1.

1 Metode de evidență în contabilitatea fiscală

Evidenţa contabilă este un sistem complex de colectare, identificare, grupare, prelucrare,

înregistrare, generalizare a elementelor contabile şi de raportare financiară prin reflectarea
documentară, integrală şi neîntreruptă a tuturor faptelor economice ale întreprinderii. Utilizatorii
informaţiilor contabile se subdivizează în: interni şi externi.

Funcțiile contabilității:

1. Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor - constă în consemnarea, potrivit unor principii

şi reguli proprii, a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul unităţilor economice şi se pot
exprima valoric.

2. Funcţia de control a contabilităţii constă în asigurarea integrităţii şi utilizării raţionale a

bunurilor agentului economic.

3. Funcţia informaţională constă în faptul că contabilitatea este furnizorul de bază al informaţiei

de diverse niveluri de gestiune.

4. Funcţia analitică constă în faptul că sistemul contabil reflectă situaţia financiară a entităţii
economice la o dată concretă, iar indicatorii obţinuţi sunt importanţi la luarea deciziilor de către
utilizatori.

5. Funcţia juridică - datele furnizate de contabilitate şi documentele de evidenţă servesc ca

mijloc de probă în justiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice şi a stabili răspunderea
patrimonială pentru pagubele produse.

Particularităţile evidenţei contabile sînt:  perfectarea documentară a tuturor operaţiunilor

economice;  continuitatea evidenţei, adică informaţia se înregistrează permanent, fără întreruperi; 
caracterul complet al evidenţei care se asigură prin înregistrarea tuturor faptelor fără excepţie, ce au loc
în activitatea întreprinderii;  aplicarea metodelor specifice de prelucrare a datelor (contul, dubla
înregistrare, bilanţul etc.)

Cadrul juridic, cerinţel unice şi mecanismului de reglementare a contabilităţii şi raportării

financiare în Republica Moldova este stabilit de Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007
care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2008. Conform acesteia toate entităţile (persoanele juridice şi
fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizaţiile necomerciale, inclusiv instituţiile
publice, notarii, avocaţii, mediatorii, executorii judecătoreşti, precum şi reprezentanţele şi filialele
întreprinderilor nerezidente, înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate,
tipul de proprietate şi forma juridică de organizare) sînt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească
situațiile financiare în modul prevăzut de legea menţionată, de standardele de contabilitate, de planul de
conturi contabile şi de alte acte normative în vigoare.
 Legea contabilităţii stabileşte regulile generale, referitoare la:

 modul de organizare şi ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare,

inclusiv termenele de prezentare

 aplicarea standardelor de contabilitate, în funcţie de tipul entităţii;

 utilizarea datelor contabile în scopuri fiscale;

 responsabilităţile şi drepturile entităţilor privind ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară;

 sistemele de ţinere a contabilităţii şi de prezentare a rapoartelor financiare;  metodele de

recunoaştere a elementelor (obiectelor) contabile;

 modul general de contabilizare a stocurilor;

 modul de întocmire şi de utilizare a documentelor primare;

 utilizarea conturilor contabile;  nomenclatorul, structura şi modul de aplicare a registrelor

contabile;

 componenţa, modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare;

 alte aspecte ale contabilităţii (organizarea sistemului de control intern, exercitarea auditului
intern, corectarea erorilor contabile, păstrarea documentelor contabile etc.).

Reglementarea contabilităţii cuprinde:

a) asigurarea normativă şi aplicarea cerinţelor unice ale contabilităţii şi raportării financiare pentru
entităţi, indiferent de tipul activităţii economice;

b) corespunderea prevederilor S.N.C., S.N.C.S.P sau normelor metodologice aprobate de Ministerul

Finanţelor pentru sectorul bugetar cerinţelor utilizatorilor situaţiilor financiare;

c) asigurarea condiţiilor necesare pentru aplicarea unică a standardelor de contabilitate;

d) stabilirea normelor contabile şi de raportare financiară pentru entităţile micului business;

e) stabilirea cerinţelor privind respectarea normelor contabile şi de raportare financiară.

Organele de reglementare a contabilităţii includ:

a) autorităţi statale – Guvernul, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei, Comisia

Naţională a Pieţei Financiare, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţile
administraţiei publice locale, Serviciul situaţiilor financiare de pe lîngă Biroul Naţional de Statistică;
 b) asociaţii profesionale care au drept scop perfecţionarea şi dezvoltarea contabilităţii. De
menționat că contabilitatea financiară și de gestiune este reglementată și de prevederile altor acte
normative elaborate și puse în aplicare de către organele de reglementare a contabilităţii. Acestea inlud:

• Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (I.F.R.S.) ;

• Standardele Naţionale de Contabilitate (S.N.C.); • Standardele Naţionale de Contabilitate

pentru Sectorul Public (S.N.C.S.P.) şi normele metodologice pentru sectorul bugetar;

• Planul general de conturi contabile;

• Diverse regulamente, instrucţiuni, indicaţii metodice, reguli şi comentarii.

Conform Legii contabilității entitățile pot opta pentru unul din următoarele sisteme de ţinere a
contabilităţii şi de prezentare a situaţiilor financiare: (a) sistemul contabil în partidă simplă, fără
prezentarea situaţiilor financiare. Organizează şi ţin contabilitatea în baza acestui sistem, gospodăriile
ţărăneşti și întreprinzătorii individuali, pînă la înregistrarea acestora ca contribuabili ai T.V.A., precum
şi persoanele fizice care prestează servicii profesionale, conform indicaţiilor metodice aprobate de
Ministerul Finanţelor; (b) sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare
simplificate. Organizează şi ţin contabilitatea în baza acestui sistem, entităţile care corespund
următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă: 1) numărul mediu scriptic al salariaţilor nu
depăşeşte 9 persoane; 2) veniturile din vînzări nu depăşesc 3 milioane lei; şi 3) valoarea contabilă totală
(de bilanţ) a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 milioane lei; (c) sistemul contabil în partidă
dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete. Organizează şi ţin contabilitatea în baza acestui
sistem, alte entităţi decît cele menţionate în punctul (a) şi (b), inclusiv: — companiile fiduciare; —
entităţile importatoare de mărfuri supuse accizelor; — organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de
economii şi împrumut şi alţi participanţi la piaţa financiară nebancară; — casele de schimb valutar şi
lombardurile; — entităţile din domeniul jocurilor de noroc. Entitatea care are dreptul să utilizeze
sistemul contabil în partidă simplă poate aplica sistemul contabil în partidă dublă. Entitatea care are
dreptul să prezinte situaţii financiare simplificate poate prezenta situaţii financiare complete. Totodată,
instituţiile publice şi entităţile de interes public sunt obligate să organizeze şi să ţină contabilitatea în
baza sistemului contabil în partidă dublă. Entitatea de interes public este entitatea care are o importanţă
deosebită pentru public datorită domeniului (tipului) de activitate şi care reprezintă o instituţie
financiară, un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, o societate de asigurări, un fond
nestatal de pensii, o societate comercială ale cărei acţiuni se cotează la bursa de valori.

1.2 Caracteristica și clasificarea diferentelor permanente și temporare

Ajustările (diferențele) – reprezintă corectările profitului (pierderilor) până la impozitare
și se calculează numai în scopuri de impozitare fără reflectare în contabilitate.
Ajustările apar în cazul în care:
1. Unele articole de venituri sau cheltuieli luate în calculul veniturilor (pierderilor) nu se
 recunosc sau se limitează de codul fiscal.
Ajustările influențiază asupra venitului impozabil și situațiilor financiare ale
perioadei de gestiune curente fără a avea impact asupra rezultatelor perioadelor
următoare.
2. Când perioada de gestiune în care unele articole de cheltuieli și venituri incluse în situația
de profit și pierdere nu coincid cu perioada în care aceste articole au fost recunoscute de
legislația fiscală pentru determinarea venitului impozabil.
Ajustările se clasifică în:
- Ajustări aferente veniturilor;
- Ajustări aferente cheltuielilor.
Criterii de ajustare a veniturilor:
Existența veniturilor impozabile și neimpozabile;
Incoincidența perioadei de gestiune la constatarea venitului;
Incoincidența perioadei de gestiune în cazul înlocuirii forțate a proprietății;
Existența metodelor speciale de calculare a venitului.
Criterii de ajustare a cheltuielilor:
Existența cheltuielilor limitate în scopuri fiscale;
Incoincidența perioadei de gestiune la constatarea
cheltuielilor; Existența cheltuielilor nedeductibile fiscal;
Existența regulilor speciale de calcul a cheltuielilor.
Diferențele suma abaterilor dintre mărimea veniturilor şi/sau cheltuielilor, constatate în
scopul fiscal și mărimea aceloraşi venituri sau cheltuieli reflectate în contabilitate, ele se clasifică
în:
Permanente apar în cazul în care unele articole de venituri sau cheltuieli luate în calculul
venitului (pierderii) contabil conform SNC nu se constată sau se limitează de Codul fiscal
(perioada de gestiune curentă).
Temporare apar când perioada de gestiune în care unele articole (posturi) de cheltuieli şi
venituri, incluse în venitul contabil nu coincid cu perioada în care aceste articole sunt
recunoscute de
legislaţia fiscală pentru determinarea venitului impozabil (perioada de gestiune curentă și
viitoare).

Diferențele temporare:
Impozabile - majorează venitul impozabil (micșorează pierderea fiscală) al perioadelor viitoare.
Deductibile - micșorează venitul impozabil (majorează pierderea fiscală) al perioadelor viitoare.

Aferente Aferente Aferente Aferente

veniturilor cheltuielilor Suma veniturilor cheltuielilor
Sumele depășirii Sumele Suma
veniturilor cheltuielilor veniturilor depășirii
recunoscute de constatate în recunoscute cheltuielilor
contabilitate în fiscalitate față de de fiscalitate constatate în
perioada curentă, aceleași cheltuieli în perioada contabilitate
de fiscalitate – în constatate în curentă, de față de
perioada viitoare. contabilitate. contabilitate- aceleași
în cheltuieli
perioada constatate
viitoare. în
 contabilita
te.

Figura 1. Diferențe permanente și

temporare
 Vom exemplifica o situaţie de calcul al impozitului pe venit la întreprindere, cu aplicarea
calculului diferenţei permanente privind impozitul pe venit.
Datele iniţiale:
La întocmirea dării de seamă contabile pentru anul de gestiune întreprinderea „Alfa” a
reflectat venit până la impozitare în mărime de 126 110 lei. Cota impozitului pe venit constituie
12 procente.
Factorii care influenţează abaterea venitului (pierderii) impozabil de la venitul (pierderea)
contabil sunt:
1. Cheltuielile de delegare au depăşit limita stabilită de legislaţia fiscală cu 3000 lei.
2. Suma amortizării mijloacelor fixe, calculată în scopuri contabile, constituie 4000 lei.
Din suma dată în scopuri fiscale se permite spre deducere 2000 lei.
3. Calculat, dar neachitat venit din dividende din cota-parte la capitalul statutar al
întreprinderii „Beta” în mărime de 2500 lei.
Modul de formare a diferenţelor permanente, a diferenţelor deductibile şi impozabile
temporare este reflectat în Tabelul ce urmează:
Tabelul nr. 1

Nr. Tipurile de Sumele recunoscute Sumele recunoscute Diferenţele

crt. venituri şi la determinarea de către legislația apărute în
cheltuieli profitului fiscală la perioada de
(pierderii) contabil, determinarea gestiune, lei
lei profitului (pierderii)
contabil, lei

1. Cheltuieli de 15 000 12 000 3 000 (diferență

delegare permanentă)

2. Suma amortizării 4 000 2 000 2 000 (diferență

mijloacelor fixe temporară
deductibilă)

3. Calculat venit 2 500 - 2 500 (diferență

procentual în temporară
formă de impozabilă)
dividende din
cotaparte din
 capitalul statutar

Folosind datele din Tabel, efectuăm calculele necesare la impozitul pe venit în scopul
determinării impozitului pe venit curent:
Datorie curentă privind impozitul pe venit 126110 x 12/100 = 15133,2 lei
Obligaţie fiscală permanentă 3000 x 12/100 = 360 lei
Activ amânat privind impozitul pe venit 2000 x 12/100 = 240
lei Datorie amânată privind impozitul pe venit 2500 x 12/100 = 300
lei Impozitul pe venit curent 15133,2 + 360 + 240 – 300 = 15433,2
lei
În scopul examinării mecanismului de reflectare a calculelor impozitului pe venit în
evidenţa contabilă, la determinarea corectitudinii calculării impozitului pe venit destinat achitării
la buget întocmim calculul impozitului pe venit curent, utilizând metoda de corectare a datelor
contabile. Corectările necesare se reflectă în tabelul următor.

Tabelul nr.
2

1. Profitul conform raportului privind veniturile şi cheltuielile 126 110 lei

2. se măreşte cu: 5000 lei

Inclusiv, cheltuielile de delegare ce au depăşit limita stabilită de 3000 lei

legislaţia fiscală

mărimea uzurii permisă spre deducere în scopuri fiscale 2000 lei

3. se micşorează cu: 2500 lei

inclusiv, suma venitului neachitat în formă de dividende din cota-parte 2500 lei
din capitalul statutar al altor întreprinderi

În total profitul impozabil 128 610 lei

Impozitul pe venit curent = 128610 x 12/100 = 15433,2 lei

Informaţia privind diferenţele permanente este destul de importantă, întrucât la

determinarea impozitului curent acestea ocupă un loc destul de esenţial între abaterile venitului
contabil de la cel fiscal, de aceea nu putem să le ignorăm, cum o fac alte ţări.
De exemplu, Suedia, în scopuri fiscale, se limitează numai la cheltuielile de delegare, alte
diferenţe permanente nu sunt; în SUA contabilizarea impozitelor asupra beneficiilor este
 reglementată prin norma ASC 470 (cunoscută anterior ca FAS 109), care determină
numai diferenţele temporare. Includerea în legislaţia contabilă a Republicii Moldova a
modalităţii de contabilizare a diferenţelor permanente ar permite de a observa modul de
calculare a impozitului reflectat în Declaraţie de la suma impozitului calculat în baza
profitului contabil.
Dacă vor fi reflectate diferenţele permanente şi cele temporare, atunci beneficiarilor
rapoartelor financiare le va fi destul de uşor să observe, din punct de vedere contabil, prin ce
suma impozitului de achitare de la buget se deosebeşte de suma impozitului calculat în baza
profitului contabil.
1.3 Metodologia de calcul a venitului impozabil în funcție de subiectul impunerii

Subiecţii impunerii
(1) Subiecţi ai impunerii sînt persoanele juridice şi fizice, cu excepţia societăţilor specificate la art.
5 pct. 9), care pe parcursul perioadei fiscale obţin venit din orice surse aflate în Republica
Moldova, precum şi persoanele juridice care obţin venit din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova şi persoanele fizice care obţin venit din investiţii şi financiar din surse aflate în afara
Republicii Moldova.
(2) Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.
Obiectul impunerii
(1) Obiect al impunerii este venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut de
persoanele juridice sau fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul
obţinut de persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova şi venitul din investiţii şi financiar obţinut de persoanele
fizice – cetăţeni rezidenţi – din surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor
şi scutirilor la care au dreptul aceste persoane.
Cotele de impozit
Suma totală a impozitului pe venit se determină:
a) pentru persoane fizice, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor
individuali, în mărime de:
– 12% din venitul anual impozabil;
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12 % din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi în mărime de 7% din venitul impozabil;
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art. 225 – în
mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa
contabilă de agentul economic.
Articolul 18. Sursele de venit impozabile
În venitul brut se includ:
a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte
activităţi similare;
b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de
către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap. 9;
c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de
patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
d) venitul din chirie (arendă);
e) creşterea de capital definită la art. 37 alin. (7);
f) creşterea de capital peste pierderile de capital, neluată în considerare în alte tipuri de venit;
g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;
h) royalty (redevenţe);
i) anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare şi coasigurare şi
neutilizate conform art. 22. Excepţie fac cele prevăzute la art. 20 lit. a);
j) venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor cînd
formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;
k) dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se
stabilesc aceste plăţi;
l) sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de concurenţă;
m) dividendele, cu excepţia celor achitate în folosul persoanelor fizice rezidente, aferente
perioadelor fiscale de pînă la 1 ianuarie 2008;
n) veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de
despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii arvunei;
o) alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate.
Sursele de venit neimpozabile
În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit:
a) anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor
sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de
legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de asigurare şi
coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform art. 22;
b) despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă sau în urma unei boli
profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;
c) plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau în alte
cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de sănătate;
d) compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu: pentru
aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul Guvernului, în
limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova, Parlament şi, respectiv, de
Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor economici legate de îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele normative şi în modul stabilit de Guvern.
Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul
depăşirii limitelor de cazare stabilite de Guvern;
d1) restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de serviciu ale
militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării naţionale şi de ocrotire
a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din contul bugetului de stat, şi anume:
– restituirea cheltuielilor la transportul militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din
organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi membrilor familiilor lor, al
bunurilor personale ale acestora în legătură cu încadrarea în serviciu, îndeplinirea serviciului şi
trecerea în rezervă (retragerea), inclusiv a cheltuielilor de transport legate de deplasare la tratament
balneosanatorial, locul petrecerii concediului obligatoriu, precum şi a cheltuielilor la transportul
recruţilor şi rezerviştilor chemaţi la concentrare sau mobilizare;
– indemnizaţia de transfer;
– indemnizaţia unică de instalare;
– indemnizaţia unică plătită absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt militar;
– compensaţia bănească pentru închirierea spaţiului locativ;
– compensaţia bănească pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ;
Deducerea cheltuielilor aferente activităţii de întreprinzător
(1) Se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil
pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Limitele şi modul
cheltuielilor de asigurare, permise ca deduceri de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător în
scopuri fiscale, se stabilesc de Guvern.
(2) În cazul în care cheltuielile suportate de contribuabil cuprind cheltuielile aferente activităţii de
întreprinzător şi cheltuielile personale, deducerea se permite numai atunci cînd cheltuielile aferente
activităţii de întreprinzător le depăşesc pe cele personale şi numai pentru acea parte a cheltuielilor
care se referă nemijlocit la desfăşurarea activităţii de întreprinzător.
(3) Deducerea cheltuielilor de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a agenţilor economici se
permite în limitele stabilite de Guvern.
(4) Prin derogare de la art. 30, se permite deducerea sumelor achitate ca impozite şi taxe de către
subdiviziunile situate în unităţile administrativ-teritoriale, al căror buget nu constituie parte
componentă a bugetului public naţional.
(5) Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea terenurilor.
(6) Nu se permite deducerea sumelor plătite la procurarea proprietăţii pe care se calculează uzura
(amortizarea) şi faţă de care se aplică prevederile art. 26, 28 şi 29 sau la procurarea mijloacelor fixe
cu un termen de exploatare mai mare de un an.
(7) Nu se permite deducerea compensaţiilor, remuneraţiilor, dobînzilor, plăţii pentru închirieri de
bunuri şi altor cheltuieli efectuate în interesul unui membru al familiei contribuabilului, al unei
persoane cu funcţie de răspundere sau al unui conducător de agent economic, al unui membru al
societăţii sau al altei persoane interdependente, dacă nu există justificarea plăţii unei astfel de
sume.
(8) Nu se permite deducerea pierderilor în urma vînzării sau schimbului proprietăţii, îndeplinirii
lucrărilor şi prestării serviciilor, efectuate, în mod direct sau mijlocit, între persoanele
interdependente.
(9) Nu se permite deducerea cheltuielilor legate de obţinerea venitului scutit de impozitare.
(10) Nu se permite deducerea cheltuielilor dacă contribuabilul nu poate confirma documentar că
aceste cheltuieli au fost suportate într-un anumit cuantum şi în modul stabilit de Guvern.
(11) Nu se permite deducerea sumelor achitate sau suportate în folosul titularului patentei de
întreprinzător.
(12) Nu se permite deducerea plăţilor pentru eliminările supranormative de substanţe poluante în
mediul înconjurător şi folosirea supralimită a resurselor naturale.
(13) Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate
anual de către conducătorii întreprinderilor.
(14) Se permite deducerea cheltuielilor aferente transmiterii gratuite a proprietăţii conform deciziei
Guvernului sau a autorităţilor competente ale administraţiei publice locale.
(15) Se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul anului fiscal sub formă
de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor. Plafonul de
deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.
(16) Societăţilor de audit şi auditorilor în calitate de întreprinzători individuali li se permite
deducerea cheltuielilor pentru asigurarea riscului de audit în mărime de pînă la 15% din
venitul de vînzări ale serviciilor prestate în anul de gestiune.
(17) Se permite deducerea cheltuielilor suportate de întreprinderile agricole pentru
întreţinerea obiectivelor de menire social-culturală aflate în gestiune, conform normelor
(cheltuielilor medii) stabilite pentru întreţinerea instituţiilor similare finanţate de la bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale.
1.4 Contabilitatea impozitului pe venit
Impozitul pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de
stat, totodată, constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.
Prevederile privind impozitul pe venit în Republica Moldova sânt reglementate de Codul
Fiscal: Titlul I, Dispoziţii generale şi Titlul II, Impozitul pe venit. Aceste titluri au intrat în
vigoare la 1 ianuarie 1998, dar, până în prezent, au fost modificate şi perfecţionate de mai multe
ori.
Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente îl constituie:
 a)toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM;
b)veniturile obţinute din surse de peste hotare pentru munca efectuată în RM;
c) veniturile financiare şi investiţionale din surse aflate în străinătate.
Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice nerezidente îl
constituie:
a) toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM.În
scopul
determinării impozitului pe venit conform CF al RM se dă următoarele explicaţii privindunele
venituri:
Venit financiar este considerat venit obţinut din: royalty, anuităţi, de la darea bunurilor în
arendă, locaţiune, diferenţe de curs valutar, activele primite gratuit, dobândă alte venituri din
activitatea financiară, dacă participarea contribuabilului la această activitate nu este regulată,
permanentă şi substanţială.
Royalty (redevenţă) este recompensa regulată obţinută de la darea în folosinţă a activelor
nemateriale sau din dreptul de folosinţă a lor, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor
naturale.
Anuitate este plata regulată a sumelor de asigurare, ale pensiilor sau îndemnizaţiilor (cu
excepţia prestaţiilor de asigurări sociale).
Dobîndă este orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul
întocmirii),inclusiv de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing
financiar.
Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de
contribuabil din toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi
scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale.
Dividend este venitul rezultat din repartizarea venitului net între acţionari (asociaţi) în
conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.
Perioada fiscală privind impozitul pe venit:
Prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea
căruia se

determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată.

Pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data

înregistrării

întreprinderii pțnă la finele anului calendaristic.

Pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului

calendaristic, perioadă
fiscală se consideră:

a) perioada de la începutul anului calendaristic până la data întocmirii bilanţului

provizoriu de lichidare;
b) perioada de la începutul anului calendaristic până la data aprobării bilanţului definitiv
de lichidare.
Pentru întreprinderile reorganizate, perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul
anului

calendaristic până la data radierii întreprinderii din Registrul de stat.

Cotele de impozit
Suma totală a impozitului pe venit se determină:

a) pentru persoane fizice, întreprinzători individuali şi medicii de familie titulari ai

practicii, care
exercită activitate profesională independentă – în mărime de 12% din venitul anual impozabil;

b) pentru persoanele juridice plătitoare de TVA – în mărime de 12% din venitul

impozabil;
c) pentru persoanele juridice neplătitoare de TVA – în mărime de 4% din venitul
impozabil;
d) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
e) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225 1
– în mărime
de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în contabilitate de agentul
economic.

În cazurile când veniturile sânt obţinute în valută străină ele se recalculează în valută
naţională conform

cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei (BNM). În cazurile când veniturile sânt
obţinute în formă nemonetară ele se recalculează în unităţi monetare.

Fiecare angajat are dreptul la scutire personală pentru obţinerea scutirilor, lucrătorul, nu
mai târziu de

data stabilită pentru începerea muncii ca angajat, prezintă angajatorului o cerere semnată de el
privind acordarea scutirilor la care are dreptul, anexând la ea documentele ce certifică acest drept.
Lucrătorul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat să prezinte anual angajatorului
cererea privind acordarea scutirilor şi documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor în care
angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la unele scutiri.
 Modul de acordare a scutirilor fiscale angajaţilor.
În RM conform CF art. 33,34,35 se acordă un minim neimpozabil, care este diferit de la o persoană
la alta în funcţie de sarcina sa socială.
Fiecare contribuabil poate avea dreptul la următoarele scutiri:
Codul Denumirea scutirii Anual 2022
scutirii anual, lei lunar, lei
P Scutirea personală 27 000 2 250
M Scutirea personală majorată 31 500 2 625
Sm Scutirea pentru soţ/soţie majorată 19 800 1650
NX Scutirea pentru persoana întreţinută, cu excepţia 9 000 750
persoanelor întreţinute-invalizi din copilărie
Hx Scutirea pentru persoana întreţinută-invalid din copilărie 19 800 1 650

În cazul în care contribuabilul este angajat în câmpul muncii şi obţine venit din salariu el
poate beneficia
de scutiri la care are dreptul pe parcursul anului fiscal la locul de munca de baza.
În scopul determinării mărimii si categoriei scutirii, care urmează a fi acordată
contribuabilul trebuie să anexeze la cerere documentele ce certifică dreptul la scutiri.Acestea fiind:

Tipul scutirii Categoriile contribuabililor care Documentele careservesc drept temei

au dreptul la scutire
P Toţi cetăţenii
M 1.S-a îmbolnăvit și a suferit de
boală provocată de consecinţele
avariei de la Cernobil
2.Invalid şi s-a stabilit ca
invaliditatea sa este înlegătură
cauzala cu avariade la Cernobil
pentru acordarea scutiri
1. extrasul sau copia buletinului de
identitate sau paşaportului, care confirmă
faptul că el are domiciliul permanent în
RM;
2. certificatul care confirmă faptul, că
contribuabilul s-a aflat peteritoriul
Republicii Moldova cel puţin 183 zile pe
parcursul anului fiscal, pentru care se
acordă scutirea,
Legitimaţia participantului la lichidarea
consecinţelor avariei de la Cernobil şi
certificatul Consiliului de
Expertiza Medicală a Vitalităţii(CEMV)
Legitimaţia de pensionar cu indicarea
cauzei invalidităţii
 3. Invalid de război
4. Invalid din copilărie
5. Invalid de gradul I sauII
NX persoana întreţinută este
descendent al contribuabilului
persoana întreţinuta este un
ascendent al şotiei (soţului)
contribuabilului
Hx
1.5 Modul de întocmire și prezentare a declarației cu privire la impozitul pe venit de către
întreprinzătorii individuali și gospodăriilor țărănești (de fermier)
Legitimaţia de pensionar cu indicarea
cauzei invalidităţii
Legitimaţia de pensionar cu indicarea
gradului invalidităţii
Legitimaţia de pensionar cu indicarea
gradului invalidităţi
un extrasul sau copia buletinului de identitate
sau paşaportului soţului (soţiei)
copia certificatului de căsătorie
copia sau extrasul din adeverinţa de
naştere sau certificatul de înfiere a
persoanei întreţinute
copia sau extrasul din buletinul de
identitate sau paşaportul persoanei
întreţinute sau certificatul care confirmă
ca ea locuieşte împreună cu
contribuabilul
suplimentar la documentele indicate
încazul cînd persoana întreţinută este
ascendentul contribuabilului se prezintă
copia sau extrasul din certificatul de
căsătorie al contribuabilului, care
confirma ca el se afla in relaţii de
căsătorie cu persoana care este ascendent
al persoanei
suplimentar la documentele indicate
pentru persoanele întreţinute în mod
obişnuit se prezintă legitimația de invalid
a persoanei întreţinute

În conformitate cu prevederile art.83(a) al CF , întreprinzătorii individuali și gospodăriile

țărănești (de fermier) sunt obligați să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit. Acești
contribuabili pot prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit ( forma VEN12) sau darea de
seamă fiscală unificată ( forma UNIF14) în funcție de unele criterii.
 Conform prevederilor CF art.83 (11) întreprinzătorii individuali și gospodăria țărănească
(de fermier) al căror număr mediu anual de salariați , pe parcursul întregii perioade fiscale, nu
depășește 3 unități și care nu sunt întregistrați ca plătitori de TVA , prezintă, nu mai târziu de 25
martie a anului următor anului fiscal de gestiune, o dare de seamă fiscală unificată cu privire la
impozitul pe venit (în continuare, Declarația unificată).
Astfel, Declarația unificată ( forma UNIF14), urmează a fi prezentată de către
întreprinzătorii individuali (înterprinderile individuale), gospodăriile țărănești (de fermier), la
întrunirea, de căre aceștea, cumulativ a următoarelor condiții:
a) numărul mediu anual de salariați pe parcursul perioadei fiscale nu depășește 3 unități, și
b) nu sunt întregistrați ca plătitori de TVA .
Nu prezintă Declarația unificată birourilor de avocați și deținătorilor de patentă .
De asemenea, începând cu perioada fiscală 2020, agenții economici subiecţi ai sectorului
ÎMM urmează să își declare obligațiile fiscale privind impozitul pe venit prin Darea de seamă
privind impozitul pe venitul agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii – forma SIMM20, aprobată prin Ordinul MF nr. 40/2020, în vigoare începând cu perioada
de declarare 2020.
Termenul-limită de achitare a impozitului pe venit în rate survine nu mai târziu de 25
martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie ale anului fiscal.
Întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dispun de dreptul de a achita
impozitul în două etape: 1/4 din suma– până la 25 septembrie şi 3/4 din această sumă – până la 25
decembrie ale anului fiscal.
Agenţii economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, persoanele care
desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii, precum și persoanele
fizice ce desfăşoară activităţi independente achită impozitul pe venit la buget, în rate, trimestrial,
până la data de 25 a lunii următoare trimestrului corespunzător.
Subiecții, care trec din categoria de contribuabili, care prezintă dări de semă fiscale și achită
impozitele și taxele în modul general stabilit de legislație, în categoria contribuabililor care
prezintă Declarația unificată, vor prezenta aceasta pentru întreaga perioadă fiscală respectivă, iar
dările de seamă prezentate anterior pe parcursul perioadei fiscale, în care a avut loc trecerea,
urmează a fi anulate conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Declarația unificată ( forma UNIF14) include trei compartimente:

1. Impozitul pe venit
1.1 Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător
1.2 Impozitul pe venit reținut la sursa de plată
2. Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală
3. Taxele locale și impozitele pe proprietate
Capitolul 1.1 ,, Impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător” include
10 anexe, din care 5 anexe sunt indicate în Declarația unificată:
 Anexa 1. ,, Notă la rândul 120 ,, Suma impozitului pe venit ”;
 Anexa 2. ,, Notă la rândul 0701 ,, Suma scutirilor ”;
 Anexa 3. ,, Suma impozitului pe venit care urmează a fi achitat în rate în anul următor
anului de gestiune ”;
 Anexa 4. ,, Impozitul pe venit repartizat pe subdiviziuni ”;
 Anexa 5. ,, Informația cu privire la contribuabili – înterprinzătorul individual sau
gospodăriile țărănești (de fermier) ”;
Altele 5 anexe sunt prevăzute în Instrucțiunea ,,Modul de completare a dării de semă unificate
( Forma UNIF14 ) și se completează la necesitate, prezentându-se organelor de control (nu și odată
cu declarația) și include:
 Anexa 6.,,Ajustarea (majorarea/micșorarea) veniturilor conform prevederilor legislației
fiscale”;
 Anexa 7.,, Ajustarea (majorarea/micșorarea) cheltuielilor conform prevederilor legislației
fiscale ”;
 Anexa 8.,, Notă la rândul 0902 ,, Suma venitului scutit de impozit ”;
 Anexa 9.,, Notă la rândul 130 ,, Suma facilitățolor fiscale acordate din suma calculată a
ipozitului pe venit ”;
 Anexa 10.,, Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate , care se trece în cont ”;

Capitolul 1.2 ,, Impozitul pe venit reținut la sursa de plată ” include 3 tabele:

 ,,Informația privind suma venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta”, cu
anexa ,,Informația venitului achitat și impozitul pe venit reținut din acesta repartizat pe
subdiviziuni ”, care ar corespunde formei IRV14 ,, Darea de seamă privind suma venitului
achitat și impozitulpe venit reținut din acesta” cu includerea sumelor anuale;
 ,,Informația privind plățile salariale și alte plăți efectuate de către patron în folosul
angajaților, precum și privind plățile achitate rezidenților din sursele de venit, altele decât
salariul, și impozitul pe venit reținut din aceste plăți” cu anexa ,,Informația privind
persoanele întreținute”, care ar corespunde formei IALS14 ,, Nota de informare privind
salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului , precum și plățile
achitate rezudenților din alte surse de venituri decât salariul și impozitul pe venit reținut din
aceste plăți”;
 ,,Informația privind plățile achitate nerezidenților din sursele de venit, altele decît plățile
salariale și privind impozitul pe venit reținut din aceste plăți”, care ar corespunde formei
INR14 ,,Nota de informare privind impozitul reținut din sursele de venit altele decât salariul
achitate persoanelor nerezidente”.
Modul de calcul al impozitului pe venit al întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești
(de
fermier) are loc după aceleași etape, precum Declarația cu privire la impozitul pe venit ( forma
VEN12), dar cu următoarele particularități:
a) Etapa 1. Se determină prifitul până la impozitare (venitul contabil) al entității ca diferență
dintre veniturile anuale și cheltuielile anuale conform contabilității financiare.
b) Etapa 2. Se calculează venitul impozabil , luând în considerare ajurtările veniturilor și
cheltuielilor conform legislației fiscale, cheltuieli legale de donații în scopuri filantropice și
de sponsorizare, cheltuieli neconfirmate documentar și suma scutirilor acordate
fondatorilor.
 Ca bază documentară pentru acordarea scutirilor , servesc cererile respective ale fondatorilor
(membrilor
familiei). Se ia calcul suma totală a scutirilor în funcție de numărul fondatorilor.
c) Etapa 3. Se determină suma impozitului pe venit prin completarea Anezei 1 la tabelul ne.1
Notă la rândul 120 ,, Suma impozitului pe venit ”, suma ce se reflectă în rândul 120 al
Declarației unificate. Mărimea impozitului pe venit pentru întreprinzătorii individual și
gospodăriile țăranești (de fermier), se determină prin îmulțirea venitului impozabil la cotele
de impozit, după cum urmează:
 pentru întreprinzătorii individuali – 12%;
 pentru gospodăriile țărănești (de fermier) – 7% din venitul impozabil.

Denumirea Termen de Formularul darii de Termenul de

Prevederi legale
impozitului prezentare seama achitare
nu mai tîrziu
anual, nu mai
de 25 martie,
tîrziu de data de
VEN12 - Declarația privind 25 iunie, 25 Articolul 83 din Codu
25 a lunii a treia
Impozit pe venit impozitul pe venit, Modul septembrie şi Fiscal, Ordinul MF n
după finele
de completare 25 decembrie 153 din 22.12.2017
perioadei fiscale
ale anului
de gestiune
fiscal
Impozitul pe anual, nu mai trimestrial,
SIMM20 - Darea de seamă
venitul agenților tîrziu de 25 pînă la data de
privind impozitul pe venitul Articolul 83 din Codu
economici martie a anului 25 a lunii
agenților economici subiecți Fiscal, Ordinul MF nr.
subiecți ai următor următoare
ai întreprinderilor mici și din 09.03.2020
întreprinderilor perioadei fiscale trimestrului
mijlocii
mici și mijlocii de declarare corespunzător
Reţinerea
impozitului pe
venit, a primelor IPC-21 - Darea de seamă
Codul fiscal (art.92 ali
de asigurare privind reţinerea
lunar, pînă la (5) și art.133 alin.(2)
obligatorie de lunar, pînă la impozitului pe venit, a
data de 25 a Ordinul MF nr.34 din
asistenţă data de 25 a lunii primelor de asigurare
lunii următoare 30.07.2020 Legea nr.15
medicală şi a următoare celei obligatorie de asistenţă
celei de din 26.12.2002
contribuţiilor de de gestiune medicală şi a contribuţiilor
gestiune Legea nr.489 din
asigurări de asigurări sociale de stat
08.07.1999
sociale de stat obligatorii calculate
obligatorii
calculate
Calculul TAXI18 - Darea de seamă
impozitului pe privind calculul impozitului Codul fiscal (art.92 ali
venit, primelor pe venit, primelor de lunar, pînă la (14) și art.133 alin.(2
de asigurare lunar, pînă la asigurare obligatorie de data de 25 a Ordinul MF nr.154 di
obligatorie de data de 25 a lunii asistență medicală și a lunii 12.09.2018
asistență premergătoare contribuțiilor de asigurări premergătoare Legea nr.1593 din
medicală și a celei de gestiune sociale de stat obligatorii celei de 26.12.2002 (modifica
contribuțiilor de calculate pentru angajații gestiune prin Legea nr.178 din
asigurări conducătorilor auto ce 26.07.2018)
sociale de stat efectuează transport ruti
 obligatorii
calculate pentru
angajații
conducătorilor
auto ce
efectuează
transport rutier
de persoane în
regim taxi
Impozit pe venit
anual, nu mai DAJ17 - Declarația cu trimestrial,
pentru
tîrziu de 25 privire la impozitul pe pînă la data de Codul fiscal (art.695 al
persoanele care
martie a anului venit pentru persoanele 25 a lunii (2) CF) Ordinul
desfășoară
următor care desfășoară activitate următoare Ministerului Finanțelo
activitate
perioadei fiscale profesională în sectorul trimestrului nr.09 din 15.01.2018
profesională în
de declarare justiției corespunzător
sectorul justiției
Impozitul pe
venit pentru anual, nu mai DASS19 - Declarația cu trimestrial,
persoanele care tîrziu de 25 privire la impozitul pe venit pînă la data de Codul fiscal (art.695 al
desfășoară martie a anului pentru persoanele care 25 a lunii (2) CF) Ordinul
activitate următor desfășoară activitate următoare Ministerului Finanțelo
profesională în perioadei fiscale profesională în domeniul trimestrului nr.146 din 04.11.201
domeniul de declarare sănătății corespunzător
sănătății
Impozitul unic
privind
IU17 - Declarația cu privire
activitatea lunar, pînă la
lunar, pînă la la impozitul unic privind Codul fiscal (art. 373 d
desfășurată de data de 25 a
data de 25 a lunii activitatea desfășurată de CF) și Ordinul
către rezidenţii lunii următoare
următoare celei către rezidenţii parcurilor Ministerului Finanțelo
parcurilor celei de
de gestiune pentru tehnologia nr.135 din 06.11.201
pentru gestiune
informaţiei
tehnologia
informaţiei
anual, nu mai
Impozitul pe tîrziu de data de ONG17 - Declaraţia cu Codul fiscal (art. 83 al
venit pentru 25 a lunii a treia privire la impozitul pe venit (2) din CF) Ordinul
-
organizaţiile după finele pentru organizaţiile Ministerului Finanțelo
necomerciale perioadei fiscale necomerciale nr.08 din 15.01.2018
de gestiune
anual, nu mai nu mai tîrziu
tîrziu de 25 de 25
Dare de seamă martie a anului UNIF21 - Dare de seamă septembrie şi Ordinul nr.370 din
fiscală unificată următor fiscală unificată/(Declarația) 25 decembrie 24.07.2020
perioadei fiscale ale anului
de declarare fiscal
Impozitul pe anual, nu mai trimestrial,
AI17 - Declaraţia cu privire
venit a tîrziu de 25 pînă la data de Codul fiscal (art. 691
la impozitul pe venit a
persoanei fizice martie a anului 25 a lunii alin. (4) din CF) Ordin
persoanei fizice care
care desfășoară următor următoare Ministerului Finanțelo
desfășoară activitate
activitate perioadei fiscale trimestrului nr.2 din 09.01.2017
independentă AI17
independentă de declarare corespunzător
 3.1 Contabilitatea TVA aferentă procurărilor si livrărilor prin prisma determinării
obligaţiilor fiscale aferente

Conform titlului III al CF se menționează în ce caz entitățile și/sau persoanele fizice devin
subiecți impozabili cu TVA (art. 112) și care sunt obiectele impozabile (art. 95). În acest context,
la procurarea valorilor materiale, serviciilor, precum și imobilizărilor necorporale, în afară de
bunurile și serviciile scutite de TVA conform art. 103 și alte cazuri, suma TVA aferentă se trece în
cont (se reflectă drept creanță a bugetului față de cumpărător, beneficiar).
Fiecare persoană juridică sau fizică, ce desfășoară activitate de întreprinzător înregistrată ca
plătitor de TVA, este obligată să determine suma obligației sale fiscale de sine stătător în baza
documentelor respective, iar în cazurile prevăzute de titlul III al CF, să solicite restituirea sumei
TVA de la buget.
Procurările de valori materiale și servicii pot fi efectuate în cazurile în care: cumpărătorul și
vânzătorul sunt rezidenți ai Republicii Moldova și:
a) ambii sunt înregistrați ca plătitori de TVA;
b) cumpărătorul e înregistrat, iar furnizorul nu este înregistrat ca plătitor de TVA.
c) cumpărătorul nu e înregistrat, iar furnizorul e înregistrat ca plătitor de TVA;
d) cumpărătorul, înregistrat ca subiect al TVA, are relații fiscale cu sistemul bugetar al
Moldovei, iar vânzătorul nu are relații cu acest sistem.
În continuare, examinăm particularitățile contabilității TVA în aceste cazuri Bunurile și
serviciile pot fi procurate de către contribuabili contra numerar prin virament, cu plata ulterioară, în
avans. Unele bunuri materiale, imobilizări necorporalc sau servicii pot fi primite sub formă de
aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în schimb etc.

În cazul cumpărării valorilor materiale (serviciilor) contra numerar, furnizorul de bunuri

(prestatorul de servicii) eliberează factura fiscală. Magazinele care vând mărfuri populației factura
fiscală poate fi eliberată la solicitarea cumpărătorului. Suma TVA aferentă valorilor materiale
procurate se trece în cont în momentul înregistrării la intrări a acestora prin înregistrările contabile:
1. înregistrarea valorilor materiale și a imobilizărilor necorporale cumpărate contra numerar:
Debit 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”, 112 „Imobilizări necorporale”,
121 „Imobilizări corporale în curs de execuție” 123 „Mijloace fixe” (în funcție de
faptul dacă necesită sau nu necesita lucrări de pregătire spre utilizare), 211
„Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 217 „Mărfuri” etc.
- la valoarea bunurilor și a obiectelor proprietății intelectuale fără TVA
Debit 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare
adăugată” —la suma TVA trecută în cont
 Credit unul din conturile 521 „Datorii comerciale curente’", 522 „Datorii curente față de
părțile afiliate”, 544 „Alte datorii curente” etc. — la valoarea totală a bunurilor, imobilizărilor
necorporale, inclusiv TVA.
2. Achitarea contravalorii bunurilor materiale și imobilizărilor necorporale:
Debit unul din conturile 521 „Datorii comerciale curente”, 522 „Datorii curente față de
părțile afiliate”, 544 „Alte datorii curente" etc.
Credit 226 „Creanțe ale personalului” (dacă avansul anterior a fost acordat titularului de
avans) sau 532 „Datorii față de personal privind alte operații” (când avansul
anterior nu a fost acordat titularului de avans).
Acest mod de contabilizare a operațiilor menționate este determinat de cerințele fiscale: de a
verifica reciproc TVA trecută în cont la cumpărător și TVA colectata (calculată) la furnizor. Dacă,
la procurarea valorilor materiale și imobilizărilor necorporale contra numerar, se vor debita
conturile de evidență ale acestor valori și se vor credita conturile de evidență ale creanțelor și
datoriilor cu personalul (226 și 532). verificarea menționată este imposibilă, deoarece, în Registrul
de evidență a procurărilor și în Registrul de evidență a livrărilor, nu se indică denumirea
furnizorului care a efectuat livrări și a cumpărătorului care a efectuat cumpărături.

Procurări cu achitare prin virament (transfer)

În cazul achitării contravalorii bunurilor impozabile cu TVA prin virament, valorile procurate
urmează a fi înregistrate astfel:
1. Înregistrarea la intrări a valorilor materiale și a unor imobilizări necorporale:
Debit 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”, 112 „Imobilizări necorporale”, 121
„Imobilizări corporale în curs de execuție”, 123 „Mijloace fixe” (în cazul în care
aceste active necesită sau nu necesită cheltuieli de pregătire spre utilizare, respectiv),
211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, 217” „Mărfuri” și
alte conturi - la valoarea bunurilor, fără TVA
Debit 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare
adăugată”- la suma TVA aferentă
Credit 521 „Datorii comerciale curente”, 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”, 544
„Alte datorii curente” etc. — la valoarea bunurilor, inclusiv TVA
2. Transferarea numerarului în achitarea datoriei față de furnizori:
Debit 521 „Datorii comerciale curente”, 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”, 544
„Alte datorii curente”
Credit 242 „Conturi curente în monedă națională”, 243 „Conturi curente in valută străină”
sau alte conturi de evidență a numerarului la bancă.
În cazul procurării bunurilor materiale, imobilizărilor necorporale cu condiția transferării
furnizorului unui avans în achitarea parțială sau integrală a acestor bunuri, cumpărătorul nu reflectă
nicio operație aferentă TVA din suma transferată anterior. Numai furnizorul, încasând avansul
calculează TV A înregistrând datoria față de buget și creanța acestuia față de furnizor.
În conformitate cu art. 93 din CF, noțiunea de livrare cuprinde operațiunile de comercializare a
produselor finite, fabricate de entitățile din sfera productivă, a mărfurilor de către întreprinderile
comerciale și întreprinderile ce fabrică produse finite și le vinde prin magazinele lor proprii,
prestările de servicii, precum și o serie de operații, care nu sunt specifice activității prevăzute în
statutul entității, ca vânzare a unor mijloace fixe, terenuri, imobilizări necorporale în curs de
execuție, imobilizări necorporale, unor investiții financiare, alte active circulante etc.
Prevederile standardelor de contabilitate califică comercializarea produselor finite, mărfurilor,
prestărilor de servicii, precum și altor active circulante ca activitate operațională.

Livrarea de mărfuri reprezintă transmiterea dreptului de proprietate (patrimonial) asupra

mărfurilor prin comercializare, schimb, cu titlu gratuit, transmitere cu plata parțială, achitarea
salariului în expresie naturală, prin alte plăți în expresie naturală, prin comercializarea bunurilor
gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea bunurilor în baza unui contract de leasing
financiar, transmiterea bunurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar
cumpărătorului, de către furnizor comisionarului și de către comisionar concomitentului în cadrul
realizării unui contract de comision. Ca livrare de bunuri se califică și recuperarea bunurilor
materiale recunoscute lipsă de către culpabil.
Livrări de produse finite. Principalul document primar, prin care se perfectează comercializarea
produselor finite, mărfurilor, serviciilor, altor active, îl constituie factura fiscală. Dacă valorile
materiale indicate conform legislației în vigoare nu se supun impozitării cu TVA (sunt scutite de
TVA, furnizorul nu este plătitor de TVA etc ), la comercializarea acestora, se perfectează factura.
Asemenea cazuri, cu excepția operațiunilor de export, nu vor fi examinate, deoarece ele nu
constituie obiectul de studiu.
La comercializarea produselor finite, TVA se determină nu numai din valoarea acestora, ci și
din valoarea ambalajului și a serviciului de transport, dacă, conform condițiilor negociate cu
cumpărătorul, acestea sunt prevăzute să fie recuperate separat (peste valoarea produselor finite). în
cazul dat, ambalajul fabricat de către entitate și serviciile transportului auto propriu vor fi reflectate
ca vânzări separate de produsele finite, respectiv, servicii.
3.2 Contabilitatea TVA la procurarea de bunuri și servicii când un participant nu este
plătitor de TVA

În cazul procurărilor de bunuri și/sau servicii, unul dintre participanți ai acestor poate să nu fie
înregistrat ca plătitor de TVA, conform prevederilor art. 112 al CF suma TVA aferentă în aceste
condiții va fi contabilizată în funcție de caz:
a)Cumpărătorul de valori materiale (beneficiarul de servicii) este înregistrat ca plătitor de TVA,
iar furnizorul de bunuri, prestatorul de servicii - nu este înregistrat ca subiect al TVA. În cazul dat,
furnizorul valorilor materiale, prestatorul de servicii nu va elibera factura fiscal. În loc de acest
document, în baza contractului de cumpărare- vânzare, vor fi scrise factura pentru valorile
materiale expediate, procesul-verbal de executare a lucrărilor, prestare a serviciilor și alte
documente. Suma TVA aferenta acestor bunuri materiale (servicii) nu va fi reflectată în registrele
fiscale (Registrul de evidență a procurărilor, Registrul de evidență a livrărilor). Nici în
contabilitatea financiară la furnizor (prestator de servicii) sau la cumpărător (beneficiar de servicii;,
suma TVA nu va fi înregistrată. Valoarea livrării va fi determinată la preț de piață, însă în
contabilitate suma TVA nu va fi separată: vânzătorul nu va calcula-o, iar cumpărătorul
(beneficiarul) nu o va trece în cont. Înregistrările contabile la cumpărător de valori materiale
(beneficiar de servicii) se simplifică și generează astfel:
1. Înregistrarea la intrări a bunurilor materiale, activelor biologice imobilizate sau circulante:
Debit 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție", 123 „Mijloace fixe", 211
„Materiale", 131 „Active biologice imobilizate în curs de execuție", 132
„Active biologice imobilizate", 212 „Active biologice circulante", 213
„Obiecte de mică valoare și scurtă durată", 217„Mărfuri" și alte conturi — la
valoarea bunurilor și activelor biologice
Credit 521 „Datorii comerciale curente", 522 „Datorii curente față de părțile afiliate",
544 „Alte datorii curente" sau alte conturi de evidență a datoriilor.
Reflectarea serviciilor condiționate de procurarea valorilor materiale și activelor biologice ca
parte componentă a costului acestora va fi efectuată prin aceeași formulă contabilă.
2. Înregistrarea valorii serviciilor ce nu țin de aprovizionarea bunurilor materiale și/sau
activelor biologice:
Debit 811 „Activități de bază", 812 „Activități auxiliare", 821 „Costuri indirecte de
producție", 712 „Cheltuieli de distribuire”, 713 „Cheltuieli administrative"
721 „Cheltuieli cu active imobilizate", 723 „Cheltuieli excepționale” - în
funcție de destinația serviciilor primite
Credit 521 „Datorii comerciale curente”, 522 „Datorii curente față de părțile afiliate",
544 „Alte datorii curente” sau alte conturi de evidență a datoriilor
b) Cumpărătorul valorilor materiale (beneficiarul serviciilor) nu este înregistrat ca plătitor de
TVA, iar furnizorul bunurilor (prestatorul de servicii) e plătitor de TVA. În cazul dat furnizorul de
valori materiale (prestatorul de servicii) va elibera factura fiscală și alte documente (procesul-
verbal de executare a lucrărilor, prestare a serviciilor) în baza contractului anterior încheiat. Prin
urmare, cel ce expediază bunurile, prestează serviciile va face înregistrări în Registrul de evidență a
livrărilor, iar în declarația privind TVA - în boxa 2 ,,Livrări de mărfuri și servicii”.
Cumpărătorul (beneficiarul) de bunuri (servicii) nu va trece suma TVA în cont, deoarece el nu
este plătitor de TVA, ea fiind atribuită la costul valorilor procurate, la costuri și/sau cheltuieli în
funcție de destinația serviciilor. Cumpărătorul bunurilor (beneficiarul serviciilor) va întocmi
aceleași formule contabile (1 și 2) de mai sus doar cu o singură ajustare - valoarea bunurilor, suma
costurilor și/sau cheltuielilor va include și TVA.
3.3 Contabilitatea TVA aferentă valorilor materiale lipsă.

În conformitate cu art. 102 (1) din CF, subiecții înregistrați ca plătitori de TVA au dreptul să
treacă în cont sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate pentru valorile materiale,
serviciile procurate în scopul fabricării produselor, prestării servirilor impozabile în procesul
desfășurării activității de întreprinzător. Însă, în urma inventarierii pot fi depistate unele valori
materiale lipsă, delapidări. Aceste valori materiale se califică, ca și cum nu sunt utilizate în
activitatea de întreprinzător pentru stricarea produselor, prestarea serviciilor impozabile cu TVA.
În baza aceluiași art. 102 (4). suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile
materiale, procurate, care nu sunt utilizate în activitatea de întreprinzător (au fost sustrase sau au
constituit pierderi supranormative, precum și pe valoarea, care nu a fost supusă amortizării
mijloacelor fixe casate), nu se trece în cont, ci se atribuie la cheltuielile perioadei prin restabilirea
obligației fiscale față de buget.
Acest caz necesită o explicație. Suma TVA aferentă procurărilor în conformitate ca prevederile
art. 102 se trece în cont în momentul înregistrărilor la intrări a bunurilor primite. Valorile materiale
lipsă pot fi depistate peste o anumită perioadă de timp la inventariere, după procurarea acestora.
Prin urmare, la momentul depistării valorilor materiale și imobilizărilor necorporale lipsă suma
TVA aferentă costurilor de intrare a acestora fusese deja trecută în cont. În asemenea situații, este
necesară restabilirea unei părți a TVA, care urmează a fi achitată la buget, anterior trecute în cont.
Suma TVA, în cazul dat, se determină din valoarea contabilă a bunurilor materiale și a
imobilizărilor necorporale lipsă, cu excepția pierderilor în limita normelor de perisabilitate
naturală.
Concomitent, entitatea mai contabilizează și TVA în operațiunile de recuperare benevolă sau
silită prin instanța de judecată a prejudiciului material de către persoana vinovată.
Astfel, potrivit cerințelor principiului prudenței valoarea contabilă a bunurilor și a imobilizărilor
necorporale lipsă sau delapidărilor, se recunoaște drept cheltuieli curente ca restabilirea sumei
TVA aferente acestei valori la buget. În cazul imobilizărilor lipsă (delapidate), sunt generate
înregistrările contabile:
1. Decontarea amortizării imobilizărilor necorporale, corporale și a activelor biologice
imobilizate:
Debit unul din conturile prezentate în funcție de caz 113 „Amortizarea imobilizărilor
necorporale”, 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”, 133 „Amortizarea și
deprecierea activelor biologice imobilizate” etc.
Credit 112 „Imobilizări necorporale”, 123 „Mijloace fixe”, 125 „Resurse minerale”132
„Active biologice imobilizate” etc.
 2. Casarea valorii contabile a imobilizărilor necorporale și corporale în curs de execuție, a
mijloacelor fixe, imobilizărilor necorporale a resurselor minerale și a activelor biologice
imobilizate:

Debit 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională ”

Credit 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție”, 112 „Imobilizări necorporale”, 121
„Imobilizări corporale în curs de execuția, 123 „Mijloace fixe”, 125 „Resurse minerale”, 131
„Active blo logice imobilizate în curs de execuție”, 132 „Active biologice imobilizate "etc,
3. Restabilirea TVA la buget aferente valorii contabile a imobilizărilor în curs de execuție și
în exploatare casate:
Debit 713 „Cheltuieli administrative”
Credit 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare
adăugată”.
Suma TVA, atribuită la cheltuieli administrative și restabilită la buget, nu se permite spre
deducere la calcularea rezultatului financiar impozabil.
În calitate de documente primare (centralizatoare), în baza cărora se decontează amortizarea, se
casează valoarea contabilă cu restabilirea TVA pentru activele imobilizate, nominalizate lipsă
sau deteriorate, servesc: procesul-verbal al comisiei de inventariere, procesul-verbal de casare a
mijloacelor fixe, procesul-verbal de casare a imobilizărilor necorporale, procesul-verbal al
comisiei de inventariere de comun acord cu conducerea entității, ordinul (dispoziția) conducerii
entității, nota contabilă cu calculele aferente, calculul amortizării activelor menționate.
Depistarea activelor circulante lipsă sau deteriorate generează înregistrările contabile:
1. Casarea valorii contabile a activelor circulante lipsă (deteriorate):
Debit 714„Alte cheltuieli din activitatea operațională”1
Credit 211 „Materiale”, 212 „Active biologice circulante”, 213 „Obiecte de mică valoare și
scurtă durată”, 215 „Producția în curs de execuție”, 216„Produse”, 217„Mărfuri”
Suma TVA aferentă valorilor materiale lipsă, în limita normelor de perisabilitate naturală și
anterior trecută în cont, nu se restabilește la buget.
2. Restabilirea TVA aferentă valorii contabile a activelor circulante lipsă (deteriorate) ce
depășesc limita normelor de perisabilitate naturală:
Debit 713 „Cheltuieli administrative"
Credit 534 „Datorii față de buget", subcontui 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”
Alte formule contabile în cazul depistării valorilor materiale lipsă când persoana vinovată
nu este stabilită, nu se întocmesc.
În calitate de documente pentru înregistrările contabile 1) și 2) servesc procesul- verbal al
comisiei de inventariere, procesul-verbal al comisiei de inventariere de comun acord cu conducerea
entității, ordinul (dispoziția) conducerii entității, factura fiscală, nota contabilă, alte documente.
 Dacă valorile materiale lipsă constituie cauza persoanei vinovate și ea este stabilită, atunci
entitatea va contabiliza:
- Suma TVA aferentă recuperării prejudiciului material când persoana vinovată este stabilită
se contabilizează ca și în cazul comercializării activelor imobilizate și/sau circulante ca livrări
impozabile cu TVA;
- Recuperarea prejudiciului material poate fi benevolă sau forțată prin decizia organului
judiciar.
În recuperarea benevolă a prejudiciului material cauzat de depistarea bunurilor lipsă, ca
documente primare pot servi cererea sau angajamentul culpabilului de a recupera dauna, ordinul
(dispoziția) conducerii entității. Recuperarea benevolă printr-o plată unică generează înregistrările
contabile:
1. Înregistrarea creanței, venitului aferent în recuperarea prejudiciului material:
Debit 226 „Creanțe ale personalului", subcontui 2262 „Creanțe privitul recuperarea
prejudiciului material" - Ia suma prejudiciului, inclusiv TVA
Credit 612 „Alte venituri din activitatea operațională" - la suma venitului recunoscut din
recuperarea prejudiciului estimat la preț de piață aferent materialelor, obiectelor de
mică valoare și scurtă durată, produselor, mărfurilor, altor active circulante,
precum și activelor imobilizate
Credit 534 „Datorii față de buget", subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată" - la suma TVA aferente prejudiciului material de recuperat
2. Achitarea creanței de către persoana vinovată:
Debit 241 „Casa", 242 „Conturi curente în monedă națională" sau 531 „Datorii față de
personal privind retribuirea muncii", în cazul reținerii din salariu (dacă, conform Codului
muncii, suma prejudiciului material nu depășește 50% din salariul mediu lunar)
Credit 226 „Creanțe ale personalului”, subcontui 2262 „Creanțe privind recuperarea
prejudiciului material".
Dacă culpabilul nu este angajat al entității, în loc de contul 226, va fi aplicat contul 234 ,,Alte
creanțe curente".
Când prejudiciul material se prevede să fie recuperat pe parcursul unei perioade ce nu depășește un
an, se va întocmi formula contabilă de recunoaștere a venitului anticipat curent, care, ulterior, în părți
egale (lunar) este transferat uniform în venit curent cu înregistrările contabile:
1. Înregistrarea creanței, venitului și TVA aferente în recuperarea prejudiciului material pe o
perioadă ce nu depășește un an:
Debit 226 „Creanțe ale personalului”, subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea
prejudiciului material” la suma prejudiciului, inclusiv TVA
Credit 535 „Venituri anticipate cu rente ” — la suma venitului ce urmează a fi recunoscut
drept venit curent în perioadele viitoare de recuperare stabilite de entitate
 Credit 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare
adăugatei ” — la suma TVA aferentă prejudiciului material
2. Achitarea lunară sau trimestrială a creanței în recuperarea prejudiciului material cauzat de
depistarea valorilor materiale lipsă se reflectă în:
Debit 241 „Casa", 242 „Conturi curente în monedă națională sau alt cont
Credit 226 „Creanțe ale personalului", subcontul 2262 „C reanțe privind recuperarea
prejudiciului material"
3. Transferarea venitului anticipat curent în venit curent în mărimea cotei lunare:
Debit 535 „ Venituri anticipate curente"
Credit 612 „Alte venituri din activitatea operațională ".
Dacă perioada de recuperare a prejudiciului material depășește un an, concomitent cu înregistrarea
creanței curente și a venitului anticipat curent, se va înregistra și venitul anticipat pe termen lung.
Suma TVA respectivă se va înregistra în același cont 534 ca datorie curentă.
Ulterior cota-parte respectivă a venitului anticipat pe termen lung aferentă perioadei curente se
transferă în venit anticipat curent; iar suma lunară (trimestrială) a acestuia după fiecare achitare a
creanței se recunoaște ca venit curent.
Înregistrările contabile respective generează astfel:
1. Înregistrarea creanței și venitului anticipat cu TVA aferentă recuperării prejudiciului material:
Debit 226 „Creanțe ale personalului", subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea
prejudiciului material" ~ la suma totală a creanței, inclusiv TVA
Credit 535 „Venituri anticipate curente" - la suma venitului care urmează a fi înregistrat
pe parcursul anului gestionar
Credit 534 „Datorii față de buget", subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare
adăugată".
2.Achitarea creanței culpabilului:
Debit 241 „Casa", 242 „Conturi curente în monedă națională sau alt cont
Credit 226 „Creanțe ale personalului", subcontul 2262 „Creanțe privind recuperarea
prejudiciului material"
3.Transferarea cotei-părți a venitului anticipat current în venit current:
Debit 535 „Venituri anticipate curente"
Credit 612 ,,Alte venituri din activitatea operațională"
4.La 31 decembrie anul gestionar: transferarea cotei-părți a venitului anticipat pe termen lung în
venit anticipat current:
Debit 424 ,,Venituri anticipate pe termen lung"
Credit 535 „Venituri anticipate curente" .
3.4 Contabilitatea TVA de la avansurile primite.
În scopul asigurării achitării bunurilor furnizorului și serviciilor livrate prestatorului, părțile
negociază plata anticipată (în avans). Această condiție se specifică în contractul de vânzare-
cumpărare.
Aplicarea avansului în decontări poate fi negociată la cererea furnizorului de bunuri
(prestatorului de servicii).
Suma avansului în baza ordinului de plată și a extrasului de cont sau altui document este
încasată de către furnizorul de bunuri. În conformitate cu art. 108 (5) din CF este stabilită regula
aferentă momentului înregistrării obligației fiscale a entității (furnizorului, prestatorului de servicii)
față de buget privind TVA: data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii
plății în funcții de faptul ce are loc mai înainte. Când valorile materiale au fost expediate sau
serviciile prestate după avansul încasat, acestea se impozitează cu TVA colectată de la valoarea
impozabilă. Veniturile conform SNC „Venitul” nu se constată pe baza plăților intermediare și a
avansurilor încasate de la beneficiari până la încheierea integrală a tranzacției sau a stadiilor
distincte ale acesteia.
Deși dreptul patrimonial asupra bunurilor ce urmează a fi vândute în momentul încasării
avansului nu a trecut de la furnizor la cumpărător, entitatea în mod obligatoriu calculează TVA
aferentă.
Deoarece furnizorul și/sau prestatorul de servicii nu scrie factura fiscală când încasează suma
avansului, drept bază juridică de a înregistra suma TVA în Registrul de evidență a livrărilor
servește ordinul de plată sau alt document anexat la extrasul de cont al băncii. Prin urmare,
furnizorul (prestatorul de servicii) în cazul avansului reflectă:
- încasarea avansului în conturile curente sau alt cont de evidență a numerarului;
- calcularea sumei TVA drept datorie la buget.
- După livrarea valorilor materiale (prestarea serviciilor) urmează recunoașterea venitului din
vânzări și a costului vânzărilor, Înregistrarea obligației entității față de buget privind TVA. Iar
TVA calculată din suma avansului anterior va fi trecută în cont (reversată).
În practica livrărilor de valori materiale (servicii), e posibilă plata în avans mai mică, egală sau mai
mare, decât valoarea produselor finite, mărfurilor vândute, sau serviciilor prestate. Ultima variantă
poate avea loc nu din cauza că furnizorul (prestatorul de servicii) insistă să-i fie transferată o sumă în
avans mai mare, decât valoarea bunurilor, serviciilor, din anumite motive, pot fi expediate mărfuri,
prestate servicii într-un volum mai mic, decât se prevedea conform condițiilor contractuale

Subiectul impozabil determină suma TVA spre achitare la buget ca diferența dintre TVA
colectată și TVA deductibilă (diferența dintre rulajul din creditul și debitul contului 534,
subcontul 5344). Acest indicator se calculează la sfârșitul lunii. Din aceste considerente,
entitățile nu achită separat TVA din suma avansului la data încasării acestuia.
Dacă suma avansului, anterior încasat de către subiectul impozabil cu TVA este egală cu
valoarea produselor finite livrate, mărfurilor expediate, serviciilor prestate, creanța
 cumpărătorului, beneficiarului este stinsă definitiv la trecerea în cont a avansului.
Când avansul încasat depășește valoarea bunurilor expediate, serviciilor prestate, diferența
urmează a fi rambursată cumpărătorului (beneficiarului). În acest scop, părțile negociază
circumstanța la încheierea tranzacției. În conformitate cu decizia părților contractante se scrie un
ordin de plată la suma depășirii (avansului neutilizat), în baza căruia urmează înregistrarea
contabilă:
Debit 523 „Avansuri primite curente"
Credit 242 „Conturi curente în monedă națională", 243 „Conturi curente in valută
străină”, 244 „Alte conturi bancare” sau alt cont
Concomitent, urmează stornarea diferenței dintre TVA calculată la valoarea bunurilor
materiale (serviciilor) comercializate și TVA din avansul încasat:
Debit 225 „Creanțe ale bugetului”
Credit 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”
Când părțile contractante negociază avansul pe o perioadă mai mare de un an, în
contabilitatea furnizorului (prestatorului de servicii) va fi utilizat contul 423 ,,Avansuri
primite pe termen lung”. La sfârșitul anului gestionar (31 decembrie), dacă, în anul ulterior,
se prevede îndeplinirea condițiilor contractuale (expedierea valorilor materiale, prestarea
serviciilor), avansul pe termen lung va fi recunoscut drept avans curent prin formula
contabilă:
Debit 423 „Avansuri primite pe termen lung”
Credit 523 „Avansuriprimite curente”
Trecerea în cont a avansului încasat în achitarea parțială sau integrală a creanței va fi
efectuată prin debitarea contului 523 „Avansuri primite curente" și creditarea contului 221
„Creanțe comerciale” 234 „Alte creanțe curente” sau alt cont.

MODUL
de completare a Declaraţiei privind TVA

I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Declaraţia privind TVA se întocmeşte pe un formular oficial, aprobat conform anexei
nr.1 la prezentul ordin în baza datelor reflectate în Registrele de evidenţă a livrărilor şi
procurărilor.
2. Obligaţia de prezentare a Declaraţiei privind TVA o au:
- persoanele juridice şi fizice înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în calitate de
plătitor al TVA (subiecţii impozabili specificaţi la art.94 lit.a) al Codului fiscal);
- persoanele juridice şi fizice care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt
înregistrate în calitate de plătitori ai TVA (subiecţii impozabili specificaţi la art.94 lit.c) al
Codului fiscal);
- persoanele juridice, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistrate în calitate de
plătitori de TVA, care au obligaţia achitării T.V.A. în temeiul art.103 alin.(1) p.29) al Codului
fiscal, cu excepţia sumelor TVA achitate pentru mijloacele fixe importate.

II. MODUL DE COMPLETARE

3. Declaraţia privind TVA conţine 22 de boxe în care se înscrie următoarea informaţie:
3.1. Perioada fiscală – se completează sub formă de cod cu următorul format:
LL/AAAA, unde:
LL – indică numărul lunii calendaristice ce corespunde perioadei fiscale pentru care se
prezintă declaraţia;
AAAA – indică anul respectiv.
Exemplu: în declaraţia fiscală pentru luna octombrie 2012 în rubrica “perioada fiscală” se va
indica 10/2012.
3.2. În boxa 1 “Livrări de mărfuri şi servicii” se indică valoarea livrărilor de mărfuri,
servicii impozitate la cota standard efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv sumele
primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări, precum şi ajustarea valorii livrărilor
impozitate la cota standard a TVA, în conformitate cu art.98 din Codul fiscal, efectuată în
perioada pentru care se prezintă Declaraţia privind TVA.
3.3. În boxa 2 “Suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri şi servicii” se indică suma TVA
calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 1, inclusiv suma TVA calculată de la plată
anticipată (în avans) primită pentru aceste livrări, precum şi TVA aferentă ajustării valorii
livrărilor reflectate în boxa 1.
3.4. Subboxele 1.1 şi 2.1 nu se completează.
3.5. În boxa 3 “Livrări de mărfuri, servicii la cota redusă” se indică valoarea livrărilor de
mărfuri şi servicii pentru care, conform legislaţiei în vigoare, este prevăzută aplicarea TVA la
cota redusă, inclusiv sumele primite ca plată anticipată
(în avans) pentru aceste livrări, precum şi ajustarea valorii livrărilor impozitate la cota redusă a
TVA, în conformitate cu art.98 din Codul fiscal, efectuată în perioada pentru care se prezintă
Declaraţia privind TVA.
3.6. În boxa 4 “Suma TVA aferentă livrărilor de mărfuri, servicii la cota redusă” se
indică suma TVA calculată de la valoarea livrărilor reflectate în boxa 3, inclusiv suma TVA
calculată de la plata anticipată (în avans) primită pentru aceste livrări, precum şi TVA aferentă
ajustării valorii livrărilor reflectate în boxa 3.
3.7. În boxa 5 “Livrări scutite de TVA cu drept de deducere” se indică valoarea livrărilor
de mărfuri şi servicii pentru care, conform legislaţiei în vigoare, este prevăzută aplicarea scutirii
de TVA cu drept de deducere, cu excepţia plăţilor primite ca plată anticipată (în avans) pentru
aceste livrări.
3.8. În boxa 6 “Livrări scutite de TVA fără drept de deducere” se indică valoarea
livrărilor de mărfuri şi servicii scutite de TVA fără drept de deducere, conform legislaţiei în
vigoare, cu excepţia plăţilor primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări, precum şi
ajustarea valorii livrărilor de mărfuri şi servicii scutite de TVA fără drept de deducere, efectuată
în perioada pentru care se prezintă Declaraţia privind TVA.
3.9. În boxa 7 “Import de servicii/Taxarea inversă” se indică:
- valoarea achitată sau care urmează a fi achitată la procurarea proprietății
specificate în art.95 alin.(1), lit.e) și f) din Codul fiscal;
- valoarea achitată a serviciilor importate;
- valoarea achitată a serviciilor, valoarea energiei electrice, energiei termice, gazelor
naturale, apei livrate, procurate de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe
teritoriul Republicii Moldova şi nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, care conform
normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal;
- valoarea mijloacelor fixe, incluse în capitalul statutar (social) indicată în factura fiscală
eliberată în momentul beneficierii de facilitatea fiscală prevăzută în art.103 alin.(1) p.29) din
Codul fiscal, care au fost înstrăinate, transmise în folosinţă sau posesie, atît integral, cît şi părţile
componente ale acestora, pînă la expirarea a 3 ani de la data eliberării facturii fiscale, cu excepţia
mijloacelor fixe importate;
- valoarea achitată sau care urmează a fi achitată la procurarea proprietății
specificate în art.95 alin.(1), lit.e) și f) din Codul fiscal. Pentru proprietățile gajate,
ipotecate și sechestrate, specificate la articolul 95 alin.(1) lit.f) se va indica începând cu
01.01.2021 valoarea achitată sau care urmează a fi achitată.
3.91. În subboxa 7.1 se indică valoarea achitată sau care urmează a fi achitată la
procurarea proprietății specificate în art. 95 alin. (1), lit. e) și f) din Codul fiscal.
Pentru proprietățile gajate, ipotecate și sechestrate, specificate la articolul 95 alin.(1)
lit.f) se va indica începând cu 01.01.2021 valoarea achitată sau care urmează a fi achitată.
 3.10. În boxa 8 “Suma TVA aferentă importului de servicii/taxării inverse” se indică suma
TVA calculată de la valoarea serviciilor, mărfurilor reflectate în boxa 7.

3.101. În subboxa 8.1 se indică suma TVA calculată de la valoarea achitată sau care
urmează a fi achitată pentru procurările reflectate în boxa 7.1.
3.11. În boxa 9 “Ajustarea TVA aferentă livrărilor” se indică:
a) sumele TVA ajustate în cazul în care în perioadele fiscale precedente au fost comise
erori în reflectarea TVA aferentă livrărilor efectuate;
b) sumele TVA ajustate, în conformitate cu art.116 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul
datoriilor compromise pentru livrările anterior efectuate;
c) sumele TVA aferente ajustărilor efectuate în conformitate art.95 alin.(2) lit.c) din
Codul fiscal.
3.12. În boxa 10 “Total” se indică volumul total al livrărilor efectuate în perioada
gestionară, constituit din suma indicilor din boxele 1, 3, 5, 6.
3.13. În boxa 11 “Suma TVA aferentă totalului” se indică suma TVA aferentă livrărilor
de mărfuri, servicii efectuate în perioada gestionară, constituită din suma indicilor din boxele 2,
4, 9.
3.14. În subboxa 11.1 “Inclusiv plăţi anticipate (în avans)” se indică valoarea TVA
aferentă plăţilor anticipate (în avans), încasate de la beneficiar pentru livrările impozitate cu
TVA la cota standard şi cota redusă. Subboxa 11.1 nu se completează în cazul în care plata
anticipată (în avans) a fost primită în aceeaşi perioadă fiscală în care a fost efectuată livrarea.
3.15. În boxa 12 “Procurări de mărfuri, servicii” se indică valoarea mărfurilor şi
serviciilor procurate pe teritoriul Republicii Moldova folosite pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, precum şi ajustarea valorii impozabile a acestora la cota standard şi la cota redusă,
în conformitate cu art.98 şi art.102 alin.(6) şi (7) din Codul fiscal, efectuate în perioada pentru
care se prezintă Declaraţia privind TVA, cu excepţia procurărilor efectuate de la persoanele
juridice şi fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au relaţii fiscale cu
sistemul ei bugetar.
În boxa data se permite şi reflectarea valorii mărfurilor şi serviciilor procurate ce nu
generează apariţia dreptului la deducerea sumelor TVA.
3.16. În boxa 13 “Suma TVA aferentă procurărilor de mărfuri, servicii” se indică suma
TVA pentru procurările de mărfuri şi servicii efectuate pe teritoriul Republicii Moldova,
determinate în boxa 12 care, în conformitate cu prevederile art.102 al Codului fiscal, este
destinată deducerii.
3.17. În boxa 14 “Importul şi procurările de mărfuri, servicii” se indică:
- pentru mărfurile importate se indică valoarea facturată (indicată în invoce) sau valoarea
în vamă a mărfurilor, determinată în conformitate cu legislaţia vamală, iar pentru serviciile
importate se indică valoarea achitată a serviciilor importate;
- valoarea mărfurilor, procurate de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe
teritoriul Republicii Moldova şi nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar. În boxa data se
permite şi reflectarea valorii mărfurilor şi serviciilor importate,
procurate ce nu generează apariţia dreptului la deducerea sumelor TVA.
 3.18. În boxa 15 “Suma TVA aferentă importului şi procurărilor de mărfuri, servicii” se
indică suma TVA aferentă mărfurilor şi serviciilor importate şi procurate, valoarea cărora este
reflectată în boxa 14 care, în conformitate cu prevederile art.102 al Codului fiscal, este destinată
deducerii, precum şi ajustarea sumei TVA în conformitate cu documentele regulatorii ale
Serviciului Vamal.
3.19. În boxa 16 “Ajustarea TVA aferentă procurărilor” se indică:
a) sumele TVA ajustate în cazul în care în perioadele fiscale precedente au fost comise
erori în reflectarea sumelor TVA destinate deducerii;
b) sumele TVA ajustate, în conformitate cu art.116 alin.(3) din Codul fiscal, în cazul
datoriilor compromise pentru procurările anterior efectuate;
c) sumele TVA aferente ajustărilor efectuate în conformitate cu art.102 alin.(4) din Codul
fiscal cu privire la aplicarea proratei definitive,
3.20. În boxa 17 “Suma TVA spre deducere din perioada precedentă” se indică suma
TVA spre deducere din perioada fiscală precedentă şi reflectată în declaraţia pentru perioada
precedentă în boxa 21, majorată cu suma TVA, indicată în boxa 22, dar nesolicitată sau
neacceptată spre restituire.
3.21. În boxa 18 “Total TVA spre deducere” se indică suma totală a TVA spre deducere,
calculată ca suma indicilor din boxele 13, 15, 16, 17.
3.22. În boxa 19 “TVA aferentă bugetului” se indică suma TVA aferentă bugetului,
calculată în conformitate cu prevederile art.101 al Codului fiscal. Boxa dată se completează
numai în cazurile în care suma totală a TVA pe volumul de livrări efectuate în perioada fiscală
dată depăşeşte suma totală a TVA spre deducere şi care se determină ca diferenţa boxelor (11 –
18).
3.23. În boxa 20 “TVA aferentă bugetului pentru import de servicii/taxarea inversă
(suma echivalentă celei reflectate în boxa 8)” se indică suma TVA aferentă bugetului
(echivalentă cu suma TVA reflectată în boxa 8), calculată de la valoarea serviciilor, mărfurilor
reflectată în boxa 7, inclusiv sumele TVA aferente bugetului, în conformitate cu art.103 alin.(1)
pct.29) din Codul fiscal.
3.24. În boxa 21 “Suma TVA spre deducere în perioada ulterioară” se indică suma TVA
destinată deducerii în perioada fiscală ulterioară. Boxa dată se completează numai în cazul în
care suma totală a TVA spre deducere depăşeşte suma totală a TVA pe valoarea livrărilor
efectuate în perioada fiscală dată şi TVA spre restituire care se determină ca diferenţa
indicatorilor din boxele (18 – 11 – 22).
3.25. În boxa 22 “TVA spre restituire” se indică suma TVA solicitată spre restituire.
3.26. În cazul calculări sumelor TVA în conformitate cu prevederile art.103 alin.(1) p.29)
al Codului fiscal, subiectul impozabil înregistrat în calitate de plătitor de TVA va completa
boxele 7 şi 8 din Declaraţia privind TVA, şi boxa 20 echivalentă cu suma TVA reflectată în boxa
8.
4. La Declaraţia privind TVA se prezintă obligatoriu anexa nr.1 “Lista facturilor fiscale
primite” (forma TVA FACT) şi anexa nr.2 “Lista facturilor fiscale eliberate” (forma TVA LIVR)
care constituie părţi indispensabile ale Declaraţiei privind TVA.
 5. În anexa nr.1 (TVA FACT) la Declaraţia privind TVA se înregistrează toate facturile
fiscale, inclusiv pentru refacturarea cheltuielilor compensate, primite în perioada fiscală pentru
care se prezintă Declaraţia privind TVA, cu excepţia facturilor fiscale, la care, conform pct.15
din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special
“Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în
rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”.
51. În anexa nr.2 (TVA LIVR) la Declaraţia privind TVA se înregistrează toate facturile
fiscale, inclusiv pentru refacturarea cheltuielilor compensate, eliberate în perioada fiscală pentru
care se prezintă Declaraţia privind TVA, cu excepţia facturilor fiscale, la care, conform pct.15
din Instrucţiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special
“Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 28 august 2017, în
rîndul 7 “Redirijări” se indică menţiunea “Nonlivrare”.
III. PREVEDERI SPECIALE
6. Pentru livrările pentru care, conform legislaţiei, este prevăzută scutirea de vărsarea la
buget a taxei pe valoarea adăugată (art.4 alin.(15) lit.c) şi alin.(18) al Legii pentru punerea în
aplicare a titlului III al Codului fiscal), declararea TVA se efectuează conform ordinii stabilite de
prezentul ordin, cu indicarea obligatorie în fereastra din colţul drept de sus al formularului
Declaraţiei privind TVA a semnului “X”.
În cazul în care contribuabilul paralel cu livrările pentru care este prevăzută scutirea de
vărsarea la buget a TVA efectuează şi alte livrări impozitate cu TVA pe principii generale, acesta
va prezenta două Declaraţii privind TVA:
- una în care se vor reflecta livrările pentru care contribuabilul este scutit de vărsarea la
buget a taxei pe valoarea adăugată şi procurările aferente acestor livrări, cu indicatorul “X”;
- a doua în care se vor reflecta livrările impozitate cu TVA pe principii generale şi
procurările aferente acestor livrări.
7. Persoanele care nu sînt înregistrate în calitate de plătitori ai TVA, dar care conform
legislaţiei au obligaţia de a achita taxa pe valoarea adăugată, au obligaţia de a prezenta
Serviciului Fiscal de Stat Declaraţia privind TVA în următoarele situaţii:
- importă servicii (art.94 lit.c) din Codul fiscal);
- procură mărfuri, servicii de la persoanele juridice şi fizice rezidente care se află pe
teritoriul Republicii Moldova şi nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar (art.4 alin.(6) al Legii
pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal), cu excepţia sumelor declarate şi
achitate organelor vamale;
- înstrăinează, transmit în folosinţă sau posesie mijloace fixe, atît integral, cît şi părţile
componente ale acestora pînă la expirarea termenului de 3 ani de la data eliberării facturii fiscale,
pentru care au beneficiat de facilitatea fiscală în corespundere cu art.103 alin.(1) pct.29) din
Codul fiscal.
În aceste situaţii, în Declaraţia privind TVA se vor completa boxele 7, 8 şi 20.
 4.1 Metodologia de determinare a obligaţiilor fiscale aferente accizelor.

Suma accizelor calculate se determină de către subiectul impozabil prin produsul bazei
impozabile la cota accizelor.

Cotele accizelor, conform anexelor la titlul IV Accize, se stabilesc:

 În sumă absolută la unitatea de masură a mărfii;

 Ad-valorem în procente de la valoare mărfurilor, fără a ține cont de accize și TVA, sau
de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luând în considerare impozitele și taxele ce
umează a fi achitate la momentul importului fară a ține cont de accize si TVA.

Вaza impozabilă a accizelor poate fi exprimată în unitați naturale sau în unități valorice,în funcți
e de tipul cotei accizelor. Вaza impozabilă a accizelor este exprimată în etalon:

a) natural: litri, tonă, m3, bucăți, dacă сota accizelor este stabilită în sumă absolută la o unitate d
e masură a mărfii (lei, euro);

b) valoric, dacă cota accizelor este stabilită în procente, numită ad-valorem;

Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi una din urmatoarele:

 Valoarea mărfii , farӑ TVA și accize, la livrarea lor din încӑperea de acciz sub orice for
mă: vânzare, transmitere cu titlu gratuit, în contul retribuirii muncii donare, consum inte
rn, transmitere spre prelucrare etc .;
 Valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor importate ,determinată conform legislație
i vamale, fiind valoarea care include cheltuielile de transport , cheltuielile de asigurare
alte cheltuieli aferente procesului de aprovizionare , precum și impozitele și taxele care
urmează a fi achitate la import, fară TVA și accize.

În cazul în care mărfurile supuse accizelor se livrează, se importă într-o formă ce nu corespu
nd unitaților de masură, în care sunt stabilite cotele accizelor, impozitarea se efectuează pe baza
cotelor aprobate, recalculandu-se volumele în unitatea de masură dată sau în funcție de conținutu
l de alcool absolut.

Cel mai simplu se calculează accizele pentru mărfurile la care cotele sunt stabilite în sumă absolu
tă la unitate de masură (litru, tonă, buсӑți), cum ar fi produsele alcoolice, produsele petroliere.
Exemplul 1.

Întreprinderea de producție ÎM Efes Vitanta Moldova Brewery "SA a produs și a expedi

at din încăpere de acciz 2000 de sticle de bere cu volum unitar de 0.5 litri. Cota accizului pentru
1 litru este de 2.9 lei. Formula de calcul a accizelor este cantitatea (în litru) * cota accizelor pe
unitate.

Suma accizelor calculate este de 2900 lei (2000*0,5*2,9)

Pentru unele mărfuri (caviar , articole de giuvaergerie,parfunuri blănuri ), cotele accizelor sunt st
abilite în procente din valoare marfurilor (farӑ accize și TVA).

Exemplul 2.

Entitatea "Beta" SRL a produs si a expediat din incaperea de acciz 500 de sticle de parfu
m cu volum unitar 0,3 litri și prețul de 310 lei bucata., făra TVA și accize. Cota accizului este d
e 30% din valoarea mărfii.

Formula de calcul al accizelor este valoarea (în lei) * cota accizelor în procente

Suma accizelor calculate este de 46,500 lei (500 * 310 * 30: 100).

Băuturile alcoolice pot avea diferit continut de alcool, de accea, acesta este luat în considerare la
calcularea accizelor.

Exemplul 3.

Entitatea de producție "Vismos" a produs și a expediat din încăperea de acciz 1200 de sti
cle de divin cu volum unitar de 0.5 litri si cu conținut de alcool de 40%. Taxa accizului este de
115,02 lei lei /%vol/litru.

Formula de calcul al accizelor este: cantitatea (în litri) * concentrația alcoolică * cota accizelor
unitară , deci suma accizelor este de 27 604,8 lei (1200 * 0,5 * 0,4 * 115,02 lei).

Acizele la mărfurile importate se determinaӑ рrin recalcularea valorilor exprimate în valută străin
a, în lei moldovenești, luând în considerare impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la mome
ntul importării (fara accize și TVA). Calculele se efectueaza în lei la cursul valutar oficial al BN
M stabilit la ziua calculării. Accizele la marfurile importate se calculează și se achită de către su
biecții impunerii, pană la depunerea declarației vamale concomitent cu achitarea taxelor vamale.

Exemplul 4.

Un agent economіс importă 50 de videocamere, având la preț de procurare conform invoi

ce de 120 euro unitateа. Сostul servicilor de transport este de 180 euro. Taxa vamală - 10%, taxa
pentru proceduri vamale - 0.4%, iar accizele – 5%. Сursul de schimb oficial al 1 euro - 22.1504 l
ei. Baza de impozitare a accizelor este formată din valoarea în vamă, taxa vamală si taxa pentru
procedurile vamale.

Valoarea în vamă = (prețul unitаr * сantitate * сursul de schimb valutar) + (cheltuielile d

e transport și de asigurare * сursul de schimb valutar) = (50 buc * 120 euro * 22.1504) + (180 *
22.1504) = 132 902.4 lei + 3987,07 = 136889.47 lei.

Taxa vamală - 10% * Valoarea în vamă = 10% * 136 889.47 = 13 688.95 lei.

Taxa pentru proсeduri vamale = 0.4% * Valoarea în vamă = 0.4% * 136 889.47) = 547.56 lei.

Вaza de impozitare a accizelor =(valoarea în vamă+taxa vamală+ taxa pentru produceri vamale)
= (136 889.47+ 13 688.95+ 547.56)= 151 125.98 lei.

Suma accizelor= 151 125.98 lei x 5% = 7556.30 lei

Modul de calculare a accizelor la țigaretele cu filtru prevede umatoarele particularități:

La țigaretele cu filtru(poziția tarifară 240220), accizele se calculeazză ca sumă a accizei, determi

nate prin aplicarea cotei stabilite în sumă absoluta la volumul în expresie naturală(1000 buc.) la
momentul expedierii din încăperea de acciz sau la momentul importării și a accizei determinate p
rin produsul cotei ad-valorem în procente stabilite la prețul maхim de vânzare cu amănuntul.

Vânzarea către consumator a țigaretelor cu filtru trebuie să aibă loc la un preț ce nu va d

epăși prețul maxim de vânzare cu amănuntul, stabilit și declarat de plătitorul de accize.

Pretul maxim de vânzare cu amănuntul este prețul la care produsul a fost vândut altor persoane
pentru consum final și care include toate impozitele și taxele. Acest preț maxim pentru orice mar
că de țigarete cu filtru se stabilește de persoanele care produc țigarete cu filtru în RM (producator
ul local) sau care importa țigarete cu filtru și se înregistrează în modul stabilit de guvern.

Se interzice vânzarea de către alte persoane a țigaretelor cu filtru, pentru care nu au fost stabilite
și declarate prețuri maxime de vânzare cu amănuntul sau la un preț, ce depășește prețul maxim d
e vânzare cu amanuntul.

În conformitate cu art. 123 '(3) din CF prețul maxim de vânzare cu amanuntul țigaretele c
u filtru se înregistreaza conform modului stabilit de Guvermul RM. Prin Hotararea nr. 1516 din
29 decembrie 2007, ”Privind modul de înregistrare a prețurilor maxime de vânzare cu amӑnuntul
la țigaretele cu filtru ", Guvernul a stabilit modul de declarare a prețurilor maxime de vânzare cu
amănuntul pe fiecare categorie de subiect responsabil de acestea .
 Astfel, prețul maxim de vânzare cu amănuntul a țigaretelor cu filtru se stabilizează de căt
re plătitorii accizelor (producatori sau importatori de țigarete cu filtru) pentru un pachet (o unitat
e de ambalaj de vânzare cu amanuntul) a țigaretelor cu filtru, separat pe fiecare marcă ) prin prez
entarea Declarației privind prețul maxim de vânzare cu amanuntul la țigaretele cu filtru cel târziu
cu 20 de zile calendaristice pîna la luna începând cu care se vor aplica prețurile maxime de vânza
re cu amanuntul la țigaretele specificate în declarație.

Pentru înregistrarea prețurilor maxime de vânzare cu amanuntul a țigaretelor cu filtru de

producție autohtona, platitorul de accize –producătorul , este obligat să prezinte la IFPS declarați
a privind prețurile mахime de vânzare cu amănuntul la țigaretele cu filtru fabricate.

Pentru înregistrarea prețurilor maxime de vânzare cu amanuntul a țigaretelor cu filtru de i

mport, precum și a țigaretelor cu filtru procurate de la agenții economici, situați pe teritoriul Rep
ublicii Moldova, dar care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, plătitorul de accize – import
atorul sau cupărătorul este obligat să prezinte declarația organului vamal.

Exemplul 5.

Entitatea "Omega" SRL a produs, în anul 202X, 30 000 de pachete de țigarete cu filtru a câte 2
0 de țigarete fiecare. Prețul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este
17 lei/pachet. Accizele reprezintă 715 lei / 1000 bucți + 13%.

Suma accizelor care trebuie calculată în cazul țigaretelor este formată din două componente:

 Accize în sumӑ absolută la 1000 de țigarete;

 Accize ad-valorem.

Suma accizelor în sumă absolutӑ = Cantitatea exprimată în unități de o mie de țigarete * acciz
a unitară la 1000 de tigarete= 30000 * 20: 1000 * 715= 429 000 lei.

Suma accizelor ad-valorem = Baza de impozitare *13%

Baza de impozitare este dată de valoarea țigaretelor la prețul maxim de vânzare cu amănuntul d
eclarat de producător.

Valoarea la prețul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = prețul maxim de vânzare cu amă
nuntul declarat * cantitatea =17 x 30000 = 510 000 lei.

Suma accizelor ad-valorem =510000*13% = 66 300 lei

Suma totală a accizelor = 429 000+ 66 300= 495 300 lei.

 În сazul când marfurile supuse accizelor sunt livrate fară plată (în calitate de cadou), aciz
ele se aplica în mod general.

Obligația de plată apare la expedierea (transportarea) din încăperea de acciz și sau la efe
ctuarea devamării privind marfurile supuse accizelor. În conformitate cu (punct4) din art. 119 al
CF, expedierea (transportarea) mărfurilor accize reprezintă deplasarea, transmiterea marfuril
or supuse accizelor din încăperea de acciz. Cu alte cuvinte, în cazul când marfurile accizate parӑ
sesc încӑperea de acciz, această situație reprezintă expedierea (transportarea) mărfurilor din înca
perea de acciz. Potrivit prevederilor art. l19 pct. 3) din CF, înсӑperea de acciz este totalitatea l
ucrurilor ce aparțin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritorile, terenurile sau al
te locuri, care sunt situate separat, determinate în certificatul de acciz , unde mărfurile supuse acc
izelor se prelucrează și / sau se fabrică, se expediază (se transportă ) de către subiecti impunerii.
În conditile acțiunii punctului 3) din art. 119, clădirile, încӑperile, teritoriile, terenurile, orice alte
locuri, care sunt situate separat, fac pare din încapereа de acciz. Astfel, încaperile respective con
stituie părți componente ale uneia și aceleiași încӑperi de acciz , care urmeaza a fi reflectate în ce
rtificarul de înregistrare ca plătitor de accize.

În conformitate cu prevederile art. 97 (3) din CF, valoarea impozabila cu TVA înclude su
ma totală a tuturor impozitelor și taxelor, care urmeaza sa fie achitate, cu exepția TVA. Astfel, î
n factura fiscală eliberată de subiectul impunerii la transmiterea dreptului de proprietate până la s
coaterea marfurilor accizate din incăperea de acciz urmează să reflecte și suma accizelor aferente
mărfurilor ce se comercializează. Totodată, obligația de achitare a accizului la subiectul impuner
ii lipsește la acel moment, dat fiind faptul cӑ nu se respectă condiția stipulată la art. 123 lit.b din
CF. El va fi obligat să achite accizul la momentul scoaterii nemijlocite a mărfurilor din încӑpere
a de acciz.

În baza contractului de păstrare a mărfurilor, entitatea, la care ele se păstrează, va elibera entitați
i-proprietar factura fiscală pentru serviciul prestat.

Exemplul 5.

Entitatea ”Gama "SRL, producator de mărfuri supuse accizelor, expediază vin spre imbu
teliere entității,"Beta "SRL.

Entitațile au încheiat un contract de păstrare a vinului depozitat la depozitul entității ”Gama" S

RL .

La 20 mai, a fost emisă factura de vânzare a 25 000 de litri, din care au fost expediate doar 15
000 litri. Cota accizului este de 16,54 lei la un litru. Prețul de vânzare, inclusiv TVA este 36 lei.
În baza celor expuse, entitatea "Gama" SRL, producator de mărfuri supuse accizelor, va înregist
ra datorii față de buget:

 TVA-150 000 lei (25 000 litri x 36 lei x 20%: 120%).

 Аccize-248 100lei (15 000 litri x 16,54 lei).

Deși factura fiscală este emisă la suma totală de 900 000 lei (25 000 * 36), datoria privind
accizele se înregistrează doar de la cantitatea de vin expediată din datoria privind accizele din î
ncaperea de acciz diferența constituie datorii preliminare. Ulterior,la livrarea de diferențe de vi
n din încăperea de acciz se va emite factura privind marfa expediată de la păstrare, în care, la r
ubrica "Documente anexate", va inscrie datele referiloare la documentul de plată a sumei accizu
lui anterior calculat în factura fiscală eliberata inițial.

Subiectul impozabil cu acciz (locatar), care arendează o încapere de la un alt subiect impo
zabil cu acciz (locator), dispunând de contractul de arenda, confom art. 126 din CF, umează să pr
ezinte inspectoratului fiscal de stat de la locul de înregistrare cererea de solicitare a efectuarii mo
dificarilor în certificatul de acciz în care declară locul încaperii de acciz , adresa acestuia, proprie
tarul încăperii arendate (denumirea, codul fiscal, adresa juridica, telefonul) și termenul de valabil
itate contractului de arendă. Concomitent, agentul economic respectiv urmeaza să prezine sche
ma amplasarii locului arendat și aduce spre cunostință formele și metodele de control, a caror apl
icare asigură integritatea marfurilor supuse accizelor, inclusiv la expedierea lor dintr-o incapere d
e acciz într-o altă tot a lui, dacă aceste încăperi se afla pe teritorii diferite. În cazul în care mai
multi agenti economici folosesc una și aceeși încӑpere de acciz pentru prelucrarea si / sau fabrica
rea mărfurilor supuse accizelor, în temeiul art, 126 (6) din CF, organul Serviciului Fiscal de Stat
este obligat sa determine in mod independent, subiectul (subiectii) impunerii responsabil (respon
sabili) de achitarea accizelor, in modul stabilit de Serviciul fiscal de stat.

În conformitate cu art. 123 (1) obligația de achitare a accizelor la bugetul de către subiecții impu
nerii se pastrează si in cazul mișcarii interne, daca lоcurile de destinatie nu reprezinta încăpere d
e acciz, adicӑ nu sunt specificate în certificatul de acciz.

Potrivit prederilor. 123 (1) lit.a) din CF, achitarea accizelor la buget pentru marfurile accizate, e
xpediate (transportate) din încӑperea de acciz, se efectuează indiferent de apartenența marfurilor
respective. Adică, dacă în încaperea de acciz a unei companii la subiectul impunerii ce este de în
registrat ca subiect al impunerii cu accize căruia îi aparține încăperea de acciz.

Porivit art.4 alin. (5) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului IV din CF nr. 1054-X
IV din 16.06.2000, pentru mărfurile supuse accizelor expediate (transportate) și livrate de către p
ersoane juridice și fizice rezidenți, aflați pe teritoriul Republic Moldova , care nu au relații fisc
ale cu sistemul ei bugetar, persoane juridice și fizice rezidențiale aflate pe teritoriul Republicii
Moldova, care au relații fiscale cu sistemul ei bugetar accizele se achită până sau la trecerea post
urilor vamale interne .

În conformitate cu art. 4 alin. (6) din Legea pentru punerea în aplicare a Titllului IV din C
odul fiscal nr. 1054-XIV din 16.06.2000, la subiecții impunerii, care, la fabriсarea în încaperea l
or de accize a mărfurilor nesupuse accizelor, utilizează, în calitate de materie primă, mărfuri prop
rii supuse accizelor pentru care nu există documente justificative privind achitarea accizelor , ap
are obligatia de calculare și achitarea accizelor aferente materiei prime utilizate . Obligatia de a
chitare a accizelor pentru mărfurile supuse accizelor, folosite în procesul de fabricare a acetora ,
apare la expedierea din încăperea de accize a marfurilor nesupuse accizelor și doar la livrarea pe
terintoriul Republicii Moldova.

Ca documente ce confirmă plata accizelor se consideră ordinul de plată, avizul de plată a

postului fiscal și factura cu stampila postului fiscal. Pentru ca accizele sa nu fie calculate si achit
ate la livrarea ulterioara, întreprinderile importatoare sau care procură de la agenții economici ce
n-au relații cu sistemul bugetar al țării trebuie să indice în factura la compartimentul, "Documete
nte anexate" numarul ordinului de plată, a avizului de plată în baza cărora s-a făcut achitarea.

Suma accizelor de achitat la buget este calculată ca diferența dintre suma accizelor încas
ată sau neîncasată si suma trecuta in cont de intreprindere producator in condițiile indicate de leg
islatia fiscala. In caz dacӑ suma accizelor primite sau de primit e mai mica decat suma accizelor
trecut in cont, diferența reprezintă suma accizelor trecută la cheltuielile perioadei.

Perioada fiscală privind accizele este luna calendaristică, începând cu prima zi a lunii. P
erioada fiscala pentru acсize e valabilă și pentru agenții economici care nu sunt înregistrați ca su
bieсti impozabili cu accize. Documentele primare privind evidența accizelor includ factura fiscal
a privind mărfurile supuse accizelor procurate sau livrate , declarații vamale la import și export ,
chitante fiscale, avize de plata vamala, ordine de plată. Comparativ cu mecanismul de aplicare și
utilizare a documentelor privind TVA, рentru reflectarea accizelor nu sunt obligatorii intocmirea
și eliberarea unei facturi de formă fixă specială, expedierea (transportarea) distilatelor obținute p
e baza de vin (distilatul pentru divin, destiltul de vin, distilatul de tescovina de struguri, distilatul
de drojdie de vin, alcoolul calic de origine viti-vinicolă) de la expeditor pana la utilizare final est
e însoțit în mod obligatoriu, de factura de insotire, aprobat de Guvern, și contrasemnarea acestei
a de către organul fiscal teritorial, la expedierea și la sosirea distilatului obținut pe bază de vin la
utilizatorul final.
Pe lângă documetele primare și centralizatoare în care sunt reflectate suma accizelor , subiecții i
mpozabili sunt obligați să țină registrul de evidență a mărfurilor ce sunt expediatе, după о form
ӑ fixӑ stabilita de legislativelația în vigoare. Acest registru este ținut pentru fiecare loc din încăp
erea de acciz. În acest registru, se reflectă toate livrările de marfă supuse accizelor, inclusiv cele
scutite sau neimpozabile, mișcarile în interiorul încӑperii de acciz.

4.2 Contabilitatea accizelor aferente procurărilor de mărfuri supuse accizelor în scopul

consumului intern sau revânzării

Agenții economici,inclusiv întreprinderile prelucrătoare/producătoare sau comerciale, pot

utiliza mărfurile supuse accizelor procurate,total sau parțial,pentru necesități interne. La
procurarea mărfurilor supuse accizelor, pe piața internă sau prin import în scopul revinderii lor
ulterioare, suma accizelor calculată este inclusă în prețul de procurare a mărfurilor supuse
acciizelor. Subiectul impunerii, privind art.125(1) din CF, i se permite trecerea în cont a
accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor ce au fost utilizate în procesul de prelucrare și/sau
de fabricare pentru obținerea altor mărfuri supuse accizelor. Astfel, în cazul în care ele nu au fost
utilizate în procesul de producție, atunci la subiectul impozabil lipsește dreptul la trecerea în cont
a accizelor aferente lor.

Suma accizelor achitată sau de achitat se include în costul mărfurilor supuse

accizelor,înrgistrându-se formula contabilă:

Debit 217 ,,Mărfuri” sau 211,,Materiale”

Credit 521 ,,Datorii comerciale curente” sau

Credit 544 ,,Alte datorii curente’’

Exemplu : Întreprinderea în comerț ,,Fidesco”SA a procurat de la ÎM ,,Efes Vitanta Moldova

Brewery”SA 1 000 de sticle de bere cu volumul unitar de 0,5 litri. Cota accizului pentru 1 litru
este de 2,9 lei. Prețul de procurare - 8 lei sticla, inclusiv TVA.

Suma accizelor calculate este de 1 450 lei (1 000 x 0,5 x 2,9).

La valoarea indicată în factura fiscală de procurare, se întocmeșt formula contabilă :

Debit 217 ,,Mărfuri” – 6 670 lei

Debit 217 ,,Mărfuri” – 1 450 lei ( la suma accizelor)

Debit 534,,Datorii față de buget”, subcontul 5344,,Datorii privind taxa pe valoare adăugată” –
1 330 lei
Credit 521 ,,Datorii comerciale curente” – 9 450 lei (la suma totală a datoriei)

Subiectul impunerii, care importă mărfuri supuse accizelor, efectuează inventarierea

stocului de mărfuri supuse accizelor (pozițiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208,
240210000,240220, 240290000,2403), în termen de 45 de zile calendaristice, de la data ultimei
modificări de majorare a cotei accizelor.

Stocul de mărfuri accizate enumerate mai sus este impozitat cu accize la diferența de cote
dintre cota modificată și cota anterioară modificării. Achitarea accizului calculat la stocul de
mărfuri accizate se efectuează până pe data de 25 a lunii următoare celei în care urma să aibă loc
inventarierea.

Declararea accizului se face prin Declarația privind suma accizelor calculate la stocul
de mărfuri supuse accizelor, atribuite la pozițiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208,
240210000, 240220, 240290000,2403 (Forma TBDSA 15) calculat la stocul de mărfuri se
efectuează în termen de până pe data de 25 a lunii următoare celei în care urma să aibă loc
inventarierea conform formularului și în modul stabilit de Ministerul Finanțelor.

Suma accizului calculat la stocul de mărfuri supuse accizelor, conform prezentului

articol, este deductibilă și se raportează la cheltuielile perioadei.

În cazul când importatorul execută importul în scopul revinderii mărfurilor, suma

accizelor se include în valoarea de procurare a mărfurilor.

Accizele la mărfurile importate se determină prin recalcularea valorii în lei

moldovenești, luând în considerare impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la momentul
importării (fără accize și TVA). Calculele se efectuează în lei la cursul valutar stabilit official la
ziua calculării. Accizele la mărfuri importate se calculează și se achită de către subiecții
impunerii, concomitent cu achitarea taxelor vamale. În cazul în care, pentru importul de mărfuri
nu se percepe taxă vamală, mărfurile se consideră importate, ca și cum ar fi fost supuse taxei
vamale, cu respectarea reglementărilor stabilite de legislația vamală pentru regimul de import.

Pentru a determina suma accizelor, pe care trebuie să o plătească agentul economic, se

impune determinat baza de impozitare a accizelor. Aceasta este formată din valoarea în vamă,
taxa vamală și taxa pentru procedure vamale – în cazul aplicării cotei ad-valorem sau indicii
cantitativi ai mărfurilor- în cazul aplicării cotei în sumă absolută.

În cazul când întreprinderea efectuează mișcarea internă de mărfuri supuse accizelor pot
aparea doua situații .
  Mărfurile se deplasează de la un loc al încaperii de acciz în altul de exemplu (din secția
de producere la depozit). În acest caz obligația de calculare și achitare a accizelor lipsește
. Condiția de bază pentru neachitarea accizelor la expedierea mărfurilor dintr-un loc al
încăperii de acciz în alt loc al ei o constituie faptul că ambele puncte de mișcare să fie
specificate în certificatul de acciz al subiectului impunerii.
 Mărfurile se deplasează în locuri care nu reprezintă încapere de acciz. De exemplu :
mișcarea mărfurilor supuse accizelor de la depozitul entității în magazinele specializate
proprii (săli de degustare ) .În asemenea situații apare obligația de achitare a accizelor la
buget de către subiecții impunerii la momentul scoaterii din încăperii de acciz deoarece
magazinele specializate proprii (sălile de degustare) nu dețin calitatea de locuri
specificate în certificatul de acciz și respectiv și deplasarea lor în aceste locuri nu poate fi
privită ca mișcare în interiorul uneia și aceiași încăpei de acciz . Aceste operații se
califică drept scoatere a mărfurilor din încaperea de acciz fapt ce condiționează situația
de achitare a accizelor la momentul transmiterii marfurilor respective în sălile de
degustare sau spre vânzate în magazinele specializate .

Livrarea mărfurilor supuse accizelor

Consum Mișcarea
Vânzarea Export
intern internă
Scutirea de plată a
În interiorul încăperii de Cu scoaterea din
Produse proprii accizelor cu condiția
acciz - nu apare încapere de acciz -
achiziționate , apare existenței
obligația privind apare obligația privind
obligația privind documentelor stipulate
accizele . accizele
accizele la art. 125 alin.4

Mărfurile supuse Locul destinației nu Făra scoaterea de

accizelor procurate - nu este încapere de aciz - încăpere de acciz - nu
apare obligația privind apare obligația privind apare obligația privind
accizele acizele accizele

Raportul pe care magazinul îl prezintă zilnic servește ca bază pentru calculul sumei impozitelor
incluse în suma vânzarilor . La calculul sumei accizelor se ia în considerare soldul mărfurilor
supuse accizelor existente în magazine din ziua luna precedentă.

La suma accizelor calculate la vânzarea mărfurilor supuse pe piața internă și expediate din
încaperea de acciz se inregistrează

Dt 221 „Creanțe comerciale ”

Ct 534 „Datorii față de buget ” subcontul 5345 „Datorii privind accizele ”

Dacă mărfurile supuse accizelor sunt vândute dar nu sunt expediate din încăperea de acciz
(rămân la păstrare sau ridicate în alta lună decât cea în care are loc vănzarea ) , atunci vânzătorul
emite factura fiscală indicând toată informația privind tranzacția inclusiv TVA și accizele iar în
contabilite nu înregistrează obligația privind accizele .

În cazul vânzărilor de mărfuri supuse accizelor către întreprinderile ce nu au relații cu

sistemul ei bugetar vânzătorul este obligat sa achite accizele pâna la efectuarea transportării din
încăperea de acciz .

Întreprinderea comercială poate procura mărfuri supuse accizelor sau primite în comision
în scopul revinderii , în cazul în care în documentele marfare însoțitoare nu este indicată
informația privind achitarea accizelor la fazele anterioare de mișcare a mărfurilor supuse
accizelor (importate , livrete de la producător) , întreprinderea comercială este obligată să
calculeze la vânzarea ulterioară a acestora , la suma accizelor calculate la livrarea mărfurilor
supuse accizelor procurate fără documente care confirmă achitarea accizelor , se întocmește
acceași formulă contabilă întocmită la punctul precedent .

Atât TVA cât și accizele sunt impozite indirecte care se aplică asupra circulației de mărfuri .
Succesiunea de aplicare este următoarea : mai întâi sunt calculate accizele apoi suma TVA de la
valoarea de vânzare , inclusiv accizele .

4.3 Particularități ale întocmirii și prezentării

Declarației privind accizele
Declarației privind accizele este un raport fiscal, care are scopul calculării și prezentării
informației privind suma accizelor, în raport cu caracteristicile mărfurilor supuse acccizelor,
pentru o perioadă fiscală determinată.
În conformitate cu art.120 lit.a) și art.127 din CF, sunt obligați să prezinte Declarației
privind accizele:
a) Persoanelor juridice și persoanelor fizice care prelucrează și/sau fabrică mărfuri supuse
accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, înregistrate ca plătitor de accize;
b) Subiectul care desfășoră activitate de întreprinzător și care nu este înregistrat în calitate
de subiect al impunerii cu accize, dar care solicită restituirea accizelor în conformitate cu
CF.
Sub aspect structural, Declarația privind accizele nu are comportimente separate, doar că
informația poate
fi grupată:
 1. Informație juridică aferentă entității:denumire,adresa juridică, cod fiscal, numărul
certificatului de acciz, perioada;
2. Informație cantitativă și calitativă privind marfa supusă accizelor și cotele accizelor;
3. Informație privind accizele calculate la marfa supusă accizelor livrată;
4. Informație privind accizele achitate;
5. Informație privind accizele de achitat la buget.
Declarația privind accizele se prezintă până la data de 25 a lunii, care succedă luna în
care a fost
efectuată extindierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor.
Declarația privind accizele se întocmește într-un exemplar, în baza informației din
Registrul de evidență a mărfurilor supuse accizelor expediate (transportate), care se
completează în baza facturilor sau facturilor fiscale. Pentru documentarea accizelor nu e necesară
o factură specială, ci numai un registru de formă fixă.
După cum se vede, Declarației privind accizele este formată din 10 coloane, fiecare
conținând informație, pe care subiectul impunerii urmează să o înscrie, și anume:
 În coloana 1: se indică numărul de ordine al mărfii supuse accizelor;
 În coloana 2: se prezintă denumirea mărfii supuse accizelor expediate (transportate);
 În coloana 3: se relevă poziția tarifară a mărfii supuse accizelor, conform Nomenclaturii
combinate a mărfurilor, specificată în coloana 1 din anexa la Titlul IV al CF;
 În coloana 4: se arată codul de clasificare a veniturilor bugetare;
 În coloana 5: se indică volumul mărfii în expresie naturală, în cazul în care baza
impozabilă se determină în expresie naturală, conform Titlul IV al CF, indicând
impozabilă se determină în expresie naturală conform anexei la Titlul IV al CF;
 În coloana 6: se reflectă valoarea mărfii fără TVA și accize, în unități monetare naționale,
în cazul în care baza impozabilă se determină în expresie valorică, coform Titlul IV al
CF.
La completarea Declarației privind accizele, subiectul impunerii face înscrierile
corespunzătoare
doar într-una din coloanele 5 sau 6, în funcție de tipul cotei accizului aplicat;
 În coloana 7: se indică cota accizului stabilită ad-valorem, în procente de la valoarea
mărfii fără TVA și accize, sau cota accizului stabilită în sumă absolută la unitatea de
măsură a mărfii supuse accizelor, conform anexei la Titlul IV al CF;
 În coloana 8: se arată suma accizului calculată prin aplicarea cotei accizului aferente
mărfii supuse accizelor, aplicată la una din bazele impozabile indicate în coloana 5 și 6.
  În coloana 9: se indică suma accizului achitată pentru mărfurile supuse accizelor utilizate
în procesul de prelucrare și/sau de fabricare a altor mărfuri supuse accizelor, urmând a fi
trecută în cont la momentul extinderii (transoprtării) mărfurilor finite supuse accizelor din
încăperea de acciz sau urmând a fi restituită;
 În coloana 10 : se relevă suma accizului destinată virării la buget, calculată ca diferența
dintre coloana 8 și coloana 9. În cazul în care suma accizului achitată la mărfurile supuse
accizelor, utilizate în procesul de prelucrare și/sau de fabricare pentru obținerea altor
mărfuri supuse accizelor, reflectată în coloana 9 a Declarației, depășește suma accizului
calculată la mărfurile supuse accizelor expediate din încăperea de acciz, reflectată în
coloana 8 a Declarației, înscrierea rezultatelor cu semnul ,,minus” în coloana 10 nu se
admite;
Corectări și radieri la completarea Declarației privind accizele nu se admit.
Declarația privind accizele se semnează de către conducătorul și contabilul-șef ai
subiectului impozabil și se prezintă la Inspectoratul Fiscal de Stat într-un exemplar unic.
În cazul în care sortimentul de mărfuri supuse accizelor, expediate(transportate) din
încăperea de acciz a subiectului impozabil sau procurate de persoane fizice și juridice fără
confirmarea documentară a achitării accizelor și ulterior comercializate, nu poate fi înscris într-
un singur formular al Declarației, mărfurile se reflectă detaliat într-o anexă la Declarație, având
același conținut și care se completează în modul respectiv.
În luna efectuării livrării de export,care sunt scutite de acciz, în Declarația privind
accizele , nu se fac înscriere cu privire la volumul de mărfuri exportate.
În formularul Declarației, se trec doar sumele totale calculate pentru mărfurile supuse
accizelor expediate (transportate) din încăperea de acciz, care fac parte din componența fiecărui
cod separat de clasificare a veniturilor bugetare, completând astfel coloana 4, 5 sau 6 ,8 , 9 și 10.
Înscrierile aferente livrărilor de export se introduc în Declarația privind accizele pentru
perioada fiscală, în care s-a asigurat îndeplinirea cerințelor stipulate în art.125 alin.(4) din Titlul
IV al CF.
Astfel, în coloana 2 a Declarației, se înscrie cuvîntul export , iar în coloana 4, 5 sau 6 și 9,
pentru fiecare cod de clasificare a veniturilor bugetare, se înregistrează datele corespunzătoare.
Dacă, în luna expirată, subiectul impunerii nu a avut volum circulant impozabil,acesta
prezintă inspectoratului fiscal, în termenul stabilit pentru prezentarea calculelor, Declarația
privind accizele, indicînd valoarea zero la indicatorii specificați.
În cazul returului de mărfă supus accizului, în confirmitate cu prevederile (pct.11
subpct.12) din Regulamentul privind modul de solicitare a certifificatului de acciz, de completare
a declarației privind accizele și modul de evidență a mărfurilor supuse accizelor expediate
(transportate) din încăperea de acciz, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.834 din 18.12.2009, în
Declarația privind accizele, se admite înscrierea rezultatelor cu semnul minus doar în cazul
reflectării, în acesta, a returului mărfurilor impozabile cu acciz subiectul impozabil cu accize.
Înscrierea datelor privind returul se efectuiază într-un rând separat al Declarației , în funcție de
necesitate, reflectîndu-se cu semnul minus indicatorii de la coloanele 5,6,8,9 și 10. În partea ce
ține de dreptul trecerii în cont a accizului, este de menționat că, în conformitate cu prevederele
art.125 (1) din CF, subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la
mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare și/sau de fabricare pentru obținerea
altor mărfuri supuse accizelor. Prin urmare, dacă mărfurile accizate returnate, ulterior, se
expediază din încăperea de acciz, atunci accizul achitat pentru mărfurile accizate utilizate în
procesul de prelucrare și/sau de fabricare pentru obținerea mărfurilor expediate supuse accizelor
se trece în cont.
5.1 Corespondenţa conturilor privind calcularea taxei vamale şi a taxei pentru executarea
procedurilor vamale.

Următoarea etapă în efectuarea operațiunilor de import și export, care este specifică

numai acestor operațiuni este procesul de vămuire a bunurilor importate/exportate. Toate
bunurile importate şi exportate, în momentul trecerii frontierei de stat, trebuie declarate în vamă
în conformitate cu legislația vamală. Trecerea frontierei vamale este introducerea și scoaterea, de
pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, a mărfurilor și mijloacelor de transport, inclusiv și
prin expedieri poştale internaționale, prin conducte şi linii de transport electric. Nedeclararea şi
neprezentarea bunurilor trecute prin punctele de control se califică drept contravenție sau
infracțiune.
Declararea bunurilor materiale (mărfurilor şi obiectelor, unităților de transport ş.a), care
aparțin persoanelor fizice şi juridice, se efectuează de către persoanele care trec aceste bunuri
materiale peste frontiera vamală, sau de către alte persoane fizice și juridice, care au permisiunea
organului vamal pentru înfăptuirea declarări numiți declaranți.
Importul de bunuri materiale cuprinde procedurile:
-prevamale;
-vamale;
-postvamale.
Procedurile prevamale sunt acele proceduri, care trebuie efectuate până la prezentarea
în vamă a documentelor şi sosirea mărfii şi includ:
1. Pregătirea documentelor entității importatoare sau exportatoare, precum: actele de
constituire, certificat de înregistrare de stat, certificat de atribuire a codului unic de
înregistrare şi a codurilor statistice, de confirmare a conturilor bancare, procura etc.,
 care sunt prezentate Serviciului Vamal teritorial pentru înregistrare ca participant la
relațiile economice externe și primirea unui număr de înregistrare. De exemplu,
entitatea ,Transterminal-S" a fost inregistratä la Biroul vamal Ocnița-Sochireni;
2. Pregătirea documentelor referitoare la marfă (contractul de cumpărare-vânzare,
factura (invoice), copia licenței ş.a.;
3. Colectarea informației privind transportul. Se analizeaza posibilitațile de transportare
a mărfii şi se alege cel mai eficient mod de transportare (auto, feroviar, maritim etc.)
din punct de vedere al prețului, duratei transportării, garanțiilor ş.a. Dacă marfa este
transportată cu transportul propriu, se controleaza existența documentelor necesare a
automobilului şi a şoferului pentru ieşirea peste hotarele țării, starea tehnică a
automobilului şi remorcii, se pregătesc documentele de transport internațional. Când
importatorul angajează o firmă de transport pentru primirea încărcăturii, atunci se
colectează informația privind transportul de la întreprinderea în cauză, se negociază
condițiile de transportare și decontare între părți, se încheie contractul. Actualmente,
se practică ca importatorul să comande transportul de mărfuri la expeditori, încheind
cu ei un contract de expediție, prin care expeditorul se obligă, pe contul şi în numele
clientului sau în nume propriu, să încheie un contract de transport şi să perfecteze
actele necesare în vederea efectuării transportării. Clientul, la rândul său, se obligă să
achite remunerația cuvenită (comision) şi costul transportului, în cazul când
expeditorul achită de sine stătător costul transportului. Acest mod de transportare este
folosit în cazul când la importul mărfii se folosesc mai multe tipuri de transport
(maritim, feroviar, auto);
4. Pregătirea certificatelor de calitate, de origine, de conformitate, fitosanitar, veterinar
etc. Se verifică corespunderea mărfurilor ce vor fi importate sau exportate cu
standardele internaționale sau cele naționale utilizate în RM;
5. Pregătirea declarației vamale. Declararea mărfurilor şi a mijloacelor de transport care
transportă mărfurile se efectuează în organul vamal, în care va avea loc vămuirea lor.
Când importatorul va vămui marfa în alt oficiu vamal, decât cel care deține dosarul
firmei, el va avea nevoie să primească un aviz special (permisiune) de efectuare a
vămuirii mărfii. Se alege declarantul şi se încheie din timp cu el un Contract de
prestare a serviciilor de întocmire a actelor vamale şi de declarare a mărfurilor, pentru
ce se informează, când şi la post vamal va sosi marta importata.
Procedurile vamale cuprind următoarele etape:
1. Prezentarea documentelor şi a mărfii serviciului vamal şi controlul acestora
(Contractul, invoice-ul şi licența). Contractul de import sau export se pregateşte în
 orignal şi o copie pentru vama internă. Exportatorul va pregatii în 4-6 exemplare
factura (invoice);
2. Calculul şi plata taxelor pentru proceduri vamale (taxei vamale, pentru vămuire,
TVA etc.);
Procedurile postvamale cuprind perfectarea documentelor de import/export.
Procedura de declarare a bunurilor în vamă presupune stabilirea valorii în vamă
importurilor şi exporturilor şi calcularea plăților in vamă. Valoarea bunurilor în vamă este
valoarea la care se introduc acestea pe teritoriul vamal. Aceasta valoare se declară de declarant
şi/sau este stabilită de către serviciul vamal în declarația vamală. Valoare în vamă este necesară
pentru calcularea și plata taxator vamale, accizelor, TVA precum și în alte scopuri.
Valoarea mărfii în vamă se determină în conformitate cu ,Legea RM cu privire la tariful
vamal" nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu modificările ulterioare şi include șase metode prin
stabilirea:
1) valorii tranzacției cu marfa respectivă ori în baza prețului efectiv plătit sau de plătit;
2) valorii tranzacției cu marfă identică;
3) valorii tranzacției cu marfa similară;
4) costului unitar al mărfii;
5) valorii calculate a mărfii;
6) metodelor de rezervă.
Prima metodă este metoda de bază şi cea mai utilizabilă. În cazul în care metoda
principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică
doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.
Metodele 4-5 pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorința declarantului.
În conformitate cu Legea RM, bunurile, care trec hotarele vamale ale țării sunt supuse
impozitării cu taxe vamale.
Taxa vamală reprezintă o plată obligatorie percepută de autoritatea vamală la
introducerea sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal. Organele vamale aplică câteva tipuri
de taxe vamale:
 ad-valorem, calculată în procente față de valoarea mărfii în vamă;
 specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
 combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1 și 2;
 excepțională, care, la rândul ei, se divizează în:
a) taxa specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producție străină în cantități și în condiții
 care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorului de produse
autohtone;
b) taxa antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri
la prețuri mai mici decât valoarea lor în țara exportatoare la momentul importului, dacă
sunt lezate interesele, sau apare pericolul cauzării prejudicillor materiale producătorilor
autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau
extinderea în țară a producției de mărfuri identice sau similare;
c) taxa compensatorie aplicată în cazul introducerii, pe teritoriul vamal, a mărfurilor la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenții, dacă
sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor
autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piediei pentru organizarea sau
expedierea în tará a producției de marturi identice sau similare.
Taxele ad-valorem şi cea specifică se includ în valoarea impozabilă pentru calcularea
TVA aferentă importului, în timp ce taxa vamală specială nu se ea în considerare la calculul
TVA.
Taxa vamală se calculează și se percepe în baza valorii în vamă a mărfi până la sau la
momentul prezentării declarației vamale, dacă legislația nu prevede altfel.
În conformitate cu Legea privind tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.97 cu modificările
şi completarile ulterioare, nu sunt impuse cu taxe vamale mărfurile, care se află în urmatoarele
regimuri vamale:
 temporar importate în scopuri de prelucrare;
 introduse pe teritoriul vamal şi plasate în depozitele vamale libere;
 importate pentru comercializarea lor în regimul vamal magazin duty-free;
 tranzitul prin teritoriul vamal.
Altă taxa la import este taxa pentru procedurile vamale. Taxa pentru procedurile vamale
poate fi de două tipuri:
a) pentru efectuarea procedurilor vamale. Procedurile vamale reprezintă totalitatea
serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii
şi taxele pentru ele sânt aprobate în conformitate cu legislaţia.
Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se consideră mijloace
extrabugetare şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
Cuantumul, destinaţia şi modul de utilizare a mijloacelor băneşti încasate ca taxă pentru
proceduri vamale sînt stabilite de Guvern.
b) pentru păstrarea mărfurilor. Mărfurile aflate sub controlul vamal până la perfectarea lor
definitivă se păstrează la depozitele vamale sau la depozitele vamale libere ale agenților
economici pentru care se percepe o taxă pentru fiecare zi de păstrare. Mărfurile se păstrează în
regimul vamal nu mai mult de un an sau până la momentul când suma taxelor vamale neplătite
atinge valoarea acestor bunuri.
Mărfurile aflate în depozitele vamale libere nu sunt supuse taxelor vamale, TVA și accizelor,
însă, în momentul transmiteril bunurilor la păstrare, se întocmeşte declarația vamală (temporară),
se impozitează cu taxe pentru efectuarea procedurilor vamale. Din cauză că posesorul
depozitului vamal liber este un agent economic, cheltuielile legate de păstrarea bunurilor în
depozitele vamale libere sunt privite ca acordare de servicii de catre un agent economic.
Există trei variante de achitare la buget a taxelor vamale şi a taxelor pentru proceduri vamale:
plata integrală în avans a taxelor din contul curent al entității; plata taxelor vamale și taxei pentru
procedurile vamale parțial din contul curent. Diferența dintre suma taxelor vamale achitate prin
transfer şi cea calculată efectiv este achitată în numerar; plata taxelor și a taxei pentru proceduri
vamale în numerar la organele vamale în momentul declarării.
Declarantul declară la trecerea frontierei Republicii Moldova bunurile evoluate la valoarea
în vamă.
Ea se determină de către declarant în baza uneia din valorile:
- contractuală (prețul plătit sau care urmează fi platit), prețul bunului identic; pretul bunului
analogic;
- unică a mărfii;
- calcularea a mărfurilor.
Este posibilă determinarea valorii în vamă conform metodei de rezervă.
Valoarea în vamă este calculată conform Legii cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII,
capitolul 3.4 partea a III-a a prezentului manual.
Declarantul declară organului vamal valoarea în vamă a bunurilor introduse pe teritoriul
Republicii Moldova conform uneia din tipitalele (declarațiile):
- DVV-1 - dacă valoarea în vamă este determinată conform metodei 1 ,,Metoda de
evaluare în baza valorii tranzacției cu marta respectivă sau în baza prețului efectiv plătit
sau care urmează a fi plătit";
- DVV-2-când declarantul foloseşte una din metodele 2 -6 stabilite în art. 12- 17 ale Legii
cu privire la tariful vamal în baza:
 2,,Valorii tranzacției cu o marfă identică;
 3,,Valorii tranzacției cu o marfă similară";
 4,,Costului unitar al mărfi1;
 5,,Calculate a mărfii";
 6,,Valorii de rezervă".
 În scopul determinării valorii, în vamă, se aplică termenul ,,locul de introducere",care
exprimă pentru bunurile transportate:
- în traficul aerian - aeroportul de destinație sau primul aeroport pe teritoriul Republicii
Moldova;
- cu alte mijloace de transport - locul de dislocare a punctului de trecere a frontierei
vamale a Republicii Moldova;
- livrate prin poştă - punctul de schimb poştal internațional.
Valoarea în vamă a bunurilor introduse şi cursul valutelor străine se determina la data
acceptării declarației vamale.
Când bunurile importate sunt transportate cu mijloacele de transport propiu, costurile de
transport până la locul de introducere se determină în mărimea costurilor practicate. Aceste
costuri se includ în valoarea în vamă. Dacă bunurile importate până la introducerea pe teritoriul
Republicii Moldova, parțial, au fost deteriorate, prețul inițial din invoice (factura) poate fi
rectificat cu suma pierderilor calculate. Acest fapt este posibil, dacă declarantul prezintă
documentele ce confirmă deteriorările bunurilor cu calculul pierderilor aferente.
Pentru confirmarea valorii în vamă a bunurilor importate, declarantul este obligat să prezinte
organului vamal următoarele date:
- contractul tranzacției de import şi acordurile adiționale la el (dacă au fost încheiate);
- factura comercială (invoice) sau proforma factură;
- documentele bancare de plată sau alte documente în cazul achitării prealabile;
- dcumentele de transport (CMR-scrisoarea de trăsură internațională, Carnetul TIR,
Declarația de tranzit (T1), Air bill (fraht), bill of lading (conosament maritim), Scrisoarea
de trăsură pentru transportul internațional pe cale feroviară) ;
- contractul (comanda) de acordare a serviciilor de transport sau factura de expediție;
- polița sau contractul de asigurare a bunurilor importate (dacă acestea au fost asigurate),
alte documente.

5.2 Contabilitatea impozitului pe bunurile imobiliare.

Impozitul pe bunurile imobiliare reprezintă un impozit local obligatoriu, care urmează a fi

achitat la buget de la valoarea bunurilor imobiliare.
Subiecți ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii
Moldova:
a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul Republicii Moldova:
b) arendaşii care arendează un bun imobiliar agricol proprietate privată, dacă contractul de
arendă nu prevede altfel;
 c) deținătorii drepturilor patrimoniale (drepturilor de posesie, de gestiune şi/sau de
folosință) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii
Moldova;
d) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităților publice şi ale instituțiilor
finanțate de la bugetele de toate nivelurile;
e) locatarii bunurilor imobiliare - în cazul contractului de leasing financiar.
Proprietarii bunurilor imobiliare se consideră subiect al impunerii şi în cazul în care nu
dispune de un document ce ar atesta dreptul de proprietate asupra acestor bunuri.
În cazul în care bunurile se află în proprietate comună, subiect al impunerii este fiecare
proprietar aferent cotei ce-i revine. În cazul contractului de leasing financiar subiect al impunerii
este locatarul.
Obiecte ale impunerii reprezintă bunurile imobiliare, inclusiv terenurile cu diferită destinație,
clădirile, construcțiile, casele de locuit individuale, apartamentele, bunurile aflate la o etapă de
finisare a construcției de 50% şi mai mult rămase nefinisate timp de 3 ani după începutul
lucrărilor.
Baza impozabilă a bunurilor imobiliare o constituie valoarea estimată a acestora. Valoarea
estimată reprezintă valoarea bunurilor imobiliare determinată la o dată anumită, aplicând
metodele de evaluare prevăzute de legislație.
În scopul impozitării bunurile imobiliare, sunt evaluate de către organele cadastrale
teritoriale în baza unei metodologii unice. Pentru bunurile-tip se aplică evaluarea în masă, iar
pentru bunurile imobiliare speciale netipice - evaluarea individuală.
În funcție de destinația bunurilor imobiliare valoarea la preț de piață a acestora se determină
în baza uneia din următoarele metode:
a) analiza comparativă a vânzărilor;
b) veniturilor;
c) cheltuielilor.
Organul cadastral teritorial reevaluează bunurile imobiliare o dată la trei ani.
Cotele minime şi maxime ale impozitului pe bunurile imobiliare sunt stabilite în CF, iar
cotele concrete, în limitele acestora, se stabilesc de către autoritatea reprezentativă a
administrației publice locale (AAPL).
Cotele impozitului, în raport cu baza impozabila, constituie pentru:
a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale,
terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate,
loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele:
– cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
– cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă a
administraţiei publice locale;
1
a ) pentru terenurile agricole cu construcţii amplasate pe ele:
- cota maximă – 0,3% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare;
- cota minimă – 0,1% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.
Cota concretă se stabileşte anual de către autoritatea reprezentativă şi deliberativă a
administraţiei publice locale;
b) pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă,
inclusiv exceptînd garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate şi loturile
întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele – 0,3% din baza impozabilă
a bunurilor imobiliare.
Perioada fiscală pentru impozitul pe bunurile imobiliare este anul calendaristic.
Impozitul pe bunurile imobiliare se calculează:
- pentru persoanele fizice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător, precum şi
gospodăriile tărăneşti (de fermier)- o dată pe an, pe fiecare obiect al impunerii în baza
avizelor de plată ;
- pentru persoanele juridice, persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător cu
excepția gospodăriilor țarăneşti (de fermmierı) anual, în baza calculului de sine stătător,
începând cu 1ianuarie a anului calendaristic.
În caz de schimb al proprietarului bunurilor imobiliare pe parcursul anului, impozitul se
plăteşte numai pe perioada în care proprietarul a deținut bunul sau dreptul patrimonial.
Calculul impozitului pe bunurile imobiliare este prezentat de către persoanele Juridice și cele
fizice înregistrate în calitate de întreprinzător cu excepția gospodăriilor țărăneşti (de fermier)
până la data de 25 iulie a perioadei fiscale, iar pentru bunurile imobiliare dobândite după 30 iunie
- nu mai târziu de data de 25 martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
Întreprinzătorii individuali al căror număr mediu anual al angajaților nu depăşeste 3 persoane
şi nu sunt plătitori de TVA prezintă calculul impozitului pe bunuri imobiliare până la data de 25
martie a perioadei fiscale următoare celei de gestiune.
Conform art. 187 alin. (2) al CF calculul menționat poate fi prezentat în formă electronică.
Subiecții impozabili achită impozitul în părți egale nu mai târziu de 15 august și 15
octombrie anul curent. Dacă subiecții achită suma integrală a impozitului până la data de 30
iunie a perioadei fiscale, ei beneficiază de o reducere de 15%.
Întreprinzătorii individuali neplătitori de TVA, al căror număr mediu de salariati nu
depăşeşte 3 persoane, achită impozitul până la data de 25 martie a anului fiscal.
 Se scutesc (se folosesc de înlesniri) de impozitul pe bunurile imobiliare:
- autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelele;
- societățile orbilor, surzilor şi invalizilor;
- întreprinderile penitenciarelor;
- obiectele de protecție civilă, organizațiile religioase;
- misiunile diplomatice şi oficiale consulare acreditate în RM;
- persoanele de vârstă pensionară, invalizii de gradul I şi II, invalizii din copilărie,
participanții la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale a Republicii
Moldova etc.;
- BNM;
- proprietarii ale căror terenuri sunt ocupate cu rezervați, parcuri dendrologice naționale, de
fondul forestier etc.
Autoritățile deliberative şi reprezentative ale administrației publice locale sunt în drept să
acorde scutiri (sau amânări) la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru persoane juridice
şi fizice în caz de calamități naturale sau incendiu care au afectat semănăturile, plantațile perene,
sau au fost deteriorate, de boală îndelungată sau acces al proprietarului bunurilor imobiliare etc.
Impozitul pe bunurile imobiliare se determină în baza Instrucțiunii cu privire la modul de
completare şi prezentare a Calculului impozitului pe bunurile imobiliare (Forma BIJ-15) (Anexa
nr.2 la ordinul IFPS nr.495 din 10.06.2015), în continuare, Instructiunea nr.495.
De impozitul pe bunurile imobiliare, sunt scutiți proprietarii terenurilor şi loturilor de pământ
ocupate de rezervații cu plantații perene până la transferarea pe rod, de parcuri, destinate
fondului silvic, fondului apelor, cercetărilor ştiințifice etc.
Calculul impozitului pe bunurile imobiliare se întocmeşte în conformitate cu prevederile
Instructiunii nr.495. Acest Calcul include Calculul propriu-zis şi:
 anexa 1 care conține informatia privind impozitul calculat pe subdiviziunile entității;
 anexa 2 care reprezintă informația privind înlesnirile.
Dacă entitatea nu dispune de subdiviziuni, Anexa I nu se completează.
Când bunul imobiliar a apărut sau a ieşit din componența patrimoniului entitäții pe parcursul
anului gestionar, impozitul în cauză se determină prin produsul valorii esmate (la preț de piată),
valorii contabile a bunului imobiliar şi a cotei concrete și/sau a cotei fixe. Rezultatul obținut se
raportează la 365 (366) de zile şi se înmulteşte la numarul de zile pe parcursul cărora subiectul
deține dreptul de proprietate, posesie sau de folosință.
Bunurile persoanelor juridice şi fizice care sunt evaluate de organul cadastral aplică, în
calculul menționat, valoarea de piață a acestor bunuri, iar acele bunuri, care sunt evaluate de
către organele cadastrale, drept bază impozabilă a acestora este valoarea contabilă.
 Pentru a întocmi Calculul impozitului pe bunurile imobiliare anticipat se completează Anexa
1 ,,Informația privind sumele impozitului calculate divizată pe subdiviziunele entității" şi Anexa
2 ,,Informația privind suma înlesnirilor"
În Anexa 1, pe fiecare subdiviziune, se specifică numărul de ordine, codul subdiviziunii
acordat de către SFS și codul localități în care este amplasată subdiviziunea, baza impozabilă a
bunurilor, suma calculată a impozitului, suma înlesnirilor acordate cu excepția reducerilor.
Calculul impozitului din această anexă conține baza impozabilă exprimată valoric sau în ha
in funcție de bunul impozabil, cota impozitării în procente sau în lei, suma impozitului calculat şi
suma înlesnirilor, suma reducerilor acordate, suma impozitului spre lată. Toți aceşti indicatori se
determină pe următoarele grupe de bunuri imobiliare:
1) bunuri imobiliare cu destinație locativă, inclusiv terenurile aferente acestor bunuri;
2) garaje şi terenuri pe care acestea sunt amplasate;
3) loturi întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcții amplasate pe ele;
4) bunuri imobiliare cu destinație agricolă, inclusiv terenurile;
5) bunuri imobiliare, inclusiv terenurile neincluse în grupele 1 -4.
Suma impozitului spre plată la buget se determină astfel: din suma impozitului calculată prin
produsul bazei impozabile și a cotei acestuia (în % sau în lei) se scade suma înlesnirilor şi suma
reducerilor acordate (dacă contribuabilul achită integral suma impozitului anual până la 30 iunie
reducerea constituie 15%).
În Anexa 2, se prezintă lista înlesnirilor oferite prevăzute în art.283 al CF (de Guvern) și în
art.284 al CF (de autoritățile administrației publice locale - calamități naturale, incendi, boală
îndelungată sau deces al proprietarului bunurilor imobiliare etc. Suma înlesnirilor se determină la
fel ca şi impozitul pe bunurile imobiliare în Anexa 1. Ulterior, sumele înlesnirilor din Anexa 2 se
trec în Anexa 1. După completarea Anexei 1, datele calculate se trec în Calculul impozitului pe
bunurile imobiliare (forma BIJ 15).
5.3 Contabilitatea impozitului funciar.

Impozitul funciar reprezintă un impozit pentru pământul de care dispun proprietarii

respecivi, precum și pentru posesorii de drepturi patrimoniale asupra terenurilor respective.

Subiecți ai impunerii cu impozitul funciar, conform art.277 al CF, sunt:

a) proprietarii loturilor de pământ pe teritoriul Republicii Moldova;

b) deținătorii drepturilor patrimoniale asupra terenurilor de pe teritoriul Republicii
Moldova ce se află în proprietatea publică a statului, a unitaților administrativ-
teritoriale;
c) arendaşii (locatarii), care arendează terenuri agricole - proprietate privată;
 Obiect al impunerii cu impozit funciar îl reprezintă terenurile ca elemente patrimoniale
ale proprietarilor sau cele cu drept patrimonial aflate în folosință, gospodărire, conducere
operativă, cum ar fi terenurile:

a) cu destinație agricolă, inclusiv fanețele, păşunile;

b) ocupate cu obiecte acvatice (iazuri, lacuri);
c) pe care sunt plasate fondul de locuințe, loturile de pe lângă domiciliu;
d) destinate entităților agricole, alte terenuri neevaluate de catre organele cadastrale
teritoriale conform valoril estimate ;
e) pe care sunt amplasate clădiri şi construcți, carierele și pământurile distruse în urma
activității de producție, neevaluate de organele cadastrale teritoriale.

Impozitul funciar se determină prin produsul cotei concrete stabilite de către AAPL şi a
numărului de grad-hectare, hectare (a suprafeței terenului) ce aparține persoanei juridice sau
fizice şi se achită astfel:

a) persoanele juridice şi fizice ce desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepția

gospodăriilor tărăneşti (de fermier) - calculează suma anuală a impozitului de sine
stătător şi se prezintă inspectoratelor fiscale teritoriale până la data de 25 iulie a
anului gestionar fiscal ;
b) pentru persoanele fizice, altele decât cele specificate în p.(a), precum pentru
gospodăriile tărăneşti (de fermier) impozitul funciar se calculează de către serviciile
de colectare a impozitelor și taxelor locale ale primărilor ; acest calcul este prezentat
în formă de aviz de plata fiecărei persoane fizice.
Persoanele specificate în p.(a) şi (b) achită impozitul funciar la buget în părți egale la 15
august şi 15 octombrie ale anului fiscal gestionar. Dacă persoana juridică sau fizică achită
impozitul funciar integral până la 30 iunie, atunci ea beneficiază de dreptul la o reducere de 15%
din suma impozitului.
Diapazonul cotelor minime și maxime ale impozitului funciar sunt stabilite in Legea
privind punerea în aplicare a titlului VI din C.F. De exemplu, în anul 2021 diapazonul cotelor în
cauză constituie, pentru terenurile:
a) cu destinație agricolă, cu excepția fânetelor și păşunilor: care dispun de indici
cadastrali- 1,50 lei pentru 1 grad-hectar, care nu dispun de indici cadastrali- 110 lei
pentru 1 ha;
b) destinate fânețelor și păşunilor: care au indici cadastrali - 0,75 lei pentru 1 grad-
hectar, care nu au indici cadastrali -55 lei pentru 1 ha;
c) ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri) - 115 lei pentru 1 ha;
 d) pe care este amplasat fondul de locuințe, loturile de pe lângă domiciliu -în localitățile
rurale 1 leu pentru 100 m2, în localitățile urbane - 2 lei pentru 100 m2, în municipiul
Chişinău şi Bălți -10 lei pentru 100 m2, în celelalte municipii și orăşele - 4 lei pentru
100 m2;
e) terenurile din extravilanul localității destinate întreprinderilor agricole, alte terenuri
neevaluate de către organele cadastrale:
- în oraşe și în localități rurale - 10 lei pentru 100 m2;
- în municipiile Chişinău și Bălți - 30 lei pentru 100 m2;
- în celelalte municipii și orăşele - 10 lei pentru 100 m2 etc.
Codul fiscal prevede scutiri de la impozitul funciar (art.283 al CF) pentru:
- autoritățile publice și instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile;
- societățile orbilor, surzilor şi invalizilor;
- întreprinderile penitenciarelor;
- Centrul Republican Experimental pentru Protezare Ortopedic şi Reabilitare al
Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi familiei etc., codurile 101-118 (Anexa
2).
Unele scutiri de la impozitul funciar pot fi acordate subiecților impozabili de către
autoritățile administrației publice locale, codurile 201-300 (Anexa 2) în caz de:
- calamități naturale sau incendiu în urma cărora terenurile au fost distruse sau
deteriorate considerabil;
- atribuire a terenurilor pentru evacuarea din localități a întreprinderilor cu impact
negativ asupra mediului;
- alte scutiri.
AAPL – autorităţi ale administraţiei publice locale

5.4 CONTABILITATEA TAXELOR LOCALE

Conform titlului VII al C.F., sunt prevăzute următoarele taxe locale:
a) taxa pentru amenajarea teritoriului;
b) taxa de organizare a licitațiilor şi loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;
c) taxa de plasare (amplasare) a publicități (reclamei);
d) taxa de aplicare a simbolicii locale;
e) taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii;
f) taxa de piață;
g) taxa pentru cazare;
h) taxa balneară;
i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, oraşelor
şi satelor (comunelor);
j) taxa pentru parcare;
k) taxa de la posesorii de câini;
l) taxa pentru parcaj;
m) taxa pentru salubrizare;
n) taxa pentru dispozitivele publicitare
Taxa locală reprezintă o plată obligatorie efectuată la bugetul unității administrativ-teritor
iale.
Cota taxei locale este cota ad-valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impun
erii sau suma absolută stabilită de autoritatea administrației publice locale la adoptarea bugetului
unității administrativ-teritoriale.
Cota, baza impozabilă şi termencle de plată ale taxelor locale, de prezentare a darilor de
seamă fiscale privind taxele locale pentru subiecții impunerii sunt stabilite în anexa la titlul VII ,
Taxele locale" al C.F. Întreprinzătorii individuali, gospodăriile țărăneşti (de fermier) al căror nu
măr mediu anual de salariați nu depăşeşte 3 unități şi nu sunt plătitori de TVA, prezintă până la d
ata de 25 martie a anului fiscal următor o dare de seamă fiscală unificată privind taxele locale cu
achitarea acestora în acelaşi timp. Cota concretă a taxelor locale se stabileşte de către autoritatea
administrației publice locale.
Dările de seamă privind taxele locale se prezintă utilizând metodele automatizate de rapor
tare electronică, conform prevederilor art.187 alin.(2).
De plata taxelor locale sunt scutite:
- autoritățile publice și instituțille finanțate de la bugetele de toate nivelele;
- misiunile diplomatice și oficiale consulare acreditate în RM;
- BNM.
Unele organizații sunt scutite numai de unele taxe locale. Unele scutiri de plata taxelor lo
cale pot fi acordate de către autoritatea administrației publice locale.
Taxa pentru amenajarea teritoriului.
Subiecții taxei pentru amenajarea teritorului sunt persoanele juridice sau fizice înregistrat
e în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă. Drept obiect (baza impozabila) al
acestei taxe serveşte numărul mediu scriptic trimestrial al salariaților şi/sau a fondatorilor întrepri
nderilor în cazul în care aceştia activează la întreprinderile constituite, însă nu sunt incluşi în efec
tivul trimestrial de salariați.
Cota taxei pentru amenajarea teritoriului este de 20 lei anual pentru fiecare salariat şi/sau
fondator al entității.
Termenele de plata ale taxei pentru amenajarea teritoriului şi de prezentare a dării de sea
mă fiscale sunt trimestriale până la data de 25 a lunii următoare trimestrului gestionar.
Exemplul 1. SRL ,, Codru", în primul trimestru al anuhui 2020, dispune de următoarele
date aferente personalului: ianuarie - 22 de persoane, februarie - 19 persoane, martie - 25 de p
ersoane, doi fondatori neincluşi în lista salariaților. Cota pentru amenajarea teritoriului este sta
bilită de administrația teritorială 20 lei/an 1a un salariat.
Conform datelor din exemplu, numărul mediu scriptic trimestrial, în primul trimestru al
anului 2020, constituie [(22 + 19 + 25): 3 +2] = 24 persoane.
Taxa pentru amenajarea teritoriului spre achitare este de 480 lei (20 * 24).
Subiectul impunerii (SRL, Codru ") va întocmi şi va prezenta următoarea dare de seamă
privind taxa pentru amenajarea teritoriului (forma TL-13), tabelul 6.1.3
Tabelul 6.1.3
Darea de seamă privind amenajarea teritoriului (f.TL-13)
Indicatori Numărul mediu tri Cota taxei pentru u Suma taxei calculat
 mestrial, persoane n salariat, lei e, lei
Salariați(fondatori) 24 20 480

Taxa de organizare a licitațiilor şi loteriilor pe teritoriul unității administrativ- terit

oriale.
Subiecți ai taxei de organizare a licitațiilor şi loteriilor pe teritoriul unității administrativ-t
eritoriale sunt persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzător-organizator a
l licitațiilor şi loteriilor.
Drept obiect (bază) al impunerii cu taxa în cauză servesc veniturile din vânzări ale bunuri
lor declarate la licitație sau valoarea totală a biletelor de loterie emise. Cota taxei menționate este
de 0,1% din venitul din vânzări ale bunurilor declarate la licitație sau valoarea biletelor de loterie
emise.
Exemplul 2. Entitatea,, lvancea" a declarat suma venitului bunurilor la licitație de 853 0
00 lei fără TVA. Suma taxei de obținere a dreptului de participare la licitație constituie 853 lei
(853000 x 0,001).
Conform acestui calcul, administrația teritorială va elibera autorizarea respectivă entită
ții ,, Ivancea", care va prezenta darea de seamă în următoarea formă (tabelul 6. 1.4).
Tabelul 6.1.4
Darea de seamă privind taxa de organizare a licitațiilor şi loteriilor pe teritoriul unit
ății administrativ-teritoriale (f. TL-13)
Valoarea bunuril Suma taxei calculate
Indicatori Cota taxei (%)
or fără TVA, lei , lei
Bunuri declarate la licitație 853 000 0,1 853
Valoarea biletelor de loterie e - - -
mise
Total 853 000 x 853

Taxa pentru cazare

Subiecți ai taxei pentru cazare sunt persoanele juridice şi fizice înregistrate calitate de într
eprinzător, care prestează servicii de cazare, iar obiecte ale acestei taxe valoarea (fără TVA) a ser
viciilor prestate de structurile cu funcții de cazare. Cota taxei pentru cazare este stabilită de 5% d
in venitul serviciilor de cazare. Termenul de plată de prezentare a dării de seamă fiscală este trim
estrial, päna la data 25 a lunii următoare după trimestrul gestionar.
Exemplul 3. Hotelul,, Codru" a prestat servicii de cazare, în lunile aprilie- iunie anul 20
20, la valoarea de 595000 lei, fără TVA. Calculul și darea de seamă aferentă serviciilor de caza
re se prezintă după urmdtoarea formă (tabelul 6. 1.5).
Tabelul 6. 1.5
Darea de seamă privind taxa pentru cazare (f. TL-13)
Valoarea fără TVA, Suma taxei calculate,
Tipul serviciilor Cota taxei, %
lei lei
Servicii de cazare 595 000 5 29 750

Taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei)

 Subiecții impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicitații (reclamei) sunt persoanel
e juridice sau fizice înregistrate în calitate de intreprinzător, care plasează şi/sau difuzează inform
ații publicitare prin intermediul mijloacelor cinematografice, retelelor telefonice, telegrafice, tele
x, mijloacelor de transport (cu excepția televiziunii, internetului, radioului, presei periodice). La
aceste servicii, nu se referă publicitățile exterioare.
Obiect (baza de impozitare) al impunerii cu taxa menționată serveşte valoarea serviciilor
de plasare şi/sau difuzare a anunțurilor publicitare cinematografice, telegrafice, telex, prin mijloa
cele de transport, alte mijloace.
Cota taxei în cauză este stabilită în mărime de 5% din venitul din vânzări (fără TVA) ale
serviciilor menționate.
Exemplul 4. SRL, Corşun", în primul trimestru ale anului 2020, a prestat servicii de amp
lasare a publicității în mass-media la valoarea de 380 000 lei fără TVA. Conform condițiilor din
exemplu, entitatea va întocmi calculul şi darea de seama trimestrială (forma TL-13) astfel (tabel
ul 6.1.6).
Tabelul 6.1.6
Darea de seamă privind taxa de amplasare a publicitățiif. TL-13)
Valoarea serviciiloor Suma taxei calculat
Servicii prestate Cota taxei, %
fără TVA, lei e,lei
Servicii de publicitate 380 000 5 17 400
Total 380 000 X 17 400

Taxa de aplicare a simbolicii locale

Taxa de aplicare a simbolicii locale o achită persoanele juridice sau fizice inregistrate în c
alitate de întreprinzător, care aplică simbolica locală pe produsele fabricate (subiecți ai impuneri
i). Drept obiect (bază impozabilă) al acestei taxe servește venitul din vânzări ale produselor fabri
cate, cărora li se aplică simbolica locală. Cota se stabileşte în procente din venitul din vânzarea p
roduselor, la care se aplică simbolica locală. Simbolica locală poate să constituie stema oraşului
(localitățin), sau denumirea acestora, sau a unor monumente istorice ale oraşului sau localității re
spective. Componenta simbolicii locale o determină organele publice locale.
Platitorul (subiectul) taxei de aplicare a simbolicii locale întocmeşte calculul respectiv, pr
ezintă darea de seamă trimestrial şi o achită taxa până la data de 25 a lunii următoare după trimes
trul gestionar.
Exemplul 5. Entitatea , Luceafărul "a vândut, în trimestrul I 2020, produse de fabricație
proprie în valoare de 980 000 lei fără TVA, la care se aplică stema orașului unde activează. Cot
a este stabilită de 0,1% din valoarea vânzărilor. Conform acestor condiții entitatea va întocmi d
area de seamă TL-13 astfel (tabelul 6.1.7).
Tabelul 6.1.7
Darea de seamă privind taxa de aplicare a simbolicii locale
(trimestrul I, 2020), entitatea ,,Luceafărul"
Venitul din vânză Suma taxei calculate
Indicatori Cota taxei (%)
ri, lei , lei
Produse vândute 980 000 0,1 980
 Taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii
Această taxă o achită persoanele fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător persoa
nele juridice, care dispun de unități comerciale şi/sau de prestări de servicii (sublecți ai impuneri
i) conform art.290 (e) al CF. Drept bază impozabilă (obiect al puneri) serveşte suprafața ocupată
de unitățile de comerț şi/sau de prestări de servicii, tipul unităților comerciale a mărfurilor vândut
e și a serviciilor prestate. Cota taxei este diferențiată şi stabilită anual de AAPL în sumă absolută
(lei).
De exemplu, în municipiul Chişinău, pentru fiecare centru comercial, casă de comerț, ma
gazin universal cu suprafață până la 1 000 m2, taxa constituie 20 lei/m2, iar de la 1001 m2- 15 lei/
2
m , pentru un restaurant cu 50 locuri 7 600 lei, iar de la 51 100 locuri – 11 000 lei etc.
Exemplul 6. Entitatea ,,X" dispune de 4 magazine amplasate în municipiul Chișinău, dint
re care: nr.1 cu suprafața de 420 m2, nr.2 -70 m2, nr.3- 640 m2, nr.4 - 470 m2. Suplimentar, mai
dispune de o sală de antrenament sportiv pentru care se prevede să fie achitată taxa de 2 000 lei
anual și o sală de biliard cu taxa de 3 000 lei. Taxa pentru magazine, în funcție de suprafața ace
stora, este stabilită de către Consiliul municipal Chişinău:
de la 50,1 până la 100 m2- 4 500 lei;
de la 200,1 până la 400 m2– 6 000 lei.
de la 400,1 până la 600 m2 – 7 500 lei;
de la 600,1 până la 800 m2- 10 500 lei;
Conform datelor din exemplu, suma taxei pentru unitățile comerciale şi de prestare a serviciilor
de deservire socială, în fiecare trimestru, va constitui pentru:
Magazinele: nr 1 cu suprafata de 420 m2- 1 875 lei (7500: 4)
nr.2 cu suprafața de 70 m2 - 1 125 lei (4500: 4)
nr.5 cu suprafața de 640 m2- 2 625 lei (10500: 4)
nr.4 cu suprafața de 270 m2– 1 500 lei (6000: 4)
Sala de antrenamnent sportiv - 500 lei (2000:4)
Sala de biliard - 750 lei (3000: 4)
Total – 6 500 lei.
Astfel, entitatea ,,X" trimestrial va întocmi darea de seamă după următoarea formă (tabe
lul 6.1.8)

Tabelul 6.1.8
Darea de seamă privind taxa pentru unitățile de comert și de prestare
a serviciilor de deservire socială (f. TL-13)
Suprafața m2 , numărul de l Suma, lei
ocuri, alți indicatori
Magazinul nr.1 420 m2 1 875
2
Magazinul nr.2 70 m 1 125
2
Magazinul nr.3 640 m 2 625
2
Magazinul nr.4 270 m 1 500
Sala de antrenamnent sportiv - 500
 Sala de biliard - 750
Total x 6 500

Taxa de piață
Plătitori (subiecți) ai taxei de piață sunt persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate
de întreprinzători-administratori ai pietei. Obiect al impunerii (baza de impozitare) serveşte supra
fața terenului pietei şi a clădirilor, construcțiilor a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea
de prejudicii destinației lor. Cota taxei de piață pentru fiecare metru pătrat constituie: în municipi
ile Chişinău -90 lei, Bălți - 60 lei, alte oraşe şi sate (comune)-30 lei. Cotele se stabilesc anual de
către primării.
Darea de seamă privind taxa de piață se prezintă trimestrial până la data de 25 a lunii urm
ătoare trimestrului gestionar.
Exemplul 7. SRL ,, Plai" (întreprindere agricolă), în 2020, vinde produsele sale pe piața
municipiului Bălti, ocupând 30 m2 . Suma anuală a taxei de piață, în cazul dat, va constitui 1 80
0 lei (30 x 60), iar trimestrială - 450 lei (1800: 4). SRL ,,Plai" va întocmi trimestrial darea de se
amă aferentă după următoarea formă (tabelul 6.1.9).
Tabelul 6.1.9
Darea de seamă privind taxa de piață pentru trimestru 1,
2020 , SRL ,, Plai"
Indicatori Unitatea de măs Cota trimestria Suma cotei calculat
ură, m2 lă maximă, lei e, lei
Suprafața locului de comerciali 30 15 450
zare

Taxa pentru parcare

Subiecți ai taxei pentru parcare sunt persoanele juridice şi fizice înregistrate în calitate de
întreprinzător care prestează servicii de parcare a autovehiculelor în locurile special amenajate. O
biect al impozitării cu această taxă serveşte suprafața parcării. Cota taxei pentru parcare este stab
ilită la 16 lei anual pentru fiecare metru pătrat. Plătitorii acestei taxe prezintă darea de seamă afer
entă trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare a trimestrului gestionar.
Exemplul 8. Entitatea ,,X” permanent oferă servicii de parcare a autovehiculelor pe o su
prafată de 300 m2 . Suma taxei de parcare anuală, în cazul dat, va constitui 4 800 lei (300 x 16),
iar trimestrială - 1200 lei (4800: 4). Entitatea ,,X” va prezenta informația aferentă taxei în cau
ză după forma TL-13 (tabelul 6.1.10).
Tabelul 6.1.10
Darea de seamă privind taxa pentru parcare (f. TL-13)
Indicatori Unitatea de Cota trimestrial Suma cotei cal
măsură, m2 ă a taxei , lei culate, lei
Suprafața locului de parcarea a autovehi 300 4 1 200
culelor
 Taxa balneară
Taxa balneară o plătesc persoanele juridice și fizice inregistrate în calitate de întreprinzăt
or (subiecți ai impozitări), care prestează servici de odihnă şi de tratament. Obiect al impunerii c
u taxa balneară serveşte suma venitului din vânzarea biletelor de odihnă şi de tratament. Cota tax
ei balneare, confornm titlului VII al C.F., este stabilită de 1% din suma venitului menționat. Entit
atea ce prestează servicii de odihnă şi de tratament prezintă darea de seamă aferentă trimestrial.
Exemplul 9. Entitatea ,,Nufărul Alb", în lunile aprilie-iunie, a vândut 2 300 de bilete de t
ratament la prețul unitar de 5 000 lei fără TVA, suma venitului constituind 11 500 000 lei (2 300
x 5 000). Suma taxei balneare va fi de 115 000 lei (11 500 000 x 0,01). Astfel, entitatea va preze
nta informația aferentă după urmátoarea formă (tabelul 6.1.11).

Darea de seamă privind taxa balneară(f. TL-13)

Indicatori Suma , lei Cota taxei , % Suma taxei calc
ulate, lei
Venitul din vânzarea biletelor de tr 11 500 000 1 115 000
atament

Taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători pe teritoriut municipiilor,

oraşelor şi satelor (comunelor)
Subiecți ai impunerii cu această taxă sunt persoanele juridice şi fizice care sunt înregistrat
e în calitate de întreprinzător şi prestează servicii de transport auto de călători pe teritorul munici
piilor oraşelor si satelor (comunelor). Obiect al impunerii cu taxa în cauza reprezintă unitatea de
transport cu numărul respectiv de locuri pentru călători.
Cota lunară a taxei pentru prestarea serviciilor auto de calatori este stabilită pentru fiecare
unitate de transport cu capacitatea:
- până la 8 locuri - 500 lei;
- de la 9 până la 16 locuri - 1000 lei;
- de la 17 până la 24 locuri - 1500 lei
- de la 25 până la 35 locuri - 1900 lei;
- peste 35 de locuri -2100 lei.
Unitățile de transport auto prezintă informația privind taxa pentru prestarea serviciilor de
transport auto de călători trimestrial.
Exemplul 10. Unitatea de transport auto de pasageri ,,Speranța” transportă calători pe
diferite rute în cadrul Republicii Moldova cu următoarele mijloace de transport si trimestrial pr
ezintă informația aferentă conform următoarei forme (tabelul 6.1.12).
Tabelul 6.1.12
Darea de seamă privind taxa pentru prestarea
serviciilor auto de călători (f. TL-13)
Numărul uni
Suma taxei
tăților de tra Cota taxei Numărul de lu
Obiectul (baza) impozitării calculate, le
nsport, unită lunare, lei ni în trimestru
i
ți
 Microbuze cu capacitatea de la
5 1 000 3 15 000
9 până la 16 locuri
Autobuze cu capacitatea de la
4 1 500 3 18 000
17 până la 24 de locuri
Autobuze cu capacitatea de la
7 1 900 3 39 900
25 până la 35 de locuri
Autobuze cu capacitatea peste
3 2 100 3 18 900
35 de locuri
Total x x x 91 800

Taxa pentru dispozitivele publicitare

Această taxă este achitată de către persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzăt
or şi persoanele juridice, care dețin în posesie/folosintă sau sunt proprietari ai dispozitivelor publ
icitare (afīşe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicității exterioare).
Obiect al impunerii cu taxa menționată serveşte suprafața feței (fețelor) dispozitivului publicitar,
a afişului, a pancartei, panoului şi altor mijloace tehnice, prin intermediul cărora se amplasează p
ublicitatea exterioară.
Cota taxei pentru dispozitivele publicitare este stabilită de către Consiliul municipiului or.
Chişinău, în mărime de 500 lei anual, pentru un metru pătrat. Plătitorul taxei în cauză prezintă da
rea de samă trimestrial până la data de 25 a lunii următoare a trimestrului gestionar.
Exemplul 11. Entitatea ,,Y", în anul 2020, dispune de 4 panouri cu suprafața totală de 2
0 m și 2 pancarte de 6 m2. Taxa anualā, care urmează a fi achitată, va constitui 10 000 lei (20
2

x 500), iar trimestrială 2 500 lei (10 000: 4), pentru pancart – 1 800 anual şi 450 lei trimestrial.
Entitatea ,,Y" va prezenta informația aferentă în următoarea formă (tabelul 6.1.13).
Tabelul 6.1. 13
Darea de seamă privind taxa pentru dispozitivele publicitare (f. TL-13)
Indicatori Unitatea de măsură, Cota trimestrială, le Suma taxei calculate,
2
m i lei
Suprafața a 4 panou 20 125 2 500
ri
Suprafața a 2 panca 6 75 450
rte
Total x x 2 950

În toate cazurile calculärii taxelor locale, entitățile-plătitori ale acestora vor întocmi form
ula contabilă:
Debit 713 ,,Cheltuieli administrative”
Credit 534 ,,Datorii față de buget", subcontul 5346 ,, Datorii privind alte impozite și
taxe".
Achitarea taxelor locale generează înregistrarea contabilă:
Debit 534 ,,Datorii față de buget", subcontul 5346 ,,Datori privind alte impozite şi ta
xe"
Credit 242 ,,Conturi curente în monedă naționala".
 Evidența analitică se ține pe fiecare taxă separat cu indicarea datelor: sold în creditul cont
ului 534 la începutul lunii, rulajul din creditul şi debitul acestui cont şi sold din creditul contului
534 la sfârşitul lunii.
Dacă, din cauza supraplăților unor taxe, în contul 534, subcontul 6, se obține sold debitor
la sfârşitul lunii, diferența se trece în contul 225 ,,Creanțe ale bugetului" subcontul 2254 ,,Creanț
e privind alte impozite şi taxe", fiind reflectate în randul 220 al bilanțului.

CONCLUZII
În scopul acoperirii practice a cheltuielilor stucturilor bugetare locale conform CF se calc
ulează impozite și taxe locale. Impozitul pe bunuri imobiliare pentru persoane juridice şi fizice se
determină în baza bunurilor imobiliare evaluate de către organele cadastrale, iar impozitul funcia
r în funcție de fertilitatea solului pentru terenurile destinație agricolă. Celelalte terenuri sînt impo
zitate în funcție de destinația și localitatea acestora.
Taxele locale sînt prevăzute de titlul VIII al CF şi se determină în funcție de cota taxei și
baza de impozitare, care sînt diferențiate pe fiecare tip al acestora.
Toate taxele locale se contabilizează drept cheltuieli administrative fără a lua în considera
re destinația elementelor de bază ale acestor taxe. De exemplu, taxele pentru extracția mineralelo
r utile au atitudine directă către mineralele în cauză, taxele pentru folosirea apei în cazul irigării c
ulturilor agricole sînt legate de creşterea culturilor aferente. Astfel, unele taxe locale pot fi atribui
te direct sau indirect la costurile produselor obținute în perioada gestionară.

Întrebări
1. Numiți care sunt taxelele locale prevăzute Conform titlului VII al C.F.?
Conform titlului VII al C.F., sunt prevăzute următoarele taxe locale:
a) taxa pentru amenajarea teritoriului;
b) taxa de organizare a licitațiilor şi loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;
c) taxa de plasare (amplasare) a publicități (reclamei);
d) taxa de aplicare a simbolicii locale;
e) taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii;
f) taxa de piață;
g) taxa pentru cazare;
h) taxa balneară;
i) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor,
oraşelor şi satelor (comunelor);
j) taxa pentru parcare;
k) taxa de la posesorii de câini;
l) taxa pentru parcaj;
m) taxa pentru salubrizare;
 n) taxa pentru dispozitivele publicitare

2. Ce este scutit de plata taxelor locale ?

De plata taxelor locale sunt scutite:
- autoritățile publice și instituțille finanțate de la bugetele de toate nivelele;
- misiunile diplomatice și oficiale consulare acreditate în RM;
- BNM.
Unele organizații sunt scutite numai de unele taxe locale. Unele scutiri de plata taxelor lo
cale pot fi acordate de către autoritatea administrației publice locale.

3. Dările de seamă privind taxele locale se prezintă utilizând ce fel de metode?

Dările de seamă privind taxele locale se prezintă utilizând metodele automatizate de rapor
tare electronică, conform prevederilor art.187 alin.(2).