Sunteți pe pagina 1din 44

DREPTUL AFACERILOR

Tema 3 Contractul principalul izvor de obligaii n dreptul afacerilor


1. Noiunea, caracteristica general a contractelor i clasificarea lor n dreptul afacerilor
2. Condiiile de valabilitate a contractelor.
3. Procedura ncheierii contractelor n dreptul afacerilor.
4. Clauzele (coninutul) contractului n dreptul afacerilor.

1
Contractul reprezint principalul izvor de obligaii. Dac o convenie este legal ntocmit, ea are
"putere de lege" ntre pri.
nsemntatea contractului, ca mijloc de stabilire a celor mai variate relaii ntre persoanele fizice i
juridice este evident n toate domeniile, de la cele mai fireti i mai simple activiti ale oamenilor (Ex:
cumprarea celor necesare traiului), pn la conducerea economiei naionale i la stabilirea relaiilor
internaionale.
Contractul are un puternic rol educativ n viaa societii noastre; el introduce n relaiile dintre
oameni simul rspunderii pentru ndatoririle ce le revin i promoveaz relaii de colaborare, educ
oamenii n sensul disciplinei contractuale.
Contractul este o intelegere dintre doua sau mai multe persoane -, care da nastere la un raport
juridic de dreptul economic i prin care se stabilesc drepturile si obligatiile reciproce ale acestora.
Clasificarea contractelor
n imensa varietate a contractelor se pot desprinde unele categorii mai importante, a cror clasificare
se poate face dup mai multe criterii (asemntoare cu cele privitoare la actele juridice), precum:
coninutul, modul de formare, scopul urmrit de ctre pri, modul de executare.
Dup coninutul lor, adic dup felul obligaiilor la care dau natere, pot fi:
a) Contracte sinalagmatice, care dau natere la drepturi i obligaii reciproce ntre pri.
Ex.:
vnzarea-cumprarea,
schimbul,
locaiunea,
contractul
de
asigurare.
b) Contractele unilaterale, care presupun obligaii numai pentru una din pri.
- numai o parte se oblig, cealalt parte are numai drepturi
Ex.: mprumutul, depozitul, donaia, mandatul gratuit.
2. Dup momentul valabilitii i modul lor de formare, avem:
a) Contracte consensuale, pentru a cror valabilitate este suficient simplul acord de voin al prilor, fr
s mai fie nevoie de vreo formalitate sau vreo form special de manifestare a voinei prilor.
b) Contractele solemne, pentru a crui validitate, pe lng acordul de voin, mai este necesar
ndeplinirea unor formaliti impuse de lege: forma scris , autentificare notarial i nregistrare la
organele competente
- Ex.: donaia, contractul de gaj, actele de nstrinare a imobilelor.
c) Contractele reale, pentru a crui valabilitate i ntrare n vigoare, pe lng acordul de voin, mai este
necesar i prezena unui lucru (res) transmis de ctre una dintre pri ctre cealalt;
- acestea snt n fond contracte consensuale, deoarece ncheierea lor nu este supus de lege unor
forme speciale, dar obligaiile specifice lor nu iau natere dect n momentul transmiterii lucrului;
Numai din acel moment contractul respectiv poate purta denumirea sa, nainte de acest moment
fiind doar o promisiune de a contracta;
Ex.: mprumutul, depozitul, gajul, transportul
3.Dup
scopul
urmrit
de
pri
prin
ncheierea
lor,
avem:
a) Contracte cu titlu oneros, n care una dintre pri urmrete un folos, o contraprestaie, n schimbul
aceleia pe care o face, ori se oblig s o fac n favoarea celeilalte pri;
Ex.:vnzarea,
schimbul,
contr.
de
locaie,
contr.
de
asigurare.
b) Contracte cu titlu gratuit, prin care una dintre pri procur celeilalte un folos, fr a primi ceva
n
1

schimb, (sau: una din pri primete


- Ex.:contractele de binefacere;

prestaie,

fr

da

ceva

schimb);

4.

Dup
existena
de
sine
stttoare
sau
nu
a
contractelor,
avem:
a)
Contracte
principale,
care
au
o
existen
de
sine
stttoare;
b) Contracte accesorii, care snt contracte a cror ncheiere depinde de existena altui contract.
Aceste contracte se pot nate n acelai timp cu contractul principal sau numai dup ncheierea
acestora din urm;
5.
Contractul de adeziune, ale crui clauze snt stabilite numai de ctre una dintre pri, cealalt parte
neavnd putina s le discute, ci numai facultatea s le accepte ca atare (adic s adere) sau s nu
contracteze. Ex.: contractul de transport pe calea ferat.
2.
Condiiile de validitate ale contactelor sunt acele cerine formale stabilite de lege sau de pri
respectarea crora face ca contractul s aib efecte juridice.
Condiiile de validitate ale contractului sunt:
capacitatea de a contracta;
consimmntul prilor ;
obiectul;
cauza
forma
Capacitatea de a contracta a partilor - participanti la contract trebuie sa aiba capacitatea de a
incheia acest contract , adica pentru persoanele fizice este nevoie ca acestea sa posede capacitatea de
exercitiu deplina care survine de la virsta de 18 ani in RM.
Persoana juridic are capacitatea de exerciiu exprimat de ctre reprezentaii acesteia
(conductorul) care poate ncheia acte din numele persoanei juridice.
Persoanele juridice trebuie sa fie inregistrate in modul corespunzator in Registru Comercial al tarii
de resedinta, iar reprezentantii ce semneza contractul trebuie sa posede imputernicirile corespunzatoare
(in baza statutului sau a procurii);
Consimmntul - nseamn acordul de voin a prilor unui contract, acord de voine care
constituie nsui contractul i d natere, ca atare, obligaiilor respective.
Consimmntul trebuie exprimat liber i fr vicii (piedici). n calitate de vicii pot fi
Eroarea - nelegerea inexact a realitii (greala) la ncheierea unui contract:
Dolul (nelciunea) - o parte este indus n eroare prin aciunile viclene ale celeilalte (de pild fapta
unui vnztor care furnizeaz date false asupra valorii obiectului pe care l vinde, constituie un dol).
Violena - impunerea unei persoane pentru a-i dada consimmntul la ncheierea contractului prin:
mijloace de constrngere fizic;
ameninare cu asemenea mijloace su cu altele de natur moral.
Leziunea poate duce la nulitatea contractului cnd partea lezat ncheie contractul n rezultatul unor
mprejurri grele, iar cealalt parte cunoate i profit de situaia creat acordnd o despgubire
neiechtabil (neiechvalent). Ca rezulatat al leziuniii contractul poate declarat nul de judecat sau partea
vinovat va despgubi ptimitul.
Existenta obiectului contractului care trebuie sa fie legal, moral, determinat si sa fie in circuitul
civil (s circule liber pe pia);
Cauza, scopul contractului trebuie sa fie ferm, adica partile trebuie sa urmareasca scopul de a
incheia contractul si a obtine rezultatele lui nu de a face o intelegere fictiva fara a avea scopul de
executare de facto.
Nu poate fi recunoscut ca valabil un contractul fictiv (de form ) sau simulat (care acoper alt
tranzacie)
2

Forma contractului impusa de lege trebuie sa fie respectata (oral ,scris, autentic.) . n majoritatea
cazurilor forma scrisa este mai mult o condiie necesara la probatiunea (ad probationem), dovedirea
contractului dar nu si pentru valabilitatea lui..
Forma scris este o conditie de valabilitate a contractului numai in cazurile expres
prevazute de lege.
Necesit sa fie ncheiate n scris contractele la care valoarea obiectului depaseste 1000 de lei,
iar in cazurile prevazute de lege, indiferent de valoarea obiectului.
Nerespectarea formei scrise a contractului face sa lipseasc prile de dreptul de a dovedi existena
contractului prin proba cu martori.
Forma autentica a contractului este obligatorie in cazurile:
a) stabilite de lege;
b) prevazute prin acordul partilor, chiar daca legea nu cere forma autentica.
Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea contractului.
Actul juridic ce are ca obiect bunuri imobile urmeaza sa fie inregistrat in modul stabilit prin lege
u valabilitatea acestuia.
-3Contractele de dreptul economic pot fi ncheiate prin doua metode:
1)
intre prezeni,
2)
intre abseni.
ncheierea contractului intre prezeni are loc prin negocieri directe dintre coparteneri si se
perfecteaz cu semnarea contractului in forma convenita. In acest caz prtile se afla in aceeai localitate.
Incheierea contractului intre absenti presupune mai multe etape: partenerii in acest caz duc
negocieri si incheie contractul prin intermediul mijloacelor de telecomunicatii ( telegrame, scrisori,
telefon, telex, fax ,posta electronica etc).

I etapa: Trimiterea ofertei din partea vanzatorului sau comanda din partea cumparatorului.
Oferta poate fi:
* Libera sau publicitara - facuta asupra unor destinatari nedeterminati, prin intermediul reclamei,
cataloagelor, expozitiilor etc. Ea nu presupune obligatii ferme din partea ofertantului si nu implica efecte
juridice in caz de refuz de a incheia contract.
* Ferma - ea este indreptata unui numar determinat de destinatari si trebuie sa contina toate
prevederile esentiale ale contractului si intentia de al incheia.
Continutul ofertei ferme:
- determinarea partilor;
- obiectul contractului: caracteristice de cantitate ,calitate, pret,
- modul si termenii de executare a contractului;
-modalitatea si termenii de achitare
-termenul de valabilitate a ofertei.
Oferta ferma presupune efecte juridice, adica daca ofertantul refuza de a incheia contract el este
obligat sa restituie destinatorului daunele cauzate.
Oferta poate fi revocata, daca revocarea a ajuns:
- inaintea ofertei
- odata cu oferta
- inaintea expedierii acceptului.
* II etapa: Acceptul- adica acordul de vointa a destinatarului ofertei poate fi facut prin doua
metode:
acceptul expres- manifestat prin expedierea unui exemplar de contract semnat de acceptant, sau alta
instiintare de asa fel;
acceptul tacit exprimat prin unele actiuni concludente, care dau de inteles, ca contractul a fost
incheiat:
- incarcarea marfii;
- deschiderea acreditivului , acitarea platii,etc.
3

Acceptul trebuie sa fie neconditionat, in caz contrar acceptantul trimite o contraoferta, care are
aceeasi procedura ca si oferta.
Timpul si locul incheierii contractului este stabilit atunci, cand partile au ajuns la un acord comun
privind principalele prevederi din contractul dat. Locul si timpul in contractele internationale are o mare
importanta, deoarece in dependenta de locul incheierii se stabileste:
legea aplicabila contractului (lex loci actus);
jurisdictia teritoriala- organul ce va solutiona litigiile
In dependenta de timpul (momentul) incheierii contractului se stabileste:
pretul contractului (care se coteaza la bursa);
momentul aparitiei drepturilor si obligatiilor partilor.
dreptul aplicabil, in caz de conflicte de legi in timp.
Stabilirea locului si momentului la incheierea contractului intre absenti se face in diferite tari diferit,
dupa 2 criterii:
* in Anglia, SUA, Japonia (sistemul anglo-saxon) se utilizeza teoria emisiei sau cutiei postale in
baza careia locul si timpul incheierii contractului este acela, cand acceptantul a expediat acceptul
ofertantului, adica in tara lui.
in majoritatea tarilor europene, inclusiv Moldova, se utilizeaza teoria receptiei, adica contractul se
socoate incheiat atunci, cand ofertantul a primit acceptul in tara lui si timpul cela.

-4Orice contract de dreptul economic trebuie sa cuprinda urmatoarele conditii:


1)
denumirea contractului (de ex: vanzare-cumparare);
2)
data si locul incheierii;
3)
identificarea partilor;
4)
obiectul contractului ce trebuie indicat precis, cu mentiunea de calitate si cantitate; Denumirea
trebuie cunoscuta de ambele parti.
5)
calitatea si specificarea modalitatilor de slabilire a ei;
6)
cantitatea cu indicarea volumului total si unitatile de masura;
7)
datele privind ambalajul si marcarea;
8)
modul de garantare a calitatii;pretul si modul lui de stabilire (a unei unit. de marfa si costul total);
9)
modalitatile si termenii de plata;
10)
termenii si modalitatile de executare a contractului (conform INCOTERMS);
11)
raspunderea partilor;
12)
receptionarea marfurilor (obiectului contractului);
13)
modul de prezentare a pretentiilor, termenii si forma de prezentare a pretentiilor;
14)
solutionarea litigiilor sau clauza arbitrala;
15)
alte conditii in care pot fi indicate: modul de reziliere si modificarea contractului, alte mentiuni in
dependenta de contractul concret la dorinta partilor.
16)
numarul de exemplare a contractului;
17)
limba autentica intrepretarii contractului;
18)
rechizitele partile: adresele juridice, sub ce numar este inregistrata pers. juridica, rechizitele
bancare, codurile fiscale, numele si semnaturile reprezentanilor.

Tema 4 : Rspunderea juridica n dreptul economic


1. Notiunea si formele raspunderii juridice in dreptul economic
2. Conditiile survenirii raspunderii juridice in dreptul economic
3. Raspunderea juridica contractuala
4. Exconerarea de raspundere in dreptul economic
-1Pentru nerespectarea normelor juridice, sau pentru incalcare anumitor obligatiuni contractuale,
participantii la relatiile economice pot fi atrasi la raspunderea juridica.
Raspunderea juridica in dreptul economic costituie totalitatea de relatii care apar intre participantii
la operatiunile cu caracter economic in legatura cu neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a
obligatiunilor asumate prin contract sau sabilite de lege.
In dreptul economic se cunosc urmatoarele forme de raspundere jruidica:
* raspunderea juridica civila , care este principala forma de raspundere in dreptul economic, si
care cunoaste doua tipuri:
-raspunderea contractuala ce rezulta dintr-un contract economic
-raspunderea civila delictuala, cere se aplica fata de persoana vinovata de cauzarea unei daune
materiale
* raspunderea juridica penala care fiind cea mai grava forma de raspundere in Dreptul economic
survine pentru comiterea infractiunilor cu caracter economic: evaziune fiscala, inselarea clientilor ,
folosirea neconform destinatiei si nerambursarea creditului, etc.
* raspunderea administrativa care survine pentru comiterea unor contraventii din domeniul
economic prevzute de Codul administrativ;
* raspunderea disciplinara apicata fasa de angajatii intreprinderilor care incalca disciplina muncii
* raspunderea materiala la fel se aplica fata de salariati dar in cazurile de cauzarea de catre
angajat a unei daune matriale intreprinderii.
2.
Pentru ca raspunderea juridica sa survina , este necesara prezena a patru premize juridice (conditii):
-fapta elicita (ilegala) care poate fi exprimata prin actiune sau inactiune din partea debitorului;
- survenirea consecintelor (pagubelor) care trebuie sa fie reale si concrete;
- legatura cauzala dintre fapta savirsita si daunele suportate, adica trebuie sa fie dovedit ca daunele
au survenit in urma faptei persoanei impli
- vinovatia - atitudinea psihica a persoanei fata de fapta sa si consecintele ei. Poate fi exprimata
prin:
- intentie directa sau indirecta ;
- imprudenta
3.
Raspunderea contractuala in dreptul economic presupune o serie de masuri de constringeri in cazul
cand unul din parteneri nu si-a onorat obligatiunile contractuale. Modalitatile de raspundere pot fi indicate
atit in contract si suportate benevol de vinovat sau stabilite de organul jurisdictional si executate in mod
silit.
n dreptul economic persoanele care nu i-si indeplenesc obligatile contractuale pot fi atrase la
urmatatoarele modalitati de raspundere:
executarea in natura, adica creditorul are posibilitatea sa ceara executarea intocmai a conditiilor
contractului;
repararea daunelor - care trebuie sa fie reale si sa aiba dovezi. La repararea daunelor se adauga de
obicei si castigul ratat 10% din suma contractului neindeplinit;
clauza penala - adica inscrierea in contract a unor penalitati, suma de bani calculate in % ( de obicei
10% max) din suma contractului nepplatit pentru fiecare zi de intarziere.
amenda - suma fixa indicata in contract pe care o suporta debitorul.
5

De obicei partile indica in contract forme de raspundere. Repararea daunelor si achitarea penalitatii
nu-l impiedica pe creditor executarea in natura a contractului.

-4Clauzele de exonerare de raspundere contractuala in dreptul economic. sint:


Forta majora, care presupune survenirea unui eveniment imprevizibil la data incheierii contractului,
independente de vointa partilor, imposibil de inlaturat de catre debitor, extraordinar, care au dus la
imposibilitatea executarii contractului.
Forta majora poate fi de natura obiectiva sau naturala si de natura subiectiva sau sociala.
Cea de natura obiectiva: inundatii, cutremure de pamint, epidemii, incebtii.
Cea de natura subiectiva: greve, razboi, rascoale, enbargo etc.
La survrnirea unui astfel de eveniment persoana ce nu-si poate onora obligatiunile trebuie sa-si
avizeze partenerul in termenul si modul prevazut de contract despre survenirea fortei majore. Acest aviz
trebuie sa fie autentificat la Camera de comert sau organele locale a tarii date. In asa caz partenerul are
posibilitatea:
- de a amina executarea contractului;
- de a stabili noi termeni si conditii;
* de a refuza executrea contractul ( de a-l rezilia), daca acest eveniment este de lunga durata.
n caz ca debitorul nu si-a instiintat partenerul el va purta raspundere in mod general.
* Impreviziunea - este o circumstanta de exonerare de raspundere, ce consta din interventia unui
eveniment imprevizibil la momentul incheierii contractului care nu face imposibila executarea acestuia,
dar foarte costisitoare pentru debitoe. Impreviziunea este constatata de de instanta juridica sau judecata si
poate avea ca rezultat modificarea sau anularea contractului. Ea se utilizeaza mai frecvent in dreptul
anglo-saxon.
.

Tema 5: Soluionarea litigiilor n dreptul afacerilor.


1.
2.
3.
4.

Noiunea i soluionarea litigiilor economice.


Soluionarea litigiilor pe cale amiabil.
Organele jurisdicionare competente s soluioneze litigiul economic: structur i competen.
Procedura soluionrii litigiilor n judectoriile economice

1
n procesul desfurrii tranzaciilor economice n legtur cu ncheierea, executarea sau revilierea
(desfacerea) contractelor, precum i din alte motive ntre prile contractante apar diferite nenelegeri care
se pot dezvolta n conflicte patrimoniale (au o valoare economic) pe care le numim litigii economice.
Deoarece n calitate de subiecte ale dreptului economic cunoatem persosne fizice, juridice (ageni
economici) i organele statale i litigiile corespunztor sunt diferite n dependen de aceste subiecte. n
acelai timp pot aprea litigii n dependen de obiectul conflictului.
n dreptul economic pot fi aplicate mai multe modaliti de soluionare a litigiilor:
1.
pe cale amiabil a negocierilor cnd partenerii se strduie s-i aplaneze conflictul prin negocieri
directe sau cu reprezentani fr a apela la careva organe de drept. De multe ori ncercarea de a soluiona
litigiile pe cale amiabil este o etap obligatorie cerut de lege.
2.

prin intermediul organelor jurisdicionale (judiciare) de obicei, prile prin nelegerea lor pot
s-i aleag organul de judecat la care i vor soluiona litigiile.

Snt 2 categorii de organe judiciare:


a. organe judectorti statale care formeaz sistemul judiciar al Republicii Moldova;
b. organe judiciare obteti (nestatale) numite arbitraje comerciale sau judectoria arbitrarilor alei prile
singure aleg judecata i arbitrii prin acordul su.
n dreptul economic deosebim urmtoarele categorii de litigii :
1. litigii care apar ntre ageni economici n legtur cu ncheierea, executarea sau neexecutarea obligaiilor
contractuale. Acestea snt cele mai frecvente i clasice litigii economice i de obicei pot fi soluionate de
judectoriile economice sau arbitrare.
2. litigii dintre ageni econimici i organele statale n legtur cu lezarea drepturilor i interesului agentului
econiomic de ctre acest organ prin emiterea hotrrilor i actelor administrative ce contarvin legii.
Acestea se numesc litigii de contencios administrativ i se soluioneaz corespunztor de judectoriile de
contencios administrativ folosind o procedur special.
3. litigii ce apar ntre ageni econimici i pe de o parte i persoana fizic pe de alt parte n legtur cu
ncheierea diferitor tranzacii dintre acestea (contarcte de mprumut vnzare-cumprare, arenda, etc.)
precum i n legtur cu nclcarea drepturilor consumatorilor. Litigiile date se soluioneaz de
judectoriile raionale sau orneti.
4. litigii ce apar ntre administraia agentului economic i angajaii si n legtur cu nclcarea ligislaiei
muncii (neplata salariilor, concidierea nelegitim), litigiile date la fel sunt soluionate de judectoriile
raionale.
3
1.
a.
b.

Sistemul judiciar competent s soluioneze litigii economice cuprinde 2 categorii de organe:


Judectorii statale la care se atribuie:
judectorii de drept comun (raionale)
judecatorii economice
7

c.
2.

judectorii de contencios administrativ


Judectoriile obteti la care se atribuie arbitrajele comerciale.
Sistemul judiciar n republica Moldova e reglementat de Legea cu privire la sistemul judiciar unde
snt stabilite funciile, atribuiile precum i structura organelor judectoreti statale.

A.

Cele mai multe judectorii snt cele de drept comun care se afl n raioane i orae. Aceste judectorii
judic majoritatea litigiilor n ordine de prim instan unde n calitate de pri cel puin una trebuie s fie
prsoan fizic (ceteni).
n competena acstor judectorii ntr soluionarea litigiilor de familie, de munc, litigii patrimoniale
dintre persoane fizice, precum i cauze penale i contraveniiadministrative precum i litigiile privind
protecia consumatorilor.
Dup examinarea cazurilor civile n ordinea de prim instan hotrrea judecii poate fi atacat n
instana a II-a numit Curte de Apel, care snt circumscripiile din ar: Chiinu, Bli, Cahul, Comrat,
Tighina (Cueni).
Curtea de Apel examineaz i ea deja n instana a II-a dosarele i pronun decizii prin care admite
sau respinge cererea de apel.
n acelai timp Czrtea de Apel are n competena sa anumite cauze
pe care le judic n ordine de I-a instan:
1.
dosare de contencios administrativ mpotriva actelor organelor de stat republicane (Ministere,
departamente, Primrii, Inspectoratul de Stat etc.);
2.
cauze i cereri privind recunoaterea executrii silite a hotrrilor i arbitrajelor judectoriilor
strine.
Al III-lea nivel al instanelor judectoreti unde deja se examineaz n ordine de recurs
deciziile Curii de Apel este Curtea Suprem de Justiie, ca instan superioar.
Deciziile Curii Supreme de Justiie snt definite i nu pot fi atacate.

B.

Judectoriile economice snt instane judectoreti specializate. n Republica Moldova judectoriile


economice de prim nivel (I-a instan) trebuie s fie n toate circumscripiile din ar, dar real funcioneaz
numai cea din Chiinu, care ezamineaz n ordin de I-a instan toate categoriile de litigii cu caracter
economic (n afar de cele atribuite Curii de Apel Economice) unde ambele pri trebuie s fie ageni
economici sau persoane juridice, inclusiv organe statale.

1.
2.
3.
4.
5.

Hotrrile Judectorilor Economici de circumscripie pot fi atacate cu cerere de apel n Curtea de


Apel Economic.
Curtea de Apel examineaz legalitatea hotrrii primei instane i pronun decizii.
Aceste decizii, la fel, pot fi atacate cu cerere de recurs n Curtea Suprem de Justiie n Colegiu
Economic.
n competena Curii de Apel Economic pe lng examinarea cererilor de apel mai snt i cauze
care se judic n I-a instan.
Acestea se refer la:
dosare cu caracter patrimonial unde valoarea cerinelor este mai mare de 500 mii lei.
cereri de declarare a insolvabilitii
cauze privind constituirea, reorganizarea i lichidarea acenilor economici
contestarea hotrrilor arbitrajelor comerciale
aprarea reputaiei profesionale

C.

Judectoriile de contencios administrativ la fel snt nite specializate care judic plngerile mpotriva
actelor (deciziilor) emise de organele de stat care ncalc i lizeaz anumite drepturi i interese ale
persoanelor Juridice sai persoanelor fizice.
Activitatea acestor judectorii este reglementat de Legea Contenciosului Administartiv
unde se stabilete competena procedura de examinare i exxecutare a deciziilor acestei instane.
Instanele de contencios administrativ se afl pe lng Judectoriile de drept comun de toate
nivelurile (n afar de Judectoria Economic) Hotrrile organelor locale (sate), se atac n judectoriile
Administartive raionale, iar hotrrile organelor statale i municipale se atac n organe de I-a instan n
Curile de Apel.
Inclusiv, n - contencios administrativ se examineaz plngerile mpotriva actelor emise de ageni
economici ce presteaz servicii publice (Apa canal, Union Finoza etc)
Hotrrile Judectorie de contencios administrativ se atac la Judectoria de Apel are numai 2
instane.
4.
Procedura examinrii dosarelor n judectoriile statale precum i competena acestora se
reglamenteaz de legislaia Republicii Moldova special de Lodul de procedur civil adoptat la 30 mai
2003, ntart n vigoare la 12 iunie 2003.
Procedura de examinare a litigiilor economice este identic cu procedura judecrii n
instanele de drept comun cu unele abateri.
Astfel, n Judectoria Economic se aplic urmtoare etape de soluionare a litigiilor:
-I etapa prejudiciar sau extrajudiciar cnd n mod obligatoriu prile unui litigiu economic
trebuie s ntreprind msuri pentru soluionarea litigiului pe cale amiabil.
n acest sens reclamantul (creditorul) trebuie s nainteze o reclamaie prii opuse unde s-i
propun soluionarea amiabil (executarea de bun voie) a litigiului:
Dac aceast cale nu recunoate, atunci reclamantul se poate adresa n instana de judicat.
Aceast etap nu e obligatorie la litigiile examinate n judectoriile de drept comun.
- II etap - naintarea cererii de chemare n judecat: reclamantul depune la instan economic
o aciune (cerere de chemare n judecat) mpotriva prtului (debitorul) prin care solicit instanei
pronunarea hotrrii prin care prtul s fie forat s-i execute obligaia.

Cererea de chemare n judecat trebuie s conin:


numele instanei;
numele i identificarea perilor (aduse, coduri bancare, fiscale etc.);
denumirea aciunii i valoarea ei (din valoarea aciunii se va plti taxa de stat) n mediu 3% din suma
cerut;
se formuleaz concret cerinele;
se aduc argumente n fapt (trimiteri la contarct) cu descrierea circumstanelor i trimiterea la probele
(dovezile) pe cauz;
argumentarea n drept (se face trimitere la legea ce reglementeaz problema)
la aciune se anezeaz toate probele, documentele pe care se bazeaz cerinele naintate precum i
dovada expedierii pretenei. La fel se anexeaz i taxa de stat.
Se dispun attea copii de documentele cte pri sunt.
III etap Judectorul verific toate documentele i aciunea dispus i dac coninutul aciunii
corespunde cerinelor naintate, primete cererea spre examinare, ntiineaz prile despre data i locul
examinrii.
Dac aciunea nu corespunde cerinelor indicate mai sus sau nu este de competena judectoriei
judectorul restituie cererea de chemare n judecat.
9

IV etap
la data numit de instan se prezint prile la prima edin de nfiare i
pregtirea mai nemijlocit. La aceast edin prtului i se nmneaz copii de pe documentele naintate i
i se face cunotin cu aciunea.
n acelai timp sau odat cu nnainatrea aciunii reclamantul poate nainta cerere de
asigurare a cerinelor naintate, adic n scopul garantrii i executrii hotrrii judecata la cererea naintat
poate emite ncheiere prin care pune sechestru pe conturi bancare n limita sumei cerute, sechestrarea
bunurilor imobile i alte bunuri ale prtului, interzice prtului sau altor persoane s svreasc cu
obiectul litigiului careva aciuni juridice.
V etap Primind copia aciunii, prtului are posibilitate ntr-un termen stabilit de judecat (30 zile)
s scrie o referine (rspunsul sau la preteniile naintate) sau poate s nainteze fa de reclamant la fel cu
argumentrile i probele necesare, inclusiv achitarea taxei de stat.

VI etap la data stabilit are loc edina de judecat unde judectorul, de obicei singur, dar uneori
n complet de 3 persoane examineaz litigiul n fond se ascult declaraiile i argumentele prilor:
se pun ntrebri;
se ascult martori;
se fac expertize dac este necesar;
se examineaz alte probe din materialele dosarului.
VII etap Se trece la etapa susinerilor orale. Prile fac concluzii asupra celor examinate n instan
cu naintarea cerinelor concrete.
VIII etap judectorul ascult prile i se duce n camera de chibtuire i chibzuiete unde emite
hotrrea.
IX etap Hotrrea se pronun public.
Dup 15 zile hotrrea ntr n vigoare i poate fi executat sau dac careva din pri nu este
deacord cu hotrrea ea dipune cerere de apel la instana superioar.
(Judectoria economic Curtea de Apel Economic)

10

1.
2.
3.
4.

Tema 6 . Solutionarea litigiilor prin intermediul Arbitrajului comercial.


Arbitrajul comercial interntional - organ specializat de solutionare a litigiilor.
Convenia de arbitraj
Procedura solutionarii litigiilor prin arbitrajul comercial intrentaional.
Arbitrajul comercial internaional de pe langa Camere de Industrie si comert a R.Moldova.
-1
Cind partile nu ajung la un numitor comun in cadrul solutionarii amiabile, ele pot recurge la
rezolvarea acestui litigiu la Arbitrajul comercial Internaional.
Arbitrajul Comertului Internaional este o instanta jurisdictionala nestatala, de natura contractuala,
adica este aleasa de parti prin contract, si este destinata sa solutioneze litigiile aparute intre acestea..
Referitor la arbitrajul care va solutiona litigiul, partile incheie o conventie arbitrala sau indica acest lucru
nemijlocit in contract.
n practic se cunosc mai multe categorii de arbitraje:
- n dependenta de normele utilizate se imaparte in 2 tipuri:
arbitraje de jure care la solutionare respecta normele materiale si procedurale de drept strict;
arbitraj de echitate care solutioneaza in baza principiilor de echitare , si nu utilizeaza
normelejuridice de drept strict.
-In dependenta de competenta materiala arbitrajele se impart in:
arbitrajele de competenta generale - care solutioneaza toate tipurile de cazuri (Curtea permanenta
de arbitraj de la Haga;
Curtea de arbitraj de pe linga Camera Internaionala de comer de la Paris);
arbitraje specializate (Curtea Arbitrala de la Bremen -solutioneaza litigii aparute din contractele de
livrari de bumbac);
- In functie de competenta teritoriala se deosebesc:
arbitraje regionale (Comisia Arbitrala Scandinava examineaza litigii dintre taril scandinave);
arbitraje bilaterale ( Camera arbitrala franco-germana).
arbitraje universale - solutioneaza litijii intre comercianti din intrega lume
- In dependenta de structura organizatorica arbitrajele pot fi;
permanente (institutionalizate);
add-hock (institutii pentru solutionarea unui caz concret ,ocazional).
2.
Convenia de arbitraj (clauza arbitral ) constituie o nelegere a prilor indicat n contract (clauz
compromisorie) sau
-ncheiat separat de contract la apariia litigiului (clauz de compromis) prin care acstea convin
s-i soluioneze litigiul ntr-un anumit organ jurisdicional care poate fi un arbitraj comercial.
Conventia arbitrara trebuie sa cuprinda:
* denumirea arbitrajului;
* locul de examinare;
* numarul si procedura de alegere a arbitilor;
* procedura de solutionare utilizata;
* legea aplicabila la solutionare;
* limba de solutionare.
Arbitrajul ca organ de solutionare a litigiilor in comerul Internaional are anumite avantaje fata de
solutionarea litigiilor din cadrul judecatoriilor din drept comun si anume:
* se utilizeaza o procedura simplificata alesa de parti;
* termeni de solutionare redusi;
11

* secretul dezbaterilor judiciare la dorinta partilor;


* este relaiv mai ieftin (cheltiielile si taxele);
* specializarea j udecatorilor.
Prin incheierea conventiilor de arbitraj partile se obliga sa respecte hotarirea emisa de acest organ si
sa o execute binevol.
In calitate de izvoare ce reglamenteaza activitatea arbitrajului de comer internaional sint:
Conventia Europeana privind arbitrajul comertului Internaional, Geneval961;
Regulamentul Arbitral al UNCITRAI/76 modificat in 1982;
Legea cu privire la arbitrajul comertului Internaional 21.06.1985;
Conventia de la New York "Cu privire la recunoasterea sentintelor arbitrajelor straine' 1958;
Conventia de la Haga "Cu privire la recunoasterea si aplicarea sentintelor arbitrale straine in
materie civila si comerciala" 1971.
-3Procedura solutionarii litigiilor n Arbitrajul comercial care de obicei poate fi i internaional este
stabilita n contract la intelegerea partilor sau de Regulamentul de functionare a arbitrajului concret.
De obicei examinarea litigiilor n arbitrajul comercial presupune urmtoarea procedur:
Prima etapa - aa numita procedura prejudiciar care nu ntotdeauna este obligatorie dac
prile nu au convenit n contract sau regulamentele Arbitrajelor nu prevd aceasta expres.
Astfel partea (creditorul) care are careva pretenii faa de debitor se adreseaza n prealabil cu o
reclamaie scris (cu dovada expedierii) faa de acesta, informndu-l despre natura datoriei, mrimea i
termenele de achitare, intiinindu-1 c daca nu-i va onora obligaiunile, atunci litigiul va fi predat spre
solutionare arbitrajului.
II etapa.
Dac n termenul indicat debitorul refuz executarea datoriei sau nu reacioneaz la pretenie, atunci
creditorul numit reclamant, n baza conventiei arbitrale se adreseaza cu o cerere de chemare n judecat
(actiune) n arbitrajul Convenit de contract n care trebuie sa indice toate motivele de fapt (trimiterea la
contract, i alte probe ce dovedesc c cerinele sunt ntemeiate ) i de drept (referire la actele normative
materiale i proceduratle ce ntemeiaz cererea), anexind probele i documentele corespunzatoare,
inclusiv dovada existenei clauzei arbitrale. Totodata din partea sa el ii alege un arbitru din lista propus.
III etapa.
Primind aciunea (cererea de chemare n judecat) secretariatul arbitrajului expediaza o copie a
cererii si documentelor anexate piritului (reclamatului) cu lista arbitrilor. n termenul indicat (de obicei
30 zile) piritul trebuie sa scrie referin (d raspuns la cerere) si sa aleaga arbitrul din partea sa. Daca in
termenul dat acesta nu-si alege arbitrul, el este numit de presedintele arbitrajului.
lYetapa.
Doi arbitri numiti de parti trebuie sa-1 aleaga pe al treilea care va fi presedinte edinei. Daca acestea
nu au posibilitatea, atunci el este numit de presedintele arbitrajului.
Y etapa.
Completul de arbitri mputemicit examineaz documentle depuse asupra cauzei i fixeaz o dat
pentru edin, ntiinnd corespunztor despre aceasta prile, daca este cazul. La data indicata are loc
edina unde se examineaza cauza n fond. Fiecare din parti are posibilitatea sa-i aducaargumentele i
dovezile sale, care argumentez poziia lor. Arbitri ascult prile i examineaz probele prezentate, dac
este cazul pun ntrebri soicit documente numesc expertize etc.
VI etap
Dup examinare arbitrii se duc n camera de chibzuire unde fr nici o influien din afar emit
Hotrrea. Hotarirea se pronun public i in scris partilor. Hotarirea este definitiva.
n anumite situaii Hotrrea poate fi revizuit (reexaminat)
YII etapa.
Executarea hotararii poate fi facuta benevol de debitor sau in mod fortat. Executarea este dificila
intr-o tara straina, daca statul dat nu o recunoaste. La inceput taxele si cheltuielile se achita in masura
egala, iar in hotarire se mentioneaza care parte suporta cheltuilile totale.
12

Statele membre la Conventiile de la New York si Haga se obliga sa execute hotaririle arbitrale
straine aplicind procedura interna. Hotaririle pot fi reexaminate numai in cazuri:
- arbitrii nu au fost alesi conform intelegerii;
- partea care a pierdut nu a fost instiintata despre timpul si locul desfasurarii procesului;
s-a dat mai mult decit s-a cerut.
Tema Contractul de vanzare-cumparare n dreptul economic.
1.Caracteristica generala si reglementarea juridic a contractului de vinzare.
2.Obiectul si continutul contractului de vanzare-cumparare.
3.Conditiile livrarii conform INCOTERMS-ului.
4.Garantiile si raspunderea partilor in contractul de vinzare-cumparare.
1.
Contractul de vanzare-cumparare este o intelegere bilaterala prin care una din parti , numita
VANZATOR, , se obliga sa livreze ceilalte parti, numita CUMPARATOR, , un bun determinat calitativ si
cantitativ, intr-un loc anumit, in conditiile convenite, contra unui pret.
Contractul de vanzare are urmatoarele elemente caracteristice: este un contract
a) cu titlu oneros urmarind ca finalitate obtinerea unui profit.
b) sinalagmatic - genereaza drepturi si obligatii reciproce intre parti.
c) consensual este valabil din momentul simplei nelegeri dintre pri.
Izvoarele de drept ce reglementeaza contractul de vinzare sunt: legile, tratatele internaionale ,
uzantele uniforme.
Printre actele normative principale sunt:
* Codului Civil al RM art.753 -822
* Legea vinzarii de marfuri (Nr. 134-XIII din 03.06.94)
Prezenta lege stabileste principiile fundamentale de reglementare a relatiilor comerciale intre
subiectii economici, ce se formeaza in temeiul unor forme juridice (contractuale).
Conform prezentei legi contractele se incheie in forma scrisa printr-un document, printr-un schimb
de scrisori (telexuri, telegrame, telefonograme etc.), sau cu utilizarea mijloacelor electronice de calcul.
Legea reglementeaza relatiile de vinzare a marfurilor, independent de destinatia lor, cu exceptia
marfurilor pentru folosinta personala, casnica sau familiala.
* Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 798 din 27.12.93 privind aprobarea
Regulamnentului Contractului-model de vinzare-cumparare.
Prin acest Regulament a fost stabilit ca, "contractul-model de vinzare a marfurilor se aplica la
incheierea contractelor economice privind vinzarea productiei cu destinatie tehnica de productie si
marfurilor de consum popular intre intreprinzatori, intreprinderile si organizatiile cu diverse forme
organizatorico-juridice, care isi desfasoara activitatea in RM. Contractele-model (contracte-tip), in
general, nu pun restrictii asupra formei, structurii si continutului contractelor, dar sunt ca un fel de
indrumator pentru cei care il folosesc.
O deosebita importanta in formarea si definirea contractelor comerciale, l au uzantele comerciale
uniforme, care s-au format prin folosirea repetata a unor clauze contractuale. Cele mai importante uzante
comerciale uniforme internationale au fost standartizate sub egida Camerei Internationale de Comert din
Paris, cunoscute sub denumirea de INCOTERMS (International Rules for the Interpretation of Trade
Terms - Reguli Internationale pentru Interpretarea Uzantelor de Comert.Ultima editie a acestora au fost
aprobate la finele anului 1999, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2000,preluind denumirea de
"INCOTERMS-2000") care are o larga aplicare in contractele comerciale internationale de vinzarecumparare, in tarile europene.
Pe plan international principalule izvor de reglementare este:
13

* Conventia ONU privind cumparare-vanzare internationala de marfuri din 11.04.1980. Viena


-2Obiectul contractului de vanzare-cumparare - este bunul transmis de catre vanzator
cumparatorului. El trebuie sa satisfaca caracteristicilor de calitate si cantitate.
a) Cantitatea este exprimata in unitati de masura specifice naturii marfii: tone, metri cubi, metri
liniari, bucati, metri patrati, hectolitri, perechi etc. In anumite contracte se vor folosi unitatile complexe
specifice uzantelor locale, precum: tona lunga (1.016 kg), tona scurta (907 kg), yardul (0,914 m) etc.
b) Calitatea - este insusirea produsului de a satisface unele necesitati ale oamenilor. Ea trebuie sa
fie indicata in contract si trebuie sa corespunda unor standarde, conditii tehnice, fiind dovedita prin
certificate de calitate, certificate de origine etc. La fel calitatea se determinain baza principiului:
- vazul placut;
- organoleptic,(incercare, degustare);
- telle quelle (asa cum este)-cind vinzatorul nu poarta raspundere pentru calitatea marfii,
cumpararorul find obligat s-o primeasca "asa cum este". Se utilizeaza la vinzarea fructelor produselor
agricole etc.
Continutul - sunt acele conditii esentiale, prin care se stabilesc drepturile si obligatiunile
partilor.
Contractului de vinzare-cumparare trebuie s conin:
Iidentificarea partilor;
Clauaze economice
1 Obiectul contractului il constituie marfa. Ea trebuie sa existe sau sa poata exista in viitor. Marfa
trebuie sa fie determinata sau determinabila cantitativ, tehnic si calitativ.
2 Pretul marfii in contractul de vinzare-cumparare este valoarea marfurilor care trebuie achitata de
cumparator vinzatorului. El trebuie sa includa pretul unei unitati de marfa si pretul total. La fel trebuie
inclusa valuta de plata, se recomanda de inclus si modalitatea de formare a pretului (pretul de cost, taxe,
accize etc.).
3 Conditiile de plata conin modalitatea si tipul decontarilor de obicei plati cu ajutorul cecurilor,
acreditive si incaso documentar, ordin de plata. Alegerea unui sau altui tip de plati numerare depinde de
caracterul afacerii.
4. Conditiile livrarii conform INCOTERMS-ului.
5 Termenii de livrare sunt date calendaristice sau perioade de timp in decursul carora vinzatorul
trebuie sa livreze marfa. Data livrarii marfii se considera data transmiterii acesteia catre transportator sau
cumparator. Aceasta data trebuie sa fie indicata in documentele de transport sau actul de primire / predare.
6 Modul de efectuare a transportului
Transportul unei marfi se va efectua terestru, maritim, fluvial sau aerian, in functie de intelegere, de
necesitate si de cost. In numeroase cazuri transportul va fi combinat, in functie de pozitia geografica a
vinzatorului fata de cumparator.
In contract se va stipula:
* caile (ruta) de transport;
* mijloacele de transport;
* partea care se obliga sa asigure mijloacele de transport;
* documentele de transport (conosament, scrisoare de trasura etc.);
7 Ambalajul si marcarea. In contract se va stipula obligatia vinzatorului de a asigura un ambalaj
corespunzator, care poate varia in functie de transport, conditii de tranzit, durate tranzitului .
Vinzatorul se va obliga sa marcheze ambalajul in scopul inlesnirii manipularii marfii si publicitatii
comerciale. Se vor indica adresa de destinatie, felul marfii si diferite mentiuni specifice, cum ar fi cele
care atentioneaza asupra fragilitatii marfii sau asupra necesitatii manipularii cu mare atentie a aparatelor
de precizie si materialelor explozive.
8 Intocmirea si transmiterea documentelor
14

Documentele care se refera la transport, plata pretului, calitatea marfii, asigurare, originea marfii
etc., a unei tranzactii de vinzare-cumparare trebuie specificate in inscrisul contractual. Aceste documente
sunt necesare pentru incasarea pretului marfii, dovedind expeditia si indeplinirea obligatiilor asumate de
vinzator, si pentru realizarea transportului. Formularea acestora se face sub ingrijirea vinzatorului care isi
asuma si obligatia de a le transmite cumparatorului pe caile stipulate in contract.
9 Receptia marfii
Partile prin contract trebuie sa indice modalitatile de receptie a marfii si de control. In contract se va
stipula locul unde se va face receptia, in functie de natura marfii si de intelegere. Aceast clauz va
cuprinde:
* modul in care se face controlul si receptia ;
* documentele ce trebuie intocmite pentru atestarea receptiei ;
* solutiile ce se impun in cazurile in care receptia nu poate avea loc si controlul nu poate fi efectuat
din vina partilor.
10 Garantiile vinzatorului
In majoritatea contractelor incheiate sunt incluse garantiile de calitate, care reprezinta obligatiile
vinzatorului de a livra marfa cumparatorului care poseda anumite calitati pe durata termenului de garantie.
In perioada de garantie, vinzatorul continua sa fie raspunzator pentru remedierea defectiunilor, chiar daca
transferarea riscurilor de la vinzator la cumparator a avut deja loc.
In cazul marfurilor cu termen de garantie, prin contract se va indica:
* inceperea termenului de garantie si durata lui ;
* documentele prin care se atesta calitatea marfurilor (certificat de calitate, certificat de garantie,
buletin de analiza, proces verbal de receptie etc.) ;
* obligatiile partilor in perioada de garantie ;
* modul de lansare a reclamatiilor si modul de rezolvare.
11 Asigurarea marfii n contract este prevazuta in urma intelegerii dintre importator si exportator i
se numeste CARGO. Contracul se perfecteaza prin eliberarea unei polite de asigurare care trebuie sa
contina:
12 Asigurarea impotriva riscurilor valutare si nevalutare
Instabilitatea permanenta pe unele piete comerciale si alte conditii specifice in care se desfasoara
operatiunile comerciale internationale impun partilor sa includa in contracte clauze asiguratorii impotriva
riscurilor valutare si nevalutare, riscuri care, in cazul cind se realizeaza, pot afecta obligatia cel putin a
uneia dintre parti (mai ales pretul), perturbind echilibrul stabilit la incheierea contractului.
Riscurile valutare constau in modificarea cursului de schimb (al paritatii monetare) al monedei de
plata fata de moneda (monedele) de referinta.
Se cunosc urmatoarele clauze de asigurare impotriva riscurilor valutare:
* clauza aur clauzele valutare (inclusiv clauzele de indexare :
monovalutare ,
multivalutare bazate pe un cos valutar stabilit de parti (de regula 3-5 monede, )
multivalutare bazate pe un cos valutar (unitate de cont) DST
Se cunosc urmatoarele clauze de asigurare impotriva riscurilor nevalutare:
clauza de revizuire a pretului (de indexare nemonetara)
clauza de postcalculare a pretului
clauza ofertei concurente
Clauzele strict juridice
13. Reclamatiile (pretentiile)
Daca dupa preluarea marfii, cumparatorul constata unele abateri cantitative sau calitative de la
prevederile contractului, determinate de vicii ascunse sau de alte cauze generate din neglijenta
vinzatorului, el are dreptul sa reclame defectiunile constatate. Aceste reclamatii trebuie sa fie facute in
termenele stipulate in contract
14 Raspunderea pentru neexecutarea contractului
15

Aceasta conditie va stabili temeiurile, formele i mrimea raspunderii contractuale (amenzi,


penalitati, despagubiri a daunelor, raspunderea in natura etc.).
16. Litigiile si solutionarea lor
In contract partile trebuie sa prevada aparitia unor eventuale litigii si modalitatile de solutionare a
lor.
17. Clauaza de exonerare a rspunderii
18 Clauze suplmentare si mentiuni finale
In afara clauzelor mentionate mai sus, partile sunt libere sa includa in contracte orice prevederi
speciale, determinate de particularitatile marfii ori serviciului si/sau de conditiile executarii contractului.
In final, contractele incheiate intre prezenti trebuie sa contina semnaturile partilor sau ale
reprezentantilor lor; la cele incheiate intre absenti semnaturile, in principiu, pe oferta si acceptare
(expresa).
-3Conditiile de livrare a marfi in contractul de vanzare-cumparare Internaional sint stabilite prin
uzantele comerciale, numite INCOTERMS, adoptate de catre Camera Internaionala de Comer de la
Paris. Scopul uzantelor unificate INCOTERMS este de a stabili o serie de reguli privind interpretarea
termenilor comerciali utilizati in comertul exterior. Acesti termeni stabilesc:
* modalitatea de transportul utilizat la livrare;
* repartizarea intre parti a cheltuielilor in contractul de vanzare-cumparare
* preturile de livrare;
* momentul transferului riscurilor fortuite (distrugeri intimplatoare ale marfii);
* cine indepleneste formalitatile privind trecerea frontierii;
* cine achita taxa vamala;
* modalitatea de asigurarea a mrfurilor in transport;
* drepturile si obligatiunile ambelor parti.
INCOTERMS, in ultima editie din iulie 2000, contine 13 termeni.
EXW - Ex Works (... named place).
Franco uzina (... locul convenit).
Este conditia de livrare cea mai comoda pentru vanzator, deoarece el nu este obligat decit sa puna
marfa ambalata (dupa caz) la dispozitia cumparatorului, in locul din uzina si la termenul convenit.
Cumparatorul este obligat sa incarce marfa pe cheltuiala sa si sa o transporte la destinatie, pe
cheltuiala si riscul sau. De asemenea, el este obligat sa indeplineasca toate formalitatile, din momentul in
care marfa a fost incarcata.
Din considerente practice, partile pot conveni ca vanzatorul sa efectueze incarcarea si formalitatile
de vamuire la export pe cheltuiala cumparatorului.
FCA - Free Carrier (... named place).
Franco caraus (... locul convenit).
Marfa, dupa ce a fost vanduta, este predata de exportator primului caraus, numit de cumparator, la
locul convenit.
Vanzatorul poate conveni cu carausul locul de predare in custodie, daca acesta nu a fost indicat de
cumparator. In anumite cazuri, din necesitati practice, vanzatorul se poate implica in acordarea de asistenta
la incheierea contractului de transport, insa numai pe spezele cumparatorului si din mandatul acestuia (de
exemplu, in traficul aerian si in cel feroviar).
Vanzatorul poate sa predea marfa in custodie unui tranzitar in baza instructiunilor cumparatorului,
obligatia lui de livrare fiind indeplinita din momentul predarii.
FAS - Free Alongside Ship (... named port of shipment).
Franco de-a lungul vasului (... port de incarcare convenit).
16

Prin aceast termen cumparatorul se obliga sa angajeze nava si sa respecte termenul de aducere a
navei la locul de incarcare, informindu-l din timp pe vanzator de data precisa a sosirii navei la locul
respectiv si despre dana la care va fi trasa.
Vanzatorul este obligat sa aduca marfa in port si sa o plaseze pe chei de-a lungul navei sau in barje
de-a lungul acesteia. Din acel moment, marfa, formalitatile, cheltuielile si riscurile se transfera
cumparatorului. In consecinta, cumparatorul este obligat sa indeplineasca formalitatile vamale la export.
Vanzatorul va primi din partea cumparatorului un document curat care sa ateste ca a primit marfa. Acest
document poate fi o recipisa de depozit sau un document de garantie.
FOB - Free On Board (... named port of shipment).
Franco la bord (... portul de incarcare convenit).
Prin aceasta, cumparatorul este obligat sa angajeze nava si sa o aduca in portul de incarcare la
termenul convenit. Vanzatorul este obligat sa aduca marfa pe bordul navei, la data si in portul convenit.
Transferul marfii, cheltuielilor, formalitatilor si riscului se face din momentul in care marfa a trecut de
balustrada (copastia) vasului, vamuirea marfii la export se face de catre vanzator.
CFR - Cost and Freight (... named port of destination)
Cost si navlu la (... portul de destinatie convenit).
Prin aceasta conditie de livrare, vanzatorul se obliga sa angajeze nava, sa o incarce si sa o duca in
portul de destinatie convenit.Marfa calatoreste neasigurata, pe riscul cumparatorului, din momentul in care
a trecut de balustrada navei, in portul de expeditie. Orice cheltuiala care apare dupa ce marfa a fost livrata
la bordul navei va fi pe contul cumparatorului. In multe cazuri, cumparatorul poate sa asigure marfa in tara
sa, economisind, in acest mod, valuta forte.
CIF - Cost, Insurance and Freight (... named port of destination).
Cost, asigurare si navlu (... port de destinatie convenit).
Alaturi de FOB, aceasta conditie de livrare este una dintre cele mai utilizate in transporturile
maritime, indeosebi pentru marfuri in vrac. Vanzatorul are obligatie sa procure pentru cumparator un
contract de asigurare impotriva riscurilor maritime de avariere sau de pierdere a marfii in timpul
transportului. Vanzatorul plateste prima de asigurare pe contul cumparatorului.
CPT - Carriage Paid To (... named place of destination).
Transport platit pina la (... locul de destinatie convenit).
Prin aceasta, vanzatorul se obliga sa plateasca transportul pina la destinatie. Marfa, cheltuielile,
formalitatile si riscul se transfera cumparatorului din momentul in care marfa a fost predata carausului
(prin caraus se intelege si persoana care, desi nu transporta direct, actioneaza in vederea efectuarii
transportului pe cale ferata, rutiera, maritima, fluviala, aeriana sau printr-o combinatie a acestora).
Vanzatorul este obligat sa efectueze formalitatile vamale la export.
CIP - Carriage and Insurance Paid To (... named place of destination).
Transport si asigurare platite pina la (... locul de destinatie convenit).
Se deosebeste de conditia CPT prin aceea ca, in plus, vanzatorul este obligat sa asigure marfa in
numele si pe contul cumparatorului, contra riscurilor minime de avariere si pierdere. Ca si conditia de
livrare CPT, poate fi folosita pentru orice mod de transport.
DAF - Delivered At Frontier ( ... named place).
Livrat la frontiera (... locul convenit).
Vanzatorul este obligat sa puna marfa la dispozitia cumparatorului la frontiera convenita, inainte de
frontiera vamala a tarii invecinate, la locul convenit. Vanzatorul va indeplini formalitatile de vamuire la
import.
DES - Delivered Ex Ship (... named port of destination).
Livrat franco nava (... portul de destinatie convenit).
Vanzatorul suporta toate cheltuielile si riscurile aducerii marfii in portul de destinatie convenit si
indeplineste toate formalitatile necesare. Transferul marfii, riscului, cheltuielilor si formalitatilor catre
cumparator se face in momentul in care marfa, nevamuita pentru import, a fost pusa la dispozitia
cumparatorului pe bordul navei.
DEQ - Delivered Ex Quay - duty paid (... named port of destination).
Livrat franco chei - vama platita (... portul de destinatie convenit).
17

Vanzatorul se obliga sa duca marfa, pe cheltuiala si riscul sau, pina la cheiul (debarcaderul) portului
de destinatie convenit si sa plateasca vama pentru import in tara cumparatorului.
DDU - Delivered Duty Unpaid (... named place of destination).
Livrat vama neplatita (... locul de destinatie convenit).

D A T ( D e l i v e r e d a t T e r m i n a l ) : Vanzatorul livreaza si descarca din mijlocul de


transport la terminalul (din portul sau locul) stabilit cu cumparatorul. Terminal inseamna orice loc, cum
ar fi: chei; depozit; strada; cargo terminal; terminal CFR. Vanzatorul acopera toate costurile pentru
livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca notiunea de Terminal sa fie
foarte bine precizata. DAT acopera formalitatile de vamuire la export dar NU include costul
formalitatilor de vamuire la import.
DAP (Delivered at Place)
: Vanzatorul livreaza marfurile in mijloacele de
transport adecvate la locul stabilit cu cumparatorul. Vanzatorul acopera toate costurile pentru livrarea si
descarcarea marfurilor la terminalul stabilit. Este recomandat ca notiunea de Terminal sa fie foarte bine
precizata. In cazul in care vanzatorul suporta costuri legate de descarcarea bunurilor la destinatie, acesta
Nu are dreptul sa refactureze aceste costuri cumparatorului. Este recomandat ca notiunea de LOC sa fie
foarte bine precizata. DAP acopera formalitatile de vamuire la export dar NU include costul
formalitatilor de vamuire la import.

DDP - Delivered Duty Paid (... named place of destination).


Livrat vama platita (... locul de destinatie convenit).
Vanzatorul se obliga sa duca marfa la destinatie in locul convenit, asumindu-si toate riscurile si toate
cheltuielile care intervin. Transferul marfii, riscului, formalitatilor si cheltuielilor, se face catre
cumparator, din momentul cind marfa i-a fost predata la destinatie. Dupa cum se observa, prin aceasta
conditie de livrare, vanzatorul isi asuma o obligatie maxima, in contrast cu obligatia minima pe care si-o
asuma cind utilizeaza conditia de livrare EXW.
Principalele modificari aduse conditiilor de livrare (Incoterms 2010) sunt:
Au aparut 2 conditii de livrare noi: Delivered at Terminal (DAT) si Delivered at Place (DAP)
Au eliminate 4 conditii de livrare : DEQ; DAF; DES; DDU
DAP inlocuieste pe: DAF; DES; DDU
DAT inlocuieste pe: DEQ
4
Prin contract vanzatorul trebuie sa garanteze calitatea marfii. Sint marfuri ce necesita certificat de
calitate sau buletin de analiza, care le va determina calitatea si termenul de pastrare. Alte marfuri sint
puse in functiune (utilaj tehnic) si au nevoie de un termen de garantie in perioada caruia vanzatorul va
purta raspundere pentru defectiuni, lichidindu-le din contul sau. Aceste clauze contractuale trebuie sa
contina inceputul si durata termenului de garantie, obligatiile partilor pe aceasta perioada, cauzele de
prelungire sau incetinire a garantiei, documentele ce atesta calitatea si garantia, modul si termenele de
prezentare a pretentiilor.
Receptia marfurilor trebuie sa se efectuieze intr-un termen cat mai scurt de la primire ei. Contractul
trebuie sa prevada modalitatile si persoanele ce vor efectua receptia. Pot participa reprezentantii din
partea vanzatorului, cumparatorului si o persoana necointeresata. In baza receptiei se intocmeste un act
unde se se fac mentiuni privind rezultatele receptiei.
18

Daca sint neajunsuri - se va mentiona suplimentar. In cazul neajunsurilor cumparatorul in modul,


termenii si forma stabilita in contract va trimite o pretentie vanzatorului. In pretentie se indica: date despre
contract, partile contractante , se face trimitere la actul de receptie, neajunsurile si cerintele
cumparatorului. Cerintele pot fi:
- inlaturarea defectelor din contul vinzatoruli;
- schimbarea marfurilor necalitative;
- reducerea pretului;
- desfacerea contractului;
- intoarcerea banilor deja achitati etc.;
Primind pretentia in termenul stabilit, vanzatorul este obligat sa dea raspuns recunoscind-o sau sau
respingind-o cu motivatii. In cazul respingerii sau neexaminarii pretentiei cumparatorul are posibilitatea
de a se adresa in Arbitraj. Fata de vanzatorul necuvincios se pot aplica toate formele de raspundere.
Raspunderea la contractul de vanzare-cumparare se aplica fata de vanzator in urmatoarele cazuri:
- cand marfa nu este livrata la timp;
- marfa nu corespunde calitatii sau cantitatii;
- cand vanzatorul face greseli in documente de transport.
Cumparatorul raspunde pentru: neachitarea pretului la timp si pentru neluarea in primire a marfii in
timpul si locul stabilit.

Tema: Contractul de locaiune (arend)


1. Noiunea i particularitile contractului
2. Elementele contractului
3. Drepturile i obligaiile prilor
4. Rezilierea contractului
5. Varietile contractului de locaiune (leazing, comodatul)
n circuitul economic o deosebit importan o are contractul de transmitere n folosin temporar
a bunurilor. Legislaia tradiional numete acest tip de contract arend sau locaiune. Actualul Cod Civil
stabilete ca contract principal ce reglementeaz modul de transmitere a bunurilor n chirie - contractul de
locaiune. Concomitent conine i reglementri cu privire la arend pe care le considerm mai puin
adecvate denumirii contractului deoarece se refer n exclusivitate la terenurile i bunurile agricole. n
acelai context a aprut i o lege special cu privire la arenda n agricultur.
Dat fiind faptul c Codul civil stabilete ca contract de baz locaiunea, utilizat pentru nchirierea
celei majoritii obiectelor din circuitul civil vom examina n primul rnd prevederile legale ale acestui
contract.
Conform art.875 din Codul civil contractul de locaiune este nelegerea prin care locatorul se
oblig s dea locatarului un bun determinat individual n folosin temporar sau n folosin i
posesiune temporar, iar aceasta se oblig s plteasc chirie.
Definiia dat determin particularitile acestui contract.
Astfel n calitate de obiecte ale locaiunii pot fi numai bunurile determinate individual. Obiectul
trebuie s fie neconsumabil ceea ce ar permite restituirea la expirarea termenului locaiunii a aceluiai bun
nchiriat (utilag mecanic, imobilul etc).
Bunurile pot fi date att n folosin temporar fr posesie (folosirea instrumentelor muzicale,
inventarului din slile de sport, crile din bibliotecile care acord serviciul cu plat), precum i n
folosin cu posesiune temporar, adic bunul poate fi folosit numai atunci cnd beneficarul l deine
efectiv asumndu-i deplin responsabilitatea pentru integritatea acestuia. (spaiu locativ, utilaj, automobil).
19

Din natura i esena contractului reiese c acesta are caracter:


sinalagmatic (bilateralobligaional), adic prile posed drepturi i obligaii reciproce, este
cu titlu oneros ceea ce presupune obinerea de ctre pri a unui profit (locatarul folosete
bunul obinnd un avantaj, iar locatorul i primete chiria)
consensual, adic acest contract devine valabil i intr n vigoare din momentul exprimrii n
form scris a acordului prilor (semnarea contractului).
2.
Elementele contractului de locaiune conform prevederilor teoriei contractuale sunt prile,
obiectul , termenul i forma acestuia.
Prile acestui contract sunt locatorul persoana care deine bunul i l d folosin i locatarul
- este acel care ia bunul n folosin temporar.
Obiectul contractului de locaiune l constituie bunurile mobile sau imobile determinate
individual, neconsumabile . Obiectul dat de locator n chirie trebuie sa fie liber de orice viciu material
sau juridic.
Bunul este considerat liber de orice viciu material cind are caracteristicile convenite cu celea
care sau neles prile i poate fi folosit conform destinatiei stabilite in contract. Daca bunul este
deteriorat, locatarul este eliberat de plata unei parti din chirie proportional diminuarii folosinei bunului.
Dreptul de a plati o chirie redusa inceteaza cind viciul este reparat.
Bunul este considerat liber de orice viciu juridic daca nici o persoan ter nu poate nainta
drepturi asupra acestui bun n perioada pentru care a fost incheiat contractul.
Contractul de locaiune a unui bun imobil trebuie s fie ntocmit n form scris. La nchirierea
unui bun imobil pe un termen ce depaseste 3 ani contractul trebuie nscris n registrul bunurilor
imobile (Cadastru) . Nerespectarea acestei reguli are ca efect nulitatea contractului.
Contrcatul de locaiune poate fi ncheiat pentru un anumit termen sau fr acest termen .
3.
Dreptuirle i obligaiile prilor constituie coninutul acestui contract. Astfel pe lng condiiile
generale privind prile, obiectul, termenul i forma contractului, acesta trebuie s conin drepturile i
obligaiile prilor .
Locatorul are urmtoarele obligaii:
- sa predea locatarului bunul n starea corespunzatoare, si sa menina bunul n aceasta stare
pe durata locatiunii.
Daca locatorul nu preda la timp bunul inchiriat sau refuza sa-l predea, locatarul este n drept
sa ceara executarea acestei obligatii si repararea prejudiciului sau rezilierea contractului si repararea
prejudiciului cauzat astfel.
- s fac reparaia capital a bunului n termenii stabilii de contract dac legea sau contractul nu
prevede altfel. n caz c acesta nu face aceasta locatarul poate s fac singur reparaia capital
i s treac aceste cheltuieli n contul chiriei.
- S nu intervin n activitatea locatarului.
Locatarul este obligat:
a) sa foloseasca bunul la destinatie si in conformitate cu prevederile contractului, nerespectarea acestei
obligaii poate duce la rezilierea contractului
b) sa pastreze si sa asigure integritatea bunului, n caz contrar va fi nevoit s repare sau s restituie
daunele aduse;
c) sa acopere cheltuielile curente de folosire si intretinere in stare normala a bunului, inclusiv servicii
comunale, impozite ect ;
d) sa efectueze reparatia curenta a bunului.
20

e) s achite regulat chiria. Plata chiriei poate fi efectuata att integral la expirarea termenului
contractului ct i pentru anumite perioade. Cuantumul chiriei poate fi modificat prin acordul partilor.
Locatorul poate cere modificarea chiriei numai o data in an si numai in cazul in care conditiile
economice fac ca neajustarea sa fie inechitabila.
f) s restituie bunul nchiriat dup expirarea contractului
Locatarul este tinut sa repare prejudiciul suferit de locator prin pierderile survenite la bunul
inchiriat daca nu va demonstra ca pierderile nu se datoreaza vinovatiei sale sau a persoanelor
carora le-a permis folosinta bunului sau accesul la el.
Locatarul nu poarta raspundere pentru uzura obisnuita a bunului inchiriat daca acesta a fost
utilizat la destinatie in conformitate cu prevederile contractului.
Locatarul este in drept sa dea bunul inchiriat in sublocatiune sau sa cesioneze locatiunea numai
cu consimtamintul locatorului. Pentru aceasta, el este obligat sa-l informeze pe locator despre intentia
sa indicnd numele sau denumirea, adresa persoanei.
4.
Contractul de locaiune ca i alte contracte civile poate fi reziliat la nelegerea prilor sau n baza
temeiurilor prevzute de lege. Astfel locatiunea inceteaza:
a) la expirarea termenului contractului;
b) in cazul pieirii bunului inchiriat;
c) in alte cazuri prevazute de lege sau de contract.
Daca raporturile contractuale continua in mod tacit dupa expirarea contractului de locatiune,
acesta se considera prelungit pe un termen nedeterminat.
Rezilierea contractului de locatiune incheiat fara termen poate avea loc la cererea oricarei parti
cu un preaviz de 3 luni pentru imobile si de o luna pentru bunurile mobile daca in contract nu este
prevazut altfel.
Contractul de locaiune poate fi reziliat i din iniiativa prilor.
Locatorul este in drept sa ceara rezilierea contractului daca locatarul:
a) nu foloseste bunul inchiriat la destinatie sau in conformitate cu prevederile contractului;
b) admite intentionat sau din neglijen inrautatirea starii bunului ori creeaza un pericol real pentru o
asemenea inrautatire;
c) nu plateste chiria pe parcursul a 3 luni dupa expirarea termenului de plata daca in contract nu este
prevazut altfel;
d) incheie un contract de sublocatiune fara acordul locatorului.
Locatarul este in drept sa ceara rezilierea contractului in cazul in care:
a) si-a pierdut capacitatea de munca si nu poate folosi bunul inchiriat;
b) este privat de libertate si nu-si poate executa obligatiile contractuale.
La expirarea termenului sau la rezilierea contractului de locatiune, locatarul are dreptul sa
separe imbunatatirile, efectuate cu permisiunea locatorului, care pot fi separate fara a se deteriora bunul
ori sa ceara compensarea valorii lor de catre locator daca legea sau contractul nu prevede altfel.
Locatarul are dreptul sa separe imbunatatirile efectuate fara permisiunea locatorului daca pot fi
separate fara a se deteriora bunul si daca locatorul refuza sa compenseze valoarea lor. In cazul in
care imbunatatirile efectuate fara permisiunea locatorului nu pot fi separate fara a se deteriora bunul, ele
devin proprietate a locatorului.
La cererea locatorului, constructiile neautorizate de el urmeaza a fi demolate de catre locatar sau
pe contul lui.
5.
21

Ca varieti a contactului de locaiune conform noului cod Civil, sunt arenda , comodatul,
leasingul.
Arenda este contractul ncheiat ntre o parte - proprietar, sau un alt posesor legal de
terenuri i de alte bunuri agricole (arendator) - si alta parte (arendas) cu privire la exploatarea
acestora pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti.
dispozitiile cu privire la arenda se aplica si la locatiunea altor imobile.
Contractul de arenda se incheie in scris.
In contractul de arenda a unui teren trebuie stipulate conditiile de folosire a obiectelor situate pe
teren, inclusiv a utilajului si tehnicii agricole.Termenul arendei nu poate fi mai mic de un an.
Plata arendei se face in natura, in bani sau in natura si in bani, potrivit acordului dintre parti, si
se executa in termenul si in locul stabilit in contract.
Elementele in functie de care se determina arenda pentru fiecare categorie de folosinta a bunului
pot fi: suprafata terenului, potentialul de productie, structura parcelara, relieful si gradul posibilitatii de
efectuare a mecanizarii, posibilitatile de acces, distanta fata de locurile de depozitare,
industrializare sau de comercializare, starea cladirilor, amenajarilor sau altor dotari, gradul de
amortizare a tehnicii agricole arendate.
Arenda in natura se stabileste intr-o cantitate determinata de produse sau intr-un procent din
productie. Produsele cu care se plateste arenda se stabilesc de parti in functie de specificul activitatii
agricole si de zona.
Arendasul poate schimba destinatia terenului arendat numai cu acordul prealabil scris al proprietarului
si cu respectarea dispozitiilor legale.
Contractul de leasing este o intelegerea dintre doua persoane prin care finantatorul (locatorul) ,
care este o companie specializata de leasing sau o banca, cumpara anumite bunuri (utilaj tehnic) din
insarcinarea utilizatorului (locatarul) si o transmite acestuia in folosinta pentru un anumit termen contra
unei taxe de chirie.
Acesta este un contract complex, care contine elemente a mai multor contracte si anume:
contract de mandat - insarcinarea data finantatorului de catre utilizator de procura un anumit utilaj;
contract de vanzare-cumparare - finatatorul cumpara de a producator marfa necesara;
contract de chirie (locatiune) - finantatorul (locatorul) transmite bunul in arenda utilizatorului (locatarul)
Continutul contractului de leasing presupune totalitatea de conditii contractuale cere stabilesc drepturile si
obligatiile ce le apartin participantilor .
Principalele conditii ale acestui contract sint:
identificarea partilor- cine inchee contractul
obiectul contractului - produsul sau utilajul dat in chirie, cu toate caracteristicile cantitative , calitative si
tehnice;
termenul de leasing
taxa de chirie care se caleuleaza in asa mod, ca pana la sfarsitul termenului de chirie sa fe acoperite la
90-95% din costul bunului;
pretul real al utilajului;
cheltuieli de instalare (de finantare) daca convin partile;
rata (1%) bancar care constituie rata dobinzii de credit pe termen dat
comision pentru finantator.
In contractul de leasing finantatorul are urmatorele obligatiuni;
sa procure utilajul conform indicatorii utilizatorului, uneori utilizatorul alege singur produsul
sa instaleze utilajul daca este prevazut de contract
sa efectueze reparatia si deservirea tehnica
sa perfectioneze (instruiasca) specialistii care vor lucra la acest utilaj.
Finantatorul are dreptul:
are dreptul sa ceara taxa de chirie
22

sa supravegheze si sa controleze procesul de exploatare a utilajului


sa ceara desfacerea contractului inainte de termen daca utilizatorul incalea conditiile de contract: nu
achita taxa: situatia financiara a utilizatorului pune in pericol compania de leasing.
Obligatiile utilizatorului:
sa exploateze utilajul in stricta conformitate cu destinatia lui si prevederile contractul;
sa achite taxa de chirie la timp;
sa asigure utilajul, daca-i prevazut de contract.
nu are dreptul sa dee utilajul in gaj fara consimtamintul finantatorului ,
Drepturile utilizatorului;
sa inainteze pretentii si sa ceara despagubiri pentru calitatea utilajului direct producatorului raspunderea
pentru incalearea conditiilor de contract au ambele parti.
La sfarsitul termenului de chirie utilizatorul are urmatoarele optiuni:
sa prelungeasca termenul de arenda,
sa achite diferenta de pret si sa-1 procure (in proprietate),
sa desfaca contracul si sa intoarca utilajul finantatorului .
Contractul de leasing este reglementat de:
Codul Civil
Legea R.M. cu privire la lesingul din 15.02.96 (Monitor 49-50 din25.07.96.)
Conventia UNIDROIT privind arenda financiara internaionala (leasing) de la Ottava'88
Categorii de leasing:
1. financiar - de o banca comerciala;
2. producator - de exploatare - este practicat nemijlocit de producatorii mrfurilor ;
3. leas-back - cand utilizatorul are nevoie de mijloace financiare si vinde utilajul sau finantatorului si tot
atunci il ia in arenda.
Comodatul
Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosinta celeilalte
parti (comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.
tie sau culpa grava.
Acesta este un contract care are trstuir comune cu mprumutul i locaiune.
Comodatarul nu poarta raspundere pentru inrautatirea starii bunului daca aceasta survine in
urma folosirii lui in conformitate cu destinatia stabilita in contract. n acest contractul se pot prevedea
condiii de compensarea de catre comodatar a uzurii bunului.
Obligatiile comodatarului
Comodatarul trebuie sa pastreze si sa ingrijeasca bunul cu ca un bun proprietar si sa-l
foloseasca numai in scopul stabilit in contract.
Comodatarul va suporta cheltuielile necesare folosintei bunului. Comodatarul poate cere compensarea
cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente pe care a fost nevoit sa le faca pentru conservarea
bunului.
Comodatarul nu poate da bunul in folosinta unor terti decit cu acordul comodantului.
Comodatarul rspunde pentru deteriorarea bunului i folosirea nu dup destinaie, n acest cau
comodantul poate cere imediat restituirea bunului si reparatia prejudiciului cauzat.
Daca mai multe persoane au luat impreuna cu imprumut acelasi bun, ele poarta raspundere solidara fata
de comodant.
Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului de comodat, bunul
primit in folosinta gratuita.
23

In cazul in care contractul de comodat nu are stabilit un termen, comodatarul este obligat sa
restituie bunul la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contract. N
Comodantul poate
cere restituirea bunului mai devreme daca a trecut o perioada suficienta pentru valorificarea lui.
Daca termenul contractului de comodat nu poate fi stabilit in baza scopurilor de utilizare a bunului,
comodantul este in drept sa ceara restituirea bunului in orice moment.

Tema 8. Reglementarea juridic a intermedierii n dreptul afacerilor.


1.Noiunea i importana intermedierii. Reglementarea i formele juridice ale intermedierii
2.Contractul de mandat n dreptul economic
3.Contractul de comision i consignaie
-1Intermediarii - persoane fizice sau juridice, care fiind independenti atat de producatori, cat si de
consumatori, presteaza servicii in urma carora sau care au ca scop, satisfacerea intereselor atit a unuia cat
si a altuia prin mijlocirea acestora. In comerul internaional mai mult de 50% din tranzactiile ce privesc
schimbul de mrfuri sint efectuate de intermediari.
Avantajele intermedierii:
cresterea operativitatii desfacerii mrfurilor ce contribuie la circulatia monetara si cresterea
benficiului;
intermediarii sint profesionisti si tin legatura cu producatorii, cu consumatorii si cu piata;
desfasurindu-si activitatea acestea presteaza servicii suplimentare de
-deservirea tehnica;
-reparatia curenta a mrfurilor;
-studiu de marketing;
-crediteaza consumatorul. Formele juridice ale intermedierii internaionale sint:
1. contract de comision si consignatie - mijlocitorul actioneaza
din numele sau, dar din contul clientului;
Totodata in contract poate fi prevazut si clauza de garantia contractuala privind achitarea
comisionului (remunerarii), care consta m faptul, ca mrfnrile se afla la dispozitia consignatarului serveste
drept aceasta garantie.
Vanzarea la consignatie este utilizata mai des Pentru aparatj electrix, piese de schimb, mrfuri de larg
consum, de folosire indelungata..
2. contract de agentie - se utilizeaz in sistemul. anglo-saxon, anglo-american si intruneste elemente a
contractului de mandat si comision;
3. contract de mandat comercial - intermediarul desfasoara activitate din numele si pe contul
clientului (vanzare sau cumparare);
4. contract de distributie - producatorul cedeaza dreptul de vanzare a marfii sale pe un teritoriu dat
distribuitorului care actioneaza din numele si contul sau;
5. contraactul de curtaj - intermediarul sau curtieml ce ocupa cu mijlocirea incheierii contractului
prin punerea m contract a vanzatorului si cumparatorului care singuri incheie contract si ii platesc un
comision.
Intermedierea in dreptul economic este reglementata de: Codul civil al RM
-2Prin contractul de mandat o parte (mandant) imputerniceste cealalta parte (mandatar) de a
o reprezenta la incheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obliga sa
actioneze in numele si pe contul mandantului.

24

Altfel spus, contractul de mandat comercial in dreptul economic este o intelegere prin care
o persoana-mandatar, se obliga sa efectueze fapte de comert sau diferite actiuni comerciale din numele si
pe contul celeilalte parti mandant
Mandatarul actioneaza din numele si pe contul clientului (mandant).
Este un contract consensual; cu titlu oneros; sinalagmatic (bilateral).
In dependenta de imputernicirile acordate de catre mandant, mandatul poate fi cu :
- reprezentanta speciala- adica este destinat pentru indeplenirea unei tranzactii aparte, sau cu
- reprezentanta generala- pentru executarea mai multor tranzactii intr-o ar.
Obiectul contractului de mandat il constitue indeplinirea actelor si faptelor de comert ce se
exprima prin acordarea serviciilor de: vanzare de marfuri catre consumator ; cumpararea de la producator;
reprezentarea in negocierea si incheierea contractului; apararea intereselor clientului in organele statale,
arbitraj etc.
Continutul contractului :- identificarea partilor,
* obiectul contractului -serviciile acordate de mandant
* ce reprezentare are mandatarul (speciala sau generala)
* produsele ce trebuie puse la dispozitia mandatarului cu detreminarea cantitatii, calitatii, pretului
* drepturile si obligatiile mandatarului:
* mandatarul este obligat:
-sa infaptuiasca insarcinarea mandantului conform dispozitiilor lui;
-sa faca studiul pietii de desfacere;
-sa nu se angajeze sa vanda produsele concurentilor;
-sa informeze perodic despre mersul executarii si la urma sa-i prezinte clientului rezultatele (marfabani) si un raport;
mandatarul are dreptul:
- sa retina din sumele pe care trebuie sa le remita mandantului ceea ce mandantul ii datoreaza
pentru executarea mandatului. El are dreptul sa retina din sumele incredintate pentru executarea
mandatului ceea ce i se cuvine;
- sa cedeze indeplinirea obligatiilor sale altei persoane cu consimtamintul mandantului raspunzind in
acest caz pentru alegerea tertului, dar nu pentru actiunile lui, daca mandatarul initial nu-si asuma
increderea deplina (delcredere).
sa se abata de la indicatiile clientului dar instiintindu-l despre aceasta sau daca are tot temeiul sa
se gandeasca ca mandatul va accepta;
* Obligatiunile mandantului:
-sa-l aprovizioneze pe mandant cu materialele, informatiile necesare pentru indeplinirea actiunilor
comercaiale ;
-sa restituie cheltuielile si sa plateasca comisionul;
-sa primeasca rezultatele insarcinarii,
* durata contractului;
* remunerarea mandatului,comisionul poate constitui un anumit % din suma tranzactiilor realizate
sau o suma fixa
* raspunderea partilor in cazul neindeplinirii contractului.
-sa restituie daunele cauzate;
-sa platesca amenzi sau penalitati;
* clauza dreptului aplicabil;
* solutionarea litigiilor.
- sa coopereze cu mandatarul in scopul exercitarii mandatului.
Acceptarea mandatului este expresa sau tacita. Acceptarea este tacita daca rezulta din actele sau
chiar din tacerea mandatarului.
Mandatul poate fi special pentru o operatie juridica sau pentru anumite operatii determinate
(pentru o afacere sau pentru anumite afaceri) ori general (pentru toate afacerile mandantului).
25

Mandatul formulat in termeni generali nu confera decit imputernicirea de a incheia


acte de administrare si conservare.
Imputernicirea de a incheia alte acte urmeaza a fi formulata numai printr-o clauza expresa,
cu exceptia mandatului autentificat notarial si dat in avans pentru incapacitatea mandantului.
Mandatul profesional este prezumat cu titlu oneros.
In cazul mandatului oneros, mandantul este obligat sa plateasca mandatarului retributia stabilita
prin contract, in baza legii, prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate.
Imputernicirile i obligaiile mandatarului nu se limiteaza la prevederile exprese ale
mandatului, ci se extind asupra a tot ce poate fi dedus din cuprinsul si esenta acestuia, cu exceptiile
privind mandatul n termeni generali.
Mandatarul poate incheia toate actele care pot fi deduse din imputernicirile lui si care sint
necesare pentru indeplinirea mandatului.
Imputernicirile date unei persoane pentru a incheia acte care tin de profesia sau functia pe care o
exercita si care rezulta din natura lor nu trebuie sa fie stipulate expres (spre exemplu: contractul de
acordare a asistenei juridice).
Mandatarul este obligat sa actioneze in interesul mandantului cu prudenta si diligenta si sa
evite aparitia conflictelor intre interesele sale personale si interesele mandantului.
Mandatarul este obligat sa execute mandatul personal daca nu i se permite prin contract
transmiterea mandatului catre un tert. Se permite atragerea de ajutoare pentru a-l asista pe mandatar
in exercitarea mandatului.
In cazul in care o cer interesele mandantului, mandatarul trebuie sa transmita
imputernicirile catre un tert daca, din cauza unor circumstante imprevizibile, nu poate exercita
mandatul si nu are posibilitatea sa-l informeze despre aceasta pe mandant in timp util.
Pentru actele persoanei careia i-a transmis mandatul fara a fi autorizat, mandatarul
raspunde ca pentru actele proprii.
Daca transmiterea mandatului catre un tert este permisa, mandatarul raspunde doar pentru
vina ce-i revine in privinta alegerii tertului si pentru modul in care i-a transmis instructiunile.
Mandantul are in toate cazurile dreptul de a intenta actiune persoanei care l-a asistat
sau l-a substituit pe mandatar.
Daca, pentru incheierea unui act juridic, sint desemnati mai multi mandatari, mandatul produce
efecte numai in cazul in care este acceptat de toti mandatarii.
Mandatarii urmeaza sa incheie impreuna toate actele vizate in mandat daca altfel nu este
stipulat sau nu rezulta cu certitudine din mandat. Pentru executarea obligatiilor asumate ei raspund solidar.
Daca incheie singur actele juridice pe care a fost imputernicit sa le incheie impreuna cu o
alta persoana, mandatarul isi depaseste imputernicirile, cu exceptia cazului cind incheie actul
juridic in conditii mai avantajoase pentru mandant decit cele convenite.
Dubla reprezentare
Mandatarul care accepta sa reprezinte, pentru incheierea aceluiasi act, persoane ale caror interese
sint sau ar putea fi in conflict este obligat sa informeze fiecare mandant, cu exceptia cazului cind
uzantele
sau cunoasterea de catre mandanti a dublei reprezentari il exonereaza de aceasta obligatie pe
mandatar.
In cazul dublei reprezentari, mandatarul va actiona fata de fiecare mandant in mod
impartial.
Mandantul care nu este in masura sa cunoasca dubla reprezentare poate, in cazul in care a
suferit un prejudiciu, sa ceara declararea nulitatii actului incheiat de mandatar.
Mandatarul nu poate incheia acte juridice in numele mandantului cu sine insusi, chiar si prin
reprezentant, cu exceptia cazului cind este autorizat expres sau cind mandantul cunoaste faptul si nu
obiecteaza impotriva lui.
Numai mandantul poate cere declararea nulitatii actului juridic incheiat cu incalcarea
regulii indicate mai sus.
26

Mandatarul este obligat sa indeplineasca indicatiile mandantului.


Mandatarul este in drept sa se abata de la indicatiile mandantului daca, in functie de circumstante,
poate presupune ca mandantul, avind cunostinta de situatia creata, ar fi aprobat o asemenea abatere. Pina
la
abaterea de la indicatiile mandantului, mandatarul este obligat sa-l notifice despre noile
circumstante si sa astepte decizia lui, cu exceptia cazurilor cind aminarea prezinta un pericol pentru
executare.
Daca executarea de catre mandatar a indicatiilor date de mandant duce, in mod vizibil, la
dezavantajarea acestuia din urma, mandatarul trebuie sa execute indicatiile doar dupa ce a comunicat
mandantului dezavantajele posibile, iar acesta insista asupra indicatiilor.
Mandatarul este obligat sa transmita mandantului toate informatiile necesare, sa dea lamuririle
cerute de mandant asupra executarii mandatului, iar la executarea acestuia, sa-l informeze
neintirziat si sa prezinte darea de seama.
Mandatarul este obligat sa nu divulge informatia care i-a deveni cunoscuta in cadrul activitatii
sale daca mandantul are un interes justificat in pastrarea secretului asupra lor si daca nu exista, in baza
dispozitiilor legale, o obligatie de dezvaluire sau dezvaluirea nu este permisa de mandant.
Obligatia de pastrare a confidentialitatii subzista si dupa
incetarea mandatului.
Mandatarul este obligat sa remita mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului
si nu a utilizat in acest scop, precum si tot ceea ce a dobindit in executarea obligatiilor sale contractuale.
Mandatarul nu are dreptul sa foloseasca in avantajul su informatia pe care o obtine sau
bunurile pe care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze in exercitarea mandatului daca
nu are consimmintul mandantului sau daca dreptul de folosinta nu rezulta din lege sau din mandat.
Pe linga compensatiile la care este tinut pentru prejudiciul cauzat, mandatarul, in cazul
folosirii informatiei sau bunurilor fara autorizatie, trebuie sa plateasca mandantului pentru folosirea
informatiei o suma echivalenta cu imbogatirea sa datorita folosirii ei, iar in cazul cind a folosit un
bun, o chirie corespunzatoare. Daca foloseste pentru sine banii pe care trebuie sa-i remita mandantului
ori sa-i utilizeze in favoarea acestuia, mandatarul va datora dobinzi din momentul cheltuirii banilor.
Bunurile dobindite de catre mandatar, in numele sau dar pe contul mandantului, in cadrul
executarii obligatiilor contractuale sau care i-au fost transmise de mandant pentru executarea mandatului
sint considerate, in raport cu creditorii mandatarului, bunuri ale mandantului.
Cheltuielile pe care mandatarul le efectueaza pentru executarea obligatiilor contractuale si pe
care, in functie de imprejurari, acesta le considera necesare trebuie compensate de catre mandant.
La cererea mandatarului, mandantul este obligat sa plateasca acestuia un avans pentru
cheltuielile necesare executarii mandatului.
Mandantul este obligat sa repare si prejudiciul produs fara vina sa pe care mandatarul l-a suferit
in executarea mandatului daca prejudiciul este rezultatul unui pericol legat de obligatia contractuala ori
s-a produs in urma executarii unei indicatii a mandantului.
Cind mai multe persoane, pentru o afacere comuna, au numit un mandatar, fiecare dintre ele
raspunde solidar pentru toate efectele mandatului.
Daca indeplineste mandatul cu titlu gratuit, mandatarul va raspunde doar pentru actele sale
intentionate sau pentru culpa grava.
Mandatarul poate denunta mandatul doar in asa fel incit sa fie posibil pentru mandant sa se
ingrijeasca in continuare de actele asupra carora s-a contractat, cu exceptia cazului cind exista motiv
intemeiat pentru a denunta.
Daca a denuntat, mandantul este obligat fata de mandatar la compensarea tuturor cheltuielilor
aparute in executarea contractului.
Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul trebuie sa plateasca mandatarului remuneratia
convenita.
Este nula clauza prin care se exclude dreptul unei parti de a denunta mandatul.
27

Raporturile contractuale nu inceteaza prin decesul sau prin incapacitatea mandantului


daca nu s-a convenit altfel sau daca aceasta nu rezulta din continutul obligatiei contractuale.
Daca raporturile contractuale inceteaza prin decesul ori prin incapacitatea mandantului,
mandatarul trebuie sa continue executarea obligatiilor contractuale in cazul in care aminarea ar fi
legata de pericolul unor pierderi pentru mandant sau pentru succesorii lui.
Executarea mandatului continua pina cind succesorul sau reprezentantul legal al mandantului
poate lua toate masurile necesare. Raporturile contractuale sint considerate in aceasta privinta ca fiind
valabile.
Daca raporturile contractuale inceteaza prin decesul sau prin incapacitatea mandantului, fata
de mandatar contractul se considera valabil pina in momentul in care acesta ia cunostinta ori trebuie
sa
cunoasca motivul incetarii.
Raporturile contractuale inceteaza prin decesul mandatarului daca nu s-a convenit altfel ori daca
din obligatia contractuala nu rezulta altfel.
Mostenitorul mandatarului trebuie sa informeze neintirziat mandantul despre decesul
mandatarului si sa ia masurile necesare pentru protectia drepturilor mandantului.

-3Prin contractul de comision, o parte (comisionar) se obliga sa incheie acte juridice in nume
propriu, dar pe contul celeilalte parti (comitent), iar aceasta sa plateasca o remuneratie (comision).
Altfel spus, contractul de comision este o conventie in baza careia comisionarul se angajeaza sa
efectuieze contra plata acte de comert din insarcinarea si pe contul comitentului dar din numele su.
Comisionul este o varietate a reprezentantei indirecte unde intermediarul actioneza din numele su
dar pe contul clientului. Comitentul are calitatea de intermediar numai fa de comitent, iar fat de terele
persoane, cu care incheie contractul, comitentul apare ca agent economic independent.
Contractul dat este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si consensual
Ca si la mandat obiectul contractului il constituie acodarea seviciilor legate de vanzareacumpararea marfurilor.
n fond, drepturile si obligatiile partilor si continutul contractului sint similare contratului de
mandat, cu exceptia faptului ca intermediarul actioneaza independent de clientul sau.
Actul juridic incheiat de comisionar cu un tert da nastere unor drepturi si obligatii numai
pentru comisionar, chiar si in cazul in care comitentul este numit sau a participat la executarea actului
juridic.
Intre comitent si comisionar exista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si
mandatar, cu urmtoarele deosebiri:
1. Comisionarul trebuie sa respecte indicatiile primite de la comitent si sa execute obligatiile pe
care si le-a asumat in conditii cit mai favorabile pentru acesta.
2. In cazul in care comisionarul incheie acte juridice in conditii mai avantajoase decit
cele stipulate de comitent, beneficiile se impart egal intre el si comitent daca in contract nu este prevazut
altfel.
Comitentul este obligat sa acorde comisionarului remuneratia stabilita de contract sau de
uzante.
E de menionat faptul c comisionarul poate pretinde plata comisionului chiar si in cazul
in care executarea actului juridic incheiat de el nu a avut loc, dar faptul acesta se datoreaza
vinovatiei comitentului sau se afla in legatura cu personalitatea lui.
Comisionarul este in drept sa se abata de la indicatiile comitentului n urmtoarele
cazuri:
daca o cer interesele comitentului sau
daca nu are posibilitatea de a cere aprobarea prealabila a comitentului, sau
dac nu a primit raspunsul in timp util.

28

In cazul in care a vindut bunurile la un pret mai mic decit cel indicat de comitent,
comisionarul trebuie sa acopere diferenta daca nu demonstreaza ca nu a putut vinde bunul la pretul
indicat si ca prin vinderea la un pret mai mic a evitat un prejudiciu mai mare.
ns, dac comisionarul cumpara un bun la un pret mai mare decit cel indicat, comitentul
trebuie sa declare ca renunta la actul juridic incheiat de comisionar imediat ce este instiintat despre
incheierea actului juridic. In caz contrar, se considera ca a acceptat conditiile cumpararii.
n situaia n care comisionarul declara ca acopera diferenta de pret, comitentul nu are
dreptul sa renunte la actul juridic.
n privina obiectului actului juridic comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat
comisionarului sau primit de acesta pentru comitent.
In scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul de comision, comisionarul este in
drept sa retina bunurile care trebuie sa le predea comitentului sau persoanelor indicate de acesta.
Comisionarul trebuie sa execute toate obligatiile si sa exercite toate drepturile care rezulta din
actul juridic incheiat in numele su, dar pe contul comitentului.
Comisionarul nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor de catre tert, cu exceptia cazului cind
a garantat in fata comitentului executarea obligatiilor de catre tert. In schimbul garantiei, comisionarul
are
dreptul la o remuneratie speciala, numit provizion.
Comisionarul este obligat sa asigure bunurile primite de la comitent sau pentru comitent
numai in cazurile in care faptul acesta este stipulat in contract sau rezulta din uzante.
Dupa executarea obligatiilor sau dupa rezilierea contractului, comisionarul preda tot ceea ce a
primit in baza contractului si prezinta o dare de seama. In cazul in care exista obiectii in legatura cu
darea de seama, comitentul este obligat sa-l informeze pe comisionar in termen de 15 zile de la
primirea darii de seama daca contractul nu prevede un alt termen.
Comitentul receptioneaza tot ceea ce a executat comisionarul in baza contractului de comision,
examineaza bunurile, il informeaza imediat pe comisionar despre vicii si il elibereaza de toate
obligatiile pe care si le-a asumat fata de tert in executarea contractului de comision.
Comitentul este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate de comisionar in
executarea contractului de comision.
Cheltuielile de pastrare a bunurilor comitentului, inclusiv a celor primite de la terti, de
regul, le suporta comisionarul.
Comitentul are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment.
In cazul rezilierii contractului, comitentul este obligat sa plateasca comisionarului,
pentru actele juridice deja incheiate, remuneratia stipulata si sa repare prejudiciul cauzat prin
rezilierea contractului.
Spre deosebire de comitent, comisionarul poate rezilia contractul de comision numai:
in cazul prevazut de contract,
in cazul inexistentei posibilitatii de a executa obligatia asumata sau
in cazul in care comitentul nu executa obligatiile contractuale.
In cazul in care a reziliat contractul sau a fost notificat despre rezilierea contractului de catre
comisionar, comitentul este obligat sa dea, in termen de o luna, indicatii privind bunurile aflate la
comisionar.
In cazul in care comitentul nu executa obligatia menionat, comisionarul are dreptul
sa predea bunurile comitentului in depozit pe contul acestuia ori sa le vinda la un pret cit mai convenabil
pentru comitent.
Contractul de consignatie - este un contract prin care consignatarul (comisionarul) se angajeasa sa
preia la depozitul sau marfurile consignantului (comitentului) spre a le vinde treptat contra unui comision
calculat in % din suma tranzactiilor. Este o modalitate a contractului de comision, adica comisionarul
activ. din numele sau dar pe contul consignantului.
Contractul de consignatie continee elemente contractului de comision in afara de aspectele
specifice ale celui deconsignatie si anume:
-perioade de livrare a marfii la depoz. consignatarului;
29

-limitarea min si max a pretului de vanzare;


-asigurarea marfii si obligatiunea de a le pastra din partea consignatarului;
-raspunderea pentru pierderea sau distrugerea marfurilor;
-obligatiunea consignatarului de a procura singur o cantitate anumita din marfurile nerealizata in
termenii stabiliti.
Vanzatorul-consignatar trebuie sa ia toate masurile de precautie pentru pastrarea si realizarea
marfurilor. In contract trebuie sa fie prevazut dreptul consignantului de supraveghere si control permanent
al desfacerii marfurilor
Totodata in contract poate fi prevazut si clauza de garantia contractuala privind achitarea
comisionului (remunerarii), care consta in faptul, ca marfurile se afla la dispozitia consignatarului serveste
drept aceasta garantie.
Vanzarea la consignatie este utilizata mai des pentru aparataj electric, piese de schimb, marfuri de
larg consum, de folosire indelungata.

Tema . Contractul de transport in dreptul afacerilor.


1.Notiunea si caracteristica generala a contractulu de transport
2.Notiunea trasaturii si reglementarii contractului de transport maritim.
3.Categoriile de transport maritim.
4.Conosamentul.
5.Contract de transport feroviar.
6.Contract de transport auto.
-1Transportul este deplasarea marfii si a pasagerilor dintr-un punct geografic in altul. Din punct de
vedere juridic contractul de transport se exprima printr-o intelegere dintre transportator (caraus) care se
obliga sa transporte o incarcatura la locul de destinatie si expeditorul care se obliga sa puna marfa la
dispozitia carausului si sa achite taxa de transport.
Subiectii contractului:
expeditorul -persona ce transmite si incarca marfa;
destinatar- persoana carei este adresata marfa;
caraus.- transportatorul care poate fi o companie de transport;
Obiectul contractului de transport se manifesta prin acordarea serviciilor de transportare a
marfurilor sau pasagerilor..
Contractul de transport este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si in majoritate cazurilor real.
In dreptul economic sint cunoscute mai multe tipuri de contracte de transport in dependenta de
formele de transport utilizate:
* contractul de transport maritim
* contractul de transport fluvial
* contractul de transport feroviar
* contractul de transport auto
30

* contractul de transport aerian


* transortul mixt.

-2Transportul maritim - cel mai raspindit mijloc de transportare a marfii deoarece este mai ieftin si
econom.
Contractul de transport maritim apare sub forma unei intelegeri prin care o parte numita Armator
(transportatorul) se obliga sa transporte o anumita marfa in portul de destinatie, iar cealalta parte numita
NAVLOSITOR (expeditorul) se obliga sa puna la dispozitiea armatorului marfa in stare ambalata si sa
achite navlul-frahtul ( taxa de transport maritim).
Contractul de transport maritim este reglementat de:
Codul navigatiei maritime comerciale a RM` 1999., care a intrat in vigoare in 2001.
* Conventia ONU "Cu privire la transportul maritim international de incarcatura " a 1978 la
Hamburg;
* Conventia de la Bruxells "Cu privire la unificarea unor reguli despre consonament" `1924 si
completari a .1968;
-3Contractul de transport maritim este cunoscut sub doua forme:
charter party - a inchiria navele;
avizul de angajament utilizat la transport cu nave de linie;
1. Charterul se foloseste la transportul marfurilor fungibile (care au aceeasi calitate de gen: lemn,
carbune petrol minereu de fer etc.)
Charterul este contractul de inchiriere a navei sau a unei parti a ei cu scopul transportarii incarcaturii
contra unei plati.
Categoriile contractului de charter:
* charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de
marfa intr-o perioada de timp determinata;
* voyage charter -inchirierea navei pentru o singura calatorie sau mai multe calatorii consecutive;
* time charter - inchirierea de catre navlositor a navei pe o perioada de timp pentru transportarea
incarcaturilor in orice directie;
* demize charter - inchirierea navei impreuna cu echipajul, acestia fiind angajati si se afla in
subordonarea navlositorului, care suporta tote cheltuelile de intretinere a nave si echipajului (combustibil,
provizii, deserv. tehnica etc);
* bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu plata
in rate. La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului.
* daily - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute;
2. Avizul de angajament - se utilizeaza in transportul cu nave de linie care circula pe o ruta
determinata, regulat dupa grafic, efectuind transportul unor partizi mai mici de marfa. Comparativ cu
navele tramp acestea au prioritate: sint mai mobile, adica nu asteapta rindul la incarcare, descarcare.
Contractul de transport cu aceste nave apare sub forma de cerere de rezervare in spatiu la care se anexeaza
avizul de angajament (booking hout).
Pe linga avizul de angajament contractul se confirma cu un consonament. Conosamentul la fel
serveste ca dovada a incheierii contractului de transport maritim in lipsa acestuia.
Atat contractul prin aviz de angajament, cat si charterul trebuie sa cuprinda urmatoarele mntiuni
obligatorii:
* datele despre partile contractante;
* locul si timpul incheierii;
* denumirea si caracteristica tehnica a vasului;
31

* caracteristica marfii (cantitatea., calitate);


* portul de incarcare-descarcare (locul si timpul, cheiul);
* navlul, frahtul- taxa de tranport;
* modul de determinare a frahtului;
* moneda si modalitatile de achitare a ;
* ruta de transport;
* ziua cind incep staliile (timp normat pentru incarcare-descarcare);
* demurage - penalitati achitate de navlositor pentru intirzire la incarcare-descarcare;
* despatche - sumele care trebuie sa le achite armatorul navlositorului pentru economia de timp la
incarcare;
* raspunderea partilor pentru avariere, pierderea marfii;
* forta majora;
* solutionarea litiigiilor;
* dreptul aplicabil.
Navlul pentru contractele de transport maritim se stabilesc:
* la transportul cu navele de linie - prin tarife fixe, care sint coordonate de conferintele armatorilor;
* la transportul cu navele tramp - la bursele de navluri in dependenta de cerere si oferta se stabileste
navlul.
Marimea navlului depinde de:
- natura marfii;- de ruta de transport;
- modul de asigurare a navei si marfii;
- volumul si cantitatea. marfii;
- caracteristicile navei.
In contractul de transport maritim partile au anumite obligatii:
Armatorul este obligat :
* sa puna la dispozitia navlositorului nava in starea tehnica navigabila, in locul si timpul prevazut de
contract .
* sa transporte marfa avind grija de ea, in conditiile de cale maritima si viteza stabilita in contract .
* sa anunte destinatarul despre sosirea marfii si s-o descarce daca este prevazut in contract .
Navlositorul este obligat
* sa achite navlul.
* sa puna la dispozitia armatorului marfa in stare transportabila in locul si timpul convenit;
* sa incarce marfa daca e prevazut in contract
* sa intocmeasca documentele de transport instiintindu-l pe armator de conditiile vamale
* sa-l preintimpine pe armator despre caracterul periculos al marfii.
-4Conosamentul este documentul eliberat navlositorului de catre armator care dovedeste ca marfa a
fost incarcata sau a fost predata spre incarcare .
Conosamentul are urmatoarele functii:
* este un titlu de proprietate, adica dovedeste ca posesorul acestuia este proprietarul marfii.
* este un titlu probator, adica confirma ca marfa a fost incarcata pe nava in buna regula. Asa tip de
consonament se numeste clean bill of leading - consonament curat. Daca capitanul depisteaza ca marfa nu
corespunde ambalajului sau calitatii, atunci el face o semnare despre aceasta in consonament care se
numeste - unclean bill of leading (conosament murdar).
* este un titlu de valoare negociabil - poate sa fie instrainat (vindut, donat,etc) liber, circulind prin
intermediul girului (andosamentului). Girul este o operatiune de instrainare a titlurilor de valoare si a
instrumentelor de plata prin care posesorul lor le transmite altei persoane facind o inscriere pe dosul
(andosament) documentului indicind numele noului psesor si punindusi semnatura. In dependenta de
acest fapt sint conosamente:
-nominative - care contin numele posesorului si pot fi vindute numai prin intermediul cesiunii de
creanta notariale
32

-la ordin - poate fi transmis liber prin gir, (eliberati marfa la ordinul "numele persoanei"
- la purtator - nu contine numele destinatarului si cine il detine acela e si posesorul marfii.
* este unica dovada de existenta a contractului de navlosire ( de transport maritim) intre armator si
navlositor la transportarea marfurilor cu nave de linie. .
Conosamentul trebuie sa contina:
* denumirea navei maririme cu toate caracteristicile tehnice si proprietarul ei;
* identificarea partilor in contract;
* descrierea marfii cu mentiune despre starea ei;
* portul de incarcare, portul de descarcare;
* navlul, suma lui, modul de achitare;
* data si locul emiterii - dovedeste cand (data) si unde au fost livrate marfurile;
* numarul de exemplare originale -3 si copii -3;.

1.
2.
3.
4.

-5Transportul feroviar reprezint un domeniu important al activitii economico sociale, prin


intermediul crora se realizeaz deplasarea n spaiu a bunurilor n vederea satisfacerii nevoilor materiale
i spirituale ale agenilor economici n societatea modern, transportul feroviar este un element
indispensabil vieii, deoarece el ofer oamenilor posibilitatea de a cunoate, a percepe i a asimila ct mai
mult din ceea ce le pune la dispoziie civilizaia uman.
Dup cum se tie transportul feroviar este considerat una din cele mai rentabile modaliti de a
deplasa bunurile pe distane mari, cum ar fi:
capacitatea mare de transport;
viteza de deplasare a bunurilor relativ mare;
condiii sporite de pstrare a integritii bunurilor de transport.
n Republica Moldova se folosesc numeroase acte normative care reglementeaz activitatea de
transport, de expediere a mrfurilor, de primire a lor.
Majoritatea acestor acte sunt nc de pe vremurile URSS, careva noi documente normative pn cnd
nu au fost adoptate, din acest motiv ara noastr e nc ntr-o perioad de slab dezvoltare legislativ n
domeniul dat.
Principalele documente care snt folosite n prezent n relaiile de transport snt:
Codul transportului feroviar 2003
Regulamentul privind transportarea ncrcturilor, 1983
Instruciunea privind activitatea comercial a staiilor
Regulamentul privind transportul mrfurilor periculoase 1996.
La fel acest cntract se reglementeaz de acte normative internaionale ca:
Conventia referitoare la transporturile feroviare internationale COTIF incheiata la Berna`1896,
revazuta in 1961 si care cuprinde 2 compartimente speciale:
Reguli privind transportul de calatori si bagaje;
Reguli uniforme privind contractul de transport feroviar international de marfuri (CIM) cu ultima
redactie din 1980;
Prin contractul de transport nelegem convenia prin care o parte, cruul profesionist se oblig, n
schimbul unei remuneraii, s efectueze o deplasare de bunuri sau mrfuri pe o anumit distan, cu un
mijloc de transport corespunztor.
Perfectarea contractului de transport feroviar international se face prin semnararea unei scrisori de
trasura feroviara rail waybill care se elibereaza la predarea marfii spre incarcare.
Scrisoarea de trasura trebuie sa contina:
* numele si adresa expeditorului, caii ferate ,a destinatarului;
* statia-incarcare, statia-descarcare;
* denumirea marfii, marcarea si ambalajul;
* numarul vagonului;
33

* documente de insotire (certificat de origine, factura, certificat de calitate, polita de asigurare etc.)
* viteza de deplasare ( viteza mare-400 km/24 ore; mica - nu mai putin de 300 km/24 ore);
taxa de transport, modul de achitare;
* cine suporta cheltuieli de descareare-incareare;
* penalitati pentru intarzieri;
- trimiterea la CIM (in 5 exemplare)
- si alte mentiuni
Drepturile, obligatiile si raspunderea partilor in contractul de transport feroviar sint aceleasi ca si in
contractul de transport maritim cu exceptia faptului ca marimea raspunderii carausului este limitata la 100
franci elvetieni pentru fiecare kg de marfa pierdut. Mrfurile se socot pierdute daca nu au ajuns la
destinatie timp de 30 zile de la data livrarii.
-7Contractul de transport auto este reglementat de urmatoarele acte normative :
- Conventia referitoare la transportul auto din Geneva' 18 mai 1956simodif. m 1978.
- Conventia vamala referitoare la transporturile internaionale de mrfuri sub acoperirea Carnetului
TIR, Geneva' 59 cu modificari'75.
- Conventia privind circulatia rutiera si protocolul privind semnele si semnalmentele rutiere,
Geneva'49
- In R.Moldova Codul transportului auto. Nr.116-XIV din 29.07.98
Contractul de transport auto se perfecteaza printr-o scrisoare de trasura auto internaionala aleatuita
in 3 exemplare. Drepturile si obligatiunile, raspunderea sint aceleasi, mentiunile din scrisoarea de trasura
ca la contractul de transport feroviar. Deosebiri:
- raspunderea carausului se limiteaza la 25 franci elvetieni pentru fiecare kg marfa bruta pierduta.
Mrfurile se socot pierdute daca nu au ajuns la destinatie timp de 30 zile din data livrarii.
8.

Transportul aerian este reglamentat de:


Conventia de la Varsovia privind unificarea unor regului ce tin de transportul internaional aerian
de mrfuri din 1929;
Conventia de la Cicago privind aviatia civila internaionala din 1944;
Acordul cu privire la tranzitarea aeriana internaionala. Aceste doua conventii au fost adoptate de
catre Organizatia Aviatiei Civile Internaionale (ICAO):
Conventia de la Haga din 1970 privind combaterea actelor de terorism si violenta m aviatia civila.
LEGEA aviaiei civile Nr.1237-XIII din 09.07.97
Organizatia internaionala ce tine sa reglementeze desfasurarea transportului aerian de mrfiiri este
Asociatia internaionala a transportului aerian (AITA), instituita la Haga' 1933 - ea elaboreaza proiecte
de conventii, norme tehnice, reguli privind transportul internaional de mrfiiri.
Contractul de transport internaional aerian se pefecteaza prin semnarea si eliberarea unei scrisori de
trasura aeriana (Air Waybill) m 3 exemplare. : 1-pentru expeditor, 2- transportator, 3- pentru destinatar si
insoteste marfa . Scrisoareai de trasura aeriana confirma existenta contractului de transport aerian si
transmiterea mrfurilor spre incareare. Este un contract cu titlu oneros, un contract bilateral si de regula
real.
Scrisoarea de trasura trebuie sa contina aceleasi mentiu ni ca si cea feroviara cu unele mentiuni
suplimetare:
Raspunderea, drepturile si obligatiile partilor sint aceleasi ca si la transportul feroviar. Deosebirea
consta m faptul, ca marfa se socoate pierduta daca nu a ajuns la destinatie in termen de 7 zile de la data
expedierii, iar raspunderea carausului se limiteaza la 250 franci elv. pentru 1 kg marfa.

34

Tema . Reglementarea juridica a asigurarilor in dreptul afacerilor.


1.Notiune si tipurile asigurarilor in dreptul afacerilor .
2.Contract de asigurare de marfuri in transport CARGO.
3.Contract de asigurare a mijloacelor de transport CASCO.
4.Asigurarea de raspundere civila.
-1Asigurarea comerciala este activitatea intreprinderii specializate de asigurari, care in schimbul unei
sume de bani compenseaza daunele suferite de catre clienti in urma survenirii unor riscuri independente de
vointa patilor. Cauzele asigurarii sint necesitatile de a recupera anumite daune suferite din survenirea unor
factori naturali, social-economici s.a.
Forma juridica de perfectare a relatiilor de asigurare este contractul de asigurare ce se numeste
polita de asigurare sau certifcat de asigurare.
In baza contractului de asigurare, asiguratorul se obliga sa recupereze asiguratului in limita unei
sume, daunele ce s-ar putea produce ca urmare a declansarii riscurilor mentionate in contract, iar
asiguratul se obliga sa achite o prima de asigurare in raport cu natura riscurilor si valoarea bunului
asigurat.
Subiecti ai contractului de asigurare sint:
asiguratorul- este o companie de asigurari;
asiguratul - persoana care are nevoie de a-si asigura burile
Obiectul contractului de asigurare il constituie serviciile de asigurare a unor riscuri.
In dreptul economic asigurarea este reglementata de izvoarele interne ale RM.
* Legea cu privire la asigurarea in R.Moldova` 15.06.93.
Contractul de asigurare se incheie prin semnarea unei polite de asigurare ce confirma prezenta
relatiilor contractuale. Contractul dat este oneros, sinalagmatic si consensual.
In cadrul relatiilor de asigurare apar unele notiuni specifice care caracterizeaza aceste relatii:
Riscul asigurat - acel eveniment, fenomen de survenirea caruia se face asigurarea
(incendiu, inundatie, furt, cutremur de pamint, etc.). Fara includerea in contract a riscurilor
asigurate contractul esate nevalabil.
Cazul asigurat - este acel eveniment care deja a survenit, adica la survenirea acestui caz asigurat care
a fost inclus in contract apare dreptul asiguratului de cere despagubirea de asigurare si obligatia
asiguratorului de plati despagubirea.
Prima de asigurare - o suma de bani pe care trebuie s-o achite asiguratul asiguratorului, in semn ca
contractul s-a incheiat. Ea constituie un anumit % din costul bunului asigurat, in dependenta de categoriile
riscurilor asigurate, temenul de asigurrare,etc.
Suma de asigurare - suma de bani la care se asigura bunul, si care o va primi asiguratul in caz de
pierdere totala a bunului.
Despagubirea de asigurare - suma care trebuie achitata de asigurator asiguratului la survenirea
cazului asigurat. La pierdera totala a bunului ea constituie 100% din suma de asigurare , iar la deteriorare
partiala se calculeaza in dependenta de daunele real suferite de asigurat.
Contractul de asigurare se ntocmete sub forma unei polie de asigurare.
Polita de asigurare poate fi:
* generala - asigurarea unor bunuri pe o anumita periaoda de timp si cu o anumita totalitate de
riscuri;
35

* speciala - asigurarea unei singure tranzactii pe o perioada de timp detreminata si pentru o


categorie speciala de riscuri.
In dreptul afacerilor sint cunoscute urmatoarele forme de asigurare:
* asigurarea marfurilor in transport- CARGO
* asigurarea mijloacelor de transport CASCO
* contract de asigurare de raspundere civila (carta verde).
* asigurarile constructiilor si asigurarea instalatiilor;
* asigurarile multiple (de mai multe companii);
* contractele de reasigurare cind o companie mai mica de asigurare se asigura ca o companie mai
mare contra riscurilor de plata.
-2Contractul de asigurare CARGO se utilizeaza la asigurarea marfurior aflate in procesul de transport
in cadrul contractului de vinzare-cumparare de marfuri si are ca subiecti:
asiguratorul, care este o companie specialzata de asigurare;
asiguratul- vanzatorul sau cumparatorul care incheie contractul de asgurare;
Contractul se perfecteaza prin eliberarea unei polite de asigurare care trebuie sa cuprinda:
* Identificarea partilor cu adresele precise a asiguratorului si filialelor lui
* descrierea marfii asigurate cu indicarea pretului (suma de asigurare)
* enumerarea riscurilor acoperite prin aceasta polita
Pot fi riscuri:
- All risks- toate riscurile;
-WPA (with particular average) - cu avarie particulara ;
-FPA (free of particular average) - fara avarie particulara;
-riscuri specifice:
* Prima de asigurare si modul de achitare asigurarea ei
* Termenul de asigurarea (de la depozitul de incarcare pana la depozitul de descarcare)
* Locurile si modurile de instiintare a asiguratorului in cazul survenirii riscurilor (adrese, telefoane
etc)
* Suma de asigurare- care include valoarea marfii plus cistigul ratat (10%) si, uneori, taxa de
transport
* Data eliberarii politei
* Semnatura asiguratorului ;
* Mentiunile privind dreptul asiguratului de a transmite polita de asigurare prin gir (andosament);
* Componenta comisiei de asigurare:
- comisar de avarie
- reprezentantul asiguratului;
- reprezentantul companiei de asigurare/
In baza actelor de examinare semnate de parti si in baza politei de asigurare asiguratorul plateste
despagubirile de asigurare reesind din daunele real produse.
La achitarea despagubirilor asiguratorul primeste dreptul de regres cea ce insemna, ca el are dreptul
sa se adreseze vinovatului survenirii daunei pentru a-si restitui cheltuielile.
Asiguratorul este obligat sa achite despagubirile de asigurare daca nu dovdeste ca daunele au
survenit in urma actiunilor vinovate ale asiguratorului. La fel este obligat sa intocmesca actul despre
distrugerea bunurilor.
Asiguratul se obliga:
* sa achite la timp prima de asigurare;
* -sa pastreze bunul in bune conditii;
* - sa ia toate masurile pentru salvarea lui;
* -sa respecte conditiile contractului de asigurare;
* -sa anunte imediat asiguratorul despre cazul survenit.
-336

Contractul de asigurare CASCO are ca obiect de asigurare mijloacele de transport: navele maritime,
aeriene, automobilele. El se incheie intre compania e asigurare si proprietarul mijlocului de transport prin
eliberarea unei polite de asigurarea.
Asigurarea navelor maritime CASCO se face de urmatoarele riscuri asigurate:
* pierderea navei;
* naufragiul sau avaria navei;
* daunele suferite din masuri de salvare;
* daunele cauzate de bunurile tertelor persoane;
Suma de asigurare include:
- pretul navei
- frahtul
- cheltuielile de exloatare.
Asigurarea navelor aeriene este asemeni asigurarii navelor maritime cu aceleasi riscuri si sume de
asigurare. De obicei, navele aeriene se asigura :
- de la decolare pina la aterizare;
- pe timpul stationarii pe sol;
Uniunea internationala asigurarea asigurarilor de aviatie din Londra`46 , care elaboreaza reguli,
princ. uzante uniforme in domeniul asigurarii aeriene CASCO.
-4Asigurarea de raspunderea civila este un contract prin care asiguratul achitind o prima de asigurare
urmareste sa-si acopere cheltuielile (total sau partial) pe care le-ar suporta drept consecinta a actiunilor
sale ce cauzeaza daune tertelor persoane, iar asiguratorul s obliga sa acopere aceste cheltuieli.
In dreptul economic asigurarea de raspunderea civila se utilizeaza cel mai fregvent in calitate de
asigurare obligatorie de raspundere civila a proprietarilor de automobile. Acesta forma de asigurare este
destinata pe de o parte sa acopere eventualele pierderi care ar trebui sa le suporte asiguratul (proprietarul
de automobil) , iar pe de alta parte e menita sa protejeze interesele persoanelor care au de suferit din
urma accidentelor , atunci cind persoana vinovata in cauzarea daunelor nu are de unde restitui paguba.
In zona europeana asigurarea obligatorie de raspunderea civila este reglementa de Conventia
intrernationala Carta Verde ( Green card), aprobata la Consiliul Asiguratorilor de automobile la Londra
in 1951 participanti al carui sint asiguratorii (companiile de asigurare ) din toata Europa.
Adica , pentru toti proprietarii de automobile care circula pe drumurile Europei este obligator sa se
asigure de raspunderea civila procurind Carta Verde, care in dependenta de suma ei si categorie poate
permite deplasare prin mai multe sau toate tarile Europei
R.M este parte la Carta Verde.
Pe plan intern asigurarea obligatorie de raspunderea civila a proprietarii de automobile este
prevazuta de Hotarirea Guvenului "Cu privire la asigurarea obligatorie de raspunderea civila
adetinatorilor de autovehicule si vehicule electrice urbane" din 28 12.94 care a stabilit modul de
asigurare obligtorie de la 01.01.95 a proprietarilor de automobile.

37

Tema . Reglementarea juridica a decontarilor si creditelor in dreptul afacerilor


1.
Mecanismul decontarilor interbancare
2.
Ordinul de plat
3.
Achitarile prin cec.
4.
Cambia si biletul la ordin.
5.
Acreditivul documentar.
6.
Incasoul documentar
-1Decontarile interbancare sint un sistem de realizare si reglare a platilor fara numerar conform
obligatiunilor aparute in urma afacerilor dintre clientela bancilor sau nemijlocit intre banci.
Regimul juridic al deconrilor interbancare n RM se reglementeaz de :
-Regulamentul privind decontrile interbancare pe teritoriul RM aprobat de BNM la 05.05.1995 :
12003-39
Evidenta decontarilor interbancare in Banca Nationala se efectueaza in conformitate cu Planul
de conturi al evidentei contabile a Bancii Nationale a Moldovei din 27 iunie 1995
n p 1-10 din Regulament este expus principiul de funcionare a sistemului de decontri interbancare
i anume: aceste decontri se efectiuiaz prin intermediul BNM , toate operaiunile fiind nregistrate n
contul Nostro al bncii comerciale deschis i gestionat de BNM . acest sistem este analogic cu Sistema
clearingului interbancar. Iar nemijlocit ntre bnci se utilizeaz sistema contuirlor de corespondent.
Decontrile interbancare pot fi efectuate prin doua modaliti principale:
Sistema clearingului bancar care presupune ncheierea unor acorduri atit bilaterale cit si
multilaterale intre bnci de Banca central, care au scopul de a ordona sistema de plati intre agentii
economici. In aceste acorduri se stipuleaz tipul de instrumente de plata acreditiv , incasou, cambii, etc), ,
pentru ce servicii sau tipuri de contracte, modul de acoperire asigurarea soldului negativ etc.
Acest sistein presupune deschiderea centrului de clearing pe lng BNM (prin bncile centrale) care
urmeaz sa efectueze compensaiile reciproce care rezulta din transferul plailor interbancare .
38

Sistema conturilor de corespondent - presupune ncheierea unui acord de cont de corespondent


dintre doua banci comerciale din aceiai ar sau din tari diferite, care prevede deschiderea n alt banca a
unui cont special de corespondent - "contul nostro" n valuta straina, si a unui cont de corespondent al
bncii strine m banca noastr "contul loro" in lei.
Atunci cind ntreprinderea din RM dorete prin banca noastr s transfere o suma de bani
partenerului strin care are cont in banca de peste hotare , banca din RM crediteaz "contul loro" al bncii
strine din banca noastra si da o dispozitie de a debita "contul nostro" din banca straina m valuta necesara
transferind-o pe contul firmei strine.
2.

Ordinul de plata (dispoziie de plata) este dispoziia data de o persoana (ordonator) unei banci
(banca ordonatoare) de a plati o anumita suma in favoarea unei alte persoane (beneficiar) pentru
stingerea unei obligaii banesti a ordonatorului fata de beneficiar.
Codul civil (Art 1256-1258) aduce reglementrile OP n concordan cu practicile internaionale.
Ordinul de plata poate fi:
simplu, cnd incasarea sumei nu este condiionata de prezentarea vreunui document privind
scopul platii,
documentar, in cazul in care ncasarea sumei este condiionata de prezentarea de catre
beneficiar a unor do ordonator.
Banca ordonatoare executa ordinul de plata prin transferul sumei indicate din contulrdonatorului
in contul beneficiarului in aceeai sau in o alta banca (banca pltitoare).
Banca va executa ordinul de plata in termenul stabilit prin lege, acordul prtilor sau practicile
bancare.
Ordonatorul poate revoca sau modifica ordinul de plata atit timp cit banca nu l-a executat.
Ordinul de plata cuprinde:
a) numele, adresa si numrul contului bancar al ordonatorului;
b) numele, adresa si numrul contului bancar al beneficiarului;
c) denumirea, codul si adresa bncii ordonatoare;
d) ordinul de plata;
e) suma in cifre si litere;
f) motivul efectuarii platii;
g) indicaia documentelor care trebuie prezentate de beneficiar (la OP documentar);
h) data emiterii;
i) semntura ordonatorului;
-3Cecul este un titlu de valoare si un instrument de plata supus unor condiii de forma pltibila la
vedere si care reprezint un ordin necondiionat al trgtorului (emitent) dat trasului (banca pltitoare) de a
asigura plata unei sume de bani beneficiarului acestui cec.
Conform codului civil nou (Art 1259) cecul este un titlu negociabil ce reprezint o creana scrisa,
cuprinzind ordinul necondiionat dat de emitent ( trgtor ) ctre pltitor (tras) de a plati la vedere o
anumita suma beneficiarului de cec, sau la ordinul acestei persoane.
Derularea cecului intern se reglementeaz prin: Codul civil (nou) art.1259-1282;
- Regulamentul cu privire la decontrile prin virament ( 25 iulie 1996 R.M.).
Decontrile internaionale se reglementeaz de "Legea unificata a cecului" adoptata prin Convenia
de la Geneva '1931;
Fiind un titlu de valoare si un instrument de plata supus unor condiii de forma cecul trebuie sa aib
urmtoarele rechizite :
denumirea de cec;
ordinul simplu si necondiionat de a plati o suma de bani determinata ( platiti suma de __ $
numele bncii trase (banca pltitoare);
39

domiciliul pltii (locul platii- adresa bncii);


data si locul emiterii;
semntura trgtorului.;
Orice mentiune in cec referitoare la accept, la dobinda sau la exonerarea trgtorului de
raspundere pentru efectuarea platii se considera nescrise.
Cecul trebuie sa fie acoperit adic emitentul cecului trebuie a aiba mijloace de unde plati cecul, altfel
daca se elibereaz intenionat un cec fara acoperire ( nu-s bani pe cont), in unele tari este prevzuta si
rspunderea penala.
Cecul este platibil la vedere, adica atunci cind doreste beneficiarul. Termeni de incasare a cecului
conform Legii unificate a cecului este de:
- 8 zile in interiorul unei tari-20 zile in tari diferite;
-70 zile pe continente diferite.
Art. 1271 al.2 C.C. RM presupune c termenul de prezentare a cecului pentru efectuarea platii este
de 8 zile.
Termenul incepe sa curga din momentul emiterii cecului.
Daca beneficiarul nu se prezint sa ncaseze cecul, el pierde dreptul de regres fata de trgtor.
Revocarea cecului este valabila doar dupa expirarea termenului de prezentare pentru plata. Daca cecul
nu este revocat, trasul poate efectua plata si dupa expirarea termenului de prezentare pentru plata.
Cecurile pot fi de mai multe feluri Art. 1263:
- cecuri
la purtator -nu este indicat numele beneficiarului cecului , si incasarea o poate face
persoana care detine cecul. El poate fi transmis (vindut, donat) liber oricarei persoane;
- cecuri la ordin - beneficiarul este indicat pe cec si il poate transmite altei persoane prin
andosament sau gir,
cecuri nominative - contin numele beneficiamlui , si pot fi transmise (nstrinate) numai prin
cesiunea de creanta efectuata notarial.
Cecul la ordin este transmis prin gir Art. 1264. Girantul rspunde pentru neplata cecului n mod
solidar de rnd cu trgtorul.
Cecul nominativ poate fi transmis printr-o cesiune de crean simpl (prin notar).

Partial sau integral cecul poate fi garantat prin aval (garant), adic o persoana sau o banca solida
poate garanta achitarea cecului prin semnatura pusa pe cec (verso) sau pe alonja, " El se exprima prin
mentiunile ca aval - suma $ , semnatura"
Avalistul
rspunde solidar ca si toate persoanele obligate prin
cec. Cind plateste cecul, avalistul dobindeste drepturile care decurg
din cec fata de cel pentru care a garantat, precum si fata de cei
care, conform cecului, sint obligati fata de persoana in a carei
favoare este avalizat cecul
n sistemul bancar internaional sint cunoscute mai multe varietati de cecuri: - cecuri barate, cecuri
de calatorie, cecuri platibile in cont etc.
In cazul refuzului de achitare a cecului, beneficiarul poate exercita dreptul de aciune impotriva
trgtorului, girantului si celorlali obligai (Art 1274 CC ) daca cecul prezentat in termen legal nu este
platit si refuzul de plata este probat prin :
un protest notarial despre neplata direct pe cec,
printr-o declaratie despre neplat fcut de tras
Protestul sau orice alt act similar trebuie intocmit nainte de expirarea termenului de
prezentarespre plat a cecului. in a doua zi lucratoare dup expirarea termenului de prezentarea
Beneficiarul cecului trebuie sa informeze girantul si trgtorul cecului despre refuzul de plata
in decursul a 4 zile lucratoare dupa ziua protestului. Fiecare girant la fel avizeaz, in termen de 2 zile
lucratoare, girantul precedent (de la care a primit cecul), avalistul respectiv despre refuzul plii.
40

Toate persoanele obligate prin cec sint debitori solidari m faa beneficiarului (Art. 1277 CC ).
Aciunea iniiata mpotriva unei din persoanele obligate conform cecului nu constituie obstacol
pentru iniierea aciunii contra celorlalti debitori solidari.
Titularul cecului poate cere persoanei mpotriva creia este intentata aciunea judiciara
achitarea:
suma indicata in cec;
chetuielile legate de protest;
dobinda medie bancara ( 6% ) pentru perioada neachitarii cecului.
Convenia internaional n materie de cec , i legislaiile interne ale altor state prevd o procedur
simplificat de incasare a cecului n caz de neplat i anume:
.- Protestul de neplat notarial, mpreun cu cecul nepltit se depune la judectorie mpreun cu o
cerere de emitere a ordonanei judectoreti. Fr chemara prilor i fr edin de judecat, n
termen de 5 (cinci) zile judectorul emite o ordonan (care nu poate fi atacat) jprin care dispune
incasarea incontestabil a sumei pe cec i a cheltuielilor de la debitor. Adic prin aceasta el investete
cecul protestat cu titlu executoriu care-i permite beneficiarului de a incasa prin executare silit sumele
indicate..
Fiecare persoana care a achitat acete sume poate in ordine de regres sa ceara de alta persoana
obligata prin cec restituire tuturor cheltuielilor.
-4Cambia este un angajament neconditionat supus unei reguli de forma , prin care trasul se obliga la
insarcinarea tragtorului sa achite o suma de bani la scadenta beneficiarului cambiei.
Circulatia cambiei in cometul interrnaional este reglementata de:
Legea unificata a cambiei , adoptata prin Conventia de la Geneva v 1930;
iar n RM se reglementeaz de Legea cambiei a R.M. N 1 iulie 93, Codul Cvil (Art. 1279.)
i Regulamentul cu privire la decontrile prin virament ( 25 iulie 1996 R.M.).
Cambia trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
denumirea de "cambie", "bill of exchange"
ordinul simplu si neconditionat de a plati o suma de bani;
numele trasului (platitor);
scadenta (temenul de plata);
domiciliul platii (locul platii);
numele beneficiarului- cel carui sau la ordinul carui trebuie facuta plata ;
data si locul emiterii;
semnatura trgatorului (emitentul).
Scadenta- termenul cind trebuie onorata plata cambiei. Ea se indica in textul cambiei si poate fi:
la vedere - plata se face la prezentare cambiei in orice moment cind doreste beneficiarul:
- la un anumit termen dup data emiterii (platiti la 6 luni de la emitere);
-la un anumit termen de la vedere ( platiti dup 3 luni din momentul acceptarii)
-la o data precisa (platiti la Imartie 1998).
Prologarea cambiei - posibilitatea de prelungire a scadentei cambiei prin acordul partilor.
Cambii sint de 3 feluri.
cambii
la purtator -nu este indicat numele beneficiarului, si incasarea o poate face persoana
care detine cambia. Ea poate fi transmisa (vindut, donat) liber oricarei persoane;
cambii la ordin - beneficiarul cambiei este indicat si el poate transmite cambia altei persoane prin
andosament sau gir. Andosamentul (girul) este modalitate de instraina un titlu de valoare negociabil prin
inscrierea si confirmarea inscrierii prin semnatura detinatorului cambiei (girant) a acestui fapt pe partea
dorsala(pe dos) a documentului.
cambii nominative - contin numele beneficiarului , si pot fi trasnsmise (instrainate) numai prin
cesiunea de creanta efectuata notarial.
Acceptarea cambiei - este o procedura prin care beneficiarul cambei se prezinta la tras pentru ca
acesta sa recunoasca datoria (accept). Se foloseste formula "acceptat" urmata de semnatura trasului pusa
41

pe fata cambiei. Trasul care a acceptat cambia devine debitor principal, putind fi obligat la executarea
silita
Daca trasul refnza sa accepte cambia, benefciarului are posibilitate de a face un "protest de
neacceptare55 la notar apoi sa intenteaza o procedura de regres
impotriva girantilor, trgtorului,
avalistilor care au semnat cambia , acestea fiind obligati sa-i achite beneficiarului suma din cambie si
cheltuielile aferente. Toti girantii, avalistii si trgtorul poarta raspundere solidara in bata beneficiarului.
Persoana care a achitat cambia neaceptta are dreptul sa ceara restituirea tuturor cheltuielilor efectuate .
Avalul sau cautiunea cambiala este un mecanism de asigurarea a obligatiunilor asumate prin cambie.
Prin aval o persoana terta - "avalist" - se obliga sa plateasca total sau partial suma de bani indicata m
cambie , la scadenta , solidar cu debitorul principal (trgtor sau girant). Fiecare debitor din cambie poate
avea un avalist care va fi obligat sa achite suma din cambie daca trasul nu va plati la scadenta.
Scontarea cambiei este operaiunea prin care beneficiarul acesteia dotrind sa primeasca suma
indicata in cambie inainte de scadenta, se adreseaza la o banca sau o companie de factorinf cu
rugamintea , ca aceasta sa o cumpere (sconteze). Daca banca are incredere in beneficiar sau persoanele
nominalizate in cambie ea sconteaza cambia platind-ui beneficiarului suma din cambie minus o dobinda
de scont, care este caleulata in dependenta de termenul de plata (scadenta) si dobinda medie bancara de
creditare. Dup aceasta banca singura se prezinta la scadenta pentru a incasa banii de la beneficiar.
Rescontaea - operaiunea prin care banca comerciala vinde (sconteaza) cambia deja scontata Bancii
Centrale incasind suma indicata minus o dobinda de rescont.
Plata cambiei se face la scadenta de catre tras. In cazul refuzului de a plati cambia acceptata,
beneficiarul face un "protest de neplata" la notar, care permite posesorului cambiei de intenta o actiune
cambiala directa fata de tras si o actiune de regres impotriva girantilor si trgtorului.
Incasarea banilor se face prin investirea cambiei protestate cu titlu executoriu la judecata care da
posibilitate de a urmari bunurile debitorului si al obliga sa plateasca:
-suma indicata in cambie;
-cheltuielile de protest;
- dobinda bancara pentru periuada de neplata;
Persoana care a achitat acasta suma poate inainta actiunea de regres fata de celelate persoane
obligate prin cambie, restituindu-si cheltuielile.
Biletul la ordin - este o cambie simpla. El este un titlu care cuprinde obligatia asumata de emitent
(trgtor) de a plati in calitate de debitor la scadenta o suma de bani determinata Aici apar numai doua
persoane: emitentul(tras) -care se obliga fata de benefciar de a plati banii. Forma ,drepturile si obligatiile
partilor precum si avalul, girul,scontarea etc. sint aplicate sint asemeni cu cambia , cu deosebirea, ca biletu
la ordin este emis de tras , si nu necesita acceptare. Toate procedurile actiunii cambiale se atribuie la
biletul la ordin.
-5Acreditiv documentar (letter of credit)- o modalitate de plata, ce reprezinta un angajament al bancii
de a plati din ordinul clientului (importator) in condiiile stipulate n cererea de acreditiv o suma de bani
beneficiarului, care trebuie sa prezinte un set de documente determinate.
In RM in calittae de act normativ se utilizeaza "Regulamentul cu privire la decontarile prin
virament55 din 25 iulie 1996 aprobat de BNM, Codul Civil (Art1280-1284).
Sub egida Camerei de Comer de la Paris in 1993 au fost elaborate "Reguli si uzante uniforme
privind acreditivele documentare " ultima editie - publicatia 500, care este utilizat deja de bncile din RM
pentru deservirea acreditivelor.
Codul civil al RM definete acreditivul documentar ca un aranjament, oricum ar fi denumit sau
descris, prin care o banca (banca emitenta), acionnd la cererea clientului sau (ordonatorului) si
conform instruciunilor acestuia sau in nume propriu, efectueaz o plata ctre un ter (beneficiar) ori
la ordinul acestuia sau accepta si pltete cambii trase de ctre beneficiar, sau autorizeaz o alta
banca sa efectueze o astfel de plata ori sa accepte si sa plteasc asemenea cambii.
Definiia dat este mai complet i reflect majoritatea elementelor i funciilor AD.
42

Acreditivul documentar este un contract separat de actul juridic


care sta
la baza lui. Toate prtile
implicate (bncile mai ales)
opereaz
cu
documente
si
nu
cu
bunuri,
servicii sau alte
prestaii la care documentele pot sa se refere.
Etapele derulrii plaii prin acreditive documentare:
l. Intre cumprtor si vnztor se ncheie un contract de vinzare-cumparare unde se specifica ca plata
se va efectua prin acreditiv documentar.
2. Cumprtorul (importatorul) da ordin (cerere de acreditiv) bncii sale ca sa deschid un acreditiv
de o anumita suma , la anumite condiii pe numele vnztorului.
3. Banca cumprtorului (emitenta) deschide un acreditiv pe numele vnztorului m banca acestuia
(la dinsul m tara).
4. Banca vnztorului (avizatoare ) il avizeaz pe acesta despre faptul ca pe numele lui a fost deschis
un acreditiv.
5. Vnztorul se prezint la banca sa si verifica condiiile acreditivului cu condiiile contractului si
daca sint ntocmai accepta acreditivul.
6. Acceptind acreditivul vnztorul livreaua marfa la transportator conform termenilor si condiiilor
din contract, avind ca confirmare documentele de transport.
7. Cu aceste documente de transport (...........................)
vnztorul se prezint la banca pentru a incasa preul mrfii.
8. Banca pltitoare examineaz toate documentele si daca acestea sunt m regula achita plata in
dependenta de condiia de plata stabilita ( la vedere, termen, acceptarea..).
9.Achitand suma indicata banca vizatorului remite documentele bncii cumprtorului si debiteaz
contul corespondent al acesteia.
10.Primind documentele banca cumprtorului le controleaz si le transmite cumprtorului,
debitindui suma indicata din cont lui.
11 primind documentele vnztorul se prezint la transportator de
unde i-si primete mrfurile.
Acreditivul poate fi utilizabil (pltit)prin :
-plata la vedere,
-plata la un termen
-acceptarea de cambii
Acreditivele documentare sunt de mai multe tipuri:
- acreditive revocabile (care pot fi rechemate de pltitor) si irevocabile Acreditivul trebuie sa
indice clar daca este revocabil. In caz contrar, acreditivul este considerat irevocabil (art 1281);
- acreditive confirmate ,-, se confirma de o banca tera i constituie un angajament ferm al bancii
conformatoare, adugat la cel al bncii emitente, ca o garanie suplimentar de plata (art 1283);
- acreditive transferabile - care la solicitare beneficiarului pot fi transferate parial sau integral pe
contul altor persoane;
- acreditive rennoibil (revolving) - se folosesc la livrarea mrfurilor m transe si acreditivul se
deschide pentru intreaga suma , dar se plateste in rate proporional cu volumul marfii livrate, automat
reinoinduse(completinduse) pentru urmatoarea transa dup fiecare plata.
Acreditivul documentar - se considera cea mai sigura modalitate de plata utilizata in comerul
internaionalal, deoarece
-vinzatoml este sigur ca marfa nu va nimeri la cumparator fara ca acesta sa achite pretul ei, iar atunci
cind vnztorul livrind marfa in conformitate cu pevederile contractului, va prezenta la banca documentele
necesare m regula ,banca este obligata sa platesca indiferent de alte circumstane.
- cumprtorul este convins ca banca va achita preul mrfii numai dup ce va controla documentele
prezentate, care dovedesc livrarea mrfurilor in conformitate cu condiiile contractului.
-6-

43

Incasoul documentar este o modalitate de plata , care consta dintr-o nsrcinare data unei bnci spre
a se incasa o anumita suma de bani pentru anumite servicii prestate sau mrfuri livrate contra unor
documente determinate.
Derularea incasoul documentar in comerul internaional este reglementata de "Reguli uniforme
privind incasourile documentare55 aprobate de ctre Camera Internaionala de Comer de la Paris. Ultima
ediie din 1995 se numete "Publicaia 522"
Deosebirea dintre acreditivul documentar si incaso : - acreditivul documentar este deschis de cel
care pl
tete (pltitor); iar incasoul documentar este deschis de cel care primete banii Beneficiar.
Incasoul documentar este un contract separat de tranzactia c are sta la baza lui.
Etapele de derulare a incasoului documentar:
l. ncheierea unui contract de vnzare-cumprare intre prtile contractante
unde se specifica
achitarea pltii prin incaso documentar;
2.vanzatorul livreaz marfa la transportator si ia la mina documentele de transport semnate de
transportator, care confirma ca mrfurile sunt livrate m conformitate cu prevederile contractului;
5.Vanzatorul se prezint' la banca sa si da o dispoziie (cerere) de ncasare care trebuie sa
conin ........... si depune documentele de
transport (factura comerciala, conosamentul maritim sau scrisoarea de trsura, certificatul de
analiza, certificatul de origine si de calitate , packing list, polita de asigurarea etc.);
4.Banca vnztorului expediaz bncii cumprtorului documentele de transport si dispoziia
ncasare;
5.Banca cumprtorului il avizeaz pe cumprtor despre sosirea documentelor;
6.cumparatorul vine la banca controleaz documentele, si daca acestea sunt in ordine accepta
dispoziia de ncasare adic achita plata .
7.Achitand plata cumprtorul i-si ia documentele si se duce la
transportator unde isi primeste marfa ;
8.Banca cumprtorului transfera suma achitata bncii
vnztorului pe contul corespondent;
9.primind banii pe cont, banca vnztorului crediteaz (transfera pe) contul cumprtorului
Cererea de incasare trebuie sa contina informatii cu privire la:
a) emitent si tras
b) banca de la care s-a primit incasoul si banca prezentatoare ;
c) suma si valuta incasoului;
d) documentele anexate si numarul de exemplare pentru fiecare document;
e) termenele si conditiile de efectuare a platii si acceptarii;
f) cheltuielile care trebuie suportate;
g)
metoda de plata si forma avizului de plata;
instructiunile in caz de neplata, de neacceptare
Bancile nu isi asuma nici o obligatie ori responsabilitate pentru autenticitatea documentelor primite.
Plata poate fi efectuata prin acceptarea unei cambii.

44