valorificarea confirmării printr-o clauză inserata in
insuşi actul lovit de nulitate
o Confirmarea tacita:
→atunci când rezulta din acte sau fapte neîndoielnice în privinţa intenţiei de
confirmare
→deseori rezultă din executarea voluntara a actului sau din neinvocarea nulitătii
în termenul legal de prescripţie a acţiunii în anulare
o Efectele confirmarii:
→renuntarea la toate mijloacele procedurale şi excepţiile ce puteau fi opuse
→actul este considerat valid de la data încheierii (ex tunc)
→-confirmarea unui act anulabil pentru vicierea consimţamântului nu implică şi
renuntarea la dreptul de a cere daune interese
→efectele confirmării nu vor afecta drepturile tertilor de bună-credinta

Cauzele nulitatii:
→sunt împrejurările care învedereaza lipsa unui element structural al actului
juridic sau încălcarea unei conditii legale de validitate.
 Exemple de cauze de nulitate generale:
→nevalabilitatea consimtamantului
→nevalabilitatea obiectului actului juridic
→nevalabilitatea cauzei actului juridic
→ nerespectarea formei impuse ad validitatem
→nesocotirea bunelor moravuri
 Exemple de cauze special de nulitate:
→nulitatea casatoriei
→nulitatea absoluta a contractului de vanzarea a organelor
umane
→ nulitatea adoptiei
→nulitatea persoanei juridice
Cauze de nulitate absoluta:
 Frauda la lege
 Nerespectarea formei ad validitatem
 Incalcarea ordinii publice
 Incalcarea dispozitilor legale privind obiectul actlui juridic civil
  Nevalabilitatea cauzei
Cauze de nulitate relativa:
 Viciile de consimtamant
 Lipsa cauzei
 Nerespectarea dreptului de preemptiune, in unele cazuri

Efectele nulitatii actului juridic.

→dacă actul juridic lovit de nulitate nu a fost executat, sancţiunea nulitătii face
ca actul să nu mai poate produce efectele în vederea cărora a fost
încheiat↔astfel,debitorul căruia i se cere executarea actului nul, poate invoca
exceptia de nulitate
→dacă actul lovit de nulitate a fost executat integral sau partial, sancţiunea
nulităţii va determina repunerea în situaţia anterioară -> sanctiunea nulitătii are
efect retroactiv (ex tunc)
→dacă părtile au încheiat acte juridice cu terţe persoane, în baza actului declarat
ulterior nul, nulitatea primul act va determina şi desfiinţarea actelor ulterioare
încheiate în temeiul lui.
Principiile efectelor nulitatii:
A. .Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii-> nulitatea desfiinţeaza
actul juridic cu efect retroactiv, din momentul încheierii lui, ca şi cum
acesta nu ar fi fost niciodată încheiat.
 EXCEPTII:
a) Casatoria putativa: căsătoria nulă sau anulabilă, dar în care cel puţin
unul dintre soţi a fost de bună credinţă ->Efectele căsătoriei putative se
produc pentru soţul de bună credinţă, dar numai pentru viitor (ex nunc).
b) In caz de nulitate a casatoriei: copii rezultati din căsătoria nulă sau
anulata păstrează situaţia de copii rezultaţi din căsătorie.
c) In cazul declararii nulitatii a unei persoane juridice: când, de la data
la care hot jud de constatare/declarare a nulităţii a devenit definitivă,
persoana juridică înceteză.
B. Principiul repunerii partilor in situatia anerioara (restitutio in
integrum) -> tot ceea ce s-a executat în temeiul unui act juridic lovit de
nulitate, va fi restituit
-acţiunea în restituire poate fi introdusă şi judecată separat de acţiunea în
nulitate, şi va fi supusă prescripţiei extinctive
-poate fi soluţionată şi împreuna cu acţiunea în declararea nulităţii
-când prestatia a fost pecuniară, se va aplica teoria impreviziunii, daca moneda
s-a devalorizat (rebus sic standibus)
 EXCEPTII:
-cel care a posedat cu bună credinţa un bun frugifer, păstereaza pentru sine
fructele culese în perioada de timp cât a fost de bună credinţa
-persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate restrânsă de
exerciţiu, este obligată la restituire doar în limita folosului realizat (în limita
îmbogătirii sale)
->cu excepţia situaţiei în care restituirea a devenit imposibila din intenţie sau
culpă gravă,deoarece atunci poate el fi obligat la restituirea integrală
-în cazul uzucapiunii imobiliare sau mobiliare
Restituirea prestatiilor:
-reglementarea noastră preia modelul Codului civil din Quebec -regula este că
restituirea prestaţiilor se face în natură, prin înapoierea bunului primit
-când restituirea nu mai poate avea loc în natură, restituirea se va face prin
echivalent
-despăgubirea prin echivalent va fi evaluată la valoarea pe care prestaţia o are la
momentul primirii ei de către cel obligat la restituire
-în cazul în care imposibilitatea restituirii provine din cauza pierii sau
înstrăinării bunului, debitorul obligatiei de restiuire este de bună credinţa, el este
obligat sa plătească valoarea bunului la momentul primirii sale sau la cel al
pierderii/înstrăinării, în funcţie de cea mai mică dintre aceste valori
-când debitorul este de rea credinţă, sau obligaţia de restituire provine din culpa
sa, restituirea se va face în functie de valorea cea mai mare
-daca pieirea bunului s-a datorat unui caz fortuit sau de fortă majoră, debitorul
obligatiei de restituire este liberat de obligaţia de restituire, dar trebuie să cedeze
creditorului fie indemnizaţia incasata pentru aceasta pieire, fie dreptul de a
primi această indemnizaţie
-dacă debitorul este de rea credinţa şi pieirea bunului provine din culpa sa, el nu
este liberat de restiturie decât daca dovedeşte ca bunul ar fi pierit şi dacă l-ar fi
restituit creditorului
-când bunul a pierit doar parţial (a fost deteriorat sau i-a scăzut din valoare) cel
obligat la restituire trebuie să-l despăgubească pe creditor cu excepţia situaţiei
în care pierderea rezultă dintr-o folosire normală a bunului sau dintr-o
împrejurare neimputabilă lui
 -dacă cel obligat la restituirea bunului a fost de bună credinta, va păstra şi
fructele produse de bunul supus restituirii, şi va suporta cheltuielile ocazionate
cu producerea lor, nefiind obligat la plata unei indemnizatii pentru folosinta
bunului

!Excepţii:
-când folosinta bunului a fost obiectul principal al prestaţiei şi în cazul în care
bunul era prin natura sa,supus unei deprecieri rapide
-dacă cel supus restituirii a fost de rea credinta sau restiuirea îi este imputabilă,
va fi obligat la compensarea cheltuielilor ocazionate cu producerea fructelor,
restituirea fructelor şi achitarea unei indemnizaţii creditorului pentru folosinţa
pe care bunul i-ar fi putut-o procura
-cheltuielile privind restituirea sunt suportate de părti proporţional cu valoarea
prestatiilor ce se restituie.

C.Principiul desfiintarii actelor subsecvente,ca urmare a anularii

actului initial (resoluto iure dantis reosolvitur ius accipientis)
-> dacă actul principal este desfiintat, se vor desfiinţa şi actele accesorii sau
subsecvente încheiate în baza lui
-Dacă bunul supus restituirii a fost înstrăinat, actiunea în restituire poate fi
exercitată şi împotriva terţului dobânditor (subdobânditori)
Excepţii:
-cel care a intrat în posesia unui bun mobil corporal cu bună-credinţă devine
proprietar al bunului chiar daca cel de la care l-a dobândit nu avea un titlu
valabil şi nu mai poate fi silit să resituie decât în cazul în care bunul fusese
pierdut sau furat, situaţie în care adevăratul proprietar îl poate revendica în
termen de 3 ani din momentul pierderii stăpânirii materiale a acelui bun
-nu se vor desfiinţa actele subsecvente de conservare şi de administrare făcute în
perioada dintre încheierea contractului şi introducerea acţiunii în nulitate
-se păstează actele prin care bunul a fost transmis subsecvent unui
subdobânditor care între timp a dobândit proprietatea bunului prin uzucapiune
-situaţia celui care întemeindu-se pe inscrierea din cartea funciara, a dobândit un
drept real imobiliar, daca au trecut 3 ani de zile de la data cererii de inscriere
-situaia subdobânditorului de bună credinţă şi cu titlu gratuit al unui drept real
imobiliar dacă au trecut 5 ani de la data înregistrării cererii de inscriere in cartea
funciară.
-situaţia bunurilor care au apartinut unei persoane declarate moartă prin hot jud,
hotărâre care ulterior este anulată ca urmare a constatării faptului că persoana
declarată moarta, este în viaţă.

Conversiunea actului juridic.

Sunt situaţii in care nulitatea nu produce efectul desfiinţarii actului în
cauză, menţinându-se în totalitate sau parţial efectele actului juridic nevalabil. O
astfel de situatie se bazează pe principiul conversiunii actului juridic nul într-un
alt act juridic ale cărui condiţii de validitate sunt îndeplinite integral.
-voinţa părţilor care au încheiat actul lovit de nulitate,devine prin această
posibilitate acordată de lege, parţial realizată
-noul cod civil reglementeaza instituţia conversiunii actului juridic nul,în art
1260:” un contract lovit de nultiate absoluta va produce totuşi efectele actului
juridic pentru care sunt îndpelinite conditiile de fond şi formă prevăzute de
lege”
-fundamentul conversiunii este vointa prezumată a părtilor ca fiind în acord cu
actul convertit
-def: este acea operatiune juridică ce considera un act juridic afectat de nulitate,
ca fiind alt act juridic, ale cărui condiţii de validitate, de fond şi formă, sunt
îndeplinite”
-actul convertit este un act înlocuitor ce corepsunde partial scopurilor urmărite
de părţi.
 Conditiile conversiuni:
a) existenţa unui act juridic nul absolut
b) nulitatea să fi fost declarata prin hot. Judecătorească
c) actul care se converteşte să aibă aceleaşi părţi
d) actul juridic nul să intrunească condiţiile de validitate ale unui alt act
juridic -> actul nou nu va putea avea efecte mai întinse decât actul iniţial
declarat nul
e) conversiunea este valabila doar atunci când prin interpretare, se poate
presupune că valabilitatea actului ar fi fost voita de părţi dacă acestea ar fi
cunoscut nulitatea actului iniţial -> conversiunea este deci exclusă atunci
când se poate constata că o parte nu ar fi încheiat niciodată actul juridic
convertit.
→Indeplinirea condiţiilor, face ca actul nul convertit să producă efectele
juridice poprii ale actului nou.
→Nu se pot converti acte juridice nule pentru scopul ilicit sau imoral, ori
dacă aduc atingere bunelor moravuri.
→Conversiunea are caracter judiciar şi produce efecte retroactive (ex tunc)
de la momentul manifestării de voinţa a părţilor în actul initial
→ Conversiunea este substanţială când prin efectul ei se asigură eficacitatea
manifestării de voinţă a părtilor.
→ Conversiunea este în schimb, formală când opereaza în privinta formei ad
probationem şi a celei ad validitatem.