UNIVERSIATEA PETRE ANDREI

FACULTATEA DE DREPT

VICIILE DE CONSIMȚĂMÂNT

A) Consimțământul
 Consimțământul este reprezentat de manifestarea în exterior a hotărârii de a încheia acte
juridice civile. În funcție de felul actului juridic, noțiunea de consimnțământ poate avea două
sensuri:

 Manifestare unilaterală de voință atunci când vorbim de acte juridice unilaterale;

 Acordul de voință al părților în cazul actelor juridice bilaterale1.

Pentru a fi valabil consimțământul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să provină de
la o persoană
cu
discernământ

Să fie
exprimat cu
intenția de a Să fie
Consimțământul
produce exteriorizat
efecte
juridice

Să nu fie
viciat

În ceea ce privește pruma condiție legea prezumă că persoanele cu capacitate deplină de

exercițiu au discernământ complet, prin urmare, sunt conștiente de actele pe care le încheie
precum și de consecințele acestora. Minorii cu vârsta cuprinsă înre 14-18 ani au capacitate de

1
Suport de Curs – Drept Civil. Partea Generală, Raluca Oana Andone, Iași, 2011
exercițiu restrânsă și pot încheia acte juridice doar cu acordul prealabil a ocrotitorilor lor egali.
Minorii cu vârsta sub 14 ani și persoanle puse sub interdicție judecătorească sunt lipsite de
descernământ iar în consecință actele încheiate de aceștia sunt sancționate cu nulitatea relativă.
În ceea ce privește a doua condiție, aceasta se referă la faptul că este considerat valabil când nu
este dat în glumă, din pritenie ori sub o condiție din partea debitorului (de exemplu, ma oblig
dacă vreau). Cu privire la exteriorizarea acestuia, art. 1240 din Noul Cod Civil, trebuie să fie
exprimată în scris sau verbal ori prin gesturi sau în mod tacit. Ultima condiție este ca acesta sa nu
fie viciat, aceasta referindu-se la situația când o persoană percepe în mod greșit realitatea ori este
indusă în eroare sau încheie acte juridice împotriva voinței sale.

B) Viciile de consimțământ
1. Eroarea

Eroarea este viciul de consimțământ ce constă într-o reprezentare falsă a realității la

încheierea actului juridic. Conform art. 1207 alin. 2, Noul Cod Civil2 eroarea este esențială atunci
când:

 Poartă asupra naturii ori obiectului contractului;

 Când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;
 Când poartă asupra identității obiectului prestației ori a supra calității acestuia ori asupra
unei împrejurări ce este considerată esențială de către parți și în absența căreia contractul
nu s-ar fi încheiat;
 Eroarea de drept este esențială atunci când privește o normă determinată, potrivit voinței
părților.3

În funcție de gravitatea erorii aceasta poate fi:

 Eroarea – obstacol: este o lipsa a consinmțământul, fiind sancționată cu nulitatea

absolută a actului juridic;
 Eroarea gravă: este un viciu de consimțământ și atrage nulitatea relativă a actului juridic.
Condițiile de valabilitate a erorii grave sunt: să prezintă o anumită gravitate și să
privească un element esențial avut în vedere de părți la încheierea contractului. Eroarea
2
https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/viciile-consimtamantului-codul-civil?dp=gu3dmnjrgu4dc
3
Derpt Civil. Parte Generală. Persoanele, Carmen Tamara Ungureanu, Editura Hamaangiu, București, 2016, partea
I, pg. 139.
 trebuie să fie determinată: această condiție se referă la faptul că persoana nu ar mai fi
încheiat actul juridic dacă ar fi conscut realitatea. În acest caz, se ține cont de studiile
persoanelor, cunoștinele acestora. De exemplu, dacă o persoană un ceas de firmă de la
un anumit brand din cadrul unui magazin specializat și acesta este fals, actul juridic este
anulabil dacă vânzătorul a cunoscut sau trebuia să cunoască împrejurara respectivă. În
ceea ce privește forma acesteia, eroarea poate fi:
 Eroare asupra substanței: aceasta se referă la obiectul convenției, la substanța
acestuia. De exemplu, o persoană cumpără o haină de blană naturală însă în
realitate aceasta este din blană artificială;
 Eroare asupra persoanei: aceasta constituie viciu de consimțământ în cazul
actelor ce sunt încheiate în considerarea calităților unei anumite persoane
(intiuitu persoane) majortatea având în vedere actele cu titlu gratuit. Există de
asemenea și acte cu titlu oneros care privesc caliatea persoanei. De exemplu, un
avocat se obligă să ofere consulanță juridică în baza unui contract.

Art. 1213 Noul Cod Civil reglementează adaptarea contractului: atunci când o parte este
îndreptățită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare însă cealaltă parte declară că
dorește să execute ori execută contractul așa cum fusese înțeles de partea ce este îndreptățită să
invoce anulabilitatea, contractul este considerat încheiat așa cum fusese încheiat așa cum l-a
înțeles aceasta din urmă. După ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptățită să
invoce anulabilitatea, cealaltă parte trebuie în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost
notificată ori de la data când a fost înstiințată prin cererea de chemare în judecată, să declare că
este de acord cu executarea sau să execute fără întârziere contractul așa cum a înțeles partea ce se
afla în eroare.

2. Dolul

Dolul reprezintă eroarea ce a fost provocată prin mijloace viclene, cu scopul de a determina o
persoană să încheie acte juridice. Potrivit art. 1214 din Noul Cod Civil, consimțământul este
viciat prin dol în situația în care una dintre părți folosește mijloace frauduloase ori omite în mod
fraudulos să informeze cealaltă parte asupra unor împrejurări ce trebuia să le dezvăluie.
Elementele dolului:
 Elementul subiectiv: intențional, adică intenția de a duce în eroare, de a înșela, reaua
credință a unei părți;
 Elementul obiectiv: material, ce se referă la folosirea mijloacelor viclene, ce sunt numite
și manopere dolosive, frauduloase.

În ceea ce privește dolul acesta este în principal comisiv, adică este sub forma unei
inacțiuni însă poate fi și omisiv atunci când se caracterizează printr-o inacțiune și îmbraca
forma dolului prin reticiență. De exemplu, cu ocazia încheierii căsătoriei, se ascunde
existența unei sarcini. O altă formă a dolului este cea a sugestiei și a captației. Art. 1038 alin.
2 Noul Cod Civil stipulează faptul că testamentul poate fi anulat chiar dacă beneficiarul
acestuia nu a fost cel care a folosit metodele frauduloase și nici nu au fost cunoscute de
acesta.

Dolul principal este cel ce poartă asupra elementelor esențiale ale actului juridic și are ca si
consecințe atragerea nulității relative a actului deoarece acesta nu s-ar fi încheiat daca nu s-ar
fi folosit acele mijloace. Dolul incidental este acela ce privește elementele neesențiale ale
actului juridic având ca și consecințe fie acordarea de despăgubiri fie reducerea de pret. Actul
juridic s-ar fi încheiat însă în virtutea unor condiții mai avantajoase. Cu titlu de noutate, art.
1214 din Noul Cod Civil stipulează că partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol
poate cere anularea contractului chiar dacă eroarea nu a fost una esențială.

Condițiile de valabilitate ale dolului:

 Mijloacele folosite să fie determinate: este important atât caracterul determinant al

erorii provocate cât și mijloacele viclene în lipsa cărora actul juridic nu s-ar fi
încheiat. Aceste două aspecte sunt analizate în funcție de pregătirea persoanei ce a
fost prejudiciată, experiența;
 Manoperele dolosive să provină de la cealaltă parte: această cerință este valabilă în
cazul actelor sinalagmatice și se aplică și atunci când dolul provine de la
reprezentantul, prepusul ori garantul celeilalte părți în conformitate cu art. 1214 alin.
3 Noul Cod Civil. În ceea ce privește actele juridice unilaterale, dolul poate proveni și
de la terț.
 Potrivit art. 1215 din Noul Cod Civil, partea care este victima dolului unui terț nu poate cere
anularea decât dacă cealaltă parte a cunoscut sau după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la
încheierea contractului. Cu privire la dovada dolului,victima dolului trebuie să probeze
mijloacele viclene folosite, caracterul lor determinat precum și faptul că au fost folosite de
cealaltă parte. Art. 1214 stipulează ca dolul nu se presupune și poate dovedi cu orice mijloace de
probă.

C) Violența

Violenta reprezintă acel viciu de consimțământ ce constă în amenințarea cu un rău grav încât
insuflă o temere ce determină o persoană să încheie un act juridic care în mod normal nu l-ar fi
încheiat. În conformitate cu art. 1216 Noul Cod Civil, partea care a fost victima violenței poate
cere anularea contractului. De asemnea atage anularea contractului și atunci când violența este
exercitată de un terț, însă numai daca partea al cărei consimțământ nu a fost viciat cunoștea sau
după caz ar fi trebuit să cunoască violența ce a fost săvârșită de terț. Elementele violențe:

 Elementul obiectiv ce este caracterizat prin amenințarea cu un rău (lovirea, vătămarea

corporalp, tortura) ori sub forma unei constrângero morale fie sub forma unei
constrângeri patrimoniale și poate privi atât cealaltă parte a actului cât și o rudă/soțul
acesteia. Răul trebuie să fie considerabil în sensul că trebuie să fie de o anumită gravitae
și intensitate.
 Element subiectiv: insuflarea unei temeri ce determină pe victima să încheie un act
juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Simpla temere nu reprezintă un efect deoarece nu
există un caz de constrângere.

În funcție de natura răului cu care se amenință violența poate fi: violență fizică și violență
morală. În funcție de obiectul acestui viciu de consimțământ, aceasta poate fi directă ( este
exercitată în mod direct și personal împotriva celeilalte părți) și violență indirectă (se îndreaptă
împotriva personalor apropiate victimei). În ceea ce privește caracterul amenințării, violența
poate fi legitimă (presupune exercitarea unui drept și nu vizează consimțământul în sensul că
actul juridic rămâne valabil și violență nelegitimă (vizează consimțământul).

Condițiile violenței:

 Amenințarea să fie nelegitimă;

  Temerea să fie determinată pentru încheierea actului juridic.

Dovada violenței se poate face cu orice mijloc de probă și cel care invocă violența trebuie să
probeze atât constrângera propriu zisă cât și temerea.

D) Leziunea

Leziunea reprezintă viciul material suferit de una dintre părți din cauza văditei disproporții de
valoare dintre contraprestații. Art. 1221 din Noul Cod Civil stipulează ce leziunea există atunci
când una dintre părți profită de starea de nevoie, de lispa de experiență ori de lipsa de cunoștințe
a celeilalte părți pentru a stipula în favoarea sa sau a unei alte persoane o prestație de o valoare
considerabilă mai mare decât valoarea propriei prestații. Astfel, acțiunea în anulare este valabilă
numai dacă leziunea depășește jumate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii
contractului, prestația promisă sau executată de partea lezată.

Există două concepții cu privire la elementele leziunii; Concepția obiectivă presupune un

singur element reprezentând disproporția vădită de valoare dintre contraprestații, concepția
subiectivă face referire la două elemente și anume așa cum presupune și concepția obiectivă,
disproporția vădită de valoare dintre contraprestații, la care se adaugă starea de nevoie în care se
alfă cealaltă parte.

Condițiile leziuni:

 Prejudiciul să fie o consecință directă a actului juridic încheiat;

 Prejudiciul să existe la data încheierii actului juridic;
 Disproporția vădită de valoare dintre contraprestații.

Acest viciu de consimțământ poate fi invocat doar în privința actelor de administrare întrucât
minorii pot încheia în mod valabil doar astfel de acte fără încuviințarea ocrotitorului legal,
nefiind necesar acordul prealabil al autorității tutelare ca în situația actelor de dispoziție.

Speță:

Avocat G.C.pentru apelanta-reclamantă,  solicită admiterea apelului, anularea hotărârii atacate

şi judecând cauza pe fond, solicită instanţei să  admită acţiunea cu consecinţa  constatării nulităţii
promisiunii de vânzare-cumpărare, cu acordarea de cheltuieli de judecată. Arată că în data de
12.05.2018, suplimentar faţă de promisiunea de vânzare-cumpărare a fost luată defunctului şi
declaraţia autentificată în care menţionează că G.O.Ş. şi C.D.  locuiesc împreună cu el şi suportă
cheltuielile aferente întreţinerii sale şi imobilului. Arată că, încă de la începutul dosarului  pârâţii
G.O.Ş. şi C.D. au recunoscut că nu a fost achitat preţul însă, în cuprinsul promisiunii de vânzare-
cumpărare se precizează că acesta a fost achitat, ceea ce reprezintă o contradicţie. Faptul că
pârâţii au  efectuat cheltuieli cu întreţinerea şi înmormântarea defunctului le conferă acestora un
drept de creanţă pentru cheltuielile efectuate. Arată că defunctul nu a avut reprezentarea asupra a
ceea ce a semnat în faţa notarului şi solicită anularea promisiunii de vânzare-cumpărare. Avocat
A.G.pentru intimaţii-pârâţi, solicită respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi
temeinică a sentinţei atacate. Arată că, prin cererea reconvenţională formulată în dosarul de fond
reclamanta a susţinut că voinţa defunctului la încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare a fost
viciată prin dol iar în cererea de apel se invocă faptul că  defunctul a fost indus in eroare, ceea ce
reprezintă o cerere nouă iar  în apel nu se poate modifica temeiul de drept. Arată că nu au fost
depuse înscrisuri în dovedirea cererii reconvenţionale, nu s-a demonstrat că  preţul nu a fost
primit. Arată că a fost depusă la dosar fişa medicală a defunctului din care reiese că acesta avea
probleme locomotorii şi nu probleme de discernământ.  Învederează că susţinerile apelantei nu
au fost dovedite. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.

Soluția:

Prin sentinţa civilă nr. 4807/02.05.2018, pronunţată de Judecătoria Craiova, a fost

respinsă acţiunea formulată reclamanta I.I., în contradictoriu cu pârâţii G.O.Ş. şi C.D. Potrivit
art.1206 C.civ., consimţământul nu este valabil când este dat în eroare, smuls prin violenţă sau
surprins prin dol. Art.1207 alin.1 pct.2 C.civ., prevede că eroarea nu produce nulitate, decât când
cade asupra naturii sau obiectului convenţiei.

Eroarea este o falsă reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic.Eroarea

obstacol, luând în considerare definiţia dată de literatura de specialitate, este acea eroare care,
datorită gravităţii sale deosebite, împiedică formarea actului juridic.Eroarea obstacol antrenează
nulitatea absolută a actului juridic întrucât consimţământul celor două părţi, la încheierea actului
juridic, a lipsit.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa a apreciat că înţelegerea părţilor a fost

în sensul că imobilul a fost transmis în proprietatea pârâţilor,  în schimbul sumei de 22.000 euro. 
Lipsa totala a consimţământului, cum este eroarea obstacol, constituie intradevăr o cauza ce
atrage nulitatea absoluta a actului juridic intrucat o parte crede ca incheie un anumit act juridic,
iar cealalta parte are credinta gresita ca incheie un alt act juridic.