ACTUL JURIDIC CIVIL

 Actul juridic civil a fost definit ca fiind manifestarea de

voința sau acordul de voințe facut cu intenția de a produce efecte
juridice,adica de a naste,de a modifica sau de a stinge un raport
juridic civil concret.
 Prin conditiile de valabilitate ale actului juridic civil se
inteleg componentele structurale ale acestuia adică elementele
sale constitutive.
 Actul juridic civil valabil incheiat, conform art 1179,cod
civil, presupune îndeplinirea a patru condiţii sau elemente de
valabilitate:
 capacitatea de a contracta;

 consimţământul valabil al părţii ce se obligă;

 un obiect determinat;

 o cauză licită.
 CONSIMTAMANTUL
 Prin consimţămînt se înţelege exteriorizarea hotărîrii de a
încheia un act juridic civil.

 Consimţămîntul este o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi

generală a actului juridic civil.

 Pentru a fi valabil exprimat si a putea produce efecte

juridice,potrivit art. 1204 C.civ.consimămantul părtilor trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiii:
 a.sa fie expimat in cunostinta de cauza,adica sa provina de la o
persoana cu discernamant;
 b.sa fie serios,sau,mai larg,sa fie exprimat cu intentia de a produce
efete juridice;
 c. sa fie liber,adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.
 Asadar, este necesar ca aceasta sa fie liber exprimata si in
cunostinta de cauza,altfel spus,se impune nevicierea
consimtamantului.

 Această cerinţă este impusă de caracterul conştient, liber al

actului juridic civil, într-o formulă generală, putem spune că
viciile de consimţămant sunt acele împrejurări care afectează
caracterul conştient şi liber al voinţei de a face un act juridic. 

 Spre deosebire de c c din 1864,prin art 1206 legiuitorul a

inteles sa recunoasca efectele unui viciu de consimtamant si
leziunii,consederand-o alaturi de eroare,dol si violenta,printre
acele situatii care fac ca actul sa fie anulabil,ca urmare a
atingerilor aduse libertatii consimtamantului.
LEZIUNEA
VICIU DE CONSIMTAMANT
AL ACTULUI JURIDIC CIVIL
 I. REGLEMENTARE JURIDICA
 Ca regulă, leziunea constă în disproporţia vădită de valoare între
prestaţii, ce există în chiar momentul încheierii contractului (laedere - a
răni; laesio- rană, vătămare, pagubă).

 Una dintre cele mai importante modificări aduse de Noul Cod Civil
regimului juridic al viciilor de consimțământ este cea legata de domeniul
de aplicare a leziunii,aceasta regăsindu-se în art. 1221–1224,în timp ce,în
vechea reglementare,leziunea ca viciu de consimțământ era prevăzută de
dispozițiile art.1157 si art.1165 C.civ. din 1864.

 Conform art. 1221 din Noul Cod Civil, există leziune “atunci când
una dintre părți,profitând de starea de nevoie,de lipsa de experiența ori de
lipsa de cunoștințe a celeilalte părți,stipuleaza în favoarea sa ori a unei alte
persoane,o prestație considerabil mai mare,la data încheierii
contractului,decât valoarea propriei prestații”. “Existența leziunii se
apreciaza și în funcție de natura si scopul contractului”.
 Din această definiție,rezultă că actualul Cod civil adoptă
concepția subiectiva despre leziune,conform căreia,pentru a exista
acest viciu de consimtământ,nu este suficientă disproporția între
prestațiile părților,ci este necesar să se și profite “de starea de
nevoie,de lipsa de experientă ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte
părți”.

 Este ,insă, necesar să distingem între leziunea în cazul majorului

și leziunea în cazul minorului deoarece,potrivit art.1221 alin. (3):”
Leziunea poate exista şi atunci când minorul îşi asumă o obligaţie
excesivă prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe
care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor”.

 În cazul lor,se poate vorbi nu numai de compararea prestațiilor

din contractul respectiv,ci și de raportarea obligației asumate de
minor la patrimonial sau ori la alte circumstanțe.
 II. STRUCTURA LEZIUNII
 In virtutea conceptiei subiective,in stabilirea elementelor
structurale ale leziunii se porneste de la imprejurarile de care
depinde si atitudinea subiectiva a subiectelor de drept,parti ale
actului juridic afectat de leziune.Prin prisma acestor elemente,se
apreciaza ca leziunea comporta doua elemente structurale:

 Disproportia vadita dintre contraprestatii in defavoarea celui

care invoca leziunea,ca element de natura obiectiva si comensurabil;
 Atitudinea beneficiarului contraprestatiei ,respectiv elementul
subiectiv,concretizat in viciul de consimtamant care presupune
exploatarea starii de nevoie in care se afla una dintre parti,de care
are cunostinta cealalta parte si de care aceasta profita.
 Teoria obiectiva apreciaza ca leziunea rezulta din simpla
neechivalenta a prestatiilor stipulate de parti,independent de
imprejurarile care au generat-o.
 In acest context, echilibrul valoric al contrapresatiilor
constituie,in sine,o conditie de validitate a contractului,
 III. CERINTELE LEZIUNII
 Pentru anularea actului juridic civil pentru leziune este necesar sa
fie intrunite cumulativ urmatoarele cerinte:

A. paguba materiala sa fie o consecinta directa a actului juridic

respectiv;
B. paguba sa existe nu doar in raport cu momentul incheierii
actului,ci sa subziste pana la data cererii de anulare;
C. disproportia de valoare intre prestatii sa fie vadita:

 in cazul minorului,trebuie sa fie vorba de o obligatie excesiva asumata

de acesta”prin raportare la starea sa patrimoniala,la avantajele pe care
le obtine din contract ori la ansamblul circumstantelor.”
 in cazul majorului,caracterul leziunii exista doar atunci cand
disproportia “depaseste jumatate din valoarea pe care o avea,la
momentul incheierii contractului,prestatia pro,isa sau executata de
partea lezata(…)”.
 IV. DOMENIUL DE APLICARE
 Asadar,pentru ca o conventie,in cazul minorului,sa poata fi
cenzurata pentru motiv de leziune,este necesarca acest act juridic sa
intruneasca urmatoarele elemente de caracterizare:

 Sa fie incheiate de minor fara incuviintarea ocrotitorului

legal,aceasta cerinta fiind caracteristica capacitatii restranse a
minorului intre 14 si 18 ani.
 Sa fie un act juridic de administrare;

 Sa fie act juridic bilateral,cu titlu oneros si comutativ;

 Sa fie pagubitor pentru minor,in sensul ca prin acel act”minorul isi
asuma o obligatie excesiva prin raportare la starea sa patrimoniala,la
avantajele pe care le obtine din contract ori la ansamblul
circumstantelor” conform art. 1221 alin (3) C. civ.
 Cat priveste leziunea in cazul majorului,ca regula,pot fi atacate
actele juridice bilaterale,cu titlu oneros si comutative,indiferent daca
sunt de administrare sau de dispozitie,daca,asa cum prevede art.1221
alin. (1) C.civ., “una dintre parti,profitamd de starea de nevoie,de lipsa
de experienta ori de lipsa de cunostimte a celeilalte parti,stipuleaza in
favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o valoare considerabil
mai mare,la data incheierii contractului,decat valoarea propriei
prestatii”.Alin. (2) al aceluiasi articol stipuleaza ca existenta leziunii se
apreciaza si in functie de natura si scopul contractului.

 In cazul majorului,actiunea in anulare este admisibila numai daca

leziunea depaseste jumatate din valoarea pe care o avea,la mometul
incheierii contractului,prestatia promise sau executata de partea
lezara,iar disproportia trebuie sa subziste pana la data cererii de anulare.
[art. 1222 alin. (2) C.civ.].
 V. SANCTIUNEA
 Considerata viciu de consimtamant,leziunea este
sanctionata,in principiu,cu anularea actului lezionat.Cu toate
acestea,art. 1222 alin. (1) C.civ. dispune ca “partea al carei
consimtamant a fost viciat prin leziune poate cere,la alegerea
sa,anularea contractului sau reducerea obligatiilor sale cu
valoarea daunelor-interese la care ar fi indreptatita”,insa textul
are o redactare deficitara,deoarece ,in functie de situatia
concreta,partea lezata ar putea sa solicite majorarea prestatiei
celeilalte parti.
       Se admite ca, in principiu, leziunea poate conduce la doua
sanctiuni alternative:
 nulitatea relativa;

 reducerea sau, dupa caz, marirea uneia dintre prestatii.

 Chiar si in situatiai in care partea alege sa promoveze actiunea in
anulare,potrivit art. 1222 alin. (3) C. civ.,”instanta poate sa mentina
contractul daca cealalta parte ofera,in mod echitabil,o reducere a
propriei creante sau,dupa caz,o majorare a propriei obligatii”.

 In cazul leziunii,art. 1223 alin. (1) C. civ. Instituie un termen

special de prescriptive extinctive,anume un an de la dara incheierii
contractului,indifferent daca s-ar solicita anularea sau
reducerea/majorarea uneia dintre obligatii.
 ASEMANARI

1. Toate viciile de consimtamant conduc catre sanctiunea nulitatii relative;

2. Viciile de consimtamant nu se prezuma;cel ce le invoca trebuie sa le
dovedeasca,dovada putand fi facuta cu orice mijloc de proba;
3. Toate sunt imprejurari de fapt care impiedica formarea sau darea unui
consimtamant liber si in deplina cunostinta de cauza;
4. In cazul actelor juridice bilateral sau plurilaterale nu este necesar ca vicul de
consimtamant sa fie comun;
5. Ele trebuie sa existe in momentul incheierii actului juridic. In cazul actelor
juridice bilaterale sau plurilaterale,deci al contractelor,este posibil ca acordul
de vointe sa se realizeze prin manifestari de vointa diferite,iar,intr-o
asemenea ipoteza,existent viciiloe de consimtamant se apreciaza prin
raportare la momentul la care fiecare parte contractanta si-a exprimat vointa.
 DEOSEBIRI
1. In privinta probei:proba este mult mai usor de facut in cazul dolului,violentei si
leziunii fata de cazul erorii,care este mult mai greu de dovedit.
2. Campul de aplicatie al dolului si violentei este mai larg decat cel al erorii care se
rezuma la substanta obiectului si calitatea sau identitatea persoanei,sau al leziunii unde
actiunea priveste doar actele bilateral.
3. Unele conditii se cer a fi indeplinite numai pentru anumite vicii:
• In cazul erorii-cealalta parte nu trebuie sa fi cunoscut eroarea;
• In cazul dolului-eroarea sa provina de la cealalta parte;
• In cazul violentei-aceasta trebuie sa fie ilicita,nelegitima;
• In cazul leziunii-capacitatea este circumstantiata;
4. Dolul si violenta sunt alcatuite atat dintr-un element obiectiv cat si dintr-un element
subiectiv,pe cand eroarea esentiala presupune doar un element subiectiv,iar in structura
leziunii intra,dupa caz,fie numai un element obiectiv,fie atat un element obiectiv,cat si
un element subiectiv.
5. In privinta sanctiunii:
• In cazul dolului si violentei,actiunea in anulabilitate poate fi insotita de actiunea in
despagubiri;
• In cazul erorii,datorita caracterului sau spontan,este posibila numai actiunea in
anulabilitate;
• In cazul leziunii,pot fi antrenate consecinte alternative:ori anularea contractului,ori
reducerea unei presatii sau sporirea celeilalte.