PG78

Omogenizarea înseamnă aducerea datelor din contabilităţile individuale la acelaşi numi­tor astfel încât
să poată fi agregate; ea se referă la toate componentele situaţiilor finan­ciare (active, datorii, venituri,
cheltuieli, alte fluxuri) şi se realizează pe baza unui manual de proceduri de consolidare elaborat de
societatea-mamă

Omogenizarea se referă la următoarele aspecte:

 omogenizare temporală;
 omogenizare operaţiunilor interne sau a conturilor reciproce;
 omogenizarea evaluărilor şi a estimărilor;
 omogenizare în vederea agregării

Omogenizarea temporală

Reperele temporale reţinute în consolidare trebuie să ţină seama de :

 data închiderii reţinută de mamă şi de filialele sale ;

 durata exerciţiului financiar la sfârşitul căruia se întocmesc situaţii financiare conso­lidate ;
 data intrării sau ieşirii unei componente în/din perimetrul de consolidare.

Norma contabilă românească stabileşte foarte clar că „situaţiile financiare anuale conso­lidate se
întocmesc la aceeaşi dată ca situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă”.

IFRS 10 stabileşte că o entitate va include în situaţiile financiare consolidate veniturile şi cheltuielile unei
filiale începând de la data la care a obţinut controlul şi până la data la care entitatea încetează să mai
controleze filiala.

Omogenizarea evaluărilor şi a estimărilor

Una din cele mai cuprinzătoare componente a omogenizărilor poate fi asigurarea aceloraşi metode de
evaluare şi a aceloraşi tipuri de estimări pentru activele, datoriile, veniturile şi cheltuielile tuturor
componentelor grupului.

Astfel, atât în norma românească, cât şi în cea internaţională, se arată că, „dacă un membru al
grupului utilizează alte politici con­tabile decât cele adoptate în situaţiile financiare anuale consolidate
pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare în circumstanţe similare, la întocmirea situaţiilor
financiare anuale consolidate, pentru a asigura conformitatea cu politicile contabile ale grupului, trebuie
făcute ajustări adecvate la situaţiile financiare ale acelui membru al grupului”.

Omogenizarea este completă atunci când ia în consideraţie elementele următoare :

 -corectarea posturilor de bilanţ;

 -modificarea rezervelor/rezultatului reportat în cazul corecţiilor care se referă la rezul­tatele
exerciţiilor anterioare;
 -corectarea cheltuielilor şi/sau veniturilor

3.3. Omogenizarea operaţiunilor interne

 Tranzacţiile care au loc între firme care aparţin aceluiaşi grup şi care sunt integrate global în situaţiile
financiare ale acestuia (numite operaţiuni intra-grup) fac să apară, în evidenţele individuale ale
părţilor implicate, conturi intra-grup.

În măsura în care această egalitate este asigurată, conturile intra-grup se numesc conturi reciproce.

Pentru stabilirea cu exactitate a conturilor reciproce, se parcurg următorii paşi:

- inventarierea operaţiunilor şi a conturilor intra-grup;

 - identificarea elementelor pentru care nu se asigură reciprocitatea;
 - aplicarea procedurilor de ajustare a elementelor identificate la faza anterioară;
- transmiterea datelor către serviciul de consolidare.

Omogenizarea în vederea realizării agregării

Pentru ca agregarea situaţiilor financiare ale componentelor grupului să aibă sens, este necesar ca
structurile pe care le agregăm să fie identice, să aibă acelaşi format, aceeaşi unitate de măsură şi
acelaşi conţinut

Cumularea situaţiilor financiare se face fie pe bilanţ şi pe cont de profit şi pierdere, fie pe
balanţele de verificare.

Conversia conturilor filialelor străine

Grupul poate avea filiale care ţin contabilitatea individuală într-o monedă diferită de cea de raportare
(aceasta din urmă fiind moneda în care se întocmesc şi se prezintă situaţiile financiare consolidate); în
acest caz, este nevoie de reguli de conversie a situaţiilor financiare ale filialelor aflate în situaţia
respectivă.

Norma contabilă românească tranşează problema extrem de simplu, impunând metoda cursului de
închidere.

cu IAS 21 Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar .

Acest standard defineşte două tipuri de monede care pot apărea în filiera conversiilor specifice:

• moneda de prezentare, adică moneda în care sunt întocmite şi prezentate situaţiile

financiare (consolidate);

• moneda funcţională, adică moneda mediului economic primar în care funcţionează

filiala străină.

Elementul de convertit Modul de evaluare

Bilanţ
Active la cursul de închidere
Capitaluri proprii (inclusiv rezerve) la cursul istoric
Diferenţe de conversie diferenţa de schimb valutar între capitalurile proprii la cursul de
închidere şi la cursul istoric
Rezultat la cursul mediu (se preia din contul de profit şi pierdere)
Datorii la cursul de închidere
Contul de profit şi pierdere
Venituri cursul de schimb de la data tranzacţiei, dar
Cheltuieli se acceptă un curs mediu al perioadei, dacă
Rezultat fluctuaţiile nu au fost importante

CAPITOLUL 4. AGREGAREA (CUMULAREA) SITUAŢIILOR FINANCIARE INDIVIDUALE

Prin cumulare se înţelege adunarea posturilor cuprinse în conturile anuale individuale omogenizate.

Având în vedere norma contabilă actuală din România, cumularea nu se aplică decât filialelor şi este
întotdeauna integrală.

Astfel, indiferent de procentajul de interes deţinut de mamă în filiale, mama preia 100% din activele,
datoriile, veniturile şi cheltuielile filialei sau, dacă se lucrează pe balanţe, mama preia toate soldurile şi
toate rulajele filialei.

Din punct de vedere tehnic, cumularea se poate face într-un tabel mare pe coloanele căruia să apară
informaţiile referitoare la entităţile individuale consolidate sau într-un articol contabil complex (ori în
mai multe articole contabile complexe), în care să se debiteze conturile cu solduri debitoare şi să se
crediteze conturile cu solduri creditoare.

Entităţile controlate în comun şi entităţile asociate nu intră în această agregare, deoarece consolidarea
lor se face prin metoda punerii în echivalenţă şi această metodă înseamnă doar evaluarea titlurilor la un
alt nivel de valoare decât costul acestora.

CAPITOLUL 5. ELIMINAREA EFECTELOR TRANZACŢIILOR ÎN CADRUL GRUPULUI

Tip de Operaţiuni generatoare ale eliminării

eliminare
venitul realizat de componenta din grup care vinde şi, eventual o parte din cheltuiala aferentă
Eliminări
(dacă este cazul);
privind
creanţa/datoria reciproce (dacă mai au sold la data consolidării);
transferurile
profitul intern care se mai regăseşte în soldul activului primit de filiala cumpărătoare;
de stocuri
cheltuiala cu descărcarea gestiunii la componenta cumpărătoare.
Eliminări venitul, cheltuiala şi creanţa de la vânzătoare;
care implică profitul intern, datoria şi sporul de amortizare (dacă este cazul), la filiala cumpărătoare;
imobilizări la eventual, reconstituirea valorii de înregistrare a imobilizării la vânzătoare.
componenta
cumpărătoare
Eliminarea cheltuiala cu provizionul;
referitoare la soldul provizionului.
provizioanele
interne
grupului
Eliminări creanţa/datoria reciproce; venitul de la vânzător;
privind cheltuiala de la cumpărător, dacă este cazul;
serviciile profitul intern de la cumpărător, dacă serviciul se regăseşte în costul vreunui activ.
Eliminări creanţa/datoria reciproce;
privind venitul/cheltuiala din dobânzi;
creditele profitul intern de la filiala care a primit creditul, dacă dobânda se regăseşte la aceasta în
intra-grup costul vreunui activ.

Rata profit intern = profit/venituri

La omogenizare cred = profitul intern egal cu rata profitului de la vânzătoare
aplicată soldului stocului de la cumpărătoare:
0,13 x 0 = 0 lei;