Aplicatii Practice Rezolvate

2
Lucrare de laborator nr. 1
Bazele organizării contabilităţii financiare
1. Definiţi următorii termeni contabili:
Contabilitate Fapt economic

Contabilitate financiară Dubla înregistrare
Contabilitate de gestiune Plan de conturi contabile
Contabilitate în partidă dublă Politici contabile
Contabilitate în partidă simplă Registre contabile
Contabilitate de casă Prag de semnificaţie
Ciclul contabil Sistem de control intern
Cont contabil Standarde de contabilitate
Document primar Standarde internaţionale de Raportare
Element contabil Financiară
Entitate de interes public Standarde Naţionale de Contabilitate
Entitate asociată Sistemul de reglementare normativă a
Elemente contabile contabilităţii
Evaluare Situaţii financiare
Eroare contabilă Utilizatorii situaţiilor financiare
Eveniment ulterior Inventariere
2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care este scopul contabilităţii financiare?
2. Cum poate fi definit obiectul contabilităţii financiare?
3. Care sunt actele legislative şi normative care stau la baza ţinerii evidenţei contabile?
4. Cine poartă răspundere pentru ținerea contabilității și raportarea financiară?
5. Care sisteme de contabilitate pot fi aplicate la întreprindere?
6. Care sunt categoriile de entități economice și grupuri, ținând cont de prevederile Legii
contabilității și raportării financiare și care sunt criteriile de divizare a entităților
economice pe categorii și grupuri?
7. Cîte tipuri de situații financiare sunt prevăzute de Legea contabilității și raportării
financiare și care este conținutul fiecărui tip (set) de situații financiare?
8. Cine are dreptul să țină contabilitatea în partidă simplă în baza contabilității de casă,
fără întocmirea situaţiilor financiare?
Persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, pînă la înregistrarea
acestora în calitate de plătitori ai taxei pe valoare adăugată, persoanele fizice care
desfășoară activitate profesională în sectorul justiției și birourile înființate de
acestea, precum și cabinetele individuale ale medicilor de familie țin
contabilitatea în partidă simplă în baza contabilității de casă, fără întocmirea
situaţiilor financiare, conform indicaţiilor metodice aprobate de către Ministerul
Finanţelor.
9. Care entități economice au obligația să țină contabilitatea în partidă dublă cu

întocmirea situaţiilor financiare prescurtate?
Entitățile micro și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător,
după înregistrarea acestora ca plătitori ai taxei pe valoare adăugată, țin
3
contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situaţii financiare prescurtate
conform SNC, cu excepția societăților de investiții, societăților financiare holding,
societăților financiare holding mixte, societăților financiare nonbancare și
societăților holding cu activitate mixtă, care întocmesc situații financiare în
conformitate cu alin
întocmirea situaţiilor financiare simplificate?
Entitățile mici țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situaţii financiare
simplificate conform SNC
întocmirea situaţiilor financiare complete?
Entitățile mijlocii și entitățile mari țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc
situaţii financiare complete conform SNC
12. Care sunt principiile fundamentale ale contabilităţii?
 continuitatea activităţii – presupune că entitatea își va continua în mod
normal funcţionarea pe o perioadă de cel puţin 12 luni din data raportării, fără
intenţia sau necesitatea de a-şi lichida sau reduce în mod semnificativ
activitatea;
 b) contabilitatea de angajamente – prevede recunoaşterea elementelor
contabile pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul
încasării/plăţii de numerar sau al compensării sub altă formă;
 c) permanenţa metodelor – constă în aplicarea politicilor contabile în mod
consecvent de la o perioadă de gestiune la următoarea;
 d) prudența – prevede neadmiterea supraevaluării activelor și a veniturilor
și/sau a subevaluării datoriilor și a cheltuielilor;
 e) intangibilitatea – presupune că totalul bilanțului la începutul perioadei de
gestiune curente trebuie să corespundă cu totalul bilanțului la sfîrșitul
perioadei de gestiune precedente;
 f) separarea patrimoniului şi datoriilor – prevede prezentarea în situaţiile
financiare doar a informaţiilor despre patrimoniul şi datoriile entităţii, care
trebuie contabilizate separat de patrimoniul şi datoriile proprietarilor şi ale
altor entităţi;
 g) necompensarea – prevede contabilizarea și prezentarea distinctă în
situaţiile financiare a activelor şi datoriilor, a veniturilor şi cheltuielilor.
Compensarea reciprocă a activelor şi datoriilor sau a veniturilor şi
cheltuielilor nu se admite, cu exceptia cazurilor prevăzute de prezenta lege și
de standardele de contabilitate;
 h) prioritatea conţinutului asupra formei – presupune că informațiile
prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte mai curînd esenţa și
conținutul faptelor economice, decît forma juridică a acestora;
 i) evaluarea la cost de intrare – prevede că elementele contabile prezentate în
situațiile financiare sînt evaluate la cost de achiziție sau la cost de producție,
cu excepția cazurilor prevăzute de standardele de contabilitate;
 j) importanța relativă – prevede că nu este necesară îndeplinirea cerințelor
privind recunoașterea și evaluarea elementelor contabile, privind prezentarea,
publicarea și consolidarea informațiilor aferente acestora atunci cînd efectele
îndeplinirii cerințelor respective sînt nesemnificative.
13. În ce caz documentele contabile pot fi păstrate de entitatea economică pe suporturi

tehnice?
Documentele contabile se pot păstra pe suporturi tehnice în cazul în care
contabilitatea este ținută cu utilizarea sistemelor informatice proprii, cu
4
condiţia ca acestea să poată fi accesate în orice moment, în funcţie de
necesităţile entităţii sau la cererea organelor abilitate de legislație.
14. Cum pot fi corectate erorile contabile?

 Modul de corectare a erorilor depinde de perioada comiterii şi perioada
depistării acestora:
 1) eroarea comisă şi depistată în aceeaşi perioadă de gestiune se corectează
prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea;
 2) eroarea comisă în perioadă de gestiune curentă şi depistată după sfîrşitul
acestei perioade, dar pînă la semnarea situaţiilor financiare, se corectează
prin înregistrări de ajustare pentru ultima lună a acestei perioade;
 3) eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată
pînă la sfîrşitul perioadei de gestiune curente (dar după semnarea situaţiilor
financiare pentru perioada în care s-a comis eroarea) se corectează prin
înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat eroarea;
 4) eroarea comisă în oricare perioadă de gestiune precedentă şi depistată
după sfîrşitul perioadei de gestiune curente, dar pînă la semnarea situaţiilor
financiare, se corectează prin înregistrări de ajustare pentru ultima lună a
perioadei de gestiune curente.
 33. Corectarea erorii comise şi depistate în perioada de gestiune curentă se
efectuează în modul următor:
 1) în cazul depistării corespondenţei conturilor contabile eronate - se
anulează înregistrarea eronată prin stornare sau prin înregistrare contabilă
inversă conform politicilor contabile ale entităţii, cu întocmirea concomitentă a
înregistrării contabile corecte;
 2) în cazul în care suma înregistrată eronat este mai mare decît suma corectă
- diferenţa se anulează prin stornare sau prin înregistrare contabilă inversă
conform politicilor contabile ale entităţii;
 3) în cazul lipsei înregistrării contabile - se întocmeşte înregistrarea contabilă
respectivă;
 4) în cazul în care suma înregistrată eronat este mai mică decît suma corectă
- diferenţa se reflectă prin înregistrarea contabilă suplimentară în aceeaşi
corespondenţă a conturilor.
15. Cîte clase include planul de conturi contabile şi care sunt ele?
Planul general de conturi contabile cuprinde 9 clase:
1. Active imobilizate.
2. Active circulante.
3. Capital propriu.
4. Datorii pe termen lung.
5. Datorii curente.
6. Venituri.
7. Cheltuieli.
8. Conturi de gestiune.
9. Conturi extrabilanţiere.
5
Clasele 1–5 cuprind conturile de bilanţ, clasele 6–7 – conturile de rezultate, clasa 8 –
conturile de gestiune şi clasa 9 – conturile extrabilanţiere.
16. Ce reprezintă politicile contabile?

Politici contabile - reprezintă totalitatea principiilor, conceptelor de bază,
regulilor, metodelor şi procedeelor aplicate de o entitate la ţinerea contabilităţii şi
întocmirea situaţiilor financiare și aprobate de conducerea entităţii.
Care este rolul politicilor contabile la întreprindere?
Politicile contabile au un rol important, deoarece reprezintă baza pentru ținerea
contabilității și la fel au un rol important în aspect fiscal, deoarece servesc drept bază
pentru calcularea obligațiilor fiscale.
17. Cine poartă răspunderea pentru elaborarea şi aplicarea politicilor contabile la

întreprindere?
Responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor contabile la înterprindere este
conducătorul entității.
18. Care este termenul limită de elaborare al politicilor contabile pentru întreprinderile
nou create?
Politicile contabile ale entităţii nou-create se aplică de la data înregistrării de stat a
acesteia, adică politicile contabile trebuie ebaborate pînă la data înregistrării
înterprinderii.
19. Care procedee contabile nu vor fi incluse în conţinutul politicilor contabile?
În politicile contabile nu se includ procedeele cu o singură variantă de
realizare întrucît acestea sînt unice şi obligatorii pentru utilizare (de exemplu,
componenţa şi modul de formare a costului de intrare a activelor imobilizate şi
circulante, modalitatea de reflectare a stocurilor în situaţiile financiare, modul
de contabilizare a diferenţelor de curs valutar reprezintă procedee cu o
singură variantă de realizare şi nu trebuie incluse în politicile contabile).
20. În ce cazuri întreprinderea poate introduce modificări în conţinutul politicilor
contabile?
Modificarea politicilor contabile se permite doar în cazul în care aceasta:
1) este cerută de sistemul de reglementare normativă a contabilităţii;
2) are ca rezultat informaţii mai relevante şi credibile referitoare la faptele
economice ale entităţii
21. Ce reprezintă estimările contabile?

Reprezinta preconizările şi presupunerile admise de entitate pentru evaluarea
elementelor (obiectelor) contabile în condiţii de incertitudine.
Estimările contabile se aplică pentru evaluarea elementelor (obiectelor)
contabile în cazuri de incertitudine aferentă condiţiilor sau evenimentelor
viitoare (de exemplu, se pot solicita modificări cu privire la: duratele de
utilizare a imobilizărilor corporale amortizabile şi valorile reziduale ale
acestora, mărimea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor, valoarea
justă a investiţiilor imobiliare, valoarea realizabilă netă a stocurilor).
Estimările contabile se bazează pe cele mai recente şi credibile informaţii
deţinute de entitate. Utilizarea estimărilor contabile întemeiate este o parte
esenţială a întocmirii situaţiilor financiare şi nu pune la îndoială veridicitatea
acestora.
6
22. Care este efectul modificării estimărilor contabile?
Efectul modificării estimării contabile se recunoaşte în mod prospectiv
începînd cu data modificării estimării şi nu afectează perioadele de gestiune
anterioare.
. Efectul modificării estimării contabile, cu excepţia modificării indicate în pct.25
din prezentul standard, se înregistrează ca venituri sau cheltuieli/costuri ale:
- perioadei de gestiune, în care are loc modificarea, dacă este afectată numai
perioada respective
- perioadei de gestiune, în care are loc modificarea, şi ale perioadelor de
gestiune viitoare, dacă modificarea are efect şi asupra acestora.
23. Care sunt cauzele apariţiei erorilor contabile la întreprindere?

Erorile contabile pot apărea la contabilizarea şi prezentarea elementelor
(obiectelor) contabile în urma:
1) aplicării incorecte a prevederilor sistemului de reglementare normativă a
contabilităţii şi politicilor contabile;
2) comiterii greşelilor de calcul;
3) neînregistrării, înregistrării multiple şi/sau interpretării greşite a faptelor
economice;
4) fraudelor şi delapidărilor.
3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:
Nr. Enunţul Adevărat Fals

d/o
1. Contabilitatea financiară se ţine în baza unor reguli şi principii A
contabile comune pentru toatre întreprinderile.
2. Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea existenţei şi A
mişcării elementelor patrimoniale ale întreprinderii.
3. Contabilitatea de gestiune se reglementează în mod centralizat. F
5. Entitatea care are obligația să țină contabilitatea în partidă simplă A
poate ține contabilitatea în partidă dublă, începînd cu următoarea
perioadă de gestiune.
6. Entitatea care are obligația să întocmească situaţii financiare A
prescurtate poate întocmi situaţii financiare simplificate sau
complete.
7. Întreprinzătorul individual, înregistrat în calitate de plătitor al TVA A
va ține contabilitatea în partidă dublă, întocmind situaţiile financiare
prescurtate.
8. Metodele de evaluare a activelor constituie element al politicilor A
contabile.
9. Lipsurile şi plusurile de active şi datorii constatate la inventariere F
sunt tratate ca erori contabile.
10. Eroarea comisă şi depistată în aceiaşi perioadă de gestiune se A
corectează prin înregistrări de ajustare în luna în care s-a depistat
eroarea.
11. Politicile contabile ale entităţii pe anul curent este aprobată la 1 F
7
ianuarie a anului de gestiune.
12. Politicile contabile ale entităţii constituie o parte integrantă a A
situațiilor financiare.
13. Politicile contabile se perfectează printr-un document organizatoric A
de dispoziţie.
14. Politicile contabile ale entităţii reglementează modul de corectare al A
erorilor comise şi depistate de aceasta în perioada de gestiune
curentă.
4. Studii de caz:
24. Entitatea economică S.A. „Weta” a vîndut mărfuri, pe data de 15 decembrie în sumă
de 40000 lei. La data de 27 decembrie, s-a încasat de la clienţi suma de 35000 lei, iar
restul banilor pe data de 13 ianuarie anul următor. În ce perioadă de gestiune se vor
înregistra veniturile din această tranzacţie? De ce reguli aţi ţinut seama la selectarea
răspunsului?
25. Conform politicii de contabilitate a SA „Adăpost”, calculul amortizării mijloacelor

fixe se efectuează cu aplicarea metodei liniare. Pe parcursul anului de gestiune, în
patrimoniul întreprinderii a intrat un mijloc fix amortizarea căruia este calculată în
raport cu volumul producţiei. Comentaţi corectitudinea efectuării acestei operaţiuni şi
propuneţi varianta de soluţionare a acestei dileme.
26. La întocmirea situaţiilor financiare pentru 201X s-a depistat că entitatea a aplicat
incorect prevederile SNC „Costurile îndatorării”, deoarece nu a capitalizat dobînzile
şi alte costuri atribuibile direct construcţiei clădirii administrative în sumă de 1
200 000 lei. Această sumă a fost eronat înregistrată ca cheltuieli curente. Clădirea a
fost pusă în funcţiune în septembrie 201X, durata de utilizare constituind 60 ani,
valoarea reziduală fiind nulă. Entitatea aplică metoda liniară de calculare a amortizării
mijloacelor fixe începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii în
utilizare. Explicaţi care erori au fost comise în acest caz.
27. O entitate în iunie 201X+1 a depistat că în valoarea de intrare a unui lot de mărfuri în
cantitate de 2000 unităţi, care au fost procurate în decembrie 201X, nu au fost incluse
costurile de transport în sumă de 12 500 lei. Acestea au fost eronat atribuite la
cheltuieli curente. La 31 decembrie 201X în stoc au rămas (nu au fost vîndute) 1 500
unităţi din acest lot. Prezentaţi modul de corectare a erorilor depistate.
28. Elaboraţi în baza datelor convenţionale politicile contabile ale unei întreprinderi.
Surse bibliografice:
1. Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017.In: Monitorul oficial al
Republicii Moldova, nr. 1 – 6 din 05.01.2018, data intării în vigoare: 01.01.2019;
2. Planul General de conturi contabile aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 119 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr 177 – 181 din 16.08.2013, cu modificările şi completările în vigoare;
3. SNC „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente
ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 118
din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 – 181 din
16.08.2013;
4. Grigoroi, L. Contabilitatea întreprinderii. Chişinău: Ed. Cartier, 2011, 508 p.;
8
5. Nederiţă, A.; Bucur, V.; Carauş, M. şi alţii. Contabilitate financiară. Ed. a 2-a, Chişinău:
ACAP, 2003, 640 p.;
6. Nederiţă, A. Corespondenţa conturilor contabile: conform prevederilor S.N.C. şi Codului
fiscal. Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007, 640 p.
Contabilitatea imobilizărilor necorporale
Imobilizări necorporale Programe informatice

Imobilizări necorporale în curs de execuţie Desene şi mostre industriale
Licenţele Titlu de protecţie
Brevetele Durata de utilizare
Embleme comerciale Cost de intrare
Know-how-rile Valoarea contabilă
Drepturile de autor (Copyright) Amortizarea
Francizele Valoarea justă
Valoarea reziduală Imobilizări neamortizabile
1. Care este componenţa imobilizărilor necorporale?
2. Care sunt condiţiile de recunoaştere a imobilizărilor necorporale în întreprindere?

Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor se efectuează pe obiecte de evidenţă (în
continuare - obiecte), a căror nomenclator se stabileşte de entitate de sine stătător.
3. La care valoare sînt evaluate imobilizările necorporale primite cu titlu gratuit?

Imobilizările primite cu titlu gratuit (ca donaţie) se evaluează conform datelor din
documentele primare de intrare, cu suplimentarea în cazurile necesare a costurilor
direct atribuibile. Dacă în documentele primare de intrare nu este indicată valoarea
obiectului primit, atunci costul de intrare se determină prin expertiză independentă.
4. Care sunt documentele primare care servesc drept bază informativă pentru înregistrarea
imobilizărilor necorporale la intrări?
Proces verbal de primire – predare a imobiliz[rilor necorporale
5. Care conturi contabile reflectă existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale la

întreprindere?
Contul de activ 112- imobilizari necorporale
6. Sistematizaţi căile de intrare a imobilizărilor necorporale.

procurate de la persoane juridice cu reflectarea datoriei aferente facturilor primite;
Dt 112 Ct 521
primite ca aport al fondatorilor în capitalul social al entității; Dt 112 Ct 313
primite în gestiune economică de la persoane terțe; Dt 112 Ct 534
9
primite cu titlu gratuit. Dt 112 Ct 622
7. Care sunt metodele de calcul a amortizării imobilizărilor necorporale prevăzute de SNC

„Imobilizări necorporale şi corporale”?
1) Medoda liniară
2) Metoda unitătilor de productie
3) Metoda de diminuare a soldului
8. Cum caracterizaţi metoda de diminuare a soldului, utilizată pentru calculul amortizării?

Metoda de diminuare a soldului se bazează pe aplicarea unei rate (norme) fixe a
amortizării care poate fi majorată conform politicilor contabile a entităţii nu mai mult
decît de două ori în comparaţie cu norma prevăzută conform metodei liniare.
9. Care elemente stau la baza determinării duratei de utilizare a imobilizărilor necorporale?

• durata preconizată de utilizare
• eventuala învechire morală
• dependenţa duratei de utilizare de valabilitatea dreptului juridic
• termenul de valabilitate a titlului de protecţie respective
10. În baza căror elemente se calculează amortizarea imobilizărilor necorporale?

11. Ce înţelegeţi prin noţiunea de „derecunoaşterea imobilizărilor necorporale”?
12. Care sunt documentele primare prin care se înregistrează ieşirea imobilizărilor
necorporale de la întreprindere?
13. Care sunt cazurile de ieşire a imobilizărilor necorporale din întreprindere?
14. În ce caz entitatea economică va înregistra în contabilitate intrarea imobilizărilor
necorporale în curs de execuţie?
15. Din ce dată (lună) începe calculul amortizării imobilizărilor necorporale?

d/o
1. Pentru imobilizările necorporale legislaţia în vigoare stabileşte un
plafon al valorii unitare.
2. Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune reprezintă
consumuri sau cheltuieli ale perioadei.
3. Amortizarea calculată în raport cu unităţile de producţie fabricate F
prevede calcularea sumelor de amortizare constante pe toată durata de
utilizare a activului.
4. Amortizarea se calculează lunar pe fiecare obiect de imobilizări A
necorporale.
5. Politicile contabile ale întreprinderii stabilesc perioada în care începe
şi se încheie calculul amortizării imobilizărilor necorporale
6. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale nu poate înceta la data
expirării duratei de utilizare sau a ieşirii obiectului.
7. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale poate înceta cu luna A
care urmează după luna ieşirii acestora.
8. Procesul-verbal de primire-predare a imobilizărilor necorporale poate
fi utilizat pentru perfectarea operaţiunilor de ieşire a imobilizărilor
necorporale.
9. Cheltuielile aferente ieşirii imobilizărilor necorporale se
contabilizează ca cheltuieli operaţionale.
10
10. Decontarea sumei amortizării imobilizărilor necorporale casate se F
reflectă în contabilitate prin formula: DT 112 CT 113
11. Decontarea părţii neamortizabile a imobilizărilor necorporale se A
contabilizeză: DT 721 CT 112
12. Calculul amortizării imobilizărilor necorporale cu destinaţie F
administrativă se contabilizează astfel: DT 821 CT 113
13. În DT contului 111 se reflectă valoarea imobilizărilor necorporale F
puse în folosinţă.
14. Reflectarea valorii imobilizărilor necorporale primite cu titlu gratuit A
se reflectă prin formula: DT 112 CT 622
15. Costul de intrare al imobilizărilor necorporale se stabileşte pe fiecare A
obiect la data punerii acestuia în folosinţă.
4. Studii de caz:
1. SRL „Aroma” a procurat de la SRL „Biatrice” un set de programe informaţionale de

prelucrare a datelor la valoarea 8320 lei, inclusiv TVA. Momentul procurării nu a coincis cu
momentul punerii în funcţiune. Pentru instalarea programelor informaţionale s-a calculat salariul
programistului - 1230 şi contribuţiile privind asigurările sociale şi medicale. După efectuarea
cheltuielilor respective setul de programe a fost dat în funcţiune iar datoria faţă de furnizor a fost
achitată din contul curent în valută naţională. Relectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut
loc.
Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice
N Conţinutul operaţiei economice Suma Formula contabilă

d/o DT CT
1 Procurarea programelor informatice fara TVA 6933.33 111 521
8320-8320/6=6933,33
2. Reflectarea TVA 1386.67 534 521
8320*20/120=1386,67
8320/6=1386,67
3. Calculul salariului programistului 1230 111 531
4. Calculul asigurării sociale(conform datelor din 2021) 295,2 111 533
1230*0,24= 295,2
5 Darea în exploatare a setului de programe informatice 8 458,53 112 111
6933,33+1230+295,2=8 458,53
6 Achitarea datoriei față de furnizor 8320 521 242
6933,33+1386,67= 8320
2. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

operaţiunilor economice, cunoscînd următoarea informaţie:
Făina – 30 lei
Drojdie 15 lei
Miez de nucă – 120 lei
Ceapă – 50 lei
Conservanţi – 90 lei
Apă – 5 lei
Salariul personalului - 3000 lei
CAS si CAM - ?
11
Energie electrică – 70 lei

d/o DT CT
1. Reflectarea cheltuielilor pentru obţinerea unei noi reţete de fabricare a franzelei
„Basarabia”:
- salariul personalului implicat 3000 111 531
- CAS şi CAM 720 111 533
3000*0,24= 720
- consumul de materie primă şi materiale 305 111 211
- servicii prestate de altă întreprindere 75 111 521
2. Punerea în funcţiune a reţetei pentru franzela 4100 112 111
„Basarabia”
5. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

operaţiunilor economice de mai jos:

d/o DT CT
1 În cazul contractului de licenţă cu SA „Y”, SA „X” a 300000 112 622
obţinut dreptul de a utiliza o clădire cu titlu gratuit pe
o perioadă de 5 ani
2. Înregistrarea emblemelor comerciale primite ca aport 25000 313 311
în capitalul social cu condiţia că, pentru a putea fi
utilizate în practică, trebuie efectuate unele rectificări 111 313
Aporturile primite la crearea întreprinderii:
DT 313 CT 311
DT 111 CT 313
Majorarea capitalului social a unei întreprinderi
existente:
DT 314 CT 311
DT 111 CT 314
3. Reflectarea brevetului procurat de către SA „X” în 100 000 112 521

sumă de 120000 lei (inclusiv TVA) cu achitarea
ulterioară
120 000/6= 20 000
120 000-20 000=100 000 20 000 534 521
4. Reflectarea transferului contravalorii brevetului din 120 000 521 242
contul curent în monedă naţională
6. În cadrul SRL „Decor” s-a înregistrat vînzarea mărcii şi tehnologiei de producere a

mobilei „Ecuador”, la o valoare de vînzare de 300000 lei (inclusiv TVA), valoarea
iniţială este de 150000 lei, amortizarea acumulată – 60000 le, durata de utilizare - 5 ani.
La vînzare au fost efectuate o serie de cheltuieli:
- salariul calculat personalului implicat – 500 lei
12
- CAS şi CAM - ?
Să se contabilizeze operaţiunile economice aferente vînzării dreptului de utilizare a mărcii şi
a tehnologiilor de producere a mobilei.
d/o DT CT
1 Decontarea amortizării calculate si acumulate 60 000 113 112
2. Casarea valorii contabile a imobilizării necorporale 90 000 721 112
Costul de intrare- Amortizarea acumulată
150 000- 60 000= 90 000
3. Recunoaşterea cheltuielilor efectuate la scoaterea din
funcţiune:
- salariul calculat personalului implicat 500 721 531
- CAS 120 721 533
4. Recunoaşterea veniturilor din vînzarea imobilizării 250 000 234 621
necorporale 50 000 234 534
300 000/6= 50 000
300 000- 50 000= 250 000
5. Încasarea mijloacelor băneşti din vînzarea 300 000 242 234
imobilizării necorporale
7. Pentru organizarea comerţului cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi a articolelor din
tutun în propriul magazin, SRL „Individ” a solicitat de la municipalitatea bălţi 2
autorizaţii, costul fiecăreia constituind 5000 lei. Întreprinderea a achitat în prealabil (în
avans) prin virament suma de 10000 lei şi a primit ambele autorizaţii. Înregistraţi în
contabilitate operaţiunile care au avut loc.
d/o DT CT
1. Acordarea în prealabil a mijloacelor bănești 10 000 224 242
2 Primirea autorizațiilor 10 000 112 224
8. SRL „Auto-Vis” a procurat o licenţă pentru transportarea pasagerilor pe un termen de 5

ani, costul de intrare a căruia fiind de 1800 lei. Determinaţi norma amortizării licenţei în
procente şi norma amortizării în sumă absolută şi reflectaţi în contabilitate calculul lunar
al amortizării şi casarea sumei amortizării acumulate.

d/o DT CT
1. Calculul amortizării(30 lei/lună * 60 luni) 1800 821 113
2 Decontarea amortizării acumulate 1800 113 112
3
Norma%= 100% / durata de utilizare= 100% / 5= 20%

Amortizarea= 1800* 20%= 360 lei anual
Amortizarea= 1800 / 5= 360 lei anual
Amortizarea lunară= 360 / 12= 30 lei lunar
Amortizarea lunară= 1800 / (5*12)= 30 lei
Amortizarea lunară= 1800/60luni= 30 lei
13
9. SA „X” a vîndut SA „W” tehnologia de fabricaţie a articolelor de porţelan la un preţ de
240000 lei (inclusiv TVA) cu achitare ulterioară. Astfel, costul de intrare al imobilizărilor
respective constituie 105 000 lei, amortizarea acumulată – 63000 lei, durata de utilizare – 5 ani.
Se cere să se contabilizeze toate operaţiunile economice specifice în decursul celor trei ani
(reflectarea intrării, calculul amortizării, scoaterea din funcţiune) şi vînzarea cu achitare
ulterioară.
d/o DT CT
1. Darea în exploatare a tehnologiei de fabricație 105 000 112 111
2 Calculul amortizării 63 000 821 113
3 Decontarea amortizării acumulate 63 000 113 112
4 Scoaterea din funcțiune 42 000 721 112
105 000- 63 000= 42 000
5 Recunoaşterea veniturilor din vînzarea 200 000 234 621
imobilizării necorporale 40 000 234 534
TVA= 240 000/ 6= 40 000lei
Venit fără TVA=240 000- 40 000= 200 000lei
6 Încasarea mijloacelor bănești 240 000 242 234
Amortizarea= (Costul de intrare-Valoarea reziduala)/ durata de utilizare=105000/5= 21

000*3=63 000
10. Elaboraţi un studiu de caz în care veţi prezenta diferite situaţii privind modul de
contabilizare a existenţei şi mişcării activelor nemateriale (inclusiv amortizării acestora) la o
întreprindere convenţională
1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”, aprobate prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 – 181 din 16.08.2013;
2. Frecăuţanu, A.; Romanciuc, A. Contabilitatea activelor nemateriale. Chişinău: Tip.
Printo-Caro, 2012, 127 p.;
ACAP, 2003, 640 p.;
fiscal. Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007, 640 p.;
6. Tuhari, T.; Maleca, I.; Fulga, V. Contabilitate. Note de curs. Chişinău: Tipografia
UCCM, 2012, 286 p
14
Contabilitatea imobilizărilor corporale
Imobilizări corporale Valoarea amortizabilă

Imobilizări corporale în curs de execuţie Valoare justă minus costurile de vînzare
Mijloace fixe Durata utilizare
Terenuri Reparaţie
Resurse minerale Reparaţie capitală
Amortizarea mijloacelor fixe Investiţii capitale ulterioare
Imobilizări corporale neamortizabile Reparaţie curentă
Imobilizări corporale amortizabile Costuri de vînzare
Cost de intrare Proces verbal de primire-predare a mijloacelor
fixe
Valoarea contabilă Depreciere
Valoare reziduală Pierdere din depreciere
Valoare justă Derecunoaşterea imobilizărilor corporale
1. Prin ce se caracterizează imobilizările corporale?

2. Care sunt criteriile de clasificare a imobilizările corporale?
3. Care este modul de recunoaştere a imobilizările corporale?
4. Explicaţi modul de evaluare a imobilizările corporale la întreprindere.
5. Explicaţi particularităţile contabilităţii mijloacelor fixe care necesită montaj şi a celor
care nu necesită montaj.
6. Numiţi căile de intrare a mijlaocelor fixe în patrimoniul întreprinderii.
7. Care sunt documentele primare aferente intrării mijloacelor fixe?
8. Care sunt metodele de calculare a amortizării mijloacelor fixe şi cum se caracterizează
ele?
9. Pentru care mijloace fixe nu se calculează amortizarea?
Mijloace fixe în curs de execuție
10. Cum se determină durata de utilizare a mijlocului fix?
11. Prezentaţi schematic tipurile reparaţiei mijloacelor fixe.
12. Care este modul de contabilizare a reparaţiei curente a mijloacelor fixe în funcţie de
modul şi locul de executare a lucrărilor de reparaţie?
13. Numiţi cauzele casării mijloacelor fixe?
● lichidării din motivul uzurii fizice şi/sau învechirii morale;
● înstrăinării prin vînzare;
● distrugerii în urma calamităţilor naturale;
● donaţie etc.
14. Care sunt documentele primare prin care se înregistrează casarea mijloacelor fixe?
15. Cum se înregistrează în contabilitate scoaterea din evidenţă a unui mijloc fix complet
amortizat?
16. Care sunt condiţiile recunoaşterii resurselor minerale în componenţa imobilizărilor
corporale?
Resursele minerale se recunosc în componenţa imobilizărilor corporale după
finalizarea lucrărilor de explorare dacă:
1)proprietăţile resurselor decopertate corespund definiţiei imobilizărilor corporale;
15
2) volumul resurselor decopertate este identificabil, controlabil, pentru care este
demonstrată fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială;
3) costul resurselor poate fi determinat credibil.
17. Numiţi componentele costului de explorare şi cînd acesta este utilizat în evaluarea
resurselor minerale?
Cost de explorare care include:
1) costurile lucrărilor de cercetare topografică, geologică, geochimică, geofizică a solului,
forare în faza de explorare şi decopertare (dezvelire);
2) costurile serviciilor de determinare a fezabilităţii tehnice şi viabilităţii comerciale a
resurselor minerale;
3) alte costuri cum ar fi, amortizarea costului dreptului de extracţie, în timpul lucrărilor de
explorare, pierderile producţiei agricole recuperate de către entitatea cu drept de extracţie
unei entităţi agricole în cazul atribuirii unui teren al acesteia în scopul extracţiei resurselor
ce se conţin în acesta, primele de asigurare şi plata pentru arendă, locaţiune, leasing al
mijloacelor fixe ce participă la executarea lucrărilor de explorare, costurile îndatorării
capitalizate conform SNC "Costurile îndatorării".
18. Cum se determină costul de intrare al terenurilor?

Costul de intrare se repartizeză între obiecte cumpărate proporțional valorii juste a
fiecărui obiect în parte.
Pentru determinarea costului de intrare a terenurilor se determină raportul dintre plata
contractuală și valoarea justă(valoarea de piață), apoi acest coeficient se înmulțește cu
valoarea de piață a terenului.
19. Prezentaţi schematic tipurile indicilor de depreciere a activelor şi componenţa acestora.
20. Cînd determină entitatea indicii de depreciere şi cum se ia decizie cu privire la
deprecierea activelor?
21. Care active obligatoriu sunt testate pentru depreciere?
22. Care sunt modalităţile de înregistrare a corectării valorii activelor depreciate?
3. Studii de caz:
1. SRL „Alfa” a primit cu titlu gratuit un mijloc fix a cărui valoare constituie 9500 lei. Pentru
montarea acestuia au avut loc următoarele cheltuieli:
- servicii prestate de secţia auxiliară – 500 lei;
- piese de schimb consumate – 450 lei;
- calculul salariului muncitorilor – 800 lei.
- contribuţii privind asigurările sociale şi medicale - ?
După efectuarea lucrărilor respective mijlocul fix este dat în exploatare. Totodată, firma a
procurat un strung a cărui valoare justă este de 58000 lei, inclusiv TVA. Momentul procurării
strungului coincide cu momentul punerii lui în funcţiune. Se cere să se contabilizeze operaţiile
economice prezentate mai sus.
d/o DT CT
1 Primirea mijlocului fix cu titlu gratuit 9 500 121 622
2. Cheltuielile aferente montării
- servicii prestate de secţia auxiliară – 500 lei; 500 121 812
- piese de schimb consumate – 450 lei; 450 121 211
16
- calculul salariului muncitorilor – 800 lei. 800 121 531
- Asigurarea socială 192 121 533
800* 0,24= 192lei
3. Punerea în funcțiune 11 442 123 121
4. Procurarea strungului fără TVA 48 333,33 123 521
58 000 – 9 666,67= 48 333, 33
5. Reflectarea TVA 9 666,67 534 521
58 000/ 6=9 666,67
2. Gospodăria plătitoare de TVA a procurat un calculator de la SRL „Viitorul” cu

valoarea de 7320 lei inclusiv TVA. Achitarea a fost efectuată cu 3 zile înainte de
primirea obiectului. Obiectul a fost adus în gospodărie cu transportul propriu
cheltuindu-se pentru aceasta 7 maşină-ore cu costul planificat unitar de 30 lei.
Calculatorul a fost dat în exploatare din momentul procurării. Să se reflecte în

d/o DT CT
1 Achitarea avansului 7 320 224 242
2. Procurarea/primirea calculatorului (fără TVA) 6100 121 521
7320 -7320/6= 6100
3. Reflectarea TVA 1220 534 521
7320/6= 1220
4. Cheltuieli de transport 210 121 812
7*30= 210
5. Stingerea datoriei față de furnizor pe contul avansului 7320 521 224
achitat
Formăm costul de intrare a mijlocului fix 6310 123 121
3. SRL „Individ” a procurat un echipament la preţul de 6200 lei, TVA 20%. Transportul
este asigurat de o societate specializată şi constituie 200 lei, TVA 20 %. Pentru montaj
şi probe tehnologice s-au efectuat următoarele cheltuieli: materiale consumate din stoc
– 100 lei, s-a apelat la un prestator de servicii pentru realizarea unei etape a montajului
– 500 lei, TVA 20 %. Se cere să se calculeze costul de intrare şi să se contabilizeze
operaţiunile care au avut loc.
d/o DT CT
1 Procurarea echipamentului fără TVA 6200 121 521
2. Reflectarea TVA 1 240 534 521
6200*0,2=1 240
3. Cheltuieli de transport 200 121 521
4. Reflectarea TVA p/u transport 40 534 521
200*0,2=40
5. Cheltuieli de montaj:
- Materiale 100 121 211
- Servicii 500 121 521
- TVA p/u servicii 100 534 521
Formăm costul de intrare a mijlocului fix 7 000 123 121
17
4. Se cere să se întocmească jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice al SRL

„Tehno - IM”:

d/o DT CT
1 Înregistrarea aparatului de multiplicat, primit cu titlu
gratuit care necesită montaj:
- valoarea justă 50000 121 622
- cheltuieli cu transportul propriu 300 121 812
2. Reflectarea cheltuielilor la montarea aparatului:
- valoarea materialelor consumate 150 121 211
- salariul calculat muncitorilor 400 121 531
- CAS şi CAM=400*0,24=96 96 121 533
3. Punerea în funcţiune a aparatului de multiplicat M-21 50 946 123 121
4. Reflectarea imprimantei ENTEC, primite ca aport la
capitalul social la înfiinţarea întreprinderii 6500 123 313
5. Înregistrarea strungului primit ca aport la majorarea
capitalului social al unei întreprinderi existente 5000 123 314
6. Reflectarea agregatului CP6-9 constatat ca plusuri la
inventariere 7500 123 612
5. Conform procesului verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe a fost demontat un
strung, costul de intrare a acestuia fiind de 50000 lei, durata de utilizare – 5 ani, valoarea
reziduală – 3000 lei. Strungul a funcţionat 3 ani, după care a fost vândut la valoarea de vânzare
de 60000 lei (inclusiv TVA 20%).
La vânzare şi demontare s-au înregistrat următoarele cheltuieli:
- salariul calculat muncitorilor – 200 lei;
- serviciile transportului auto prestate de către secţia auxiliară a întreprinderii – 400 lei.
Se cere să se reflecte toate operaţiile economice privind intrarea strungului la întreprindere,
calcularea amortizării (ştiind că amortizarea se calculează conform metodei casării liniare),
casarea şi vânzarea acestuia.
d/o DT CT
1 Achiziția strungului 50 000 123 521

50 000*0,2= 10 000
3. Calculul amortizării 28 200 821 124
4. Decontarea amortizării acumulate 28 200 124 123
5. Decontarea valorii contabile 21 800 721 123
CI-Am.acumulata= 50 000- 28 200= 21 800
6. Reflectarea cheltuielilor aferente vânzării și
demontării mijlocului fix
- salariul calculat muncitorilor 200 721 531
18
- contribuțiile sociale 48 721 533
200*0,24= 48lei
- Serviciul transportului auto 400 721 812
7 Reflectarea valorii de vânzare 50 000 234 621
8 Reflectarea TVA 10 000 234 534
Valoarea amortizabilă= CI-VR= 50 000- 3 000= 47 000 lei

Amortizarea= VA/ DU= 47 000/ 5= 9 400 lei
Amortizarea acumulată pentru 3 ani= 9 400* 3= 28 200 lei
6. În cadrul SRL „Weta”, conform ordinului conducătorului întreprinderii a fost demontat

un utilaj din secţia de producţie a întreprinderii ca urmare a expirării duratei de utilizare. Costul
de intrare constituie 10300 lei, durata de utilizare a fost stabilită de 5 ani, valoarea reziduală -
800 lei. Comisia de scoatere din funcţiune, desemnată prin ordinul conducătorului, a considerat
că suma materialelor obţinute din casarea utilajului constituie 1050 lei.
Cheltuielile de lichidare constituie:
- salariul muncitorilor – 400 lei;
- materiale consumate pentru scoaterea din funcţiune a utilajului - 150 lei;
- serviciile secţiei auxiliare -120 lei.
Se cere să se contabilizeze operaţiile economice care au avut loc au avut loc.
d/o DT CT
1 Achiziția utilajului 10 300 123 521

10 300*0,2= 2 060
3. Calculul amortizării 9 500 821 124
4. Casarea amortizării acumulate 9 500 124 123
5. Reflectarea materialelor obținute în urma casării 800 211 123
mijlocului fix în limita valorii reziduale
6. Reflectarea materialelor obținute peste limita valorii 250 211 621
reziduale
1 050-800= 250
7 Reflectarea cheltuielilor de lichidare al mijlocului fix
- Salariul muncitorilor 400 721 531
- Asigurarea sociala 96 721 533
- Materiale consumate 150 721 211
- Serviciile secției auxiliare 120 721 812
Valoarea amortizabilă= CI-VR= 10 300- 800= 9 500lei

Amortizarea= VA/DU= 9 500/5= 1900 lei
19
7. Întreprinderea „Credo” SA, conform procesului verbal de primire predare a pus în
funcţiune un strung în secţia de producţie, costul de intrare a căruia constituie 80000 lei,
durata de utilizare de 8 ani iar valoarea reziduală a fost stabilită de 2000 lei. Pentru
calculul amortizării strungului, întreprinderea a ales metoda liniară. Calculaţi uzura
conform metodei alese şi întocmiţi formula contabilă aferentă amortizării calculate.
Calcularea amortizării conform metodei lineare

Anul Costul de Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare anuală acumulată contabilă
1 80 000 9 750 9 750 70 250
2 80 000 9 750 19 500 60 500
3 80 000 9 750 29 250 50 750
4 80 000 9 750 39 000 41 000
5 80 000 9 750 48 750 31 250
6 80 000 9 750 58 500 21 500
7 80 000 9 750 68 250 11 750
8 80 000 9 750 78 000 2 000
Rezolvare:
Valoarea amortizabilă= CI- VR= 80 000- 2 000= 78 000 lei
Amortizarea anuală= VA/ DU= 78 000/ 8= 9 750 lei
Sau:
Amortizarea anuală= 100%/8= 12,5%
Amortizarea anuală= 78 000* 0,125= 9 750 lei
Amortizarea lunară= 9 750/12= 812,5 lei
Valoarea contabilă= CI- AA
VC1= 80 000- 9 750= 70 250 lei
Formula contabilă: DT 821 CT 124 suma 812,5
8. Întreprinderea „Credo” SA, conform procesului verbal de primire predare a pus în

funcţiune un strung în secţia de producţie, costul de intrare a căruia constituie 80000 lei,
durata de utilizare fiind de 8 ani iar valoarea reziduală a fost stabilită de 2000 lei. Pentru
calculul amortizării strungului, întreprinderea a ales metoda unităţilor de producţie.
Calculaţi amortizarea conform metodei alese şi întocmiţi formula contabilă aferentă
amortizării calculate ştiind că volumul planificat de produse spre fabricare de către
utilajul pus în funcţiune constituie 600000 unităţi. În I an – 20000, II – 50000, III -
80000, IV – 110000, V – 130000, VI – 108000, VII – 90000, VIII – 12000.
Calculul amortizării conform metodei unităților de producție

fabricate
Anii Costul de Mărimea Cantitatea Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare amortizării fabricată anuală acumulată contabilă
pe unitate de Q
produs
1 2 3 4 5= 3*4 6 7
1 80 000 0,13 20 000 2 600 2 600 77 400
2 80 000 0,13 50 000 6 500 9 100 70 900
3 80 000 0,13 80 000 10 400 19 500 60 500
4 80 000 0,13 110 000 14 300 33 800 46 200
5 80 000 0,13 130 000 16 900 50 700 29 300
6 80 000 0,13 108 000 14 040 64 740 15 260
7 80 000 0,13 90 000 11 700 76 440 3 560
20
8 80 000 0,13 12 000 1 560 78 000 2 000
Rezolvare:
Amortizarea pe unitate de produs= VA/ Q= 78 000/ 600 000= 0,13 lei/ unitate
9. Întreprinderea „Credo”
SA, conform procesului verbal de primire
predare a pus în funcţiune un strung în secţia de producţie,
costul de intrare a căruia constituie 80000 lei, durata de utilizare
fiind de 8 ani iar valoarea reziduală a fost stabilită de 2000 lei.
Pentru calculul amortizării strungului, întreprinderea a ales
metoda de diminuare a soldului. Calculaţi amortizarea conform
metodei alese şi întocmiţi formula contabilă aferentă amortizării
calculate.
Perioada Cost Norma Baza de Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare amortizari calcul anuala acumulata contabila
i,%
1 2 3 4 5=(3*4)/100 6 7=2-6
1 80 000 25 80 000 20 000 20 000 60 000
2 80 000 25 60 000 15 000 35 000 45 000
3 80 000 25 45 000 11 250 46 250 33 750
4 80 000 25 33 750 8 437,5 54 687,5 25 312,5
5 80 000 25 25 312,5 6 328,125 61 015,625 18 984,375
6 80 000 25 18 4 746,094 65 761,719 14 238,281
984,375
7 80 000 25 14 3 559,570 69 321,289 10 678,711
238,281
8 80 000 25 X 10 678,711 78 000 2 000
– 2000=
8 678,711
Rezolvare :
NA=100%/8=12,5%
NA majorate=12,5%*2=25%
10. SRL „Trans-lux”, după rotaj, a dat în exploatare un autoturism cu o valoare iniţială (cost
de intrare) de 120000 lei, valoarea reziduală de 6000 lei şi termenul de exploatare de 5
ani. Randamentul total potenţial al autoturismului este de 500000 km, inclusiv pe anii de
funcţionare: I – 125000 km, II – 105000 km, III – 95000 km, IV – 90000 km, V – 85000
km. Calculaţi amortizarea utilizînd toate medodele de calcul a amortizării prevăzute de
SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”.
Calcularea amortizării conform metodei lineare
Anul Costul de Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare anuală acumulată contabilă
1 120 000 22 800 22 800 97 200
2 120 000 22 800 45 600 74 400
3 120 000 22 800 68 400 51 600
4 120 000 22 800 91 200 28 800
21
5 120 000 22 800 114 000 6 000
Rezolvare:
Valoarea amortizabilă= CI- VR= 120 000- 6 000= 114 000 lei
Amortizarea anuală= VA/ DU= 114 000/ 5= 22 800 lei
Sau:
Amortizarea anuală= 100%/5= 20%
Amortizarea anuală= 114 000* 0,2= 22 800 lei
Amortizarea lunară= 22 800/12= 1900 lei
Valoarea contabilă= CI- AA
VC1= 120 000-22 800 = 97 200 lei
VC2= 120 000-46 600 = 74 400 lei
VC3= 120 000-68 400 = 51 600 lei
VC4= 120 000-91 200 = 28 800 lei
VC5= 120 000-114 000= 6 000 lei
Calculul amortizării conform metodei unităților de producție

fabricate
Anii Costul de Mărimea Nr .km Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare amortizării parcurși anuală acumulată contabilă
pentru 1 km
1 2 3 4 5= 3*4 6 7
1 120 000 0,228 125 000 28 500 28 500 91 500
2 120 000 0,228 105 000 23 940 52 440 67 560
3 120 000 0,228 95 000 21 660 74 100 45 900
4 120 000 0,228 90 000 20 520 94 620 25 380
5 120 000 0,228 85 000 19 380 114 000 6 000
Rezolvare:
Amortizarea pe unitate de produs= VA/ km= 114 000/ 500 000= 0,228 lei/ unitate
Calculul amortizării conform metodei de diminuare a soldului

Perioada Cost Norma Baza de Amortizarea Amortizarea Valoarea
intrare amortizari calcul anuala acumulata contabila
i,%
1 2 3 4 5=(3*4)/100 6 7=2-6
1 120 000 40 120 48 000 48 000 72 000
000
2 120 000 40 72 000 28 800 76 800 43 200
3 120 000 40 43 200 17 280 94 080 25 920
4 120 000 40 25 920 10 368 104 448 15 552
5 120 000 40 X 15 552- 114 000 6 000
6 000=9 552
Rezolvare :
NA=100%/5=20%
NA majorate=20%*2=40%
22
11. SRL „Autoservtrans” Cumpără în luna ianuarie un autocar din Japonia în următoarele
condiţii:
Preţul de achiziţie – 35000 dolari, taxa vamală – 5%, cheltuieli de asigurare – 2000 dolari,
cursul valutar – 11,36 lei per dolar. Valoarea probabilă rămasă – 20000 lei. Numărul total de km
parcurşi planificat – 200000 mii km: în anul 1 – 39000; în anul 2 – 45000, în anul 3 – 45000, în
anul 4 – 45000, în anul 5 – 26000.
Determinaţi valoarea autocarului şi calculaţi amortizarea utilizînd metodele cunoscute.
12. În cadrul SRL X în luna ianuarie 2014 este înregistrată următoarea informaţie privind
mişcarea mijloacelor fixe şi amortizarea acestora, ţinînd cont de faptul că amortizarea în
conformitate cu politicile contabile ale entităţii se calculează din luna următoare lunei în care
mijloacele fixe au fost puse în funcţiune :
1. Amortizarea calculată în luna ianuarie pentru:
- utilajele producţiei de bază – 1800 lei;
- activităţile auxiliare – 800 lei,
- clădirile secţiei producţiei de bază – 900 lei;
- obiecte cu destinaţie generală – 1200 lei.
2. Mijloacele fixe puse în funcţiune în luna ianuarie:
- în activităţile auxiliare – 56000 lei (durata de utilizare – 5 ani)
- utilaje ale producţiei de bază – 150000 lei (durata de utilizare – 8 ani)
- inventar cu destinaţie generală – 5000 lei (durata de utilizare – 4 ani)
3. Au fost scoase din funcţiune în luna ianuarie, mijloace fixe complet uzate:
- din activităţile auxiliare – 25000 lei;
- utilaje ale producţiei de bază – 150000 lei;
- inventar cu destinaţie generală – 3000 lei.
Se cere:
- să se întocmească formulele contabile pentru luna ianuarie şi februarie;
- să se calculeze suma amortizării în lunile ianuarie şi februarie.
13. În cadrul SRL Weta la data de 18 februarie 201X, conform ordinului conducătorului a
fost demontat un strung din secţia de producţie ca urmare a expirării duratei de utilizare. Costul
de intrare este de 170000 lei, durata de utilizare a fost stabilită de 5 ani, valoarea reziduală –
7000 lei. Comisia de scoatere din funcţiune a considerat că suma metalului uzat rezultat din
casarea strungului constituie 4000 lei. Se cere să se contabilizeze operaţiunile privind intrarea
(mijlocul a intrat ca aport la capitalul social la fondarea întreprinderii), calculul amortizării
(metoda liniară) şi casarea acestuia.
14. SRL “Comsavita” predă cu titlu gratuit un calculator unui orfelinat. Costul de intrare
a calculatorului este de 9840 lei, suma amortizării acumulate pe parcursul perioadei utilizate –
8800 lei. Valoarea justă a calculatorului la momentul donării este de 800 lei. Întocmiţi formulele
necesare.
15. SRL „Brigantina” a achiziţionat o centrifugă pentru smîntînire cu costul de intrare de

147000 lei. Durata de utilizare a acesteia este de 8 ani. Valoarea reziduală – 2700. Metoda de
calcul a amortizării – de diminuare a soldului. După 7 ani şi jumătate de funcţionare, entitatea
donează centrifuga unei gospodării agricole. Valoarea sa justă la momentul transmiterii e de
31000 lei. Efectuaţi calculele şi întocmiţi formulele contabile necesare.
23
16. În luna curentă în secţia de reparaţie a fost efectuată reparaţia curentă a unei pompe
din secţia de producţie de bază, a unui frigider din departamentul de contabilitate şi a vitrinelor
din magazinul propriu. La reparaţia acestora s-au înregistrat consumuri şi cheltuieli: piese de
schimb – 21000 lei, serviciile organizaţiei terţe – 2000 lei, TVA – 20%, consumuri indirecte de
producţie ale secţiei de reparaţii – 3600 lei, salariile calculate lucrătorilor – 5500 lei.
La sfîrşitul lunii, cheltuielile de reparaţie acumulate sînt distribuite astfel: pentru pompa
din secţia de producţie de bază – 25124 lei, pentru automobilul şefului – 5233, pentru vitrine –
3200 lei. Întocmiţi formulele contabile aferente reparaţiei curente.
17. SA „Intervest” a efectuat lucrări de reparaţie a unui strung din secţia de producţie
pentru care s-au consumat:
- materiale 350 lei;
- au fost calculate salariile muncitorilor – 1230 lei;
- CAS şi CAM - ?
- Servicii prestate de secţii auxiliare – 480 lei.
Se cunoaşte că reparaţia a fost efectuată la locul de lucru a utilajului. Reflectaţi în
Dt 821 Ct 211- 350 lei
Dt 821 Ct 531- 1230 lei
Dt 821 Ct 533 -295,2 lei
Dt821 Ct 812 –480 lei
Consideram ca reparatia a fost efectuata in sectia de reparatie
Dt 812 Ct 211 -350 lei
Dt 812 Ct 531 -1230 lei
Dt 812 Ct 533 – 295,2 lei
Dt 812 Ct 812 -480 lei
Dt 821 Ct 812 – 2355,2 lei
18. În secţia de reparaţie a întreprinderii „Speranţa” SA au fost supuse reparaţiei curente

următoarele obiecte:
- utilajul secţiei de asamblare din producţia de baza (comanda 1);
- un strung din secţia de reparaţie (com. 2);
- un autocamion al transportului auto propriu (com. 3);
- autovehiculul întreprinderii (com. 4).
La executarea lucrărilor de reparaţie au avut loc următoarele operaţiuni economice:
1. conform fişei limită, bonurilor de consum şi borderourilor de repartizare a
materialelor s-au consumat piesele de schimb şi materiale la executarea comenzilor:
- comanda 1 – 12500 lei;
- comanda 2 – 8100 lei;
- comanda 3 – 12300 lei
2. conform fişei de lucru în acord şi borderourilor de repartizare a salariilor
calculate s-au calculat salarii muncitorilor la executarea lucrărilor de reparaţie:
3. conform borderourilor de repartizare a salariilor calculate muncitorilor s
au calculat contribuţii pentru asigurările sociale şi medicale - ?
24
4. conform procesului verbal de casare a obiectelor de inventar s-au
consumat OMVSD cu valoarea unitară mai mica de 1500 lei la executarea comenzii 1 – 1200 lei;
5. conform borderoului de repartizare a consumurilor indirecte de producţie,
s-au repartizat CIP a secţiei de reparaţie între comenzile.
- 1 – 3500 lei;
- 2 – 2100 lei
- 3 – 2800 lei
- 4 – 1700 lei
6. s-au calculat şi este decontat costul fiecărui obiect reparat după destinaţia
lui de utilizare.
Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice ce au avut loc, cunoscînd că
consumurile indirecte de producţie a secţiei de reparaţie sînt contabilizate în contul 813 şi să se
determine costul efectiv al fiecărui obiect reparat.
Rezolvare:
Comanda 1
Dt 812 Ct 211 – 12 500 lei
Dt 812 Ct 531 – 1 200 lei
Dt 812 Ct 533 – 288 lei
Dt 812 Ct 213 – 1 200 lei
Dt 812 Ct 813 – 3 500 lei
Dt 811 Ct 812 – 18 188 lei
Comanda 2
Dt 812 Ct 211 – 8 100 lei
Dt 812 Ct 531 – 800 lei
Dt 812 Ct 533 – 192 lei
Dt 812 Ct 813 – 2 100 lei
Dt 821 Ct 812 – 11 192 lei
Comanda 3
Dt 812 Ct 211 – 12 300 lei
Dt 812 Ct 531 – 1 100 lei
Dt 812 Ct 533 – 264 lei
Dt 812 Ct 813 – 2 800 lei
Dt 821 Ct 812 – 16 464 lei
Comanda 4
Dt 812 Ct 211 – 9 600 lei
Dt 812 Ct 531 – 800 lei
Dt 812 Ct 533 – 192 lei
Dt 812 Ct 813 – 1 700 lei
Dt 821 Ct 812 – 12 292 lei
19. În luna curentă, întreprinderea „Ivanov” a executat prin antrepriză lucrări de reparaţie
curentă a 3 mijloace fixe. Conform facturilor fiscale, valoarea acestora se prezintă astfel:
reparaţia computerului – 920 lei, TVA – 20 %, reparaţia unui utilaj din secţia de bază – 5400 lei,
TVA – 20%, reparaţia camionului utilizat la comercializarea produselor – 870 lei, TVA – 20%.
Întocmiţi formulele contabile care au avut loc.
25
20. SA „Speranţa” constituie provizioane pentru reparaţia mijloacelor fixe. Lucrările de
reparaţie sunt executate pe locurile de utilizare a obiectelor. În conformitate cu nota de
contabilitate şi calculele prealabile se cunosc următoarele date aferente rezervelor constituite în
luna (anul) gestionar(ă), precum şi consumurile efectuate:
Rezervele constituite şi consumurile efectuate în funcţie de destinaţia de utilizare a

mijloacelor fixe
Mijloacele fixe şi Rezervele constituite în: Costurile efective pe
destinaţia de utilizare a lor Luna gestionară Anul gestionar parcursul anului
Mijloace fixe din activitatea de 19200 230400 225000
bază
MF utilizate în activitatea 7135 85620 90050
auxiliară
MF cu destinaţie generală şi 2200 26400 25200
administrativă
MF care deservesc procesul de 900 10800 16200
desfacere
Total 29435 353220 356450
Costurile efective aferente reparaţiei curente pentru toate mijloacele fixe sunt prezentate
în următorul tabel:
Indicatori În anul
gestionar
Consum de piese de schimb, alte materiale 256780
Salariile calculate muncitorilor 58000
CAS şi CAM 15370
Serviciile secţiilor auxiliare 13500
Cota-parte a CIP repartizate 12800
Total 356450
Întocmiţi formulele contabile aferente constituirii provizioanelor şi costurilor efective din

anul gestionar.
21. În luna curentă, SRL „Agro-com” înregistrează următoarele cheltuieli privind

reparaţia capitală a unor mijloace fixe:
- pentro reţea de irigare – piese de schimb – 59870 lei, materiale auxiliare pentru
reparaţie – 15820 lei, salariu – 3500 lei, CAS şi CAM - ?
- pentru un depozit – piese de schimb – 5890 lei, uzura OMVSD utilizate – 6980 lei,
serviciile secţiilor auxiliare – 7640 lei.
Întocmiţi formulele contabile cunoscînd că reparaţia capitală a mijloacelor fixe a fixe a
fost efectuată la locul de utilizare.
22. O entitate deţine un mijloc fix al cărui cost de intrare constituie 60 000 lei, iar suma
amortizării acumulate la 31.12.2014 este de 20 000 lei. În conformitate cu politicile contabile ale
entităţii, evaluarea ulterioară a activului se efectuează la valoarea contabilă, iar pierderile din
depreciere se contabilizează la un cont separat. La data raportării valoarea justă minus costurile
de vînzare a mijlocului fix este egală cu 30 000 lei.
1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”, SNC

„Costurile îndatorării”, aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
26
Moldova nr. 118 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 –
181 din 16.08.2013;
2. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul curent, cu modificările şi completările în
vigoare. In: http://lex.justice.md/md/326971/;
3. Frecăuţanu, A.; Malai, A.; Balan, I. Contabilitate financiară. Chişinău: Centru ed. al
UASM, 2007, 472 p.;
4. Bucur, V.; Ţurcanu, V.; Graur, A. Contabilitatea impozitelor. Chişinău: ASEM, 2005,
562 p.;
6. Grigoroi, L.; Bîrcă, A. Ghid la contabilitatea întreprinderii. Chişinău: ASEM, 2009, 121
p.;
ACAP, 2003, 640 p.;
UCCM, 2012, 286 p.
27
Contabilitatea stocurilor
Stocuri Valoare realizabilă netă

Producţie în curs de execuţie Recepţie cantitativă
Semifabricare Recepţie calitativă
Mărfuri Comandă
Produse Recepţia transportatorului
Materiale Fişe de magazie
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată Bon de intrare
Metoda FIFO Bon de consum
Metoda CMP Valoare contabilă

1. Care este structura stocurilor?
2. Care este diferenţa dintre semifabricate, producţie în curs de execuţie şi produse?
3. Care este specificul contabilizării OMVSD?
4. Ce reprezintă costul de achiziţie şi costul de producţie?
5. Care sunt condiţiile de recunoaştere a stocurilor?
6. Ce includ costurile direct atribuibile intrării stocurilor?
7. Cum sunt evaluate stocurile la intrarea în patrimoniu, ieşirea din patrimoniu şi la data
prezentării situaţiilor financiare?
8. Ce reprezintă valoarea realizabilă netă?
9. Care sunt cazurile de intrare a stocurilor la entitate şi documentele primare care confirmă
intrarea lor?
10. Ce documente se întocmesc la ieşirea stocurilor?
11. Prezentaţi schematic circuitul documentelor primare caracteristice materialelor.

d/o
1. În costul de intrare se include pierderile de materiale peste limitele
normelor şi normativelor admise.
2. Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de
cumpărare şi costurile direct atribuibile intrării.
28
3. Costul de intrare a stocurilor fabricate nu coincide cu costul efectiv al
acestora.
4. Evaluarea curentă a stocurilor are loc la ieşirea acestora din
patrimoniu.
5. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre
costul de intrare şi valoarea realizabilă netă.
6. Înregistrarea materialelor în urma casării OMVSD, peste limita
valorii reziduale probabile se efectueayă prin formula contabilă: DT
211 „Materiale” CT 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”
7. Transmiterea în exploatare a OMVSD cu valoare unitară ce depăşeşte
1/6 din plafonul stabilit de legislaţie, se reflectă ca corespondenţă
internă între subconturile deschise la contul de evidenţă a OMVSD.
8. Clădirea deţinută în scop de revînzare aparţine categoriei stocuri
9. Obţinerea producţiei în curs de execuţie se reflectă formula: DT 811
„Activităţi de bază” CT 215 „Producţia în curs de execuţie”
10. contul 831 „Adaos comercial” este utilizat pentru evidenţa mărfurilor
la preţ de vînzare.
4. Studii de caz:
1. Să se contabilizeze operaţiile economice din jurnalul de înregistrare prezentat în următorul

tabel:
d/o DT CT
1. În baza facturii fiscale nr. 314234 la 10.11.2010
s-au primit 2300 m.p. de scîndură prelucrată la ?
preţul de 30 lei pentr 1 m.p.
2. Pe baza bonului de consum nr. 1031 s-a eliberat
în secţia de producţie 100 m.p. placaj, la preţul ?
de 10,34 pentru 1 m.p.
3. S-a eliberat 50 m.p., la preţul de 12,48 lei
pentru 1 m.p. de carton ondulat şi 20 cutii, ?
preţul 18 lei / bucata pentru ambalarea
produselor finite
4. L-a inventariere s-au depistat lipsuri:
- 5 m.p. de sticlă la preţul de 80 lei pentru 1 ?
m.p.
- 10 cutii de carton (18 lei bucata)
5. Se contabilizează intrarea în gestiunea
întreprinderii a 100 cutii vopsea la valoarea de ?
40 lei / bucata şi care au fost procurate de
expeditorul Popescu fără a primi în prealabil
avans
6. Din casă se achită datoria pentru vopseaua ?
cumpărată d-lui Popescu
2. Conform facturii fiscale a fost primit combustibil de la furnizor, cu achitare ulterioară în

sumă 29532 lei, inclusiv TVA, la fel au fost procurate, conform actului de achiziţie, materiale în
sumă de 15000 lei, de la persoane fizice cu achitare ulterioară. Din suma respectivă s-a reţinut
impozitul la sursa de plată. Datoria faţă de furnizor şi faţă de buget a fost achitată din contul
29
curent în valută naţională. Iar datoria faţă de persoana fizică – din casierie. Întocmiţi formulele
contabile necesare.
3. Entitatea a procurat materiale în valoare de 24000 lei, inclusiv TVA. Suma serviciilor
organizaţiei de transport alcătuieşte 500 lei, TVA – 20 %: Cheltuielile privind descărcarea
materialelor au alcătuit: Salariul muncitorilor – 450 lei, CAS şi CAM - ? Pe parcursul lunii au
fost eliberate din depozit materiale pentru:
- fabricarea produselor - 6000 lei;
- întreţinerea secţiei de producţie – 700 lei;
- reparaţia clădirii administraţiei – 1300 lei;
- corectarea rebutului – 500 lei;
- stocul de materiale a fost vîndut la valoarea de 15000 lei – TVA 20%.
Contabilizaţi operaţiile de procurare, consum şi vînzare a materialelor.
4. În baza datelor de mai jos întocmiţi formulele contabile respective şi determinaţi soldul
final al contului 211 „Materiale”, ştiind că stocul iniţial la 01.01. 2014 constituiau 84250 lei.
Operaţiile economice din luna ianuarie:
03.01. Consum de materie primă pentru fabricarea produselor – 15800 lei;
05.01. De la furnizori au fost primite materiale în sumă de 342500, fără TVA, TVA – 20%.
08.01. S-au consumat materiale pentru fabricarea produselor – 15860;
09.01. Din secţia de producţie s-au obţinut deşeuri de materie primă – 1350 lei;
13.01. Din contul curent s-a făcut virament în valută naţională spre achitarea datoriei faţă de
furnizori pentru materialele procurate – 12000 lei;
19.01. Din contul curent s-a plătit furnizorilor un avans în valută naţională pentru livrarea
ulterioară de materiale – 25000 lei;
21.01. Au fost consumate piese de schimb pentru reparaţia utilajului din secţia auxiliară –
5420 lei;
26.01. S-au primit de la furnizori:
- materiale – 12500 lei;
- piese de schimb – 8700 lei;
- combustibil – 10200 lei
- TVA – 20%.
5. Stocul mărfii de tip „A” la 01.03. alcătuia – 820 bucăţi a cîte 15 lei bucata.
În perioada raportată întrările au constituit:
- pe 05. 03 – 2500 buc. a cîte 15,50 lei bucata.
- pe 13. 03 – 500 buc. a cîte 14,50 lei bucata.
- pe 29. 03 – 300 buc. a cîte 16 lei bucata.
Ieşirile din stoc constituie:
- pe 10. 03 – 970 buc.
- pe 20. 03 – 580 buc.
Se cere să se calculeze stocul cantitativ şi valoric la finele perioadei raportate în baza metodei
FIFO, CMP (costul mediu ponderat).
Calculul costului materialelor consumate conform metodei costului mediu ponderat

determinat după fiecare intrare
Intrări Ieşiri Sold
Data cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoarea,
buc lei/b lei buc lei/b lei buc lei/buc lei
01.03 820 15 12300
05.03 2500 15.50 38750 3320 15.37 51028.4
10.03 970 15.37 14908.9 2350 15.37 36119.5
30
13.03 500 14.50 7250 2850 15.22 43377.00
20.03 580 15.22 8827.60 2270 15.22 34549.40
29.03 300 16 4800 2570 15.31 39346.7
CMP05.03 = (12300+38750)/(820+2500) = 15.37

CMP13.03 = (36119.5+7250)/(2350+500) = 15.22
CMP29.03 = (34549.40+4800)/(2270+300) = 15.31
Calculul costului materialelor consumate conform metodei FIFO

01.03 820 15 12300
05.03 2500 15.50 38750 820 15 12300
2500 15.50 38750
10.03 820 15 12300
150 15.50 2325 2350 15.50 36425
13.03 500 14.50 7250 2350 15.50 36425
500 14.50 7250
20.03 580 15.50 8990 1770 15.50 27435
500 14.50 7250
29.03 300 16 4800 1770 15.50 27435
500 14.50 7250
300 16.00 4800
Total 2570 X 39485
Calculul costului materialelor consumate conform metodei LIFO

01.03 820 15 12300
05.03 2500 15.50 38750 820 15 12300
2500 15.50 38750
10.03 970 15.50 15035 820 15 12300
1530 15.50 23715
13.03 500 14.50 7250 820 15 12300
1530 15.50 23715
500 14.50 7250
20.03 500 14.50 7250 820 15 12300
80 15.50 1240 1450 15.50 22475
29.03 300 16 4800 820 15 12300
1450 15.50 22475
300 16 4800
Total 2570 X 39575
31
970 - 820 = 150

6. În luna curentă o întreprindere a vîndut mărfuri pe bază de facturi. Valoarea mărfurilor la
preţul de vînzare constituie 240000 lei, inclusiv TVA. Costul efectiv al mărfurilor vîndute este
de 190000 lei. Întocmiţi formulele contabile aferente vînzării mărfurilor.
7. O întreprindere cumpără obiecte de mică valoare şis curtă durată în valoare totală de
108000 lei inclusiv TVA. Cheltuielile de transport prestate de o organizaţie terţă au constituit
800 lei, TVA 20 %. Pe parcursul perioadei au fost date în folosinţă obiecte în valoare de 85000
lei (cu valoare mai mare de 1000 lei unitatea ) pentru necesităţile gospodăreşti şi 540 lei (cu
valoare mai mică de 1000 lei unitatea) pentru desfăşurarea procesului de producţie. La sfîrşitul
anului au fost casate obiectele date în folosinţă. În urma casării s-au obţinut deşeuri în valoare de
200 lei, valoarea reziduală fiinde determinată în proporţie de 1% din costul de intrare.
Contabilizaţi operaţiunile care au avut loc.
8. SRL „Alfa” a achiziţionat mărfuri de la un furnizor în valoare de 97500 lei. Pentru

transportarea mărfurilor date întreprinderea a încheiat un contract cu SRL „Auto-Prim” în
valoare de 5000 lei. Mărfurile au fost descărcate de muncitorii întreprinderii, cărora li s-a
calculat salariul în mărime de 2000 lei şi respectiv asigurările sociale şi medicale. Achitarea cu
furnizorii s-a efectuat integral din contul curent în valută naţională. Să se întocmească formulele
contabile necesare.
9. În luna ianuarie SRL „Spicuşor” a livrat produse cu încasarea ulterioară SA „Prima” în

sumă de 42000 lei inclusiv TVA, costul produselor fiind de 24000 lei. Pentru produsele livrate,
unitatea va primi în schimb materiale în sumă de 30000 (inclusiv TVA), iar diferenţa va fi
încasată ulterior contra mijloacelor băneşti. Se cere să se contabilizeze operaţiunilor economice
ce au avut loc.
10. Date iniţiale:
Sold iniţial Ieşiri

Bonul de consum 64 Bonul de consum 65
Denumirea Q P Suma Denumirea Q Denumirea Q
Făină (kg) 13990 5,43 75965,70 Făină (kg) 2000 Ciuperci 90
(buc)
Cartofi 30 6,50 195,00 Brînză de 20 Margarină 140
(kg) vaci (kg) (buc)
Magiun 500 7,00 3500,00 Cartofi 150 Fiole es. 30
(buc) (kg) (buc)
Ulei 300 18,00 5400 Magiun 100 Halva 40
razdolie (buc) (buc)
(buc)
Drojdie 100 2 200 Ulei 130 Brînză de 35
razdolie oi (kg)
(buc)
Brînză de 35 50 1750 Varză (kg) 100 Drojdie 60
oi (kg)
La data de 03.03.2020, entitatea a procurat în baza actului de achiziţie nr. AC 200457 de la

persoana fizică Chiriac Andrei marfă, conform tabelului:
32
Denumirea Unit. de măsură Q P Suma, lei
mărfurilor
Cartofi kg 200 7 1400
Varză kg 100 10 1000
Miere kg 50 15 750
Ceapă kg 70 8 560
Brînză vaci kg 20 17 340
Total 6450
La fel, în data de 03.03.200x au fost procurate mărfuri conform facturii nr. CY1753177 de la
METRO CASH & CARRY. Respectiva factură este anexată (anexa 1).
Se cere:
- să se întocmească bonul de intrare nr. 41 la data de 03.03.200x pentru mărfurile intrate în
baza actului de achiziţie, ştiind că marfa a fost primită de Popescu Vasile, conducătorul
entităţii şi bonul de intrare nr. 42 la data de 03.03.200x pentru marfa primită conform
facturii nr. CY1753177;
- să se întocmească bonul de consum nr. 64 la data de 03.03.200x şi bonul de consum nr.
65 la data de 04.03.200x în baza Situaţiei mişcării materialelor pentru luna martie, ştiind
că persoana responsabilă pentru gestiunea materialelor în deposit este Popescu Vasile, iar
în cadrul secţiei de producţie – Mulin Victoria;
- să se contabilizeze operaţiunile care au avut loc, întocmind Jurnalul de înregistrare al
operaţiunilor economice:

d/o DT CT
1. Înregistrarea materialelor primite de la furnizoriîn
baza facturii CZ nr. 1753177 cu achitare urterioară
2. Trecerea în cont a sumei TVA aferentă materialelor
primite;
3. Virarea datoriei faţă de furnizori
4. Înregistrarea materialelor primite de la persoanele
fizice în baza actului de achiziţie AC nr. 200457 cu
achitare ulterioară
5. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată în
baza actului de achiziţie AC nr. 200457
6. Reflectarea costurilor de materie primă din luna
martie conform bonului de consum nr. 64 şi nr. 65
7. Achitarea din casierie a datoriei faţă de Chiriac
Andrei
11. Evaluaţi şi contabilizaţi costul produselor fabricate şi a producţiei în curs de execuţie.

Producţia lansată în procesul de fabricaţie – 16100 unităţi. Producţia nefinisată la sfîrşitul lunii
curente – 1000 unităţi; gradul de finisare al producţiei în curs de execuţiea fost estimat în mărime
de 80%. Consumurile totale efective constituie 178300 lei.
33
1. SNC „Stocuri”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.
118 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 177 – 181 din
16.08.2013;
2. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 60 din 29.05.2012. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
nr.166-169 din 10.08.2012;
3. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală nr. 330 din 23.12.2013. In:
4. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr 329 din 23.12.2013. In:
562 p.;
p.;
ACAP, 2003, 640 p.
UCCM, 2012, 286 p.;
11. Ţurcanu, V.; Iachimovschi, A.; Îndrumări teoretice şi aplicaţii practice la contabilitate:
(lucrare metodico-didactică). Chişinău: ASEM, 2002, 188 p.
34
Contabilitatea creanţelor
Creanţe Factură fiscală

Creanţe pe termen lung Factură de expediţie
Creanţe comerciale Diurnă
Creanţe ale bugetului Avansuri acordate
Creanţe ale personalului Furnizor
Creanţe privind veniturile din utilizarea de Client
către terţi a activelor entităţii
Contract de vînzare-cumpărare Plată ulterioară
Decont de avans Valoare nominală
Ordin de deplasare
1. Ce reprezintă creanţele şi care este structura acestora?

2. Care sunt criteriile de recunoaştere a creanţelor?
3. Cum sunt evaluate creanţele?
4. Care sunt acţiunile întreprinse în cazul livrării mărfurilor cu achitare ulterioară?
5. Care sunt particularităţile avansurilor acordate?
6. Cum se caracterizează relaţiile juridice care apar între client şi furnizorul de bunuri?
7. Ce reprezintă provizioanele pentru creanţele compromise?
8. Numiţi documentele în baza cărora se co nstată creanţele comerciale.
9. Numiţi documentele în baza cărora se contabilizează operaţiunile de stingere a
creanţelor comerciale.
10. Ce reprezintă diurna?
11. Numiţi documentul primar întocmit de titularul de avans pentru înregistrarea
cheltuielilor de deplasare.
12. Care sunt particularităţile utilizării contului 225 „Creanţe ale bugetului”

d/o
1. Furnizorul este obligat în momentul livrării să prezinte factura
35
fiscală.
2. Contul 222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise” cu
funcţia contabilă de activ.
3. Contractele de locaţie finanţată servesc pentru recunoaşterea
creanţelor pe termen lung .
4. Veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii includ
veniturile rezultate din vînzarea de bunuri.
5. La plecarea în deplasare, titularului de avans i se întocmeşte şi se
înmînează ordinul de deplasare.
6. Termenul deplasării poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare.
7. Diurnele nu se plătesc în cazul deplasării de o singură zi pe teritoriul
R. Moldova.
8. Reflectarea creanţelor sub formă de venituri din leasing operaţional
se fecetuează prin formula. DT 231 „Creanţe privind veniturile din
utilizarea de către terţi a activelor entităţii” CT 612 „Alte venituri din
activitatea operaţională”.
4. Studii de caz
1. SRL Spicuşor în cursul lunii martie a vîndut persoanelor fizice şi juridice în baza
următoarelor documente primre: bonurile fiscale nr. 0324, 0325, 0326, facura fiscala CY nr.
1856369 anexate la stidiile de caz.
Se cere să se contabilizeze operaţiile economice din jurnalul de înregistrare a operaţiilor
economice:
Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice:
Nr Conţinutul operaţiei economice Suma, lei DT CT
d/o
1. Constatarea creanţelor şi a veniturilor aferente
produselor livrate SRL „P&G”
2. Reflectarea TVA aferente produselor livrate
3. Constatarea veniturilor din produsele vîndute
persoanelor fizice cu achitare în numerar
4. Reflectarea TVA aferentă produselor livrate
persoanelor fizice
2. În luna ianuarie, SRL „P&G” a livrat produse cu încasare ulterioară S:A. „Prima” în
sumă de 420000 lei inclusiv TVA, iar valoarea contabilă a produselor livrate este de 240000 lei.
Pentru produsele livrate, unitatea va primi în schimb materiale în sumă de 300 000 lei, inclusiv
TVA iar diferenţa va fi încasată ulterior contra mijloace băneşti. Contabilizaţi operaţiunile
economice care au avut loc.
3. În conformitate cu ordinul de plată nr. 87 din data de 17.03.200n, SRL Spicuşor a

efectuat un transfer către SRL Prima de 1200 lei pentru marfa care urmează a fi primită conform
facturii CZ nr. 1753177 din 10.04.200n.
În data de 10.04.200n. SRL Spicuşor a primit mărfurile conform facturii respective.
Stingerea difinitivă a datoriei a fost efectuată prin transfer. Contabilizaţi operaţiunile care au avut
loc în luna martie şi aprilie.
4. SRL „Speranţa” a încasat în contul curent un avans în sumă de 42000 lei inclusiv TVA
pentru produsele finite ce urmează a fi livrate cumpărătorului. Peste 3 zile după încasare,
furnizorul livrează cumpărătorului produse finite la valoarea de 160000 fără TVA, costul efectiv
36
al produselor livrate constituie 110000 lei. Reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut
loc.
5. Contabilizaţi operaţiunile ce ţin de primirea avansului de la cumpărător, înregistrarea

creanţei comerciale şi stingerea ei. La 03.05. 20nn SRL “Laguna” a încasat de la SRL “Neuron”
un avans în mărime de 30% din valoarea mărfurilor care urmează să fie livrate cumpărătorului.
La 06.05.20nn furnizorul a livrat cumpărătorului mărfuri la preţul de 44 000 lei, inclusiv TVA şi
a prezentat factura fiscală spre achitare. La 12.05 20nn a avut loc încasarea definitivă a
creanţelor pentru mărfurile vîndute.
6. La 13.06.200x SRL “Magnolia” a expediat produse unui cumpărător străin la preţul de

9200 euro. Rata de schimb a BNM la data tranzacţiei constituie 16,4180 lei/euro. La 27.06.200x
în contul curent al entităţii sau înregistrat mijloacele băneşti transferate de cumpărător pentru
stingerea creanţei – 9200 euro. Rata de schimb a BNM la data tranzacţiei constituie 16,4444
lei/euro.
Contabilizaţi operaţiunile de înregistrare şi stingere a creanţelor în valută străină.
7. Contabilizaţi operaţiile:
- la începutul anului de gestiune sau format provizioane pentru creanţe dubioase în sumă
de 68900 lei;
- la finele perioadei de gestiune, după efectuarea inventarierii decontărilor cu debitorii s-a
decis ca creanţele dubioase în sumă de 51700 lei să fie decontate pe seama provizioanelor
aferente creanţelor dubioase;
- ulterior unul dintre debitorii care au fost delaraţi ca fiind insolvabili a achitat creanţa în
sumă de 28460 lei.
8. La data de 17.03.201x seara, a plecat la Bucureşti la o conferinţă de specialitate dnul

Popescu Vasile în perioada 18-19 martie, avansul fiind achitat la plecare, cazarea se va calcula o
zi, costul acesteia este de 75 euro, cursul de schimb al valutei straine 16,50 lei, diurna pentru
două zile (mărimea zilnică a diurnei este de 20 euro la cursul nominalizat mai sus), iar
transportul tur-retur este de 1200 lei.
Coliban Maria a fost delegată la o conferinţă de specialitate la Bălţi în perioada de 21-22
martie, mijloacele băneşti fiind achitate la data de 24.03.201x, cazarea se va calcula pentru o zi,
diurna pentru 2 zile iar transportul tur retur este de 100 lei.
Completaţi decontul de avans şi reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
9.În baza ordinului conducătorului întreprinderii se detaşează în interes de serviciu

angajatul din municipiul Bălţi în or. Edineţ pe o perioadă de 14 zile calendaristice de la
06.10.201x pînă la 19.10.201x. Plafonul limită de cazare este 150 lei. Efectuaţi calculele
necesare şi reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
10. Angajatul întreprinderii a plecat în deplasare pentru hotărîrea unor probleme ce ţin de
procesul în or. Orhei pe o perioada de 5 zile (12-16 august) cu automobilul întreprinderii.
Bonurile de la hotel nu au fost prezentate. Automobilul a parcurs conform contorului 420km pe
cînd conform normelor trebuia să parcurgă 370 km. Norma de consum la 100 km – 9 litri. În
decontul de avans s-a prezentat bonul de la staţia de alimentare cu combustibil de 50 litri petrol a
cîte 14 lei litru.
Înainte de plecare lucrătorul a primit un avans în sumă de 800 lei.
Întocmiţi formulele contabile care au avut loc.
11. În baza ordinului conducătorului entităţii, un angajat a fost detaşat în altă localitate din
RM pe 4 zile pentru participarea la cursuri de perfecţionare profesională. Înainte de plecare
37
angajatului i s-a eliberat un avans în sumă de 1200 lei. La înoarcere, titularul de avans a
prezentat decontul de avans la care a anexat bilete de călătorie – 150 lei, bonul de cazare la hotel
– 600 lei. Conducătorul entităţii a acceptat decontul de avans, iar suma neutilizată a avansului se
reţine din salariul calculat pentru titularul de avans.
12. La entitate, în urma inventarierii mărfurilor, la depozit s-a depistat lipsuri de 700 lei.
Persoana gestionară şi-a recunoscut vina şi în baza cererii aprobate de conducătorul entităţii se
reţin din salariul persoanei gestionare, pentru stingerea creanţei, 840 lei (valoarea de recuperare
şi TVA). Contabilizaţi operaţiunile care au avut loc.
13. Entitatea laguna a predat entităţii „Magnolia” în locaţie curentă un spaţiu comercial În
conformitate cu condiţiile contractului de locaţie transmiterea obiectivului închiriat se face la
01.03.200x pe un termen de 12 luni. Plata de închiriere lunară constituie 3600 lei, inclusiv TVA.
Contabilizaţi operaţiile de înregistrare şi încasare a creanţei.
14. Întreprinderea Alfa conform contractului de licenţă a transmis dreptul de utilizare a

mărcii, evaluat la 80000 lei (fără TVA, TVA 20%), pe 5 ani întreprinderii Coral cu condiţiile de
achitare lunară a folosirii dreptului de utilizare a mărcii. Întocmiţi în contabilitate înregistrările
care au loc.
1. SNC „Creanţe şi investiţii financiare”, SNC „Părţi afiliate şi contracte de societate

civilă”, SNC „Diferenţe de curs valutar şi de sumă”, aprobate prin ordinul Ministerului
Finanţelor al Republicii Moldova nr. 118 din 06.08.2013. In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr 177 – 181 din 16.08.2013;
2. Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova
aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 05.01.2012. In:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr 7 – 12 din 13.01.2012, cu modificările şi
completările în vigoare;
562 p.;
p.;
ACAP, 2003, 640 p.;
UCCM, 2012, 286 p.;
38
Contabilitatea numerarului
Numerar Acreditiv
Cont bancar Cec
Dispoziţie de încasare Card bancar
Dispoziţie de plată Extras din cont
Registru de casă Transferuri de numerar în expediţie
Delegaţie bancară Documente băneşti
Ordin de plată Proces-verbal de inventariere a numerarului
Cerere de plată Nota de plată
Ordin incaso Cerere de vînzare-cumpărare a valutei străine
1. Ce reprezintă numerarul?
Numerarul reprezintă disponibilităţi băneşti în casierie, depozite, conturi curente în
monedă naţională şi valută străină şi în alte conturi bancare
2. Numiţi criteriile de clasificare a numerarului.

In contabilitate numerarul se clasifică pornind de la următoarele criterii:
În dependenţă de valuta în care sunt exprimate numerarul pot fi:
în monedă naţională şi în valută străină.
În dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă se deosebesc:
 numerar în casierie;
 numerar în conturi curente şi în alte conturi bancare;
 documente băneşti.
În funcţie de posibilitatea utilizării numerarul poat fi:
 nelegat;
 legat.
3. Ce act normativ reglementează organizarea contabilităţii disponibilităţilor băneşti în
casieria entităţii?
Modul de folosire şi păstrare a numerarului în casieria întreprinderii este reglementat de
Regulamentul de gestionare a operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii
Moldova şi
4. Cine partă răspundere asupra integrităţii numerarului în casierie?
39
5. Numiţi şi descrieţi documentele primare aferente operaţiunilor de casă.
6. Care sunt actele necesare care trebuie prezentate la bancă pentru deschiderea unui cont
bancar?
7. Care sunt documentele de plată privind decontările prin virament?
8. Enumeraţi documentele care se includ în documentele băneşti.
9. Ce cunoaşteţi despre conturile speciale deschise la bănci.
10. Cum funcţionează conturile care se ţine evidenţa numerarului?

d/o
1. Casierul primeşte numerarul în casierie din contul bancar în baza
delegaţiei bancare.
2. Documentul care asigură evidenţa operativă a încasărilor şi plăţilor în
numerar prin casierie este extrasul de cont.
3. Dispoziţia de încasare este documentul justificatv de înregistrare în
contabilitate a intrării mijloacelor băneşti în numerar.
4. Documentul care asigură evidenţa operativă a încasărilor şi plăţilor
fără numerar este registrul de casă.
5. Soldul final al contului 242 „Conturi curente în monedă naţională”
reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile mijloacelor băneşti în
cursul perioadei.
6. Primirea şi eliberarea banilor prin intermediul dispoziţiilor de
încasare şi plată poate fi efectuată numai în ziua întocmirii acestora.
7. Fiecare întreprindere poate avea cite un cont de curent în valută
naţională şi străină.
8. Documentele băneşti se păstrează în casierie iar inventarierea
acestora se efectuează o dată cu inventarierea numerarului.
4. Studii de caz
1. Întocmiţi formulele contabile şi determinaţi soldul contului 241 „Casa” la 01.09.,

cunoscînd următoarele operaţii economice produse pe parcursul lunii.
Data Conţinutul operaţiei economice Suma, lei DT CT
01.08 Soldul iniţial al contului 241 „Casa” 800
05.08 Se ridică mijloacele băneşti în numerar din contul 25550
curent în monedă naţională
05.08 Se plătesc din casierie salarii 23250
06.08 Se plătesc din casierie titularului de avans pentru 1980
cheltuielile de deplasare
08.08. S-a depus în contul curent suma salariului neplătit 2300
10.08. Se reflectă valoarea de cumpărare a acţiunilor 6000
proprii răscumpărate de la acţionari
12.08 Se vînd mărfuri contra numerar: 17800
TVA aferentă mărfurilor vîndute – 20%: ?
15.08 Se depun la contul curent în moned naţională 27360
mijloace băneşti din casierie
16.08 Se restituie în casierie soldul sumelor spre 80
decontare nefolosite de la gestionarul entităţii
18.03 S-a încasat creanţele 15000
40
20.08 Se încasează numerar pentru achitarea creanţelor 2960
curente privind chiria curentă
27.08. În urma inventarierii s-a constatat lipsă de 20
mijloace băneşti
2. Întocmiţi formulele contabile şi determinaţi soldul contului 242 „Conturi curente în

monedă naţională” la 01.10., dacă se ştie că la 01.09 soldul contului dat deste de 10700 lei.
Data Conţinutul operaţiei economice Suma, lei DT CT
02.0 Transfer către SRL „Soft ”pentru procurarea unui 7040
program informatic
03.09 S-a încasat un împrumut pe termen scurt 900
05.09 Încasări de la:
- firma „Logos” 8200
- firma „Succes” 5350
- firma „Victoria” 6430
05.09 Se ridică numerar în casă 19000
10.09 S-a achitat factura restaurantului pentru cheltuieli 4100
de reprezentanţă, inclusiv TVA
15.09 Deschiderea acreditivului 20000
16.09 Plata dobînzii aferente creditelor primite 500
18.09 Alocarea mijloacelor băneşti în hîrtii de valoare cu 17000
termenul de prescripţie de 10 luni
19.09. Depunerea numerarului în cont 26000
20.09 Plăţi aferente:
- sumei IV în mărime 10% din valoarea
chiriei de la persoana fizică: 528
- IV al persoanei fizice: 12000
- TVA: 3450
- Organelor de asigurări sociale şi medicale: 2700
22.09 S-a virat către:
„Union Fenosa” SA pentru energia electrică 6790
„Moldtelecom” SA pentru servicii de telefonie 3500
fixă
22.09 Comision bancar 103
25.09 Transfer în scopuri de binefacere 13000
30.09 Încasarea creditului pe termen lung 80000
3. În urma inventarierii mijloacelor băneşti în casierie au fost constatate lipsuri de mijlaoce

băneşti în valoare de 3200 lei. Toate lipsurile sunt imputate casierului care le achită în felul
următor:
- 35% din lipsurile constatate – în numerar la momentul constatării
- 65% - prin reţinerea din salariu pe parcursul a 5 luni ulterioare.
De efectuat înregistrările contabile necesare.
4. S-a făcut transferul avansului peste hotare în contul materialelor în sumă de 5000 usd.
Cursul de schimb valutar la ziua transferului era de 11,20 lei pentru 1 USD. Valoarea totală a
materialelor primite – 10000 USD. Cursul de schimb valutar la ziua întocmirii declaraţiei vamale
– 11,40 lei pentru un USD. Transferul mijloacelor băneşti pentru achitarea definitivă s-a făcut la
cursul de 11,80 lei pentru 1 USD. Reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
41
5. În urma inventarierii au fost reflectate lipsuri de documente băneşti în valoare de 1280
lei. Lipsurile vor fi imputate persoanei responsabile şi vor fi reţinute din salariul acesteia în
următoarele trei luni. Reflectaţi în contabilitate operaţiunile care au avut loc.
6. Întocmiţi dispoziţia de plată nr. 215 din 20.05.201x, decontul de avans nr. 37 din
24.05.201x, dispoziţia de încasare nr. 101 din 26.05.201x în baza datelor de mai jos:
Titularul de avans Elena Plămădeală, şef al secţiei marketing (buletin de identitate nr.
A02012345 din 06.05.2006, eliberat de oficiul 04, Bălţi) a ridicat un avans din casieria SA
„Varo” pentru procurarea unor rechizite de birou în valoare de 1600 lei. Dispoziţia de plată nr.
215 a fost semnată de directorul SA, Anatol Chişlaru şi de contabil – şef, Galina Cheptene.
Numerarul a fost eliberat de casierul, Ala Tcaciuc.
Titularul de avans a anexat la decontul de avans următoarele documente:
1) bonul de casă nr. 0024567 din 24.05.201x în sumă de 1176 lei;
2) factura fiscală seria AC nr. 567894 din 24.05.201x ce justifică procurarea a 3 pachete
de hîrtie în valoare de 146 lei, 10 pixuri – 30 lei şi 5 calculatoare „Citizen SDC - 800” –
1000 lei.
Avansul nefolosit de titularul de avans în sumă de 424 lei a fost depus la casieria SA prin
dispoziţia de încasare nr. 101 din 26.05.201x.
1. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii

Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992.
In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.351 din 30.11.1992, cu modificările şi
completările în vigoare;
2. Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile
licenţiate din Republica Moldova aprobat prin Hotărîrea Consiliului de administraţie al
Băncii Naţionale a Moldovei nr. 297 din 25.11.2004. In: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.218-223 din 03.12.2004, cu modificările şi completările în vigoare;
3. Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008. In: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.127-130 din 18.07.2008, cu modificările şi completările în
vigoare;
4. Codul Fiscal al Republicii Moldova pe anul curent, cu modificările şi completările în
vigoare. In: http://lex.justice.md/md/326971/;
p.;
ACAP, 2003, 640 p.
UCCM, 2012, 286 p.;

Aplicatii Practice Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Practice Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2

Lucrare de laborator nr. 1

Bazele organizării contabilităţii financiare

1. Definiţi următorii termeni contabili:

Contabilitate Fapt economic

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este scopul contabilităţii financiare?

2. Cum poate fi definit obiectul contabilităţii financiare?

9. Care entități economice au obligația să țină contabilitatea în partidă dublă cu

13. În ce caz documentele contabile pot fi păstrate de entitatea economică pe suporturi

14. Cum pot fi corectate erorile contabile?

16. Ce reprezintă politicile contabile?

17. Cine poartă răspunderea pentru elaborarea şi aplicarea politicilor contabile la

21. Ce reprezintă estimările contabile?

23. Care sunt cauzele apariţiei erorilor contabile la întreprindere?

3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:

Nr. Enunţul Adevărat Fals

25. Conform politicii de contabilitate a SA „Adăpost”, calculul amortizării mijloacelor

Lucrare de laborator nr. 2

Contabilitatea imobilizărilor necorporale

1. Definiţi următorii termeni contabili:

Imobilizări necorporale Programe informatice

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este componenţa imobilizărilor necorporale?

2. Care sunt condiţiile de recunoaştere a imobilizărilor necorporale în întreprindere?

3. La care valoare sînt evaluate imobilizările necorporale primite cu titlu gratuit?

5. Care conturi contabile reflectă existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale la

6. Sistematizaţi căile de intrare a imobilizărilor necorporale.

7. Care sunt metodele de calcul a amortizării imobilizărilor necorporale prevăzute de SNC

8. Cum caracterizaţi metoda de diminuare a soldului, utilizată pentru calculul amortizării?

9. Care elemente stau la baza determinării duratei de utilizare a imobilizărilor necorporale?

10. În baza căror elemente se calculează amortizarea imobilizărilor necorporale?

3. Identificaţi veridicitatea enunţului expus:

Nr. Enunţul Adevărat Fals

1. SRL „Aroma” a procurat de la SRL „Biatrice” un set de programe informaţionale de

N Conţinutul operaţiei economice Suma Formula contabilă

2. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice

5. Se cere să se contabilizeze operaţiunile economice în Jurnalul de înregistrare a

Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice

3. Reflectarea brevetului procurat de către SA „X” în 100 000 112 521

6. În cadrul SRL „Decor” s-a înregistrat vînzarea mărcii şi tehnologiei de producere a

8. SRL „Auto-Vis” a procurat o licenţă pentru transportarea pasagerilor pe un termen de 5

N Conţinutul operaţiei economice Suma Formula contabilă

Norma%= 100% / durata de utilizare= 100% / 5= 20%

Amortizarea= (Costul de intrare-Valoarea reziduala)/ durata de utilizare=105000/5= 21

1. SNC „Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC „Deprecierea activelor”, aprobate prin

Contabilitatea imobilizărilor corporale

1. Definiţi următorii termeni contabili:

Imobilizări corporale Valoarea amortizabilă

2. Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Prin ce se caracterizează imobilizările corporale?

18. Cum se determină costul de intrare al terenurilor?

2. Gospodăria plătitoare de TVA a procurat un calculator de la SRL „Viitorul” cu

N Conţinutul operaţiei economice Suma Formula contabilă

4. Se cere să se întocmească jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice al SRL

Jurnalul de înregistrare a operaţiunilor economice

2. Reflectarea TVA 10 000 534 521

Valoarea amortizabilă= CI-VR= 50 000- 3 000= 47 000 lei

6. În cadrul SRL „Weta”, conform ordinului conducătorului întreprinderii a fost demontat

2. Reflectarea TVA 2 060 534 521

Valoarea amortizabilă= CI-VR= 10 300- 800= 9 500lei

Calcularea amortizării conform metodei lineare