Sunteți pe pagina 1din 11

Contabilitate și raportarea conform IFRS

ТЕМА 8 «Tratamente contabile privind efectele variațiilor


cursurilor valutare »
(IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar)

1. Aspecte generale privind aria de aplicabilitate şi abordările conceptuale ale IAS 21


2. Tratamentul contabil al tranzacţiilor în valută exprimate în moneda funcţională
3. Metode de conversie a situaţiilor financiare în monedă străină
4. Cazuri particulare ale diferenţelor de curs valutar și prezentarea informaţiilor

1. Aspecte generale privind aria de aplicabilitate şi abordările conceptuale ale IAS 21

IAS 21 se aplică în următoarele operaţiuni:


 _________________________________________________________________
_________________________________________________________________
________________________________________________________________ ;

 _________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
________________________________________________________________;

 _________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Există o serie de excepţii de la această regulă:
 cazul instrumentelor financiare derivate. În particular, IAS 21 nu se aplică la
contabilizarea acoperirii împotriva riscurilor pentru elementele valutare, inclusiv
contabilitatea pentru acoperirea împotriva riscurilor unei investiţii nete într-o operaţiune din
străinătate. La contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor valutare se aplică IFRS 9;
 acest standard nu se aplică pentru prezentarea în situaţia fluxurilor de trezorerie a
fluxurilor apărute din tranzacţiile realizate în valută sau la conversia fluxurilor de trezorerie
ale unei operaţiuni din străinătate (IAS 7 «Situaţiile fluxurilor de trezorerie»).
Tratamentul contabil al tranzacţiilor în monede străine, precum şi conversia situaţiilor
financiare ale activităţilor în străinătate, care sunt cuprinse în situaţiile financiare individuale sau
consolidate ale entităţilor reprezintă obiectivul standardului IAS 21.
Acest standard trebuie aplicat de către toate entităţile care au operaţiuni în străinătate, ca de
exemplu activităţile de fabricaţie şi distribuţie desfăşurate în alte ţări care la rândul său cuprind
o varietate de tranzacţii cu societatea mamă şi cu alte entităţi afiliate. Concret, aceste tranzacţii
generează o serie de probleme precum :
- problema contabilizării tranzacţiilor denominate în valută;
- problema conversiei situaţiilor financiare ale operaţiunilor din străinătate.
Conform IAS 21 trebuie să se pună accent pe moneda economiei care determină stabilirea
preţurilor din tranzacţiile entităţilor şi nu pe monedele în care sunt denominate preţurile.

Operaţiunea în străinătate __________________________________________________


_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Conceptul de monedă funcţională este un concept-cheie pentru înţelegerea conversiei


situaţiilor financiare. Moneda funcţională este definită ca fiind cea a mediului economic iniţial în
care funcţionează entitatea. Aceasta este, în mod normal, moneda în care entitatea generează şi
cheltuieşte numerarul.

Conf.univ.L.Grabarovschi 1
Contabilitate și raportarea conform IFRS

I. În determinarea monedei funcţionale relevante, se vor lua în calcul două aspecte primare :
- moneda care influenţează în principal preţurile de vânzare pentru bunuri şi servicii şi se
referă, în mod esenţial, la moneda ţării ale cărei forţe competitive şi legi determină în primul
rând preţurile de vânzare ale bunurilor şi serviciilor entităţii;
- moneda care influenţează iniţial costurile legate de manoperă, materii prime, materiale şi
alte costuri cu privire la furnizarea acelor bunuri şi servicii.

Atunci când criteriile primare nu sunt suficiente pentru determinarea monedei funcţionale,
mai pot fi luaţi în calcul şi alţi factori care pot furniza detalii privind moneda funcţională a unei
entităţi. Aceştia sunt :
II. - moneda în care sunt generate fondurile din activităţile de finanţare (adică din emiterea de
instrumente de datorii şi capitaluri proprii);
- moneda în care sunt realizate de obicei încasările din activităţile de exploatare.

Pentru a determina moneda funcţională a unei operaţiuni din străinătate respectiv măsura în care
acesta coincide cu cea a entităţii raportoare 1, trebuie luaţi în consideraţie o serie de factori
adiţionali precum:
III. - modalitatea în care sunt realizate activităţile operaţiunii din străinătate: fie ca o extensie
a entităţii raportoare2, fie se caracterizează printr-un grad semnificativ de autonomie;
- ponderea tranzacţiilor cu entitatea raportoare în totalul activităţii operaţiunii din
străinătate;
- măsura în care fluxurile de trezorerie din activităţile operaţiunii din străinătate
influenţează direct fluxurile de trezorerie ale entităţii raportoare şi sunt disponibile
pentru a-i fi remise;
- măsura în care fluxurile de trezorerie din activităţile operaţiunii din străinătate sunt
suficiente pentru a acoperi datoriile aşteptate în mod normal.
În situaţia în care indicatorii de mai sus nu sunt relevanţi, conducerea entităţii trebuie să utilizeze
propriul raţionament pentru a determina moneda funcţională care reflectă cel mai bine efectele
economice ale tranzacţiilor şi condiţiilor existente. Rezultă că moneda funcţională se schimbă
numai dacă apar modificări reprezentative în cadrul tranzacţiilor şi evenimentelor pe care le
reflectă. Dacă moneda funcţională este moneda unei economii hiperinflaţioniste, situaţiile
financiare ale unei entităţi sunt retratate conform IAS 29 “Raportarea financiară în economiile
hiperinflaţioniste”.

Moneda de prezentare _____________________________________________________


_____________________________________________________________________________
Moneda de prezentare poate fi orice monedă, deşi multe jurisdicţii impun utilizarea
monedei locale sau poate fi moneda funcţională a entităţii mamă sau a entităţii principale.
Conversia situaţiilor financiare evaluate într-o monedă funcţională care este diferită de moneda
de prezentare , generează diferenţe de curs.

Elemente monetare ________________________________________________________


_____________________________________________________________________________
Rezultă că trăsătura principală a unui element monetar este dreptul de a primi, respectiv obligaţia
de a furniza un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.

Elementele nemonetare ____________________________________________________


____________________________________________________________________________

1
Entitatea raportoare este cea care are operaţiunea din străinătate ca filială, sucursală, entitate asociată sau asociere
în participaţie
2
Un exemplu de activitate care este o extensie a entităţii raportoare apare atunci când operaţiunea din străinătate
vinde doar bunuri importate de la entitatea raportoare şi îi remite acesteia câştigurile

Conf.univ.L.Grabarovschi 2
Contabilitate și raportarea conform IFRS

numerarul, drepturile în numerar şi obligaţiile în numerar. Aşadar, ele includ titlurile de capitaluri
proprii, stocurile, cheltuielile efectuate în avans, avansurile acordate furnizorilor sau primite de
la clienți pentru un activ nemonetar; imobilizările corporale şi conturi asociate, fondul comercial,
imobilizările necorporale, provizioanele generate de furnizarea unui activ nemonetar.
Caracteristica principală a unui element nemonetar este absenţa dreptului de a primi, respectiv de
a furniza un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.

2. Tratamentul contabil al tranzacţiilor în valută exprimate în moneda funcţională

Valuta - reprezintă o monedă, alta decât moneda funcţională a entităţii. Dacă o entitate din
Moldova a determinat în calitate de monedă funcţională dolarul SUA sau euro, atunci leul
moldovenesc va fi privit ca valută.
O tranzacţie în valută - este o tranzacţie exprimată sau care necesită decontarea în valută,
inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:
 _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________;
 _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________;
 _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________.

Recunoaşterea iniţială
O tranzacţie în valută este înregistrată în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda funcţională,
aplicându-se sumei în valută cursul de schimb la vedere dintre moneda funcţională şi străină, la
data efectuării tranzacţiei .
Data efectuării tranzacţiei este data la care tranzacţia se califică pentru prima dată pentru
recunoaştere în conformitate cu IAS.
Uneori, datele efectuării tranzacţiei operaţiunilor în valută nu sunt evidente. Astfel unele
operaţiuni sunt dificile după structură, necesită încheierea contractelor, primirea sau prezentarea
facturilor spre plată, etc. În aceste cazuri, datele tranzacţiilor se determină luând în consideraţie
conţinutul economico-juridic al operaţiunilor respective, şi, în particular, momentul dobândirii
dreptului de proprietar al produsului sau serviciului dat. În acest context, data efectuării
tranzacţiei în valută depinde de condiţiile contractului încheiat.

Exemplul 1. O entitate străină a importat în republica Moldova în aprilie 201X produse în sumă
de 25 000 dolari SUA, în condiţiile livrării DAT. Succesiunea cronologică a îndeplinirii
operaţiunilor poate fi reprezentată în modul următor:
Tabelul 1. Variațiile cursurilor valutare
Data Conţinutul operaţiunii Cursul
Se cere: $/MDL
1.12. 201X Comanda cumpărătorului 17,6745
7.12. 201X Transferarea avansului furnizorului (50% ) 17,6569
10.12. 201X Livrarea mărfii de către furnizor 17,6481
13.12. 201X Trecerea vamei şi îndeplinirea declaraţiei vamale 17,6550
14.12. 201X Primirea mărfii 17,6544
20.12. 201X Achitarea finală cu furnizorul 17,6503
determinaţi echivalentul în lei a costului iniţial al mărfii (în scopul simplificării calculelor,
îndeplinirea formalităţilor vamale şi alte proceduri nu se iau în consideraţie).
Comentariu:
_____________________________________________________________________________

Conf.univ.L.Grabarovschi 3
Contabilitate și raportarea conform IFRS

_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Aplicarea cursului mediu de schimb


IAS 21 nu stabileşte cursul valutar care trebuie folosit în decontări. Standardul, reieşind
din considerente practice, prevede aplicarea cursului de schimb, care aproximativ este egal cu
cursul efectiv la data tranzacţiei. Spre exemplu, cursul mediu pentru o săptămână sau o lună
poate fi folosit pentru toate operaţiunile în valută, efectuate în această perioadă. Totuşi, în cazul
unor fluctuaţii considerabile a cursurilor de schimb aplicarea cursului mediu pentru perioada
respectivă este iraţională.
În conformitate cu p. 23 IAS 21, la fiecare data raportării:
 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________;
 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________; şi
 __________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________.

Sub noţiunea de curs de închidere, pentru scopurile IAS 21, se subînţelege cursul de schimb la
vedere, la data întocmirii bilanţului. În legătură cu aceasta, trebuie de ţinut cont de faptul că
valoarea contabilă a elementelor se determină luând în consideraţie şi alte standarde aplicate .
Spre exemplu, imobilizările corporale se pot evalua după valoarea justă sau după costul istoric,
în conformitate cu IAS 16 «Imobolizări corporale». Neluând în consideraţie faptul dacă valoarea
contabilă a fost determinată în baza costului istoric sau în baza valorii juste, dar dacă această
valorea este determinată în valută, ea se supune unei recalculări ulterioare în monedă funcţională,
în conformitate cu IAS 21.
Recunoaşterea diferenţelor de curs valutar
Diferenţele de curs valutar, ce apar în cazul decontărilor aferente elementelor monetare sau a
convertirii elementelor la cursuri diferite faţă de cele la care au fost convertite la recunoaşterea
iniţială, pe parcursul perioadei sau în situaţiile financiare anterioare, vor fi recunoscute ca profit
sau pierdere în perioada în care apar.
Exemplul 2. Folosind datele exemplului 1, întocmiţi înregistrările contabile ce ţin de importul
mărfurilor şi de recunoaşterea diferenţelor de curs valutar.
Informaţie suplimentară:
Presupunem că decontarea finală cu furnizorul a avut loc la 12.01. 201Х+1
Cursul de schimb al $ în raport cu leul moldovenesc a constituit:
31.12.201Х 17,6743 lei;
12.01.201Х+1 17,6485 lei.

Tabelul 2. Modul de reflectare a diferenţelor de curs valutar aferente operaţiunilor


de import al mărfurilor
№ Conţinutul operaţiei Corespondenţa Suma
crt. conturilor (lei)
debit credit
1 2 3 4 5

Conf.univ.L.Grabarovschi 4
Contabilitate și raportarea conform IFRS

* În conformitate cu cerinţele IAS 21 contul 224 nu se referă la elemente monetare.

Investiţia netă într-o entitate externă


Diferenţele de curs valutar ce apar în legătură cu un element monetar care, din punct de
vedere economic, face parte din investiţia netă a unei întreprinderi într-o entitate externă trebuie
clasificate în situaţiile financiare individuale ale celor două întreprinderi ca venituri sau
cheltuieli.
Indiferent de moneda în care este exprimat elementul monetar, în rapoartele consolidate,
diferenţele de curs valutar sunt reflectate în capitalurile proprii.
Este asimilat investiţiei nete în străinătate un element monetar pentru care decontarea nu este
planificată şi nu există şanse de a se deconta într-un viitor previzibil.

Putem distinge trei situaţii:


 _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________;
 _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________;
 _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Exemplul 3. La 28 mai 201X, societatea mamă “MUNTENIA” din Moldova acordă un
împrumut de 1.000 euro filialei sale din UCRAINA (a cărei monedă funcţională este
euro). Acest împrumut are caracterul unei finanţări permanente. Cursul euro a evoluat
astfel:
- 28 mai 201X 19, 2406 lei/ euro
- 31 decembrie 201X 19,4502 lei/euro.
Comentariu:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

3. Metode de conversie a situaţiilor financiare în monedă străină

Conversia la moneda de prezentare


IAS 21 permite prezentarea situațiilor financiare în oricare monedă şi reglementează
regulile de conversie din moneda funcţională în moneda de prezentare. Entitatea alege individual
moneda de prezentare, în funcţie de necesităţile utilizatorilor.
Dacă moneda de prezentare se diferă de moneda funcţională a entităţii, acesta
recalculează rezultatele şi poziţia financiară în moneda de prezentare.

Conf.univ.L.Grabarovschi 5
Contabilitate și raportarea conform IFRS

Rezultatele şi poziţia financiară ale unei entităţi a cărei monedă funcţională nu este moneda
unei economii hiperinflaţioniste vor fi convertite într-o monedă de prezentare diferită, utilizându-
se următoarele proceduri:
 _______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________;
 _______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________;
 _______________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________.

Diferenţele de curs valutar la care se face referire mai sus:


 conversia veniturilor şi a cheltuielilor la cursurile de schimb la data tranzacţiilor (la
conversia similară din moneda străină în cea funcţională se permite folosirea cursului mediu
de schimb), a activelor şi datoriilor la cursul de închidere. Astfel de diferenţe de curs apar atât
la elementele de venit şi cheltuieli recunoscute în profit (pierdere), cât şi la cele recunoscute
direct în capitaluri proprii;
 conversia activelor nete (posturilor capitalului propriu) la începutul perioadei la cursul de
închidere care diferă de cursul de schimb precedent. Dat fiind acest fapt, elementele capitalului
vor fi reflectate în situațiile financiare la cursul istoric, iar diferenţa va fi reflectată în
componenţa capitalului.

Rezultatele financiare şi poziţia financiară ale unei entităţi a cărei monedă funcţională este
moneda unei economii hiperinflaţioniste vor fi convertite într-o monedă de prezentare diferită,
utilizându-se următoarele proceduri :
 _______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________;
 _______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Conversia unei operaţiuni din străinătate


Includerea rezultatelor şi a poziţiei financiare ale unei operaţiuni din străinătate în cele
ale entităţii raportoare presupune proceduri de consolidare, ca eliminarea stocurilor din interiorul
grupelor şi a tranzacţiilor interioare ale entităţii-fiice (în conformitate cu IFRS 10 Situaţii
financiare consolidate şi IFRS 11 Angajamente comune).

Aplicație practică 1.
O entitate din Republica Moldova a procurat la 1 ianuarie 200X 100% de acţiuni ale entităţii
lituaniene “Alvis” contra 970 000 de LTL. Să presupunem că cursurile de schimb valutar în
anul 200X au constituit (în MDL pentru 1 lit)
 la 01.01.201X – 4,82 lei;
 la 31.12.201X – 4,90 lei;
 cursul mediu pe anul 201X – 4,86 lei.

Conf.univ.L.Grabarovschi 6
Contabilitate și raportarea conform IFRS

Varianta simplificată a Situației poziției financiare (bilanțul) entităţii “Alvis” la 31


decembrie 201X şi Situației rezultatului global (Situației de profit şi pierdere) ale entităţii
“Alvis” pe anul 201X sînt prezentate respectiv în tabelele 3 şi 4.

Tabelul 3. Bilanţul (varianta simplificată) al entităţii “Alvis”


la 31 decembrie 201X
Activ Suma
(LTL)
1. Active imobilizate
Imobilizări necorporale 70 000
Terenuri 300 000
Mijloace fixe 1 200 000
Amortizarea mijloacelor fixe (550 000)
Total active imobilizate
2. Active circulante
Stocuri 940 000
Creanţe pe curente 600 000
Corecţii la datorii dubioase (20 000)
Casa 400
Conturi curente în valută naţională 199 600
Cheltuieli anticipate 60 000
Total active curente
Total general – activ
Pasiv
3. Capital propriu
Capital social 970 000
Profitul nerepartizat al anilor precedenţi 240 000
Profitul net al perioadei de gestiune
Total capital propriu
4. Datorii pe termen lung 650 000
5. Datorii curente 860 000
Total datorii – pasiv
Total general – pasiv

Tabelul 4. Situația de profit şi pierdere (varianta simplificată)


entităţii “Alvis” pe anul 201X
Indicatori Suma
(LTL)
Venituri din vînzări 3 000 000
Costul vînzărilor 1 800 000
Profitul brut
Cheltuieli de distribuire 330 000
Cheltuieli administrative 600 000
Alte cheltuieli operaţionale (inclusiv cheltuielile privind impozitul pe profit) 190 000
Profitul net

Indicatorii din situațiile financiare se convertesc în felul următor:


a) posturile monetare şi nemonetare de active şi datorii din Bilanţul – la cursul valutar existent
la data întocmirii acestuia, adică la 31.12.201X (4,90 MDL pentru LTL);

Conf.univ.L.Grabarovschi 7
Contabilitate și raportarea conform IFRS

b) posturile de capital propriu (“Capital social” şi “Profitul nerepartizat”) – la cursul valutar


existent la data formării postului respectiv, la 01.01.201X (4,82 MDL pentru LTL);
c) posturile de venituri şi cheltuieli din Situația de profitul şi pierdere – la cursul valutar mediu
pe anul 201X (4,86 MDL pentru LTL);
d) diferenţa de curs, care rezultă din conversia situațiilor financiare, este reflectată în bilanţ în
postul “Capital suplimentar” ca ajustare a conversiei.
După efectuarea calculelor respective situațiile financiare ale entităţii “Alvis” sînt
prezentate în modul următor (tabelele 5 şi 6).

Tabelul 5. Bilanţul convertit al entităţii “Alvis”


la 31 decembrie 201X
Capitole şi posturi din bilanţ Suma Curs de schimb Echivalentul
(LTL) valutar în MDL
(MDL/ LTL)
Activ
1. Active imobilizate
Imobilizări necorporale 70 000
Terenuri 300 000
Mijloace fixe 1 200 000
Amortizarea mijloacelor fixe (550 000)
Total active imobilizate
2. Active circulante
Stocuri 940 000
Creanţe curente 600 000
Corecţii la datorii dubioase (20 000)
Casa 400
Conturi curente în valuta națională 199 600
Cheltuieli anticipate 60 000
Total active circulante
Total general – activ
Pasiv
3. Capital propriu
Capital social 970 000
Capital suplimentar (ajustarea conversiei)
Profitul nerepartizat al anilor precedenţi 240 000
Profitul net al perioadei de gestiune
Total capital propriu
4. Datorii pe termen lung 650 000
5. Datorii curente 860 000
Total datorii – pasiv
Total general – pasiv

Tabelul 6. Situația de profit şi pierdere a entităţii “Alvis” pe anul 201X


Indicatori Suma (LTL) Curs de schimb Echivalentul
valutar în MDL
(MDL/ LTL)
Vînzări nete 3 000 000
Costul vînzărilor 1 800 000
Profitul brut 1 200 000
Cheltuieli de distribuire 330 000
Cheltuieli administrative 600 000

Conf.univ.L.Grabarovschi 8
Contabilitate și raportarea conform IFRS

Alte cheltuieli operaţionale (inclusiv


cheltuielile privind impozitul pe venit) 190 000
Profitul net 80 000
Ca rezultat al conversiei rapoartelor financiare ale entităţii “Alvis” s-a format o
diferenţă de curs valutar favorabilă în sumă de ___________ lei. În raportul financiar
consolidat al entităţii din Republica Moldova diferenţa de curs specificată va fi reflectată în
componenţa capitalului propriu (în postul “Capital suplimentar”) sub formă de “ajustare a
conversiei” pînă la vînzarea acţiunilor entităţii “Alvis”.

4. Cazuri particulare ale diferenţelor de curs valutar și prezentarea informaţiilor


Cota minoritară
Încorporarea situaţiilor financiare ale unei entităţi externe în cele ale întreprinderii raportoare
se face prin procesul de consolidare. Dacă filiala care este consolidată nu este deţinută integral de
întreprinderea raportoare, atunci când se efectuează consolidarea acesteia, trebuie să se
determine partea din diferenţele de curs valutar (diferenţe de conversie) ce revine intereselor
minoritare. În acest caz diferenţa de curs valutar acumulată care rezultă din conversie şi este
raportată la cota minoritară, se repartizează şi se contabilizează ca cotă minoritară.

Spre exemplu, dacă cota minoritară a activităţii din străinătate constituie 40%, atunci 40% din
diferenţele de curs valutar pentru fiecare perioadă de raportare se reflectă ca cota minoritară. Cu
toate acestea, nici un element bănesc nu se converteşte.
Exemplul 4. Entitatea-mamă «SOLO» deţine 70% din capitalul social al entității-fiice «CRIT»,
aflată în străinătate. Costul activelor nete ale entitaţii-fiice constituie 5 000 000 dolari SUA. În
decursul perioadei de raportare, tranzacţii nu au avut loc.

Se cere: а) determinaţi mărimea totală a diferenţei de curs valutar;


b) determinaţi cota minoritară, inclusă în diferenţa de curs din bilanţul consolidat.
Informaţii suplimentare:
Cursurile de schimb valutar în raport cu leul moldovenesc au constituit:
1.01.201Х 17, 4582 lei pentru 1 dolar SUA;
31.12.201Х 17, 4607 lei pentru 1 dolar SUA.

Comentariu:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________

Aplicație practică 2.
Entitatea din Republica Moldova “Sigma” la 1 octombrie 201X a procurat 80% din
acţiunile entităţii străine “BOX”, achitând 800 000 lei (la cursul de schimb valutar la data
procurării acţiunilor). Bilanţurile contabile distincte (variantele simplificate) ale grupului de
entităţi “Sigma” şi “BOX” la 1 octombrie 201X sînt prezentate în tabelul 7.
.
Tabelul 7. Bilanţurile (variantele simplificate) ale grupului de entităţi
“Sigma” şi “BOX” la 1 octombrie 201X
Indicatori Bilanţul (lei)
“Sigma” “BOX” (convertit)
Activ
1. Imobilizări corporale 300 000 280 000
2. Investiţii pe termen lung în părţi afiliate

3. Active circulante:

Conf.univ.L.Grabarovschi 9
Contabilitate și raportarea conform IFRS

3.1. Stocuri 200 000 360 000


3.2. Creanţe curente 600 000 530 000
3.3. Numerarul 400 000 70 000
Total – activ
Pasiv
4. Capital propriu:
4.1. Capital social 900 000 600 000
4.2. Capital suplimentar (ajustarea conversiei) 40 000
4.3. Profitul nerepartizat 1 200 000 400 000
5. Datorii 200 000 200 000
Total - pasiv
Se cere: completaţi bilanţul consolidaţ

Comentariu:
În urma conversiei bilanţului entităţii străine “BOX” s-a format o diferenţă de curs valutar în
sumă de 40 000 lei. La întocmirea bilanţului consolidat al grupului de entităţi“Sigma” şi
“BOX” o parte din diferenţa de curs valutar acumulată care corespunde cotei proprietăţii altor
acţionari (20%) se reflectă în componenţa cotei minoritare, iar partea rămasă (80%) – în
componenţa capitalului propriu ca ajustare a conversiei.
În bilanţul consolidat al grupului de entităţi “Sigma” şi “BOX” cota minoritară este
prezentată de:
- capitalul social - ____________________________________________________________;
- profitul nerepartizat - ________________________________________________________;
- diferenţa de curs valutar raportată la cota minoritară -______________________________.
Bilanţul consolidat al grupului de entităţi “Sigma” şi “BOX” la data consolidării este
prezentat în tabelul 8.

Tabelul 8. Bilanţul consolidat al grupului de entităţi “Sigma” şi “BOX”


la 1 octombrie 201X
Indicatori Suma (lei)
Activ
1. Imobilizări corporale
2. Active circulante:
2.1. Stocuri
2.2. Creanţe pe termen scurt
2.3. Mijloace băneşti
Total – activ
Pasiv
3. Capital propriu
3.1. Capital social
3.2. Capital suplimentar (ajustarea conversiei)
3.3. Profitul nerepartizat
3.4. Cota minoritară
5. Datorii
Total – pasiv

Prezentarea informaţiilor

Conf.univ.L.Grabarovschi 10
Contabilitate și raportarea conform IFRS

Conform IAS 21 în situațiile financiare entitatea va prezenta:


 suma diferenţelor de curs valutar, recunoscute ca profit sau pierdere, cu excepţia celor
apărute în baza instrumentelor financiare, evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, în
conformitate cu IFRS 9;
 diferenţele de curs valutar nete, (corecţii la recalculări), şi o reconciliere a valorii
diferenţelor de curs de acest tip la începutul şi la finele perioadei.
În afară de cele enumerate, trebuie de ţinut cont şi de următoarele:
 când moneda de prezentare se diferă de moneda funcţională, acest lucru va fi declarat
împreună cu prezentarea monedei funcţionale şi a motivului pentru utilizarea altei monede de
prezentare;
 când are loc o modificare a monedei funcţionale a entităţii raportoare sau a unei operaţiuni
importante din străinătate, acest fapt şi motivul pentru schimbarea în moneda funcţională vor
fi prezentate.

Conf.univ.L.Grabarovschi 11

S-ar putea să vă placă și