Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
I.TRANZACTII IN VALUTA.....................................................................................................................................4 1.RECUNOASTEREA INITIALA (APLICATII, EXEMPLUL 1)............................................................................................4 2.RAPORTAREA LA DATA BILANTULUI (APLICATII, EXEMPLUL 2).............................................................................4 3.RECUNOASTEREA DIFERENTELOR DE CURS VALUTAR (APLICATII, EXEMPLUL 3)...................................................5 II.SITUATIILE FINANCIARE ALE OPERATIUNILOR DIN STRAINATATE................................................6 III.INDRUMARI APLICABILE IN SITUATII SPECIALE...................................................................................8 IV.PREZENTARE........................................................................................................................................................9 V.APLICATII .............................................................................................................................................................11
Criterii secundare: Moneda in care sunt generate fonduri din activitati de finantare Moneda in care sunt realizate incasarile din activitatile de exploatare I. Tranzactii in valuta O intreprindere poate desfasura activitati in strainatate in doua moduri: 1) poate realiza tranzactii in valuta 2) poate avea operatiuni in strainatate Pentru a include tranzactiile in valuta si operatiunile din strainatate in situatiile financiare ale unei intreprinderi,acestea trebuie convertite in moneda de raportare a intreprinderii. 1. Recunoasterea initiala (Aplicatii, exemplul 1) Tranzactiile in moneda straina sunt tranzactiile ai caror termeni sunt exprimati intr-o moneda straina sau necesita decontare intr-o moneda straina.Tranzactiile in moneda straina apar atunci cand o intrerindere: Cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat intr-o moneda straina Primeste sau acorda un imprumut, iar sumele de platit sau de primit sunt exprimate intr-o moneda straina Devine participanta la un contract de schimb neincheiat Cumpara sau cedeaza active, isi asuma sau achita datorii, exprimate intr-o moneda straina O operatiune in valuta trebuie inregistrata in momentul recunoasterii initiale in moneda raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si moneda straina, la data efectuarii tranzactiei 2. Raportarea la data bilantului (Aplicatii, exemplul 2) La fiecare data de inchidere a bilantului: Elementele monetare1, in monede straine trebuie raportate prin utilizarea cursului de inchidere Elementele nemonetare2, care sunt evaluate la :
Elementele monetare cuprind disponibilul, precum si activele si datoriile de primit sau de platit in sume fixe sau determinabile 2 Elementele nemonetare cuprind toate elementele din bilant, cu exceptia disponibilului, a drepturilor de a primi disponibil si a obligatiilor de a plati disponibil
Entitate externa este o activitate in strainatate ale carei operatii nu fac parte integranta din activitatiile intreprinderii ce prezinta situatiile financiare 4 Contract forward este un angajament de a achizitiona sau de a vinde, la o data scadenta, o anumita cantitate din activul suport, la un pret stabilit in momentul incheierii contactului
Exista doua tipuri de operatiuni externe: Operatiuni din strainatate care sunt integrate operatiunilor societatii (exemplul 4, Cazul 1) Entitati externe. (exemplul 4, Cazul 2) Un exemplu de operatiune din strainatate care este integrata operatiunilor societatii este un birou de vanzari dintr-o societate situata in strainatate care vinde un bun produs in Romania si care trimite toate castigurile societatii din Romania. Toate tranzactiile in care intra aceasta entitate externa sunt tratate, din punctul de vedere al conversiei valutare, ca si cand acea societate ar fi intrat singura in tranzactia respectiva. In aproape toate situatiile, diferentele de schimb rezultate sunt inregistrate in contul de profit si pierdere ca venituri sau cheltuieli. Un exemplu de entitate externa este o filiala care isi aduna toate fondurile in respectiva tara straina, produce si vinde produsele tot in tara straina si trimite castigurile in Romania. Investitia societatii in acea entitate va fi un activ nemonetar inregistrat in lei. Diferentele de schimb ce rezulta sunt clasificate ca fiind capitaluri proprii si nu se inregistreaza in contul de profit si pierdere ca venituri sau cheltuieli.
In realitate, statutul unei operatiuni din strainatate nu este chiar atat de clar. Trebuie folosit rationamentul profesional pentru a se decide daca o operatiune din strainatate este integrata operatiunilor societatii-mama sau este o entitate externa de sine statatoare. Odata decis acest statut de catre management, tratamentul trebuie aplicat cu consecventa, cu exceptia cazului in care schimbari structurale si operationale solicita acest lucru.
Standardul IAS 21 prezinta unele deosebiri intre o entitate externa si o activitate din strainatate care face parte integrata din activitatiile intreprinderii raportoare5
Intreprindere raportoare este o societate sau un grup ale carei situatii financiare se face referire
Entitate externa Activitate din strainatate 1.activitatea din strainatate are un grad mare 1.activitatea din strainatate are un grad mic de de autonomie fata de intreprinderea raportoare autonomie fata de intreprinderea raportoare 2.tranzactiile efectuate cu intreprinderea 2.tranzactiile se realizeaza in cea mai mare raportoare nu au o pondere mare parte cu intreprinderea raportoare 3.activitati finantate in cea mai mare parte din 3.activitatea depinde in cea mai mare de activitate proprie sau imprumuturi locale finantarea acordata de intreprinderea raportoare 4.cheltuielile cu forta de munca, materiale alte 4.produsele si serviciile sunt furnizate de activitati din strainatate sunt efectuate in intreprinderea raportoare moneda locala 5.activitatea din strainatate se realizeaza in alte 5.activitatea din strainatate vizeaza o piata monede decat moneda intreprinderii raportoare situata in tara unde se afla intreprinderea raportoare 6.fluxurile de trezorerie ale intreprinderii 6.fluxurile de trezorerie ale intreprinderii raportoare nu sunt influentate direct de raportoare sunt influentate direct de activitatea activitatea din strainatate din strainatate
Conform standardului revizuit, prin urmare, va fi utilizata o singura metoda de conversie pentru operatiunile in strainatate, aceasta fiind aceeasi metoda care se aplica entitatilor externe.In mod specific, entitatii raportoare i se cere sa converteaza activele si datoriile din operatiunile sale cu strainatatea si din entitatile externe la cursul de schimb de inchidere (data bilantului) si i se cere sa converteasca veniturile si cheltuielile la cursurile de schimb de la datele tranzactiilor. Conversia situatiilor financiare denominate in valuta se intalneste atunci cand entitateamama intocmeste situatii financiare consolidate si una sau mai multe filiale au raportat in monedele lor respective. Urmatoarele reguli ar trebui sa fie utilizate pentru conversia situatiilor financiare ale unei entitati externe: toate activele si datoriile, fie monetare sau nemonetare ar trebui sa fie convertibile la cursul de inchidere elemetele de venit si cheltuieli ar trebui sa fie convertibile la cursurile de schimb din data tranzactiei, cu exceptia cazului in care entitatea externa raporteaza in moneda unei economii hiperinflationiste caz in care trebuie sa fie convertite la cursurile de inchidere 7
III.Indrumari aplicabile in situatii speciale 1. Atunci cand e consolidata o entitate externa , dar care nu este detinuta in intregime de entitatea raportoare, vor exista interese minoritare in bilantul consolidat. Astfel diferentele de curs valutar, ce se pot atribui intereselor minoritare sa fie raportate si alocate ca interese minoritare si nu ca o componenta separata de capitalurile proprii. 2. Fondurile comerciale care rezulta din achizitionarea unei entitati externa, precum si ajustarile valorii juste la valoarea contabila a acivelor si datoriilor care rezulta la achizitionarea unei entitati externe ar trebui tratate: un activ al entitatii externe si convertibil la cursul de inchidere un activ al entitatii raportoare, care este exprimat sau convertit in moneda functionala
IV. Prezentare O intreprindere trebuie sa prezinte: valoarea diferentelor de curs valutar incluse in profitul net sau pierderea neta a perioadei; diferentele nete de curs valutar clasificate drept capitaluri proprii, ca o componenta separata a capitalurilor proprii si o reconciliere a valorii diferentelor de curs de acest tip la inceputul si la sfarsitul perioadei valoarea diferentelor de curs survenite in timpul perioadei, inclusa in valoarea contabila a unui activ, in concordanta cu tratamentul contabil alternativ
Toate cele de mai sus pot fi prezentate pe total (o singura valoare pentru (a), (b) si (c)). Pentru prezentarea informatiilor de la punctul (a) utilizarea unui cont va permite calcularea mai usoara a valorii. Pentru prezentarile de la (b) si (c) va fi necesara identificarea fiecarei tranzactii pentru a permite calcularea unei valori pe total. Totusi, vor fi foarte putine, sau chiar de loc, astfel de tranzactii in orice an.
Cand moneda de raportare este diferita de moneda tarii de domiciliu a intreprinderii, trebuie prezentat motivul pentru care se utilizeaza o moneda diferita. De asemenea, trebuie prezentat motivul oricarei schimbari a monedei de raportare.
Articolul 1.1 din Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu IAS interzice utilizarea altor monede. Aceasta cerinta de prezentare nu este aplicabila.
Cand are loc o modificare a clasificarii unei operatiuni importante din strainatate, antreprinderea trebuie sa prezinte: natura modificarii clasificarii; motivul modificarii; impactul schimbarii de clasificare asupra capitalului actionarilor
6
Cedarea include vanzare, lichidare, rambursare sau abandonul total sau partial al entitatii
impactul asupra profitului net sau pierderii nete a fiecarei perioade anterioare prezentate daca modificarea clasificarii ar fi intervenit la inceputul celei mai vechi perioade prezentate
10
La 10.12.2007 are loc incasarea creantei de la client, 20 000 x 3,6 lei/ = 72 000 lei 5124 Conturi la banci in valuta = % 4111 Clienti 765 Venituri din diferente de curs 72 000 70 000 2 000
11
La 31.12.N, elementele prezentate anterior sunt evaluate astfel: Elemente bilantiere Suma in Cursul de euro schimb Suma in lei in care se face conversia Elemente monetare: convertite la cursul de inchidere 1. Lichiditati 2. Creante Elemente nemonetare: evaluate la costul istoric (cursul zilei achizitiei) 1. Echipamente tehnologice Elemente nemonetare: reevaluate sau depreciate (cursulzilei ajustarii de valoare) 1. Terenuri 2. Materii prime * 500 - 500 x 10% = 450 10 000 2 000 4,0 4,0 40 000 8 000
10 000
3,0
30 000
6 000 450*
3,3 4,0
19 800 1 800
Exemplul 3: 12
La 31.12.N, se recunoaste o pierdere din diferentele de curs valutar, 3 000$ x (2,5 2,3) = 600 lei = 401 Furnizori 600
La 15.03.N+1, plata furnizorului, 3 000 $ x 2,4 = 7 200 lei si se constata un castig din diferente de curs, 3 000 $ x (2,5 2,4) = 300 = % 5121 Conturi la banci in lei 765 Venituri din diferente de curs 300 7 500 (6 900 + 600) 7 200
401 Furnizori
13
760 000
Contul de profit si pierdere al societatii F, la 31.12.N (in euro) Elemente Valori Vanzari de marfuri: 480 000 - Costul marfurilor vandute (384 000) - Cheltuieli privind amortizarea (48 000) - Cheltuieli privind provizioanele (4 000) Pentru deprecierea riscurilor - Alte cheltuieli (20 000) Rezultatul exercitiului 24 000 Filiala F a fost infiintata la inceputul exercitiului N-2; Societatea X detine 100% capitalul societatii F; Rezervele de la sfarsitul exercitiului N provin din rezultatele exercitiului N-2 (40 000) si N-1 (50 000); Imobilizarile au fost achizitionate la data de 20.02.N-2; Stocurile au fost provizionate la inchiderea exercitiului N;
14
4,0 960 000 240 000 4,0 80 000 20 000 760 000 2 760 000 240 000 3,2 (3) 768 000 90 000 (4) 321 000 24 000 (5) 47 000 406 000 4,0 1 624 000 760 000 2 760 000
(1) Cursul din momentul achizitiei (2) Cursul de la data provizionarii stocului (3) Cursul de la data constituirii societatii (4) Rezervele se calculeaza pe baza cursurilor medii ale exercitiilor N-2 si N-1 40 000 x 3,4 + 50 000 x 3,7 = 136 000 + 185 000 = 321 000 lei (5) Rezultatul se calculeaza prin diferenta
15
Contul de profit si pierdere al societatii F Vanzari de marfuri Costul marfurilor vandute Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea riscurilor Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie Pierdere din conversie Reazultatul exercitiului
Curs de Valori conversie (lei) 3,9 1 591 200 3,9 (1 497 600) 3,3 (1) (158 400) 4,0 (2) (16 000) (78 000) (158 800) (3) (4) 205 800 47 000
(1) Cursul de la data achizitiei imobilizarilor (2) Curul de la data constituirii provizioanului (3) Se calculeaza ca diferenta intre rezultatul exercitiului determinat pe baza bilantului si rezultatul exercitiului inaintea pirderii din conversie (4) Rezultatul exercitiului determinat pe baza bilantului Cazul 2: Societatea F este o unitate externa Contul de profit si pierdere al societatii F Vanzari de marfuri Costul marfurilor vandute Cheltuieli privind amortizarea Cheltuieli privind provizioanele pentru deprecierea riscurilor Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului inaintea pierderii din conversie Valori (euro) 408 000 (384 000) (48 000) (4 000) Curs de Valori conversie (lei) 3,9 1 591 200 3,9 (1 497 600) 4,0 (192 000) 4,0 (16 000) 3,9 (20 000) 24 000 (78 000) (192 400)
16
Bilantul societatii F Imobilizari corporale - Amortizarea imobilizarilor Stoc de marfuri - Provizioana pentru deprecierea marfurilor Creante-clienti Disponibil Total activ Capital social Rezerve Rezerve din conversie Rezultatul exercitiului Datorii Total capitaluri si datorii
Valori Curs de Valori (euro) conversie (lei) 480 000 4,0 1 920 000 (80 4,0 (320 000) 000) 4,0 416 000 104 000 4,0 (16 000) (4 000) 4,0 960 000 240 000 4,0 80 000 20 000 760 000 3 040 000 240 000 3,2 (1) 768 000 90 000 (2) 321 000 (3) 519 400 24 000 (4) (192 400) 406 000 4,0 1 624 000 760 000 3 040 000
(1) Cursul din momentul constituirii societatii F (2) Se calculeaza pe baza cursurilor medii 40 000 x 3,4 + 50 000 x 3,7 = 321 000 lei (3) Rezerva de conversie se calculeaza ca diferenta intre total activ si elemente de capitaluri si datorii obtinute dupa conversie (4) Rezultatul exercitiului, exprimat in lei, a fost calculat cu ajutorul contului de profit si pierdere
17
18