IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar

Inscrie-te gratuit la newsletterul Contzilla.ro - CLICK AICI Manual de Politici Contabile + Manual de Proceduri Contabile - 54 de lei - CLICK AICI
O entitate poate desfasura activitati in strainatate in doua moduri: ea poate realiza tranzactii in valuta sau poate avea operatiuni in strainatate; Obiectivul acestui standard este de de a arata modul in care se includ tranzactiile valutare si operatiunile din strainatate in situatiile financiare ale unei entitati si felul in care se convertesc situatiile financiare intr-o moneda de prezentare. Principalele intrebari se refera la cursul de schimb care ar trebui utilizat si cum trebuie sa se faca raportarea efectelor variatiilor cursurilor de schimb valutar in situatiile financiare. In intelesul acestui standard, termenii de mai jos au urmatoarea semnificatie : cursul de inchidere este cursul de schimb la vedere, la data intocmirii bilantului ; diferenta de curs valutar este diferenta care rezulta din conversia unui anumit numar de unitati ale unei monede intr-o alta moneda la cursuri de schimb diferite; moneda functionala este moneda mediului economic primar in care opereaza entitatea; valuta este o moneda, alta decat moneda functionala a entitatii; elementele monetare sunt unitati monetare detinute si active si datorii de primit sau de platit intr-un numar fix sau determinabil de unitati monetare. In intocmirea situatiilor financiare , fiecare entitate fie ca este o entitate de sine statatoare , o entitate cu operatiuni din strainatate (cum ar fi o societate-mama) sau o operatiune din strainatate (cum ar fi o filiala sau o sucursala) isi determina moneda functionala. Entitatea converteste elementele valutare in moneda sa functionala si raporteaza efectele acestei conversii. O tranzactie in valuta este o tranzactie care este exprimata sau care necesita decontarea in valuta, inclusiv tranzactiile rezultate, atunci cand o entitate : a) cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat in valuta ; b) imprumuta sau ofera spre imprumut fonduri , iar sumele ce urmeaza a fi platite sau incasate sunt exprimate in valuta; sau c) achizitioneaza sau cedeaza active , contracteaza sau achita datorii exprimate in valuta. O operatiune in valuta trebuie inregistrata in momentul recunoasterii initiale in moneda functionala , aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb la vedere dintre moneda functionala si moneda straina , la data efectuarii tranzactiei. La fiecare data a bilantului: a) elementele monetare exprimate in valuta vor fi convertite utilizandu-se cursul de inchidere; b) elementele nemonetare exprimate in valuta evaluate pe baza costului istoric vor fi convertite utilizandu-se cursul de schimb de la data efectuarii tranzactiei ; si c) elementele nemonetare exprimate in valuta evaluate la valoarea justa vor fi convertite utilizandu-se cursul de schimb de la data la care a fost determinata valoarea justa. Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii elementelor monetare sau a convertirii elementelor monetare la cursuri diferite fata de cele la care au fost convertite la recunoasterea initiala pe parcursul perioadei sau in situatiile financiare anterioare vor fi recunoscute ca profit sau pierdere in perioada in care apar. Atunci cand un castig sau o pierdere aferent(a) unui element nemonetar este recunoscut(a) direct in capitalurile proprii , orice componenta de schimb a acelui castig sau a acelei pierderi ca fi recunoscut(a) direct in capitalurile proprii. Si invers , atunci cand castigul sau pierderea sunt recunoscute in profit sau pierdere orice componenta de schimb a acelui castig sau a acelei pierderi va fi recunoscuta in profit sau pierdere.

PAG 2

STANDARDUL INTERNAIONAL DE CONTABILITATE NR. 21 (IAS 21) EFECTELE VARIAIILOR CURSURILOR MONEDELOR STRINE
A. Obiectiv Obiectivul acestui standard este tratamentul contabil al tranzactiilor n monede straine, precum si conversia situatiilor financiare ale activitatilor n strainatate, care sunt cuprinse n situatiile financiare individuale sau consolidate ale entitatilor. B. Aria de aplicabilitate IAS 21 trebuie aplicat de catre toate entitatile care au operatiuni n strainatate, ca de exemplu ativitatile de fabricatie si distributie desfasurate n alte tari, aceste operatiuni desfasurnd o variatate de tranzactii cu societatea mama si cu alte entitati afiliate. Asadar, aceste tranzactii genereaza o serie de probleme tratate de IAS 21, si anume : (a) problema contabilizarii tranzactiilor denominate n valuta; (b) problema conversiei situatiilor financiare ale operatiunilor din strainatate. Prezentul Standard nu se aplica instrumentelor derivate si soldurilor care se nscriu n aria de aplicabilitate a IAS 39 Instrumente financiare : recunoastere si evaluare. Conform IAS 21 revizuit trebuie sa se puna un mare accent pe moneda economiei care determina stabilirea preturilor din tranzactiile entitatilor si nu pe monedele n care sunt denominate preturile. C. Elemente cheie - Definitii Operatiunea n strainatate este o filiala, o ntreprindere aosciata, o asociere n participatie sau o sucursala, ale carei activitati sunt localizate sau se desfasoara ntr-o alta tara dect cea a entitatii raportoare. Moneda functionala Conceptul de moneda functionala este un concept-cheie pentru ntelegerea conversiei situatiilor financiare. Moneda functiona 17217t1913r la este definita ca fiind cea a mediului economic initial n care functioneaza entitatea. Aceasta este, n mod normal, moneda n care entitatea genereaza si cheltuieste numerarul. n determinarea monedei functionale relevante, se vor lua n calcul doua aspecte primare : (a) moneda care influenteaza n principal preturile de vnzare pentru bunuri si servicii si se refera, n mod esential, la moneda tarii ale carei forte competitive si legi determina n primul rnd preturile de vnzare ale bunurilor si serviciilor entitatii; si (b) moneda care influenteaza initial costurile legate de manopera, materii prime, materiale si alte costuri legate de furnizarea acelor bunuri si servicii. Atunci cnd criteriile primare nu sunt suficiente pentru determinarea monedei functionale, mai pot fi luati n calcul si alti factori care pot furniza detalii privind moneda functionala a unei entitati. Acestia sunt : Moneda n care sunt generate fondurile din activitatile de finantare (adica din emiterea de instrumente de datorii si capitaluri proprii);

Moneda n care sunt realizate de obicei ncasarile din activitatile de exploatare.

Moneda de prezentare este moneda n care sunt prezentate situatiile financiare. Moneda de prezentare poate fi orice moneda, desi multe jurisdictii impun utilizarea monedei locale sau poate fi moneda functiona 17217t1913r la a entitatii mama sau a entitatii principale. Elemente monetare sunt banii detinuti si activele si datoriile de ncasat sau de platit n sume fixe sau determinabile de bani. Elemente nemonetare sunt toate elementele din bilant, altele dect numerarul, drepturile n numerar si obligatiile n numerar. Asadar, ele includ titluri de capitaluri proprii, stocuri, cheltuieli efectuate n avans, imobilizari corporale si conturi asociate, fondul comercial si imobilizarile necorporale. Diferenta de curs valutar este diferenta care rezulta din raportarea aceluiasi numar de unitati n valuta n moneda de prezentare la cursuri diferite de schimb. D. Aspecte principale 1. Recunoasterea initiala a diferentelor de curs valutar Tranzactiile n moneda straina apar atunci cnd o ntreprindere : (a) cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat ntr-o moneda straina; (b) primeste un mprumut sau acorda un mprumut, iar sumele de platit sau de ncasat sunt exprimate ntr-o moneda straina; (c) devine participanta la un contract de schimb nerealizat; (d) cumpara sau cedeaza active, si asuma sau achita datorii, exprimate ntr-o moneda straina. O tranzactie n moneda straina trebuie sa fie nregistrata, cu ocazia recunoasterii initiale, n moneda de prezentare, prin aplicarea la suma n moneda straina a cursului de schimb ntre moneda de prezentare si moneda straina, la data tranzactiei. Standardul IAS 21 precizeaza ca diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii elementelor monetare sau a raportarii elementelor nemonetare ale unei ntreprinderi la cursuri diferite fata de cele la care au fost nregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate n situatiile financiare anterioare trebuie sa fie recunoscute ca venituri sau cheltuieli n perioada n care au survenit. Elementele nemonetare (stocuri, active corporale etc.) trebuie sa fie convertite la cursurile de schimb istorice. Cursul de schimb istoric real care trebuie utilizat depinde totusi daca elementul nemonetar este raportat la costul istoric sau este reevaluat, acolo unde acest lucru este permis de IFRS. Daca elementele nemonetare sunt evaluate la costul istoric n valuta, atunci acestea trebuie sa fie convertite prin utilizarea cursului de schimb la data istorica reala a tranzactiei. Daca elementul a fost recalculat printr-o evaluare a valorii juste, atunci el trebuie sa fie convertit n moneda functionala prin aplicarea raportului cursurilor de schimb de la data cnd a fost determinata valoarea justa. Astfel, daca reevaluarea genereaza un cstig sau o pierdere recunoscute n contul de profit si pierdere (de exemplu prin aplicarea celui mai scazut cost sau a valorii realizabile pentru stocuri), efectul conversiei este probabil raportat la venituri. De asemenea, standardul IAS 21 revizuit cere ca n cazul n care cstigurile si pierderile referitoare la un element nemonetar sunt contabilizate direct la capitaluri proprii ca urmare a aplicarii altor standarde IAS IFRS, componenta diferente de curs pentru aceste cstiguri sau pierderi trebuie sa fie n aceeasi masura contabilizata la capitaluri proprii. Aici este cazul :

-imobilizarilor corporale reevaluate conform IAS 16 revizuit n 2003, pentru care rezerva din reevaluare este nscrisa direct la capitaluri proprii; -activele financiare disponibile vnzarii, pentru care variatiile valorii juste trebuie sa fie contabilizate la capitaluri proprii. De notat ca atunci cnd un element monetar este o componenta a investitiei nete a entitatii raportoare ntr-o operatiune n strainatate si este denominat n moneda functionala a entitatii raportoare, diferenta de curs valutar rezulta numai din situatiile financiare individuale ale operatiunii din strainatate. Invers, daca elementul este denominat n moneda functiona 17217t1913r la a operatiunii din strainatate, diferenta de curs valutar rezulta numai din situatiile financiare ale entitatii raportoare. 2. Raportarea la data bilantului La fiecare data de nchidere a bilantului : (a) elementele monetare n monede straine trebuie raportate prin utilizarea cursului de nchidere; (b) elementele nemonetare care sunt eveluate la cost istoric exprimat ntr-o moneda straina, trebuie raportate prin utilizarea cursului de schimb aferent datei tranzactiei; (c) elementele nemonetare care sunt evaluate la valoarea justa exprimata ntr-o moneda straina, trebuie raportate prin utilizarea cursului de schimb ce exista la data la care au fost determinate aceste valori. Modalitati de folosire a metodei cursului de nchidere Elementele monetare care nu sunt decontate n aceeasi perioada n care apar (respectiv sumele care urmeaza a fi ncasate sau platite n numerar) sunt convertite la cursul de nchidere al exercitiului financiar. Cursul de nchidere este de asemenea folosit n conversia diferentelor de achizitie si de evaluare ce provin din achizitia unei entitati straine. IAS 21 revizuit impune ca diferentele de achizitie si de evaluare sa fie tratate ca active ale entitatii straine, adica sa fie n mod obligatoriu exprimate n moneda de functionare a entitatii detinute nainte de a fi convertite la cursul de la data nchiderii exercitiului, n moneda de ntocmire a conturilor consolidate, atunci cnd aceasta este diferita. Modalitati de folosire a metodei cursurilor istorice Pentru conversia posturilor bilantiere, elementele nemonetare, inclusiv capitalurile proprii trebuie sa fie convertite la costuri istorice, n timp ce elementele monetare sunt convertite la cursul de la data nchiderii exercitiului. Conversia rubricilor din contul de profit si pierdere se face astfel : veniturile si cheltuielile trebuie sa fie convertite, de pricipiu, la cursul n vigoare la data la care ele sunt constatate sau la un curs mediu al perioadei, exceptie facnd cheltuielile privind amortizarile elementelor nemonetare de activ convertite la costuri istorice, care trebuie sa fie convertite la acelasi curs. Standardul cere ca eventualele provizioane pentru deprecierea activelor nemonetare, a caror valoare bruta si ale caror amortizari au fost convertite la costuri istorice, sa fie determinate prin raportare la valoarea neta de realizare exprimata n devize si convertite la cursul de la data la care valoarea neta de realizare a fost determinata (de obicei cursul de nchidere).

3. Conversia situatiilor financiare Celalalt set de cerinte si reguli ale IAS 21 se refera la conversia situatiilor financiare denominate n valuta. Cea mai des ntlnita situatie pentru care se realiza conversia situatiilor financiare este atunci cnd entitatea mama ntocmeste situatii financiare consolidate si una sau mai multe filiale au raportat situatiile financiare n monedele lor. Aceeasi necesitate

apare atunci cnd informatiile financiare ale unei entitati n care s-a investit sau ale unei asocieri n participatie trebuie sa fie ncorporate prin metodele contabile de consolidare sau de punere n echivalenta. Pentru conversia situatiei financiare se foloseste metoda cursului curent (cursului de nchidere). Conform cursului curent, toate activele si datoriile, att monetare, ct si nemonetare, sunt convertite la cursul de nchidere, lucru care simplifica procesul n comparatie cu alte metode. Mai mult, aceasta metoda corespunde mai ndeaproape cu punctul de vedere al utilizatorilor situatiilor financiare, care tind sa faca legatura cu cursurile de schimb existente la data bilantului si nu cu diferitele cursuri de schimb care ar fi putut fi aplicate n perioadele precedente. Baza teoretica pentru metoda cursului curent este conceptul investitiei nete, conform caruia entitatea externa este considerata drept o entitate separata n care entitatea mama a investit si nu ca parte a operatiunilor entitatii mama. Urmatoarele reguli trebuie utilizate la conversia situatiilor financiare ale unei unitati externe : 1. 2. 3. Toate activele si datoriile, fie monetare sau nemonetare, ar trebui sa fie convertite la cursul de nchidere; Elementele de venituri si cheltuieli ar trebui sa fie convertite la cursurile de schimb de la data tranzactiilor, cu exceptia cazului n care entitatea externa raporteaza ntr-o moneda a unei economii hiperinflationiste (conform IAS 29), caz n care ele ar trebui sa fie convertite la cursurile de nchidere; Toate diferentele de curs valutar care rezulta ar trebui sa fie clasificate ca o componenta separata a capitalurilor proprii ale entitatii raportoare, pna la cedarea investitiei nete dintr-o entitate externa.

Din motive practice, pentru conversiunea elementelor de venituri si cheltuieli se utilizeaza adesea un curs mediu al perioadei, curs care este apropiat de cursurile efective n perioada respectiva.

Exemple de calcul si nregistrare a diferentelor de curs valutar :

Exemplul 1 - Recunoasterea diferentelor de curs valutar La data de 20 septembrie N, o ntreprindere vinde unui client strain produse n valoare de 50.000 Euro. Contravaloarea produselor a fost decontata la 20 decembrie N. Cursul de schimb a evoluat astfel : - la 20.09.N 1 Euro = 3,53 RON; - la 20.12.N 1 Euro = 3,4 RON. n contabilitate se vor nregistra urmatoarele operatiuni :

- pe data de 20.09.N, vnzarea produselor : 50.000 Euro x 3,53 RON/Euro = 176.500 RON Clienti RON
- pe data de 20.12.N, ncasarea creantei fata de clienti (50.000 Euro x 3,53 RON/Euro) si recunoasterea diferentelor de curs valutar (50.000 Euro x -0.13 RON/Euro) :

= Venituri din vnzarea produselor

176.500

% Conturi curente la banci Cheltuieli din diferente de curs valutar RON

Exemplul 2 - Recunoasterea diferentelor de curs valutar

= Clienti

176.500 RON 170.000 RON 6.500

Societatea M a achizitionat n N-2 un teren la un cost de 16.000 Euro. La data de 31.12.N, comitetul executiv a luat decizia reevaluarea terenului. Valoarea justa a terenului la acea data a fost estimata de experti ca fiind de 20.000 Euro. Cursul de schimb al monedei europene a evoluat astfel : - la data achizitiei terenului 1 Euro = 3,8 RON; - la data evaluarii terenului 1 Euro = 3,5 RON.

Astfel vom calcula valoarea de intrare a terenului n patrimoniu, precum si valoarea ca urmare a reevaluarii. - Valoarea de intrare n patrimoniu a terenului =16.000 Eurox3,8 RON/Euro = 60.800 RON

- Valoarea reevaluata a terenului

Rezerva din reevaluare

= 20.000 Eurox3,5 RON/Euro = 70.000 RON

= 9.200 RON

Daca nu luam n calcul incidenta fiscala, reevaluarea terenului va fi contabilizata astfel :

Terenuri

= Rezerve din reevaluare

9.200 RON

Exemplul 3 - Recunoasterea diferentelor de curs valutar

La data de 02.06.N, societatea romneasca A acorda un mprumut de 50.000 Euro filialei din Franta F. Acest mprumut are caracterul unei finantari permanente. Cursul euro n perioada 02.06-31.12.N a avut urmatoarea evolutie : - la 02.06.N 1 Euro = 3,6 RON; - la 31.12.N 1 Euro = 3,7 RON. n contabilitatea societatii A se vor nregistra urmatoarele operatiuni : - la data de 02.06.N, acordarea mprumutului (50.000 Euro x 3,6 RON/Euro = 180.000 RON)

mprumuturi acordate filialelor = Conturi curente la banci 180.000 RON

- la data de 31.12.N, recunoasterea diferentelor de curs (50.000 Euro x 0,1 RON/Euro = 5.000 RON)

mprumuturi acordate filialelor = Rezerve din conversie 5.000 RON

Exemplul 4 - Conversia situatiilor financiare Societatea romneasca A detine o filiala F n Franta. La sfrsitul exercitiului N, bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel : Bilantului filialei F la 31.12.N (n Euro)

Active Imobilizari corporale Stoc de marfuri Creante-clienti Disponibil Total active

Sume 450.000 150.000 250.000 50.000 900.000

Capitaluri si datorii Capital social Rezerve Datorii Total capitaluri si datorii

Sume 270.000 180.000 450.000 900.000

Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (n Euro)

Elemente Venituri din vnzarea marfurilor Cheltuieli cu marfurile Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului
Informatii suplimentare : -Filiala F a fost nfiintata la nceputul exercitiului N-2; -Rezervele la nchiderea exercitiului N-1 convertite n lei sunt de 300.000 RON; -n exercitiul N nu s-au distribuit dividende; -Cursul de schimb a evoluat astfel n perioada de referinta :

Sume 500.000 (390.000) (80.000) 30.000

Elemente La data constituirii filialei F (01.01.N-2) La 31.12.N Cursul mediu n exercitiul N

Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :

Cursul n RON 3,3 3,5 3,52

Contul de profit si pierdere al filialei F Venituri din vnzarea marfurilor Cheltuieli cu marfurile Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului Bilantul filialei F

Sume n Euro 500.000 (390.000) (80.000) 30.000 Sume

Curs de conversie 3,52 3,52 3,52 Curs de conversie

Sume n RON 1.760.000 (1.372.800) (281.600) 105.600 Sume

Imobilizari corporale Stoc de marfuri Creante-clienti Disponibil Total active Capital social Rezerve Rezerve din conversie Datorii Total capitaluri si datorii
Rezervele la sfrsitul exercitiului N sunt formate din : - rezervele la nchiderea exercitiului N-1 :

n Euro 450.000 150.000 250.000 50.000 900.000 270.000 180.000 450.000 900.000

3,5 3,5 3,5 3,5 3,3 3,5

n RON 1.575.000 525.000 875.000 175.000 3.150.000 891.000 405.600 278.400 1.575.000

300.000 RON

- rezultatul exercitiului N :
= Rezerve la nchiderea exercitiului N 405.600 RON

105.600 RON

Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta ntre total activ si elementele de capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.

Exemplul 5 - Conversia situatiilor financiare O companie americana detine o filiala n proportie de 100% n Cehia, aceasta ncepndu-si activitatea n 2004. Operatiunile filialei constau n utilizarea spatiului detinut de companie ntr-o cladire de birouri. Aceasta cladire, care costa 4.000.000 Euro a fost finantata initial de bancile din Cehia, desi societatea mama a investit si ea 2 milioane de Euro n operatiunea ceha. Toate veniturile si cheltuielile n numerar sunt ncasate si platite n euro. Filiala si tine contabilitatea si registrele n euro. Prin urmare, administratia companiei americane a decis ca situatiile financiare ale filialei germane sa fie convertite n situatiile sale financiare ca si cum ar fi vorba despre o operatiune din strainatate care nu a fost inegrata n operatiunile entitatii raportoare, asadar ca si cum ar fi vorba despre o entitate externa. Situatiile financiare la 31.12.2004 ale filialei din Cehia se vor prezenta astfel. Bilantului filialei din Cehia la 31.12.2004 (n Euro)

Active Numerar Creante-clienti Teren Cladire Amortizare cumulata Total active

Sume 1.000.000 400.000 1.500.000 4.000.000 (100.000) 6.800.000

Capitaluri si datorii proprii actionarilor Conturi de plati Chirie nencasata Ipoteca de plata Valoare comuna Prime de capital Rezultat reportat Total capitaluri si datorii

Sume 300.000 180.000 4.000.000 470.000 1.500.000 350.000 6.800.000

proprii actionarilor

Contul de profit si pierdere combinat si rezultate reportate ale filialei din Cehia pentru exercitiul financiar ncheiat la 31.12.N (n Euro)

Elemente Venituri Cheltuieli din exploatare (inclusiv cheltuielile cu amortizarea) Profit net Adaugare rezultate reportate la 01.01.2004 Deducere dividende Rezultate reportate la 31.12.2004
Ratele de schimb ale cursurilor monedelor straine pentru 2004 sunt urmatoarele :

Sume 2.500.000 2.000.000 500.000 (150.000) 350.000

- la nceputul anului 1 Euro = 1,15 $ (cnd a fost emisa valoarea comuna si terenul si cladirea au fost finantate prin ipoteca); - curs mediu pentru anul 2004 1 Euro = 1,19 $; - la data cnd s-au declarat dividendele si s-a ncasat chiria nencasata 1 Euro = 1,20 $; - la sfrsitul anul 2004 1 Euro = 1,23 $.

Coversia bilantului filialei din Cehia la 31.12.2004

Active Numerar Creante-clienti Teren Cladire (net) Total active Capitaluri si datorii proprii actionarilor Conturi de plati Chirie nencasata Ipoteca de plata Valoare comuna Prime de capital Rezultat reportat Diferenta de curs cumulata (ajustari

Sume n Euro 1.000.000 400.000 1.500.000 3.900.000 6.800.000 Sume n Euro 300.000 180.000 4.000.000 470.000 1.500.000 350.000 -

Cursuri de schimb 1,23 1,23 1,23 1,23 Cursuri de schimb 1,23 1,23 1,23 1,15 1,15 1,19 -

Sume n $ 1.230.000 492.000 1.845.000 4.797.000 8.364.000 Sume n $ 369.000 221.400 4.920.000 540.500 1.725.000 402.500 185.600

de conversie) Total capitaluri si datorii proprii actionarilor

6.800.000

8.364.000

Venit combinat si conversia situatiei rezultatelor reportate pentru exercitiul financiar ncheiat la 31.12.2004

Elemente Venituri Cheltuieli (inclusiv cheltuielile cu amortizarea) Profit net Adaugare rezultate reportate la 01.01.2004 Deducere dividende Rezultate reportate la 31.12.2004

Sume n Euro 2.500.000 2.000.000 500.000 (150.000) 350.000

Cursuri de schimb 1,19 1,19 1,19 1,20

Sume n $ 2.975.000 2.380.000 595.000 180.000 415.000

Situatia fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul financiar ncheiat la 31.12.2004

Activitati din exploatare Profit net Ajustari pentru reconcilierea profitului net la numerarul net obtinut din operatiuni de exploatare Depreciere Majorare creante Majorare datorii Majorare la chiria nencasata Numerar net obtinut prin operatiunile de exploatare Activitati investitionale Achizitie de teren Achizitie de cladire Numerar net utilizat n activitati investitionale Activitati financiare Emisiune de actiuni Ipoteca de platit Dividende platite Numerar net obtinut prin finantare

Sume n Euro 500.000

Cursuri de schimb 1,19

Sume n $ 595.000

100.000 (400.000) 300.000 180.000 680.000 (1.500.000) (4.000.000) (5.500.000) 2.000.000 4.000.000 (150.000) 5.850.000

1,19 1,19 1,19 1,20

119.000 (476.000) 357.000 216.000 811.000 (1.725.000) (4.600.000) (6.325.000) 2.300.000 4.600.000 (180.000) 7.080.000

1,15 1,15

1,15 1,15 1,20

Efect asupra variatiilor de schimb asupra numerarului Majorare numerar sau echivalente Numerar la nceputul anului Numerar la sfrsitul anului

1.000.000 -1.000.000

1,23

1.230.000 -1.230.000

Creditul din diferentele de schimb cumulative (ajustarile la conversie) n valoare de 811.000 $ se calculeaza dupa cum urmeza :

Active nete la nceputul anului 2004 (dupa ce s- 2.000.000 (1,23-1,15) au emis actiuni ordinare, iar terenul si cladirea au fost achizitionate prin finantare ipotecara) Profit net 500.000 (1,23-1,19) Dividende 150.000 (1,23-1,20) Diferenta de schimb (ajustare la conversie)

160.000 $ credit 20.000 $ credit 4.500 $ credit 184.500 $ credit

PAG 3