UNIVERSITATEA “ANDREI SAGUNA”

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIIN ȚE ADMINISTRATIVE

DREPT PROCESUAL CIVIL

NOTE DE CURS

SPECIALIZAREA DREPT
ANUL UNIVERSITAR 2015 – 2016
ANUL IV, SEMESTRUL II

Titu!" #u"$% LECT&UNIV& DRD& ILINCU ȚA ANDREEA

CONSTANȚA
' 2016 '
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CUPRINS

Curs I. Noţiuni introductive privind procesul civil …………………………….……………….….. 3

Curs 2 Acţiunea civilă ………………………………………………..…………………...………. 12
Curs 3 Participanţii la procesul civil ……………………………………………………...………. 19

Curs 4 Copetenţa …………………………………………………………….………………….2!

Curs " Actele de procedură #i terenele procedurale ……………………………..…………..…. 34
Curs $ %udecata &n 'aţa priei instanţe …………………………………………..………….…….. 44
Curs ( %udecata &n căile de atac ………………………………………………………..………….. "$
Curs ! )i*loace procedurale .…………………………………………………………..…………. $9
Curs 9 + 1, Proceduri speciale ……………………………………………………..…….……….. ($
Curs 11 + 12 -ecutarea silită ……………………………………………………..………………. 9(
/i0liora'ie ……………………………………………………………………………………… 114

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

Curs I.
NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL

Secţiunea 1. Noţiunea, fazele i e!a"ele "rocesului ci#$l

%1. Noţiunea &e '"roces ci#il(
Procesul civil poate 'i de'init ca activitatea pe care o des'ă#oară instanţa de *udecată părţile
alte persoane sau orane care participă la *udecată &n scopul realiării sau recunoa#terii drepturilor
su0iective #i a altor situaţii *uridice deduse *udecăţii precu #i al eecutării silite a otăr5rilor
*udecătore#ti #i a altor titluri eecutorii con'or procedurii sta0ilite de lee
%). *azele i e!a"ele "rocesului ci#il
Procesul civil parcure două ari 'ae+ faza u&ec-ţii i faza eecu!-rii sili!e.
*aza u&ec-ţii cuprinde *udecata &n priă instanţă #i *udecata &n căile de atac.
/u&eca!a $n "ri0- ins!anţ- parcure de reulă patru etape6
• etapa scrisă
• etapa cercetării procesului
• etapa de0aterilor #i etapa deli0erării #i
• pronunţării otăr5rii.
E!a"a scris- &ncepe cu cererea de ceare &n *udecată care este actul de procedură prin care
partea interesată 7care poartă denuirea de reclaant8 supune *udecăţii o pretenţie pe care o
'oruleaă &potriva unei alte părţi 7care se nue#te p5r5t8.
După sesiarea instanţei cu cererea de ceare &n *udecată copletul de *udecată căruia i s+a
repartiat aleatoriu caua va veri'ica dacă cererea reclaantului este de copetenţa sa #i dacă aceasta
&ndepline#te condiţiile
copletul căruia 'orale
i+a 'ost prevăute
repartiată de dispune
cererea lee. &n situaţia &n care caua
prin &nceiere nu este
triiterea de copetenţa
dosarului sa
copletului
specialiat copetent sau după ca secţiei specialiate copetente din cadrul instanţei sesiate. &n
caul &n care cererea reclaantului nu &ndepline#te condiţiile 'orale prevăute de lee copletul de
*udecată copetent va dispune reulariarea cererii de ceare &n *udecată pun5nd &n vedere
reclaantului să coplinească lipsurile cererii su0 sancţiunea anulării acesteia. Dacă reclaantul va
coplini lipsurile &n terenul prevăut de lee cererea de ceare &n *udecată va 'i counicată
p5r5tului pentru ca acesta să răspundă printr+o &nt5pinare care repreintă un alt act de procedură
scris prin interediul căruia p5r5tul se apără &potriva pretenţiei reclaantului. nt5pinarea
'orulată de către p5r5t va 'i counicată reclaantului ur5nd ca acesta să depună răspunsul la
&nt5pinare.
:neori p5r5tul părăse#te atitudinea pur de'ensivă #i 'oruleaă pretenţii proprii 'aţă de
reclaant prin interediul unei cereri reconvenţionale.
De aseenea părţilor iniţiale li se pot adăua #i alte persoane care intr5nd in proces din
proprie iniţiativă sau din iniţiativa reclaantului ori a p5r5tului sau ciar a instanţei do05ndesc
calitatea de părţi. Actele de procedură prin care terţii sunt atra#i &n proces &0racă #i ele 'ora scrisă
'iind6 cererea de intervenţie principală sau accesorie cererea de ceare &n *udecată a altor persoane
ce ar putea pretinde acelea#i drepturi ca #i reclaantul cererea de ceare &n aranţie cererea de
arătare a titularului dreptului real precu #i introducerea din o'iciu a terţilor &n procesul civil.
-tapa scrisă are ca scop sta0ilirea cadrului procesual din punctul de vedere al o0iectului #i al
părţilor precu #i in'orarea reciprocă a părţilor despre pretenţiile #i i*loacele lor de apărare care
&n acela#i tip sunt aduse #i la cuno#tinţa instanţei.
%udecătorul nu poate soluţiona litiiul nuai pe 0aa a'iraţiilor 'ăcute de 'iecare parte ast'el
&nc5t &n des'ă#urarea procesului civil apare o a doua etapă cea a cerce!-rii "rocesului care are ca
scop 'orarea convinerii *udecătorului cu privire la raportul *uridic su0stanţial dintre părţi &n teeiul
pro0elor ce se adinistreaă #i al concluiilor părţilor re'eritoare la eventualele ecepţii procesuale
invocate.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
După terinarea cercetării procesului se intră &n cea de-a treia etapă  cea a &eza!erilor &n
'ond &n cadrul căreia părţile au posi0ilitatea de a a+#i susţine &n od real pretenţiile &n ura
pro0atoriului adinistrat &n cauă prin interediul concluiilor &n 'ond.
După &nciderea de0aterilor ureaă etapa deliberării şi pronunţării horârii.
Deli0erarea are loc &n secret &n caera de consiliu &nsă otăr5rea se pronunţă &n #edinţă
pu0lică.
;dată cu parcurerea acestor etape se 'inalieaă *udecata &n priă instanţă.
Partea neulţuită de otăr5rea priei instanţe poate să o atace cu a"el. 2"elul este o cale de
atac ordinară 7sipla neulţuire a părţii sau părţilor este su'icientă leea neprevă5nd epres
otivele pentru care poate 'i eercitat apelul8 &n principiu suspensiv de eecutare 7terenul de apel
iar apoi introducerea cererii de apel suspendă de drept eecutarea silită cu ecepţia caurilor epres
prevăute de lee8 #i devolutivă 7&n 'aţa instanţei de apel are loc sau poate avea loc o nouă *udecată &n
'ond8. <otodată &n condiţiile leii partea interesată poate eercita recursul cale de atac
etraordinară de re'orare nedevolutivă &n principiu nesuspensivă de eecutare.
Leea perite #i eercitarea unor căi etraordinare de atac 7pentru otivele anue sta0ilite de
lee8 nesuspensive de eecutare de retractare 7sunt de copetenţa instanţei care a pronunţat otăr5rea
ce se atacă8 anue contestaţia &n anulare #i reviuirea.
:neori 'aa *udecăţii nu parcure dec5t *udecata &n priă instanţă alteori parcure #i *udecata
&n căile de atac dar nu &n toate= de alt'el contestaţia &n anulare #i reviuirea sunt destul de rar &nt5lnite
&n practică.
*aza eecu!-rii sili!e intervine &n caul otăr5rilor *udecătore#ti suscepti0ile de a 'i puse &n
eecutare cu a*utorul 'orţei de constr5nere a statului precu #i &n caul altor titluri eecutorii dacă
de0itorul nu &#i eecută de 0unăvoie o0liaţia.
Nu este o0liatoriu ca procesul civil să parcură a0ele 'ae. Ast'el va lipsi 'aa eecutării
silite atunci c5nd de0itorul &#i eecută de 0unăvoie o0liaţia sau c5nd otăr5rea *udecătorească nu este
suscepti0ilă de eecutare silită 7de eeplu otăr5rile pronunţate &n cererile &n constatarea eistenţei
sau ineistenţei unui drept cele prin care se respine cererea de ceare &n *udecată prin care se
dispune anularea sau reoluţiunea reilierea unui contract 'ără a se dispune #i restituirea prestaţiilor
etc.8.
De aseenea este posi0il să se pună &n eecutare un alt titlu eecutoriu dec5t o otăr5re
*udecătorească 7de eeplu un act autentic notarial care constată o creanţă certă licidă #i eii0ilă o
ca0ie un 0ilet la ordin etc.8 a#a &nc5t procesul civil nu va ai parcure 'aa *udecăţii ci nuai cea a
eecutării silite.

Secţiunea a )3a. Nor0ele &e &re"! "rocesual ci#il

%1. Noţiunea i clasificarea nor0elor &e &re"! "rocesual ci#il
Prin nore ale dreptului procesual civil desenă acele reuli enerale #i a0stracte care
releenteaă oraniarea #i des'ă#urarea procesului civil.
Norele *uridice care alcătuiesc dreptul procesual civil sunt suscepti0ile de ai ulte
clasi'icări.
Ast'el, su as"ec!ul oiec!ului pe care &l releenteaă norele de drept procesual civil se
&part în norme de organizare judecătorească, norme de competenţă şi norme de procedură .
Norele
parcetelor de oraniare
aditerea *udecătorească
&n aistratură releenteaă
statutul 'uncţionarea
aistraţilor copunereainstanţelor *udecătore#ti
#i constituirea #i a
instanţei
activitatea personalului auiliar adinistrativ #i de serviciu vacanţa *udecătorească. >ediul principal
al acestor nore &l repreintă Leea de oraniare *udecătorească dar ele pot 'i &nt5lnite #i &n alte acte
norative.
Nor0ele &e co0"e!enţ- releenteaă deliitarea atri0uţiilor instanţelor *udecătore#ti de
atri0uţiile altor orane de *urisdicţie sau cu activitate *urisdicţională
Nor0ele &e "roce&ur- releenteaă odul de *udecată precu #i eecutarea silită sediul
principal al acestora constituindu+l Codul de procedură civilă.
4n funcţie &e $n!in&erea c50"ului &e a"licare, norele de drept procesual civil se &part &n
nor0e 6enerale i nor0e s"eciale.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Nor0ele 6enerale se aplică &n toate caurile #i &n orice aterie dacă leea nu prevede alt'el.
-le se ăsesc de reulă &n Codul de procedură civilă.
Nor0ele s"eciale sunt aplica0ile nuai &n caurile epres sta0ilite de lee
Nora enerală repreintă situaţia de drept coun iar nora specială constituie ecepţia
ast'el &nc5t tre0uie respectate două reuli6 nora specială deroă de la nora enerală ? @specialia
enerali0us deroant@ &nsă nora enerală nu deroă de la nora specială ? @eneraţia speciali0us
non deroant@.
Nora specială se aplică prioritar 'aţă de nora enerală ciar #i atunci c5nd nora specială
este ai vece dec5t nora enerală.
Pe cale de consecinţă ar tre0ui să se adită că o noră de drept procesual civil specială nu
poate 'i odi'icată sau a0roată dec5t epres 7#i direct8 de o noră enerală ulterioară.

4n &e
ci#il sun! funcţie
or&ine&e"ulic-
na!ura iin!eresului
&e or&ine ocro!i!
"ri#a!-.la e&ic!area nor0ei, nor0ele &re"!ului "rocesual
Nora de drept procesual civil este de ordine privată dacă urăre#te ocrotirea unui interes
individual &n sci0 este de ordine pu0lică dacă depă#e#te cadrul interesului individual al părţilor
prote*5nd 7#i8 un interes pu0lic sau ciar interesul eneral al societăţii.
Pentru cali'icarea unei nore ca 'iind de ordine pu0lică sau de ordine privată se poate apela
uneori la indicaţia leiuitorului concretiată prin epresiile 'olosite &n cuprinsul norei.
Alteori nora nu conţine o ast'el de indicaţie sau de#i cuprinde o indicaţie epriarea
tetului este de'ectuoasă neperiţ5nd să se dea o cali'icare eactă ipoteă &n care tre0uie să se ţină
cont de 'inalitatea tetului pentru a se sta0ili dacă nora depă#e#te interesul personal al părţilor
urărind asiurarea distri0uirii *ustiţiei &n cadrul procesului civil sau dipotrivă nora urăre#te
doar ocrotirea intereselor părţilor sau ale uneia dintre ele.
Norele de copetenţă enerală norele de copetenţă aterială #i norele de copetenţă
teritorială eclusivă sunt de ordine pu0lică
Norele de procedură au caracter de ordine pu0lică dacă deterină ordinea 'irească a *udecăţii
#i a eecutării silite potrivit 'aelor #i etapelor procesului civil sau dacă sta0ilesc principii ale
procedurii civile &nsă au caracter de ordine privată dacă sta0ilesc 'acilităţi pentru a0ele părţi ori
pentru una dintre ele.

%). 2"licarea nor0elor &e &re"! "rocesual ci#il

2"licarea $n !i0" a nor0elor &e &re"! "rocesual ci#il
Pentru ipotea succesiunii leilor 7norelor8 procesuale civile &n tip leiuitorul nostru a
optat pentru reula care dă cea ai are satis'acţie previiunii potrivit căreia 'aa *udecăţii &n
&ntreul ei este uvernată de dispoiţiile leii &n vioare la oentul pornirii acesteia respectiv la
data &nreistrării cererii de ceare &n *udecată iar 'aa eecutării silite este uvernată de leea &n
vioare la oentul declan#ării eecutării silite respectiv al &nreistrării cererii de &ncuviinţare a
eecutării silite.
e'eritor la succesiunea &n tip a norelor de copetenţă art. 2" alin. 728 C.proc.civ.
sta0ile#te &n aplicarea reulii enţionate ai sus că procesele &n curs de *udecată la data sci0ării
copetenţei instanţei leal &nvestite vor continua să 'ie *udecate de acele instanţe potrivit leii su0
care au &nceput
Bi otăr5rii *udecătore#ti &i sunt aplica0ile dispoiţiile leii &n vioare la data &nceperii
procesului.
-ecutarea silită este uvernată de leea &n vioare la oentul declan#ării eecutării silite.
2"licarea $n s"aţiu a nor0elor &e &re"! "rocesual ci#il
Aplicarea norelor de drept procesual civil &n spaţiu preintă un aspect intern #i unul
internaţional.
Potrivit art. 2! alin. 718 C.prociv. dacă prin lee nu se dispune alt'el dispoiţiile leii de
procedură se aplică proceselor de pe &ntre teritoriul ţării.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Secţiunea a 73a. Princi"iile fun&a0en!ale ale "rocesului ci#il
1. Dre"!ul la un "roces ec8i!ail, $n !er0en o"!i0 i "re#iziil
Articolul 1, din Declaraţia :niversală a Drepturilor ;ului sta0ile#te că orice persoană are
dreptul &n deplină ealitate de a 'i audiată &n od ecita0il #i pu0lic de către un tri0unal independent #i
iparţial care va otăr& asupra drepturilor #i o0liaţiilor sale.
Art. $ alin. 718 C.proc.civ. dispune că orice persoană are dreptul la *udecarea cauei sale &n od
ecita0il &n teren opti #i previi0il de către o instanţă independentă iparţială #i sta0ilită de lee
instanţa 'iind datoare &n acest scop să dispună toate ăsurile perise de lee #i să asiure
des'ă#urarea cu celeritate a *udecăţii iar alin. 728 al aceluia#i articol etinde aplica0ilitatea acestui
principiu #i la 'aa eecutării silite.
Dreptul la o instanţă este pria aranţie con'erită oricărui *ustiţia0il pentru eistenţa unui
proces ecita0il.
Dreptul la o instanţă presupune &n priul r5nd dreptul persoanei de a sesia instanţa
respectivă.
Dreptul la o instanţă ai iplică #i dreptul de a o0ţine eecutarea otăr5rii pronunţate &n cadrul
procesului.
Pentru a constitui o aranţie a unui proces ecita0il instanţa care soluţioneaă caua tre0uie să
&ndeplinească eienţe de independenţă #i iparţialitate #i să 'ie sta0ilită de lee.

%). Princi"iul &is"oniili!-ţii

Prin principiul disponi0ilităţii se &nţelee 'aptul că @părţile pot deterina nu nuai eistenţa
procesului prin declan#area procedurii *udiciare #i prin li0ertatea de a pune capăt procesului &nainte de
a interveni o otăr5re asupra 'ondului pretenţiei supuse *udecăţii ci #i conţinutul procesului prin
sta0ilirea cadrului procesual &n privinţa părţilor o0iectului #i cauei precu #i a 'aelor #i etapelor pe
care procesul le+ar putea parcure@1.
n esenţă principiul disponi0ilităţii presupune6
+dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul=
+dreptul părţilor de a deterina cadrul procesual at5t din punctul de vedere al o0iectului
cauei #i părţilor c5t #i din perspectiva apărărilor 'orulate &n proces=
+dreptul părţilor de a pune capăt procesului prin e'ectuarea unor acte procesuale de dispoiţie.
Procurorul poate porni orice acţiune civilă ori de c5te ori este necesar pentru apărarea
drepturilor #i intereselor leitie ale inorilor ale persoanelor puse su0 interdicţie #i ale dispăruţilor
precu #i &n alte cauri epres prevăute de lee.
De#i ca reulă &n aterie civilă declan#area procedurilor *udiciare nu are loc din o'iciu eistă
totu#i anuite ecepţii unele parţiale &n sensul că vieaă doar anuite capete de cerere. >pre
eeplu pe teeiul art. 91! alin. 728 Cproc.civ. &n procesul de divorţ c5nd soţii au copii inori
născuţi &naintea sau &n tipul căsătoriei ori adoptaţi instanţa se va pronunţa asupra eercitării
autorităţii părinte#ti precu #i asupra contri0uţiei părinţilor la celtuielile de cre#tere #i educare a
copiilor ciar dacă acest lucru nu a 'ost solicitat prin cererea de divorţ iar alin. 738 al aceluia#i articol
prevede că instanţa se va pronunţa din o'iciu #i asupra nuelui pe care &l vor purta soţii după divorţ
potrivit prevederilor Codului civil.
Dreptul de a porni sau nu procesul include #i dreptul părţilor de a eercita sau nu căile de atac
precu #i dreptul de a porni sau nu eecutarea silită ca ultiă 'aă a procesului civil. Bi su0 aceste
două aspecte
eercita căile pot eista
de atac ecepţii
#i de a cere de la principiul
punerea disponi0ilităţii
&n eecutare a titlurilor de eeplu&ndreptul
eecutorii procurorului
condiţiile sta0ilite dedeart.a
92 alin. 748 #i 7"8 Cproc.civ.
Instanţa tre0uie să se pronunţe nuai asupra a ceea ce părţile au dedus *udecăţii 'ără a avea
posi0ilitatea să dea ai ult dec5t s+a solicitat ori să se pronunţe asupra unei pretenţii nesolicitate.
Posi0ilitatea părţilor de a pune capăt procesului prin e'ectuarea actelor procesuale de dispoiţie
este evocată de art. 9 alin. 738 C.proc.civ.
Ast'el reclaantul are dreptul de a renunţa la *udecata cererii 7art. 4,$+4,( Cproc.civ.8 dreptul
de a renunţa la dreptul pretins 7art. 4,!+41, C.proc.civ.8 p5r5tul are dreptul de a aciesa la pretenţiile
părţii adverse 7art. 43$+43( C.proc.civ.8 a0ele 7toate8 părţi7le8 au dreptul de a &nceia o tranacţie
1
. /oroi Codul de procedură coentat și adnotat vol I -d. All /acE/ucurești 2,,1 p. 119
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
7art. 43!+441 C.proc.civ.8. De aseenea părţile ai au dreptul de a renunţa la eercitarea unei căi de
atac de a renunţa la *udecata căii de atac eercitate 7art. 4,4 art. 4$3+4$4 C.proc.civ.8 de a renunţa la
eecutarea unei otăr5ri *udecătore#ti o0ţinute &n cauă precu #i dreptul să renunţe la orice alt drept
procedural dacă această posi0ilitate nu este &nrădită de lee.
Bi &n ipotea introdu cerii &n cauă din o'iciu a altor persoane &n condiţiile leii aceste a din
ură vor avea posi0ilitatea după ca de a renunţa la *udecată sau la dreptul pretins de a aciesa la
pretenţiile reclaantului ori de a pune capăt procesului printr+o tranacţie

%7. Con!ra&ic!oriali!a!ea
Principiul contradictorialităţii este consacrat de art. 14 C.proc.civ. dar #i de ulte alte
dispoiţii leale.
Principiul contradictorialităţii &n procesul civil presupune ca orice aspect privitor la litiiu să 'ie
pus &n discuţia
condiţiile părţilor
leii ast'el &nc5tiarsăactele de procedură
ai0ă posi0ilitatea #i &nscrisurile
de a+#i să 'ie&n counicate
epria opinia &ntre acestea
leătură cu pro0leele de &n
drept su0stanţial sau de drept procedural ori de 'apt &n de0atere.
Principiul contradictorialităţii uverneaă at5t 'aa *udecăţii c5t #i 'aa eecutării silite. De
aseenea această reulă de drept 'undaentală tre0uie respectată &n toate etapele *udecăţii cu
ecepţia etapei deli0erării #i a pronunţării otăr5rii *udecătore#ti &nsă potrivit art. 42( alin. 718
Cproc.civ. otăr5rea se va counica din o'iciu părţilor &n copie ciar dacă este de'initivă.
Principiul contradictorialităţii constituie o aranţie a unui proces ecita0il prin prisa
eienţelor cerute procedurii de *udecată de către art. $ para. 1 din Convenţia -uropeană a
Drepturilor ;ului.
:n pri aspect al principiului contradictorialităţii &l constituie citarea sau &n'ăţi#area părţilor.
Pentru ca principiul contradictorialităţii să 'ie respectat nu este necesar ca partea să &#i 'i
epriat e'ectiv opinia ci este su'icient să i se 'i con'erit această posi0ilitate2.
Ast'el a#a cu prevede art. 14 alin. 718 C.proc.civ. instanţa nu poate otăr& asupra unei cereri
dec5t după citarea sau &n'ăţi#area părţilor dacă leea nu prevede alt'el.
Prin urare principiul contradictorialităţii este respectat ciar dacă nicio parte nu se preintă
&nsă au 'ost leal citate instanţa put5nd dispune ăsuri &n dosar &n ăsura &n care cel puţin una dintre
părţi a solicitat *udecarea cauei &n lipsă.
n situaţia &n care se preintă doar una dintre părţi iar instanţa pune nuai &n discuţia acesteia
aspectele re'eritoare la proces principiul analiat nu este nesocotit dacă restul părţilor care nu s+au
&n'ăţi#at &n 'aţa instanţei au 'ost leal citate.
Pro0ele ecepţiile procesuale diversele incidente procesuale precu #i orice alte cestiuni de
drept procesual sau su0stanţial ori cestiuni de 'apt vor 'i puse &n od o0liatoriu de către instanţă &n
discuţia contradictorie a părţilor &n ca contrar otăr5rea *udecătorească pronunţată put5nd 'i
sci0ată sau casată &n căile de atac potrivit leii.
Contradictorialitatea se ani'estă at5t &n raporturile dintre părţi c5t #i &n raporturile dintre părţi
#i instanţă. Ast'el părţile au o0liaţia de a preenta situaţia de 'apt la care se re'eră pretenţiile #i
apărările lor &n od corect #i coplet 'ără a denatura sau oite 'aptele care le sunt cunoscute precu
#i de a +#i epune un punct de vedere propriu 'aţă de a'iraţiile părţii adverse cu privire la &pre*urări
de 'apt relevante &n cauă iar instanţei &i revine o0liaţia de a dispune citarea părţilor #i counicarea
actelor de procedură &ntre acestea potrivit leii de a pune &n discuţia părţilor orice cestiune de drept
procesual sau su0stanţial
alin. 7$8 Cproc.civ. nuaioripede 'apt de
otive precu
'apt #i#idededrept
a+#i &nteeia otăr5rea
pe eplicaţii sau peast'el cudeprevede
i*loace art. 14
pro0ă care au
'ost supuse &n preala0il de0aterii contradictorii.
De alt'el potrivit art. 394 alin. 738 C.proc.civ. după &nciderea de0aterilor părţile nu ai pot
depune niciun &nscris la dosarul cauei 7cu ecepţia notelor scrise8 su0 sancţiunea de a nu 'i luat &n
seaă.
De aseenea ecepţiile sau otivele de ordine pu0lică invocate din o'iciu de către instanţă
tre0uie puse &n preala0il &n discuţia contradictorie a părţilor.
%9. Rolul ac!i# al u&ec-!orului

2
. /oroi Codul 2,,1 pa. 11(
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Principalele aspecte su0 care se ani'estă rolul activ al *udecătorului se desprind din
dispoiţiile &nscrise &n art. 22 C.proc.civ. care are denuirea arinală Folul *udecătorului &n a'larea
adevăruluiG precu #i din alte prevederi leale care 'ie particularieaă sau devoltă norele din
articolul sus+enţionat 'ie adauă noi diensiuni rolului *udecătorului &n procesul civil.
n dreptul de a ordona doveile pe care le consideră necesare pentru a'larea adevărului &n a'ara
pro0elor propuse de părţi #i uneori ciar &potriva susţinerilor părţilor. &n acest sens art. 2"4 alin. 7"8
C.proc.civ. prevede că &n caul &n care pro0ele propuse de părţi nu sunt &ndestulătoare pentru lăurirea
&n &ntreie a procesului instanţa va dispune ca părţile să copletee pro0ele #i că *udecătorul poate
din o'iciu să pună &n discuţia părţilor necesitatea adinistrării altor pro0e pe care le poate ordona
ciar dacă părţile se &potrivesc.
>u0linie că ordonarea unor pro0e din o'iciu nu este o o0liaţie pentru *udecător ci doar o
'acultate.

cerinţe6;rdonarea pro0elor de către instanţă din o'iciu tre0uie să se 'acă cu respectarea anuitor
+pro0a să 'ie adisi0ilă potrivit leii Hsu0 pretetul descoperirii adevărului instanţa nu poate
accepta #i nici ordona pro0e ne&năduite de lee de eeplu luarea interoatoriului &ntr+o aterie &n
care ărturisirea *udiciară ar 'i inadisi0ilă pro0a cu artori &potriva sau peste cuprinsul unui
&nscris de#i nu ar 'i incidenţă vreuna dintre ecepţiile de la reula &nscrisă &n art. 3,9 alin. 7"8
C.proc.civ. audierea ca artori a unor persoane care potrivit art. 31" C.proc.civ. nu pot 'i ascultate ca
artori etc.=
+pro0a să a*ute la soluţionarea cauei deci să 'ie concludentă=
+pro0a să 'ie pusă o0liatoriu &n discuţia părţilor.
>u0linie că instanţa poate dispune din o'iciu adinistrarea pro0ei &n orice oent al
*udecăţii ne'iind ţinută precu părţile de respectarea unui anuit teren.
; cerere de ceare &n *udecată 7sau un alt act de procedură care ca natură *uridică repreintă
o verita0ilă ceare &n *udecată8 nu poate 'i respinsă ca nedovedită ci eventual ca ne&nteeiată sau
ne'ondată după ce au 'ost epuiate toate i*loacele pro0atorii. >oluţia preintă iportanţă practică
deoarece re'eritor la pretenţia supusă *udecăţii nu ar eista autoritate de lucru *udecat &n caul &n care
cererea de ceare &n *udecată ar 'i respinsă ca nedovedită &nsă dipotrivă atunci c5nd cererea ar 'i
respinsă ca ne&nteeiată ar eista autoritate de lucru *udecat.
:n alt aspect al rolului activ al *udecătorului este relie'at de art. 22 alin. 728 tea a ll+a
C.proc.civ. #i constă &n dreptul acestuia de a cere părţilor să preinte eplicaţii oral sau &n scris cu
privire la situaţia de 'apt #i otivarea &n drept pe care părţile le invocă precu #i &n dreptul de a pune
&n de0aterea părţilor orice &pre*urări de 'apt sau de drept ciar dacă nu sunt enţionate &n cerere sau
&n &nt5pinare.
%udecătorul are nu nuai dreptul de a pune &n de0aterea părţilor orice &pre*urări de 'apt sau
de drept ale speţei ci #i dreptul de a invoca din o'iciu &ncălcarea norelor *uridice de ordine pu0lică
a'ară de caurile &n care printr+o noră specială se dispune alt'el.
n acest sens potrivit art. 1(! alin. 718 Cproc.civ. nulitatea a0solută a actelor de procedură
poate 'i invocată din o'iciu de *udecător &n orice stare a *udecăţii dacă leea nu prevede alt'el= &n 0aa
art. 24( alin. 718 C.prociv. ecepţiile a0solute pot 'i invocate de instanţă &n orice stare a procesului
dacă prin lee nu se prevede alt'el= art. 4(9 alin. 718 tea a ll+a Cproc.civ. perite instanţei de apel să
invoce din o'iciu otivele de ordine pu0lică= art. 4!9 alin. 738 Cproc.civ. sta0ile#te că dacă leea nu
dispune alt'eldupă
recurs ciar otivele de casare
&plinirea care sunt
terenului de ordinea pu0lică
de otivare pot 'ie
recursului 'i ridicate din o'iciu
&n procedura de instanţa
de 'iltrare 'ie &n de
#edinţă pu0lică.
Din redactarea art. 4(9 alin. 718 tea a ll+a #i art. 4!9 alin. 738 C.proc.civ. reultă cu claritate că
invocarea otivelor de ordine pu0lică din o'iciu de către instanţă at5t &n apel c5t #i &n recurs
constituie o 'acultate iar nu o o0liaţie a acesteia3.
n toate caurile ecepţiile procesuale sau otivele invocate din o'iciu de către instanţă tre0uie
puse &n discuţia contradictorie a părţilor.
-ste posi0il ca nesocotirea unei nore de ordine pu0lică să 'ie constatată după &nciderea
de0aterilor cu ocaia deli0erării ca &n care pentru a se asiura contradictorialitatea #i dreptul de
3
D.N. <eoari ). -'tiie &n . /oroi 7coord8 Noul Cod vol. I pa. $2
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
apărare instanţa tre0uie să repună caua pe rol #i să citee părţile d5ndu+le ast'el posi0ilitatea să
discute &pre*urarea respectivă.
<ot art. 22 alin. 728 tea a ll+a C.proc.civ. ai prevede că *udecătorul poate să dispună #i alte
ăsuri prevăute de lee ciar dacă părţile se &potrivesc.
Potrivit art. 22 alin. 748 C.proc.civ. *udecătorul dă sau resta0ile#te cali'icarea *uridică a actelor
#i 'aptelor deduse *udecăţii ciar dacă părţile le+au dat o altă denuire. &n acest ca *udecătorul este
o0liat să pună &n discuţia părţilor cali'icarea *uridică eactă. De aseenea con'or art. 1"2
C.proc.civ. cererea de ceare &n *udecată sau pentru eercitarea unei căi de atac este vala0il 'ăcută
ciar dacă poartă o denuire re#ită.
A#a cu prevede art. 22 alin. 7"8 C.proc.civ. *udecătorul nu poate sci0a denuirea sau
teeiul *uridic &n caul &n care părţile &n virtutea unui acord epres privind drepturi de care potrivit
leii pot dispune au sta0ilit cali'icarea *uridică #i otivele de drept asupra cărora au &nţeles să
liitee;de0aterile dacăcare
altă 'oră su0 ast'el
se nu se &ncalcă
poate drepturile
ani'esta sau al
rolul activ interesele leitie
*udecătorului ale altora.atenuarea unor
o repreintă
dispoiţii leale restrictive prin aplicarea altor dispoiţii leale. Pute include6 &nlăturarea sancţiunii
decăderii prin repunerea &n teren atunci c5nd instanţa apreciaă că partea nu a &ndeplinit actul de
procedură &năuntrul terenului pereptoriu din caua unor otive teeinic *usti'icate.
e'eritor la rolul activ pot 'i reţinute #i acele tete de lee care prevăd posi0ilitatea pentru
*udecător de a aplica sau nu sancţiunea prevăută de nora *uridică uneori ciar de a deterina
sancţiunea

%:. Le6ali!a!ea
Principiul lealității este co nsacrat de art. ( C. Proc. Civ. procesul civil se des'ă șoară &n
con'oritate cu dispoi țiile leii iar *udecă torul are &ndatorirea de a respecta disp oi țiile leii privind
realiarea drepturilor și &ndeplinirea o0lia țiilor păr ților din proces.
Lealitatea constituie o aran ție a des'ă șurării &n condi țiile optie a ecanisului de
&n'ăptuire a *ustiției.
Procesul tre0uie să se des'ășoare potrivit norelor leale care &l releenteaă și su0 aspectul
copetenței și a alcătuirii instan ței de *udecată.
%;3 E6ali!a!ea
-alitatea părţilor &n procesul civil presupune că părţile au dreptul să 'ie *udecate de către
acelea#i orane ale puterii *udecătore#ti după acelea#i reuli procedurale 0ene'iciind de drepturi
procesuale eale &n raport de caua concretă dedusă *udecăţii ceea ce &nseană că &n situaţii identice
părţilor nu li se poate acorda un trataent di'erit
Di'erenţa de trataent ar deveni discriinatorie doar atunci c5nd se introduc distincţii &ntre
situaţii analoae sau copara0ile 'ără ca acestea să se 0aee pe o *usti'icare reona0ilă #i o0iectivă.

%<. Dre"!ul la a"-rare

Dreptul la apărare repreintă un principiu constituţional 'iind consacrat &n art. 24 din
Constituţia o5niei potrivit căruia dreptul la apărare este arantat iar &n tot cursul procesului părţile
au dreptul să 'ie asistate de un avocat ales sau nuit din o'iciu.
n toate etapele procesuale inclusiv &n 'aa de eecutare silită părţile au dreptul să 'ie asistate
sau repreentate
drept deconcret
apreciind &n un avocat
dacăreula 'iind aceea
este necesar că părţile
să apelee sunt li0ere săunui
la cuno#tinţele se prevalee
specialist sau nu de acest
&n doeniul
*uridic sau dacă pot &nţelee 'ără un atare spri*in procedurile *udiciare.

%=. Orali!a!ea &eza!erilor

Principiul oralităţii este consacrat de art. 1" C.proc.civ. care prevede că procesele se de0at
oral cu ecepţia caului &n care leea dispune alt'el sau c5nd părţile solicită epres instanţei ca
*udecata să se 'acă nuai pe 0aa actelor depuse la dosar.
;ralitatea se re'eră la de0ateri indi'erent că ar 'i vor0a despre de0aterile asupra 'ondului
cauei sau despre de0aterile asupra oricărei alte cestiuni de 'apt sau de drept supuse discuţiei
părţilor ne'iind necesar ca părţile să &#i 'orulee susţinerile orale &n scris pentru a 'i reţinute de către
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
instanţă la pronunţarea unei soluţii. <otu#i potrivit art. 244 alin. 728 C.proc.civ. pentru de0aterea
'ondului *udecătorul pune &n vedere părţilor să redactee note privind susţinerile lor #i să le depună la
dosar cu cel puţin " ile &nainte de terenul sta0ilit pentru de0aterea 'ondului &n #edinţă pu0lică 'ără
a aduce atinere dreptului acestora de a 'orula concluii orale. De aseenea potrivit art. 394 alin. 728
C.proc.civ. dacă va considera necesar instanţa poate cere părţilor la &nciderea de0aterilor să
depună copletări la notele enţionate &n precedent părţile put5ndu+le depune #i &n caul &n care
acestea nu au 'ost solicitate de către instanţă.
Prin lee pot 'i instituite #i ecepţii de Ia principiul oralităţii de0aterilor. >pre eeplu
procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă.
<ot ca ecepţie de la principiul oralităţii tre0uie enţionată #i situaţia &n care părţile solicită
epres instanţei ca *udecata să se 'acă nuai pe 0aa actelor depuse la dosar. De aseenea &n ipotea
&n care părţile solicită *udecarea cauei &n lipsă #i nici nu se preintă soluţionarea pricinii va avea loc
nuai &n 0aa actelor a'late la dosarul cauei.
%>. Pulici!a!ea
Articolul 1( C.proc.civ. prevede că #edinţele de *udecată sunt pu0lice &n a'ară de caurile
prevăute de lee
Principiul pu0licităţii repreintă o aranţie a unui proces ecita0il din prisa eienţei de
transparenţă ipuse procedurii de *udecată o eienţă a procesului ecita0il care are ca scop
prote*area *ustiţia0ililor &potriva unei *ustiţii secrete care să nu 'ie supusă controlului pu0lic
constituind &n acela#i tip un i*loc de a conserva &ncrederea opiniei pu0lice &n instanţele de
*udecată.
Prin acest principiu se &nţelee 'aptul că procesul civil se des'ă#oară ca reulă &n 'aţa instanţei
&n #edinţă pu0lică &n preenţa părţilor dar #i a oricărei alte persoane străine de litiiu care dore#te să
asiste la de0ateri.
%udecarea proceselor are loc la sediul instanţei dacă prin lee nu se dispune alt'el 7art. 212
Cproc.civ.8 iar pentru 'iecare #edinţă de *udecată se &ntoce#te o listă cu procesele ce se de0at &n acea
i care se a'i#eaă pe portalul instanţei #i la u#a sălii de #edinţă cu cel puţin o oră &nainte de &nceperea
acesteia Hart. 21" alin. 718 Cproc.civ..
De la principiul pu0licităţii #edinţei de *udecată eistă două ecepţii6
+ des'ă#urarea #edinţei &n caera de consiliu &n caurile epres prevăute de lee. >pre
eeplu6 cercetarea procesului &n 'aţa priei instanţe se des'ă#oară &n caera de consiliu dacă leea
nu prevede alt'el Hart. 213 alin. 718 art. 24, alin. 718 #i art. 2$1 alin. 718 C.proc.civ.= potrivit art. 244
alin. 738 C.proc.civ. părţile pot conveni ca de0aterea 'ondului să ai0ă loc tot &n caera de consiliu
iar con'or alin. 748 al aceluia#i articol cererea de *udecată &n lipsă presupune că partea care a
'orulat+o a 'ost de acord #i ca de0aterea 'ondului să ai0ă loc &n caera de consiliu &n a'ară de caul
&n care partea a solicitat epres ca aceasta să ai0ă loc &n #edinţă pu0lică= tot &n caera de consiliu au
loc soluţionarea cererii de a0ţinere sau de recuare
Declararea #edinţei secretă din o'iciu sau la cerere &n caurile &n care de0aterea 'ondului &n
#edinţă pu0lică ar aduce atinere oralităţii ordinii pu0lice intereselor inorilor vieţii private a
părţilor ori intereselor *ustiţiei Hart. 213 alin. 728 C.proc.civ..
n a0ele situaţii deroatorii de la principiul pu0licităţii au acces &n caera de consiliu ori &n
sala de #edinţă după cu prevede art. 213 alin. 738 C.proc.civ. părţile repreentanţii lor cei care &i
asistă
cărorape inoripentru
instanţa apărătorii părţilor
otive artorii
teeinice eperţii
le perite traducătorii
să asiste interpreţii precu #i alte persoane
la proces.
ncălcarea principiului pu0licităţii atrae nulitatea otăr5rii *udecătore#ti nulitate care nu este
condiţionată de eistenţa unei vătăări

%1?. Princi"iul con!inui!-ţii

Principiul continuităţii este consacrat de art. 19 C.proc.civ. potrivit căruia *udecătorul &nvestit
cu soluţionarea cauei nu poate 'i &nlocuit pe durata procesului dec5t pentru otive teeinice &n
condiţiile leii precu #i de art. 214 alin. 718 Cproc.civ. care dispune că e0rii copletului care
*udecă procesul tre0uie să ră5nă aceia#i &n tot cursul *udecăţii.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
-istenţa acestui principiu este *usti'icată de necesitatea ca *udecătorul să &#i 'oree
convinerea din perceperea personală a &ntreii des'ă#urări a procesului eliin5ndu+se ast'el riscul ca
anuite aspecte neconsenate sau insu'icient consenate &n &nceierea de #edinţă dar relevante
pentru soluţionarea cauei să nu 'ie cunoscute de *udecătorul care pronunţă otăr5rea.

%11. Princi"iul ne0ilocirii

Principiul nei*locirii presupune ca pro0ele să 'ie adinistrate de către instanţa care va
pronunţa soluţia &n cauă pentru ca aceasta să le perceapă &n od direct 'or5ndu+#i convinerea &n
acest od pro0ele se adinistreaă de către instanţa care *udecă procesul cu ecepţia caurilor &n care
leea sta0ile#te alt'el iar potrivit art. 2$1 alin. 718 Cproc.civ. adinistrarea pro0elor se 'ace &n 'aţa
instanţei de *udecată sesiate dacă leea nu dispune alt'el.
De la principiul nei*locirii eistă &nsă #i ecepţii
++ adinistrarea
adinistrarea pro0elor
doveilorprin coisie
prin roatorie
procedura Hart. 2$1
asiurării alin. 728+7"8
pro0elor dacă C.proc.civ.=
aceasta are loc pe cale
principală &nainte de *udecata 'ondului cauei &n cadrul căreia vor 'i 'olosite 7art. 3"9+3$3 C.proc.civ.8=
+ &n caul declarării necopetenţei doveile adinistrate &n 'aţa instanţei necopetente ră5n
c5#tiate *udecăţii #i instanţa copetentă &nvestită cu soluţionarea cauei nu va dispune re'acerea lor
dec5t pentru otive teeinice 7art. 13( C.proc.civ.8=
+ &n caul constatării periării unei cereri de ceare &n *udecată dacă se va 'ace o nouă cerere
de ceare &n *udecată &ntre acelea#i părţi cu acela#i o0iect #i aceea#i cauă părţile pot 'olosi doveile
adinistrate &n cursul *udecării cererii periate &n ăsura &n care noua instanţă socote#te că nu este
necesară re'acerea lor Hart. 422 alin. 728 C.proc.civ.=
+ &n ipotea aditerii cererii de străutare otăr5rea pronunţată asupra acestui incident
procedural va arăta &n ce ăsură actele &ndeplinite de instanţă &nainte de străutare printre care #i
pro0ele adinistrate ureaă să 'ie păstrate #i &n consecinţă luate &n considerare de instanţa
desenată &n ura străutării

%1). Princi"iul unei3cre&inţe

Articolul 12 C.proc.civ. ridică 0una+credinţă la ran de principiu 'undaental al procesului
civil atat in ceea ce prive#te eercitarea drepturilor procesuale c5t #i &n privinţa &ndeplinirii
o0liaţiilor procesuale.
-ercitarea cu rea+credinţă a unui drept procesual poate constitui un a0u de drept care se
sancţioneaă cu ana*area răspunderii pentru pre*udiciile ateriale #i orale cauate precu #i cu
o0liarea potrivit leii la plata unei aeni *udiciare.

%17. Li0a &esf-ur-rii "rocesului

Articolul 1! alin. 718 Cproc.civ. prevede că procesul civil se des'ă#oară &n li0a ro5nă.
Cetăţenilor ro5ni aparţin5nd inorităţilor naţionale au dreptul să se eprie in li0a aternă
&n 'aţa instanţelor de *udecată &n condiţiile leii respectiv cetăţenilor străini #i apatriilor care nu
&nţele sau nu vor0esc li0a ro5nă au dreptul de a lua cuno#tinţa de toate actele #i lucrările
dosarului de a vor0i &n instanţă #i de a pune concluii prin traducător autoriat dacă leea nu prevede
alt'el.
Dacă &nscrisurile sunt redactate intr+o li0a străină ele se depun &n copie certi'icată &nsoţite de
traducerea lealiată
autoriat pentru li0ae'ectuata de un
in care sunt traducător
redactate autoriat
&nscrisurile &n iar &n caul
cauă se pot&n'olosi
care nu eistă unrealiate
traducerile traducător
de
persoane de &ncredere cunoscătoare ale respectivei li0i &n condiţiile leii speciale. De aseenea art.
22" C.proc.civ. dispune că atunci c5nd una dintre părţi sau dintre persoanele care ureaă să 'ie
ascultate nu cunoa#te li0a ro5nă instanţa va 'olos un traducator autoriat iar dacă părţile sunt de
acord *udecătorul sau re'ierul poate 'ace o'iciul de traducător= &n situaţia &n care nu poate 'i asiurată
preenţa unui traducator autoriat.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS ) @
2CŢIUNE2 CIVILA

Noţiune i con&iţii &e eerci!are

Secțiunea I %1. Noţiunea &e 'acţiune ci#il-(
Acţiunea civilă ca 'iind ansa0lul i*loacelor procesuale prevăute de lee pentru protecţia
dreptului su0iectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii *uridice precu #i pentru
asiurarea apărării părţilor &n proces.
Din această de'iniţie reultă urătoarele !r-s-!uri ale acţiunii ci#ile 96

precu+#iacţiunea civilă este

a altor situaţii &n str5nsă
*uridice leătură
7n aterie cu protecţia
posesorie *udiciară
&n ateria a drepturilor
'iliaţiei su0iective
a divorţului civile
etc.8 respectiv
cu apărările părţilor &n proces=
+ acţiunea civilă cuprinde toate i*loacele procesuale pe care leea le pune la dispoiţie pentru
prote*area drepturilor su0iective #i a altor situaţii *uridice respectiv pentru asiurarea apărărilor
părţilor &n proces 'iecare dintre aceste i*loace procesuale repreent5nd 'ore de ani'estare a
acţiunii civile 7cereri apărări de 'ond ecepţii procesuale căi de atac etc.8=
+ acţiunea este uni'oră cuprinde acelea#i i*loace procesuale indi'erent de dreptul ce se
valori'ică dar c5nd se eercită acţiunea este in'luenţată de dreptul su0iectiv 7sau de situaţia *uridică
prote*ată de lee8 do05ndind din natura #i caracteristicile acestuia=
+ &n oentul &n care se apeleaă la acţiune aceasta se individualieaă devine proces.
FAcţiune civilăG este utiliată pentru a desena cererea de ceare &n *udecată este totu#i
necesar să nu se pună senul ealităţii &ntre cererea de ceare &n *udecată #i acţiunea civilă deoarece
cererea de ceare &n *udecată repreintă nuai una dintre 'orele concrete de ani'estare a acţiunii
civile

%). Enu0erarea con&iţiilor &e eerci!are a acţiunii ci#ile

Potrivit art. 32 alin. 718 C.proc.civ
Con&iţiile &e eerci!are a acţiunii ci#ile sun! 6
18 capacitatea procesuală
28 calitatea procesuală
38 'orularea unei pretenţii
48 interesul.
n literatura de specialitate s+a arătat că aceste condiţii 7enerale8 de eercitare a acţiunii civile
7a oricărei 'ore concrete de ani'estare a acţiunii civile8 sunt &n acela#i tip #i condiţiile ce tre0uie
&ndeplinite pentru ca o persoană 'iică sau *uridică să 'ie parte &ntr+un proces civil.
Condiţiile de eercitare a acţiunii civile tre0uie &ndeplinite nu nuai la declan#area acţiunii
civile prin sesiarea instanţei cu cererea de ceare &n *udecată ci #i pentru punerea &n i#care a
oricăreia dintre 'orele procesuale ce intră &n conţinutul acţiunii civile art. 32 alin. 728 C.proc.civ.
dispun5nd &n od epres că aceste condiţii tre0uie &ndeplinite #i &n caul apărărilor 7at5t de 'ond c5t #i
de procedură8.

).1. *or0ularea unei "re!enţii

Pentru declan#area oricărui proces civil este necesar să se 'orulee o pretenţie. &n acest sens
art. 3, alin. 718 C.proc.civ. dispune că oricine are o pretenţie &potriva unei alte persoane ori urăre#te
soluţionarea &n *ustiţie a unei situaţii *uridice are dreptul să 'acă o cerere &naintea instanţei copetente.
Pentru eercitarea acţiunii civile este necesar ca o persoană să pretindă 7să a'ire8 un drept
su0iectiv civil sau să se prevalee de o situaţie *uridică pentru a cărei realiare este necesară calea
*udecăţii deci să supună *udecăţii o pretenţie.
Pentru a se 0ucura de protecţie *udiciară dreptul su0iectiv civil tre0uie să &ntrunească anuite
cerinţe6
4
J. ). Cio0anu <ratat teoretic și practic de procedură civilă vol I -d. Național /ucurești 199$ pa. 249+2",
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ să 'ie recunoscut #i ocrotit de lee adică să nu intre &n conţinutul unui raport *uridic care să
contravină norelor leale iperative sau reulilor de convieţuire socială=
+ să 'ie eercitat &n liitele sale eterne de ordin aterial #i *uridic precu #i &n liitele sale
interne adică nuai potrivit scopului econoic #i social &n vederea căruia este recunoscut de lee=
+ să 'ie eercitat cu 0ună+credinţă=
+ să 'ie actual.
n leătură cu această din ură cerinţă se ipun unele preciări. Cerinţa se re'eră la ipoteele
&n care se solicită instanţei realiarea dreptului nu #i atunci c5nd se cere să se constate eistenţa
dreptului &n starea &n care se ăse#te. De aseenea &n caul &n care dreptul su0iectiv civil nu este
actual deci este supus unui teren suspensiv sau unei condiţii suspensive titularul poate solicita
anuite ăsuri de asiurare ori de conservare sau poate proceda la o asiurare de pro0e. &n s'5r#it &n
caurile epres prevăute de lee se poate introduce o acţiune preventivă care nu &l va pre*udicia cu
niic pe de0itor
su0iectiv a devenitdeoarece
actual. otăr5rea o0ţinută se va putea pune &n eecutare nuai dupa ce dreptul

).). In!eresul
Prin interes se &n țelee 'olosul practic urărit de cel ce a pus &n i#care acţiunea civilă
respectiv oricare dintre 'orele procedurale ce intră &n conţinutul acesteia.
Interesul poate să 'ie6
30a!erial atunci c5nd se urăre#te o0ţinerea unui 'olos aterial 7de eeplu o sua de 0ani
predarea unui 0un etc.8
30oral, &n situaţia &n care se urăre#te o0ţinerea unei satis'acţii de ordin nepatrionial
Interesul tre0uie să &ndeplinească urătoarele cerinţe6
+ sa 'ie deterinat=
+ să 'ie leiti=
+ să 'ie personal=
+ să 'ie născut #i actual.
In!eresul es!e &e!er0ina! atunci c5nd apelarea la un i*loc procesual ce intră &n conţinutul
acțiunii civile poate 'i *usti'icată de un avanta* de un 'olos practic concret. >e o0servă că de 'apt
această cerință se con'undă cu condi ția eistenţei interesului &nsu și.
In!eresul es!e le6i!i0 atunci c5nd nu contravine leii sau reulilor de convieţuire socială
70unelor oravuri8. &n leătură cu această cerință se arată uneori că interesul tre0uie să 'ie #i *uridic
ceea ce &nseană că un interes pur econo ic 7spre eeplu dorin ța unui coerciant de a eliina
concurenţa pe o anuită piaţă relevantă8 sau pur teoretic nu ar *usti'ica eerciţiul acţiunii civile .
In!eresul !reuie s- fie "ersonal  &n sensul că 'olosul practic tre0uie să &l viee pe cel care
recure la 'ora procedurală iar nu pe altcineva. Această cerinţă eistă #i atunci cand 'ora
procedurală nu este proovată de titularul dreptului ci de alte persoane sau orane cărora leea le
recunoa#te leitiare procesuală &ntruc5t 'olosul practic se produce asupra titularului.
In!eresul !reuie s- fie n-scu! i ac!ual, deci să eiste &n oentul &n care se eercită
acţiunea civilă 7'ora procedurală concretă8 &n sensul că partea s+ar epune la un pre*udiciu nuai
dacă nu ar recure &n acel oent la acţiune 7la 'ora concretă de ani'estare a acţiunii8.

7. Ca"aci!a!ea "rocesual-
Capacitatea procesuală repreintă
de 'olosin aplicarea
ță constă pe
&n plan procesual
aptitudinea persoaneții de
uneia capacită civile.
a avea drepturi și
o0liații pe plan pro'esional.
n caul persoanelor 'iice capacitatea de 'olosinţă &ncepe la na#terea lor si &nceteaă la
oartea lor. Nieni nu poate 'i lipsit total de această capacitate &nsă &n caurile și &n condițiile epres
prevăute de lee capacitatea procesuală poate 'i liitată.
Capacitatea procesuală de 'olosință a persoanelor *uridice se do05nde#te la data &nreistrării iar
pentru persoanele *uridice care nu sunt supuse &nreistrării la data actului de &n'iinţare la data
autoriării constituirii lor ori la data &ndeplinirii oricărei alte cerinţe prevăute de lee după ca Hart.
2," alin. 718 #i 728 C.civ..

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
n ceea ce prive#te conţinutul capacităţii sale de 'olosinţă persoana *uridică poate avea orice
drepturi #i o0liaţii civile a'ară de cele care prin natura lor sau potrivit leii nu pot aparţine dec5t
persoanei 'iice
ncetarea capacităţii procesuale de 'olosinţă a persoanei *uridice are loc la data &ncetării
persoanei *uridice &nse#i prin constatarea sau declararea nulităţii prin 'uiune diviare totală
trans'orare diolvare 7n acest ca persoana *uridică &nceteaă la data &nceierii operaţiunilor de
licidare8 sau des'iinţare ori printr+un alt od prevăut de lee sau actul constitutiv.
Capacitatea procesuală de eerciţiu constă &n aptitudinea unei persoane de a+#i valori'ica
sinură drepturile procedurale #i de a+#i &ndeplini sinură o0liaţiile procedurale deci de a sta &n
*udecată.
n caul persoanelor 'iice capacitatea de eerciţiu deplină se do05nde#te la &plinirea v5rstei
de 1! ani. )inorul care a &plinit v5rsta de 1$ ani do05nde#te prin căsătorie capacitatea deplină de
eerciţiu.
căsătoriei &n caul &ncapacitatea
păstreaă care căsătoria estede
deplină anulată inorul
eerciţiu care
Hart. 39 a 'ost
alin. de 0ună+credinţă
728 C.civ.. la &nceierea
De aseenea potrivit art.
4, C.civ. pentru otive teeinice instanţa de tutelă poate recunoa#te inorului care a &plinit v5rsta
de 1$ ani capacitatea deplină de eerciţiu.
Incetarea capacităţii depline de eerciţiu are loc de'initiv sau teporar după ca prin oarte
prin punere su0 interdicţie *udecătorească ori &n situaţia anulării căsătoriei &nainte ca inorul de rea+
credinţă la &nceierea acesteia să 'i &plinit v5rsta de 1! ani Hart. 39 alin. 728 C.civ..
n caurile #i &n condiţiile prevăute de lee o persoană poate 'i lipsită total de capacitate de
eerciţiu ori să ai0ă nuai o capacitate de eerciţiu restr5nsă. Articolul "( C.proc.civ. se re'eră la
instituţiile repreentării asistării #i autoriării.
epreentarea 7leală8 intervine &n caul persoanelor 'iice lipsite de capacitate de eerciţiu
7inorii su0 14 ani #i cei pu#i su0 interdicţie *udecătorească8. Ace#tia nu stau personal &n proces ci
prin repreentanţii lor leali 7părinţi sau după ca cei care &l repreintă pe cel dat &n plasaent ori
tutore8. Dacă persoana 'iică lipsită de capacitate de eerciţiu nu are repreentant leal #i eistă
urenţă &n soluţionarea cauei la cererea părţii interesate instanţa va nui un curator special care să &l
repreinte pe incapa0il p5nă la nuirea repreentantului leal potrivit leii

).9 Cali!a!ea "rocesual-

Potrivit art. 3$ tea I C.proc civ. calitatea procesuală reultă din identitatea dintre păr țile din
proces și su0iectele raportului *uridic litios ast'el cu acesta a 'ost dedus *udecății.
Ast'el calitatea procesuală presupune
+ eistența unei identită ți &ntre persoana reclaantului #i ce l care este titularul dreptului a'irat
7cali!a!e "rocesual- ac!i#-8
+ precu #i &ntre persoana ceată &n *udecată 7p5r5tul8 #i cel care este su0iect pasiv &n raportul
*uridic dedus *udecăţii 7cali!a!e "rocesual- "asi#-8.
eclaantul 'iind cel care porne#te acţiunea tre0uie să *usti'ice at5t calitatea procesuală
activă c5t #i calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a ceat+o &n *udecată prin indicarea
o0iectului cererii #i a otivelor de 'apt #i de drept pe care se &nteeiaă pretenţia sa. După ce a 'ost
sesiată instanţa tre0uie să veri'ice at5t calitatea procesuală activă c5t #i calitatea procesuală pasivă
'ie &nainte de &nceperea de0aterilor dacă acest lucru este posi0il
Jeri'icarea calităţii procesuale nu presupune veri'icarea eistenţei a &nse#i dreptului #i a
o0liaţiei corelative
prevede epres art. care intrăa&nll+a
3$ tea conţinutul raportului
Cproc.civ. *uridic
eistenţa sau dedus *udecăţii.
ineistenţa &ntr+adevăr
drepturilor #i a a#a cu
o0liaţiilor
a'irate constituie o cestiune de 'ond.
Jeri'icarea eistenţei calităţii procesuale nu preintă di'icultăţi deose0ite &n caul acţiunilor
prin care se urăre#te valori'icarea unui drept de creanţă deoarece &n raportul *uridic o0liaţional
dedus *udecăţii sunt deterinaţi at5t su0iectul activ c5t #i su0iectul pasiv.

).: Trans0isiunea
<ransisiunea poate 'i leală sau convenţională.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Drepturile #i o0liaţiile procedurale pot 'i transise &n cursul procesului ceea ce ecivaleaă
cu o transisiune a calităţii procesuale active sau pasive.
Trans0isiunea le6al-
n caul persoanelor 'iice transisiunea leală se realieaă pe calea o#tenirii 7succesiunii8
o#tenitorii care acceptă succesiunea prelu5nd poiţia procesuală pe care o avea de cuius cu ecepţia
caurilor &n care leea nu perite aceasta deoarece este vor0a de drepturi leate nei*locit de
persoană
n caul persoanelor *uridice transisiunea leală are loc pe calea reoraniării 7prin 'uiune
diviare sau trans'orare8 persoanei *uridice care este parte &n proces.
Trans0isiunea con#enţional- a calităţii procesuale poate avea loc ca urare a cesiunii de
creanţă a v5nării sau donării 0unului litiios a preluării datoriei cu consiţă5ntul creditorului
precu #i a altor i*loace *uridice indirecte de sci0are a su0iectului activ sau pasiv al raportului
*uridic su0stanţial
Din punctuldedus *udecăţii.
de vedere al &ntinderii transisiunii calităţii procesuale aceasta poate 'i
3 uni#ersal- 7caul o#tenitorului leal unic #i al leatarului universal 'uiunea prin a0sor0ţie
sau contopire trans'orarea persoanei *uridice8
+ cu !i!lu uni#ersal 7caul o#tenitorilor leali #i al leatarului cu titlu universal 'iducia=
diviarea totală sau parţială a persoanei *uridice8 #i
+ cu !i!lu "ar!icular 7leatarul cu titlu particular transisiunea convenţională8.
Cel care do05nde#te calitatea procesuală ca e'ect al transisiunii este introdus &n proces &n
locul autorului său #i preia procesul &n starea &n care se ăse#te &n oentul &n care a avut loc
transisiunea actele procedurale &ndeplinite de autorul său 'iindu+i opoa0ile.
n caul transiterii calităţii procesuale 7active sau pasive8 prin acte *uridice cu titlu particular
transisiunea nu se va produce iediat ci potrivit art. 39 C.proc.civ. *udecata va continua &ntre
părţile iniţiale dacă transiterea a avut loc printr+un act *uridic &ntre vii cu titlu particular 7de eeplu
v5nare donaţie etc.8 respectiv cu succesorul universal sau după ca cu succesorii cu titlu universal
ai &nstrăinătorului dacă transiterea a avut loc prin act *uridic pentru cauă de oarte cu titlu
particular
-cepţia lipsei calităţii procesuale este o ecepţie de 'ond a0solută #i pereptorie. Potrivit art.
4, alin. 718 C.proc.civ. dacă instanţa constată lipsa calităţii procesuale 7active sau pasive8 va respine
cererea ca 'iind introdusă de o persoană 'ără calitate sau ca 'iind introdusă &potriva unei persoane
'ără calitate.
Calitatea procesuală nu tre0uie con'undată cu interesul de#i uneori deliitarea &ntre aceste
două condiţii ale eercitării acţiunii civile nu este u#or de 'ăcut. n literatura *uridică se arată că
instituţiile de ocrotire #i procurorul urăresc #i realiarea unui interes eneral De alt'el &n situaţia unui
interes eneral particularii nici nu ar tre0ui să ai0ă calitate procesuală activă ci aceasta ar tre0ui
acordată nuai )inisterului Pu0lic sau altui oran anue desenat prin lee.

Secţiunea a )3a. Clasificarea cererilor $n us!iţie

%1. Preciz-ri "realaile
)ai ales &n practică dar #i &n unele tete de lee noţiunea de FacţiuneG este 'olosită #i &n sensul
de cerere de ceare &n *udecată de#i aceasta din ură este nuai actul de procedură prin care se
pune &n i#care acţiunea civilă.

cererileDe
prinlee
carelata
esteCodul de instanţa
sesiată procedură
cu civilă 'ace vor0ire de Fcereri &n *ustiţieG pentru a desena
o pretenţie.
Cererile $n us!iţie pot 'i clasi'icate după urătoarele criterii6
+ calea procedurală aleasă de parte pentru a o0ţine protecţia *udiciară a dreptului su0iectiv &n
'uncţie de care deose0i6 cereri principale cereri accesorii cereri incidentale #i cereri adiţionale=
+ scopul aterial urărit 7de a o0ţine eecutarea o0liaţiei sau recunoa#terea unui drept8 &n
'uncţie de care deose0i6 cereri &n realiare cereri &n constatare #i cereri &n constituire=
+ natura dreptului su0iectiv ce se valori'ică &n raport de care distine6 cereri nepatrioniale #i
cereri patrioniale acestea din ură su0clasi'ic5ndu+se &n cereri reale cereri personale #i cereri ite.

%). Cereri "rinci"ale, cereri accesorii, cereri inci&en!ale i cereri a&iţionale

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Potrivit art. 3, C.proc.civ.
1B In funcţie &e calea "roce&ural- aleas- &e "ar!e  cererile &n *ustiţie se &part &n6
+ cereri principale
+ cereriaccesorii
+ cereri incidentale #i
+ cereri adiţionale.
Cererea principală este aceea prin care se declan#eaă procedura *udiciară.
Cererea este accesorie dacă reolvarea ei depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principat.
Cererea incidentală este acea cerere care poate avea o eistenţă de sine stătătoare 7ca o cerere
principală8 dar care este 'orulată &ntr+un proces de*a &nceput.
<re0uie preciat că nu &ntotdeauna actul de procedură prin care se sesieaă instanţa repreintă
&n &ntreul său cererea principală. A#a cu prevede &n od epres art. 3, alin. 738 tea a ll+a
C.proc.civ. acest
P5r5tul act poate cuprinde
'oruleaă at5t capete de cerere
o cerere reconvenţională prin principale
care solicităc5to0liarea
#i capete reclaantului
de cerere accesorii
la plata
unei sue de 0ani ce repreintă do05nile a'erente preţului plătit cererea respectivă este o cerere
incidentală deoarece ar putea 'ora o0iectul unei *udecăţi separate &nsă a 'ost introdusă &ntr+un proces
&nceput de*a
Cererea adiţională este acea cerere prin care o parte odi'ică pretenţiile sale anterioare.

Clasi'icarea cererilor &n *ustiţie după criteriul căii procedurale alese de parte preintă interes
practic su0 urătoarele aspecte6
+ din punct de vedere al copetenţei 7ateriale #i teritoriale8 cererile accesorii adiţionale #i
incidentale sunt &n căderea instanţei copetente să *udece cererea principală
+ eistă cereri care se pot 'orula nuai pe cale principală 7de eeplu cererea &n tăăduirea
paternităţii8 ori nuai pe cale accesorie
+ unele cereri accesorii #i incidentale tre0uie reolvate din o'iciu de către instanţa sesiată cu cererea
principală
+ prin interediul unor cereri incidentale pot 'i atrase &n proces terţe persoane care do05ndesc calitatea
de parte iar otăr5rea pronunţată le va 'i opoa0ilă=
+ dacă prin aceea#i otăr5re sunt soluţionate #i cereri accesorii sau incidentale &n reulă enerală calea
de atac este deterinată &n 'uncţie de cererea principală potrivit principiului accesoriu seKuitur
principale.

%7. Cereri $n realizare, cereri $n cons!a!are i cereri $n cons!i!uire

n 'uncţie de scopul aterial urărit se distin6
+ cererile 7acţiunile8 &n realiarea dreptului
+ cererile 7acţiunile8 &n constatare
+ cererile 7acţiunile8 &n constituire de drepturi.
a8 Acţiunile 7cererile8 &n realiarea dreptului 7nuite #i &n condanare &n ad*udecare sau &n
eecutare8 consacrate de art. 3, alin. 718 C.proc.civ. sunt acelea prin care reclaantul ce se pretinde
titularul unui drept su0iectiv solicita instanţei să &l o0lie pe p5r5t la respectarea dreptului iar dacă
acest lucru nu ai este posi0il la despău0iri pentru pre*udiciul su'erit.
A#adar prin cererea &n realiare reclaantul urăre#te condanarea p5r5tului adică o0liarea
acestuia prin otăr5re
nevoie otăr5rea la eecutarea
va putea o0liaţiei corelative
'i adusă la &ndeplinire pe cale dedreptului
eecutaresu0iectiv
silită. a'irat iar &n ca de
08 Prin acţiunile 7cererile8 &n constatare 7nuite #i cereri &n recunoa#terea dreptului sau &n
con'irare8 releentate de art. 3" C.proc.civ. reclaantul solicită instanţei nuai să constate
eistenţa unui drept su0iectiv al său ori ineistenţa unui drept su0iectiv al p5r5tului &potriva sa deci
reclaantul solicită constatarea eistenţei sau ineistenţei unui raport *uridic concret.
Din caua 'aptului că reclaantul nu urăre#te condanarea p5r5tului otăr5rile pronunţate cu
privire la cererile &n constatare nu pot 'i titluri eecutorii ne'iind suscepti0ile de eecutare silită.
>+a su0liniat &n od *usti'icat că din &pre*urarea că otăr5rea pronunţată &ntr+o cerere &n
constatare nu constituie titlu eecutoriu nu tre0uie trasă concluia că *udecata cererii &n constatare s+ar
'ace după procedura necontencioasă iar nu după cea contencioasă.
2
 Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Cererea &n constatare are un caracter su0sidiar 'aţă de cererea &n realiare ur5nd a se respine
ca inadisi0ilă dacă partea poate cere realiarea dreptului.
Cererea &n constatare nu se con'undă cu cererea privitoare la constatarea unor situaţii de 'apt &n
cadrul procedurii de asiurare a pro0elor 7art. 3"9+3$" C.proc.civ.8 #i nici cu constatarea de către
notarul pu0lic a unor 'apte arătate de lee
Cererile &n constatare sunt clasi'icate la r5ndul lor &n
+ cereri &n constatare poitive
+ cereri &n constatare neative după cu se solicită constatarea eistenţei unui drept 7unui raport
*uridic su0stanţial &ntre reclaant #i p5r5t8 respectiv constatarea ineistenţei unui drept al p5r5tului
clasi'icare ce reultă din ciar prevederile art. 3" C.proc.civ.
n literatura de specialitate cererile &n constatare ai sunt clasi'icate &n
+ declaratorii
++ provocatorii.
interoatorii #i
Cererile declaratorii ar 'i acelea prin care se solicită instanţei constatarea eistenţei sau
ineistenţei unui raport *uridic.
Cererile interoatorii ar 'i acelea prin care &n od preventiv titularul dreptului ceaă &n
*udecată o persoană care ar putea eventual să+i conteste dreptul pentru a răspunde #i a se lua act dacă
recunoa#te sau nu dreptul deci constituie acele cereri prin care reclaantul se &ndreaptă &potriva unei
persoane pentru a o o0lia să se pronunţe asupra unei 'acultăţi de opţiune
c8 Acţiunile 7cererile8 &n constituire de drepturi 7nuite #i cereri &n trans'orare8 sunt acele
cereri prin care reclaantul solicită aplicarea leii la anuite 'apte pe care le invocă &n scopul de a
crea o situaţie *uridică nouă &ntre părţi. n alte cuvinte printr+o cerere &n constituire se urăre#te
sci0area sau des'iinţarea unui raport *uridic ce eista la data introducerii cererii #i crearea unui nou
raport *uridic.

%9. Cereri ne"a!ri0oniale i cereri "a!ri0oniale "ersonale, reale i 0i!eB

După caracterul patrionial sau nepatrionial al dreptului su0iectiv ce se valori'ică deose0i6
3 cereri nepatrioniale 7de eeplu cererea de divorţ cererea &n anularea căsătoriei cererea
prin care se solicită &ncuviinţarea des'acerea sau des'iinţarea adopţiei cererea de sta0ilire a
paternităţii cererea &n tăăduirea paternităţii cererea &n declararea nulităţii recunoa#terii voluntare de
'iliaţie cererea &n contestarea recunoa#terii voluntare de 'iliaţie etc.8=
+ cereri patrioniale.
La r5ndul lor cererile patrioniale se &part &n6
+ cereri personale=
+ cereri reale=
+ cereri ite.
Dacă se ia &n considerare #i o0iectul dreptului su0iectiv patrionial 7n 'uncţie de care
deose0i cereri o0iliare #i cereri io0iliare8 reultă urătoarea clasi'icare6
a8 cereri personale o0iliare cereri personale io0iliare cereri reale o0iliare cereri reale
io0iliare cereri ite o0iliare #i cereri ite io0iliare.
Cererile personale sunt acelea prin care se &ncearcă valori'icarea unui drept de creanţă 7nuit #i
drept personal8. A#adar su0iectul activ al raportului *uridic o0liaţional 7creditorul8 urăre#te să
o0ţină prindreptul
#i eercita interediul instanţei
de creanţă ce concursul su0iectului
intră &n conţinutul pasiv al acelui
raportului *uridicraport
dedus*uridic 7de0itorul8
*udecăţii dreptul spre
său a+
neput5ndu+se realia 'ără concursul de0itorului.
La r5ndul lor cererile personale se su0clasi'ică &n6
+ cereri personale o0iliare dacă dreptul de creanţă pretins are ca o0iect un 0un o0il=
+ cereri personale io0iliare atunci c5nd o0iectul dreptului pretins este un io0il 7de eeplu
cererea prin care locatarul &l ceaă &n *udecată pe locator solicit5nd o0liarea acestuia din ură la
predarea io0ilului ce 'oreaă o0iectul contractului de locaţiune8.
08 Prin cererile reale se urăre#te valori'icarea unui drept real sau apărarea posesiei unui 0un.
&n alte cuvinte cererea reală poate 'i &ndreptată nu nuai &potriva unei anuite persoane ci

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
&potriva oricărei persoane &n 5inile căreia s+ar a'la 0unul deci &ntr+o 'orulare nu 'oarte eactă
dar suestivă acţiunea 7cererea8 reală Fnu urăre#te persoana ci 0unulG.
>unt incluse &n cateoria acţiunilor 7cererilor8 reale6
+ cererea &n revendicare 7prin care se apără dreptul de proprietate8=
+ cererea con'esorie 7prin care se apără un dee0ră5nt al dreptului de proprietate8=
+ cererea neatorie 7prin care se contestă un dee0ră5nt al dreptului de proprietate8=
+ cererea prin care se valori'ică &n *ustiţie anuite dispoiţii leale re'eritoare la anuite liite
&n eercitarea dreptului de proprietate 7spre eeplu cererea prin care se solicită instanţei
deterinarea &ntinderii #i odului de eercitare a dreptului de trecere8=
+ cererea prin care se valori'ică un drept real accesoriu 7de eeplu dreptul de a* sau de
ipotecă8=
+ cererea de parta* 7prin care se solicită &părţirea 0unurilor a'late &n proprietate coună8=
++ cererea &n răniţuire=
petiţia de ereditate 7cu ecepţia caului c5nd reclaantul nu solicită #i restituirea 0unurilor
succesorale ipoteă &n care cererea nu are caracter patrionial8=
+ cererea posesorie 7prin care se solicită apărarea posesiei ca o situaţie de 'apt dar care
produce e'ecte *uridice8.
La r5ndul lor cererile reale se &part &n6
+ cereri reale o0iliare &n caul &n care au ca o0iect un 0un o0il=
+ cereri reale io0iliare dacă o0iectul dreptului real este un io0il sau dacă posesia poartă
asupra unui io0il.
ntr+o altă clasi'icare a cererilor reale deose0i+
+ cereri petitorii atunci c5nd prin interediul lor se urăre#te apărarea unui drept real=
+ cereri posesorii dacă reclaantul urăre#te apărarea posesiei ca siplă situaţie de 'apt.
c8 Cererile ite sunt acele cereri prin care se urăre#te valori'icarea &n acela#i tip a unui
drept real #i a unui drept de creanţă dacă aceste drepturi sunt e'ectul aceleia#i caue 7ivorăsc din
acela#i act *uridic8 sau se ăsesc &ntr+un raport de coneitate .
-istă două cateorii de cereri ite6
+ cererile care urăresc eecutarea unui act *uridic ce a creat sau trans'erat un drept real asupra
unui 0un individual deterinat d5nd na#tere totodată unor o0liaţii personale 7de eeplu cererea &n
predarea unui 0un individual deterinat a cărui proprietate a 'ost trans'erată printr+un contract de
v5nare8=
+ cererile &n anularea reoluţiunea reilierea 7revocarea &n caul donaţiei8 unui act *uridic prin
care s+a transis ori s+a constituit un drept real.
Clasi'icarea cererilor patrioniale după natura dreptului ce se valori'ică preintă interes din
punctul de vedere al6
+ copetenţei teritoriale 7n caul cererilor personale o0iliare #i al celor reale o0iliare se
aplică de reulă art. 1,( Cproc.civ. pentru cererile reale io0iliare se aplică art. 11( C.proc.civ.
cererilor personale io0iliare li se aplică art. 113 pct. 3 4 #i " C.proc.civ. iar pentru cererile ite se
aplică art. 113 pct. 3 C.proc.civ.8=
+ calităţii procesuale 7n caul cererilor personale calitatea procesuală pasivă aparţine
su0iectului pasiv al raportului *uridic o0liaţional deci de0itorului iar &n caul cererilor reale #i al
celor ite poate avea calitate procesuală pasivă deţinătorul 0unului8=

drepturi+ reale
prescripţiei etinctive
principale 7ca reulă cererile
sunt iprescripti0ile nepatrioniale
etinctiv= terenul de#iprescripţie
cele prin care se valori'ică
&n caul cererilor prin
care se valori'ică drepturile reale principale supuse prescripţiei etinctive este ai lun dec5t &n caul
celor prin care se valori'ică un drept personal patrionial etc.8.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS 7
P2RTICIP2NŢII L2 PROCESUL CIVIL

Ins!anţa
%1. Co0"unerea i cons!i!uirea ins!anţei
Co0"unerea ins!anţei
Prin copunerea instanței se &n țelee alcătuirea sau 'orarea instan ței de *udecată cu nuărul
de *udecători prevăut de lee.
Ast'elleii
date potrivit potrivit art. "4 alin. de
&n copetenţa 718priă
din Leea nr. 3,42,,4
instanţa privind
a *udecătoriei oraniarea
tri0unalului *udiciară
#i curţii Fcauele
de apel se
*udecă &n coplet 'orat dintr+un *udecătorM.
De la reula potrivit căreia *udecata de priă instanţă se 'ace de un sinur *udecător acela#i
tet de lee sta0ile#te o ecepţie #i anue cauele privind con'lictele de uncă #i de asiurări
sociale. Pentru aceste caue &n priă instanţă copletul dintr+un *udecător #i doi asistenţi *udiciari
Hart. "" alin. 718 din Leea nr. 3,42,,4
C5t prive#te *udecarea apelurilor #i recursurilor se aplică &ntotdeauna sisteul coleialităţii.
Ast'el art. "4 alin. 728 din Leea nr. 3,42,,4 prevede ca Fapelurile se *udecă &n coplet 'orat din
doi *udecători iar recursurile coplet 'orat din trei *udecători cu ecepţia caurilor &n care leea
prevede alt'el
n cadrul secţiilor naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie &n alte aterii dec5t cea penală
copletele de *udecată se copun din 3 *udecători ai aceleia#i secţii.
nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie 'uncţioneaă #i coplete alcătuite din c5te " *udecători care
*udecă apelurile &potriva otăr5rilor pronunţate &n priă instanţă de >ecţia penală a naltei Curţi de
Casaţie #i %ustiţie soluţioneaă contestaţiile &potriva &nceierilor pronunţate &n cursul *udecăţii &n
priă instanţă de >ecţia penală a &naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie soluţioneaă cauele &n aterie
disciplinară potrivit leii #i alte caue date &n copetenţa lor prin lee.
n ceea ce prive#te recursurile &n interesul leii potrivit art. "1$ Cproc.civ. soluţionarea
acestora se 'ace de un coplet 'orat din6
+ pre#edintele sau &n lipsa acestuia unul dintre vicepre#edinţii naltei Curţi de Casaţie #i
%ustiţie=
+ pre#edinţii de secţii din cadrul acesteia=

1.). Cons!i!uirea ins!anţei

Distinct de copunerea instanţei tre0uie analiată #i constituirea instanţei prin care se
&nţelee alcătuirea ei copleă cu toate oranele #i persoanele cerute de lee. >e are in vedere
participarea alături de *udecătorul unic sau după ca de copletul de *udecată a re'ierului
respectiv a aistratului+asistent la nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie precu #i a procurorului .

1.7.1. Inco0"a!iili!a!ea
Prin incopati0ilitate
soluţionarea se &nţelee
unei pricini respectiv situaţia
se poate &n care un *udecător
cere &ndepărtarea este oprit
unui *udecător de lasăsoluţionarea
ia parte la unei
anuite caue &n caurile epres prevăute de lee.
7A8. -istă trei cauri de incopati0ilitate a0solută releentate de art. 41 C.proc.civ. Aceste
cauri &l vieaă eclusiv pe *udecător.
Potrivit tetului de lee enţionat6
+ *udecătorul care a pronunţat o &nceiere interlocutorie 7cateori &nceierilor de ședin ță prin
care instanța &n cursul *udecă ții reolv5nd total sau par țial anuite apecte leate de 'ondul litiios al
cauei lasă să se &ntrevadă reultatul 'inal al *udecății8 sau o otăr5re prin care s+a soluţionat caua nu
poate *udeca aceea#i pricină &n apel recurs contestaţie &n anulare sau reviuire=

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ *udecătorul care a pronunţat o &nceiere interlocutorie sau o otăr5re prin care s+a soluţionat
caua nu poate *udeca aceea#i pricină nici după triiterea cauei spre re*udecare=
+ nu poate lua parte la *udecată *udecătorul care a 'ost artor epert ar0itru procuror avocat
asistent *udiciar aistrat+asistent sau ediator &n aceea#i cauă.
7/8. Articolul 42 alin. 718 Cproc.civ. releenteaă caurile de incopati0ilitatea relativă
Potrivit dispoiţiilor art. 42 alin. 718 Cproc.civ. civ. *udecătorul este de aseenea
incopati0il de a *udeca &n urătoarele situaţii6
1. c5nd #i+a epriat anterior părerea cu privire la soluţie &n caua pe care a 'ost desenat să o
*udece. Punerea &n discuţia părţilor din o'iciu a unor cestiuni de 'apt sau de drept potrivit art. 14
alin. 748 #i 7"8 nu &l 'ace pe *udecător incopati0il=
2. c5nd eistă &pre*urări care 'ac *usti'icată teerea că el soţul său ascendenţii ori
descendenţii lor sau a'inii lor după ca au un interes &n leătură cu pricina care se *udecă

părţi sau3.dacă
c5ndeste soț sau a'in
estecăsătorit p5nă la
cu 'ratele oriradul
cu soraalsoţului
patruleauneia
inclusiv
dintrecuaceste
avocatul ori repreentantul unei
persoane=
4. c5nd soţul sau 'ostul său soţ este rudă ori a'in p5nă la radul al patrulea inclusiv cu vreuna
dintre părţi=
" dacă el soţul sau rudele lor p5nă la radul al patrulea inclusiv or. a'ini lor după ca sunt
părţi &ntr+un proces care se *udecă la instanţa la care una dintre părți este *udecător
$. dacă &ntre el soţul său ori rudele lor p5nă la radul al patrulea inclusiv sau a'inii lor după
ca #i una dintre părţi a eistat un proces penal cu cel ult " ani &nainte de a 'i desenat să *udece
pricina. &n caul pl5nerilor penale 'orulate de părţi in cursul procesului *udecătorul devine
incopati0il nuai &n situaţia punerii in i#care a acţiunii penale &potriva sa=
(. dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi=
!. dacă el soţul său ascendenţii ori descendenţii lor au priit daruri sau proisiuni de daruri
ori alte avanta*e de la una dintre părţi=
9. dacă el soţul său ori una dintre rudele lor p5nă la radul al patrulea inclusiv sau a'inii lor
după ca se a'lă &n relaţii de du#ănie cu una dintre părţi soţul ori rudele acesteia p5nă la radul al
patrulea inclusiv=
1,. dacă atunci c5nd este &nvestit cu soluţionarea unei căi de atac soţul sau o ruda a sa p5nă la
radul al patrulea inclusiv a participat ca *udecător sau procuror la *udecarea aceleia#i pricini &naintea
altei instanţe
11. dacă este soţ sau rudă p5nă la radul al patrulea inclusiv sau a'in după ca cu un alt
e0ru al copletului de *udecată=
12. dacă soţul o rudă ori un a'in al său p5nă la radul al patrulea inclusiv a repreentat sau
asistatpartea &n aceea#i pricină &naintea altei instanţe=
13. atunci c5nd eistă alte eleente care nasc &n od &nteeiat &ndoieli cu privire la
iparţialitatea sa.

1.7.). iloacele "roce&urale &e in#ocare a inco0"a!iili!-ţii

Prin a0ţinere se &nţelee acea situaţie &n care un *udecător #tiind că se a'lă &ntr+unul dintre
caurile de incopati0ilitate prevăute de lee solicită retraerea sa de la *udecata unei anuite
pricini. Potrivit art. 43 alin. 728 Cproc.civ. *udecătorul care #tie că eistă un otiv de incopati0ilitate
&n privinţa sa este dator să se a0ţină de la *udecarea pricinii
Prin recuare
&ndepărtarea unuia sausea &nţelee situaţia
ai ultor &n caredeuna
*udecători dintre părţi cere
la soluţionarea &n caurile
unei anuite deterinate de lee
pricini.
Cererea de recuare se depune &ntr+un sinur eeplar deoarece nu se counică adversarului
*udecarea recuării ne'ăc5ndu+se &n contradictoriu cu părţile #i nici cu cel recuat. Cererea de recuare
este supusă taei de ti0ru de 1,, lei pentru 'iecare participant la proces pentru care se solicită
recuarea Hart. 9 lit. a8 din ;.:.. nr. !,2,13 privind taele *udiciare de ti0ru.
Propunerea de recuare tre0uie 'ăcută &nainte de &nceperea oricărei de0ateri.
Nerespectarea terenului &n care tre0uie propusă recuarea atrae sancţiunea decăderii părţii
din dreptul de a+l recua pe cel &n cauă. Incopati0ilitatea a0soluta poate 'i invocată &n orice stare a
pricinii.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
>ta0ile#te copetenţa de a se pronunţa asupra a0ţinerii #i recuării &n 'avoarea instanţei
sesiate cu pricina &n care au 'ost ridicate aceste incidente &nsă de un alt coplet al instanţei
respective &n copunerea căruia nu poate să intre *udecătorul care s+a a0ţinut ori a 'ost recuat >+a
decis că participarea *udecătorului recuat la soluţionarea cererii de recuare atrae nulitatea otăr5rii
de 'ond. %udecarea cererii de recuare sau de a0ţinere se 'ace &n caera de consiliu 'ără preenţa
parţilor #i de aseenea &n lipsa *udecătorului recuat sau care s+a a0ţinut.
Instanţa copetentă să reolve a0ţinerea sau recuarea va pronunţa o &nceiere care se
pronunţă &n #edinţă pu0lică
nceierea prin care s+a respins cererea de recuare poate 'i atacată 7de partea care a propus
recuarea8 nuai odată cu otăr5rea prin care s+a soluţionat caua

1.7.7. Inco0"a!iili!a!ea al!or "ar!ici"anţi la "rocesul ci#il

espectiv
asistenţi la a0ţinere
asistenţilor *udiciari #i#i recuare se aplică &n od corespunător #i procurorilor aistraţilor+
re'ierilor.

Secţiunea a )3a. P-rţile

%1. Noţiunea &e '"ar!e $n "roces(
>unt părţi reclaantul #i p5r5tul precu #i &n condiţiile leii terţele persoane care intervin
voluntar sau 'orţat &n proces.
FPărţi &n procesul civilG deseneaă persoanele 'iice sau *uridice care au un litiiu cu privire
la un drept su0iectiv civil dedus *udecăţii sau la o situaţie *uridică pentru a cărei realiare calea
*udecăţii este o0liatorie #i asupra cărora se răs'r5n e'ectele otăr5rii *udecătore#ti ce ureaă a se
pronunţa ori care a 'ost pronunţată
Părţile se nuesc reclaant #i p5r5t la *udecata in pria instanţă apelant #i intiat la *udecata
&n apel pentru desenarea părţii &potriva căreia se declară apel recurent #i intiat &n recurs
contestator #i intiat &ntr+o contestaţie &n anulare reviuent #i intiat la *udecata unei cereri de
reviuire creditor #i de0itor &n caul eecutării silite.

Enu0erarea &re"!urilor "roce&urale ale "-rţilor

Dintre drepturile procedurale pe care leea le recunoa#te părţilor enţionă &ntr+o enuerare
ce nu se dore#te a 'i eaustivă urătoarele6
+dreptul de a adresa cereri instanţei=
+dreptul de a participa la *udecată 'iind necesară &n acest scop cunoa#terea terenului de
*udecată #i a locului unde va avea loc *udecata ceea ce iplică dreptul părţilor de a 'i citate cu
respectarea dispoiţiilor prevăute de art. 1"4 #i ur. C.proc.civ.=
+ dreptul de apărare care la r5ndul lui presupune6 dreptul de a răspunde celeilalte sau
celorlalte părţi #i de a discuta toate pro0leele ridicate &n cursul procesului= dreptul de a propune
pro0e pentru dovedirea propriilor susţineri ori pentru co0aterea a'iraţiilor adversarului #i &n
ăsura &n care instanţa a &ncuviinţat aceste pro0e dreptul de a le adinistra= dreptul de a cunoa#te
toate piesele dosarului ceea ce iplică nu nuai dreptul 'iecărei părţi de a i se counica actele de
procedură &ndeplinite de adversar ci #i dreptul de a 'ace copii de pe diversele acte a'late la dosar=
dreptul de a 'olosi li0a aternă sau de a recure la un interpret= dreptul oricărei părţi de a 'i asistată
#i repreentată de un avocat=

sau cu +ecepţia
dreptul c5torva
de a &ndeplini actele deprevăute
cauri liitativ procedurăde#i lee
de a participa la raporturile procesuale personal
prin andatar=
+dreptul de a+i recua pe *udecători procurori re'ieri asistenţi *udiciari sau aistraţi+
asistenţi eperţi interpreţi #i traducători precu #i dreptul de a solicita străutarea pricinii la o altă
instanţă &n caurile #i &n condiţiile sta0ilite de lee=
+dreptul de a dispune de soarta procesului prin renunţarea la *udecată sau la dreptul su0iectiv
pretins prin recunoa#terea pretenţiilor reclaantului prin aciesarea la otăr5rea pronunţată ori prin
&nceierea unei tranacţii=
+ dreptul de a solicita celtuielile de *udecată avansate &n caul c5#tiării procesului=
+ dreptul de a eercita căile de atac prevăute de lee=
+ dreptul de a cere eecutarea silită.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
).). 4n&a!oririle "rocesuale ale "-rţilor
A#adar părţile au urătoarele &ndatoriri procesuale6
+ de a &ndeplini actele de procedură &n condiţiile &n ordinea #i &n terenele sta0ilite de lee sau
de *udecător=
+ de a eercita drepturile procedurale cu 0ună+credinţă #i potrivit scopului &n vederea căruia au
'ost recunoscute de lee=
+ de a contri0ui la des'ă#urarea procesului #i de a urări 'inaliarea acestuia=
+ de a+#i dovedi pretenţiile #i apărările.
Nerespectarea acestor &ndatoriri procesuale atrae diverse sancţiuni put5ndu+se a*une ciar la
pierderea procesului.

).). 2uzul &e &re"! "roce&ural

Partea
&l eercită care deturneaă
cu rea+credinţă dreptulunprocedural
săv5r#e#te de laprocedural.
a0u de drept scopul pentru care a 'ost recunoscut de lee #i
C5t prive#te sancţionarea a0uului de drept procedural dispoiţia de principiu este &nscrisă &n
art. 12 alin. 728 C.proc.civ. con'or căruia partea care &#i eercită drepturile procesuale &n od a0uiv
răspunde pentru pre*udiciile ateriale #i orale cauate= ea va putea 'i o0liată potrivit leii #i la
plata unei aeni *udiciare.
Din aceste dispoiţii leale reultă că a0uul de drept procesual presupune două eleente #i
anue6
+ un eleent su0iectiv ce constă &n eercitarea cu rea+credinţă a dreptului procedural &n scop
de #icană 'ără *usti'icarea unui interes special #i leiti ci nuai cu intenţia de a+l vătăa ori pău0i
pe adversar pentru a diinua sau &nt5ria posi0ilităţile de apărare ori de valori'icare a drepturilor
acestuia pentru a+l constr5ne la a0andonarea susţinerilor sale ori la concesiuni= aici se &ncadreaă #i
&ncălcarea drepturilor procedurale ale unei alte părţi "=
+ un eleent o0iectiv care constă &n deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a
'ost recunoscut de la 'inalitatea sa leală actul săv5r#it neput5nd 'i eplicat printr+un otiv leiti
ori &n eercitarea dreptului &ntr+un od ecesiv #i nereona0il.

%7. Co"ar!ici"area "rocesual-

7.1. Noţiunea i clasificarea co"ar!ici"-rii "rocesuale
n acela#i proces două sau ai ulte persoane au calitatea de reclaant ori c5nd calitatea de
p5r5t este deţinută de două sau ai ulte persoane. ; ast'el de situaţie este cunoscută &n literatura de
specialitate #i &n practica *udiciară su0 denuirea de Fcoparticipare procesualăG 'iind nuită uneori #i
Flitisconsorţiu procesualG. Această instituţie procesuală asiură evitarea pronunţării unor otăr5ri
contradictorii contri0uind totodată la o econoie de tip #i de celtuieli.
Coparticiparea procesuală eistentă la *udecata &n priă instanţă poate continua #i la *udecata &n
căile de atac dar poate să ia s'5r#it &n caul &n care nuai unul dintre co+ participanţi eercită calea de
atac ceilalţi acies5nd la otăr5rea instanţei dacă nuai unul dintre coparticipanţi eercită &n terenul
prevăut de lee calea de atac ceilalţi coparticipanţi eercit5nd+o tardiv

7.). Efec!ele co"ar!ici"-rii "rocesuale

Actele de procedură apărările #i concluiile unuia dintre coparticipanţi nu le pot pro'ita
celorlalţi #i nici nu
A#adar &i pot coparticipării
&n caul pre*udicia. procesuale raporturile dintre coparticipanţi sunt uvernate de
principiul independenţei procesuale.
Coparticiparea procesuală ai produce #i alte e'ecte. Ast'el6
+ atunci c5nd coparticipanţii au acelea#i interese ei pot avea un sinur andatar
&n procesele &n care sunt ai ulţi reclaanţi sau p5r5ţi ţin5nd cont de nuărul 'oarte are al
acestora de necesitatea de a se asiura des'ă#urarea norală a activităţii de *udecată cu respectarea
drepturilor #i intereselor leitie ale părţilor instanţa va putea dispune prin reoluţie repreentarea
lor prin andatar #i &ndeplinirea procedurii de counicare a actelor procesuale nuai pe nuele
andatarului la doiciliul sau sediul acestuia.
"
J.).Ci0anu ). Nicolae Noul cod Jol I pa. 32
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
)ăsura nuirii curatorului se counică părţilor care vor suporta celtuielile privind
reunerarea acestuia=
+ dacă unii dintre coparticipanţi nu s+au preentat &naintea instanţei ori nu au &ndeplinit un act
de procedură &n teren ei vor 'i totu#i citaţi &n continuare Hart. $, alin. 738 C.proc.civ.=
+ actele de procedură 'ăcute &n interes coun sau &potriva coparticipanţilor cu acelea#i
interese sunt supuse unei sinure tae *udiciare de ti0ru=
+ coparticipanţii vor suporta celtuielile de *udecată dacă este caul &n 'uncţie de interesul
'iecăruia sau de natura raportului *uridic dintre ei 'ie &n od eal 'ie proporţional 'ie solidar

%9. Par!ici"area !erţilor la u&eca!-

9.1. Consi&eraţii in!ro&uc!i#e "ri#in& "ar!ici"area !erţilor la u&eca!-
n preala0il tre0uie preciat că noţiunea de FterţiG deseneaă pe de o parte persoanele
coplet
un processtrăine
&n cursdede
proces 7penitus#ietranei8
des'ă#urare care din iar
acelpeoent
de altă parte
devin persoanele
#i ele părţicare
'iindsunt
&nsăintroduse &ntr+
denuite &n
continuare terţi 7uneori terţi intervenienţi sau ciar intervenienţi8 spre a 'i deose0ite de părţile iniţiale
7reclaantul #i p5r5tul8. Codul de procedură civilă releenteaă intervenţia voluntară 7art. $1+$(
C.prociv.8 precu #i patru 'ore de intervenţie 'orţată #i anue cearea &n *udecată a altei
persoane 7art. $!+(1 C.prociv.8 cearea &n aranţie 7art. (2+(4 Cproc.civ.8 arătarea titularului
dreptului 7art. ("+(( C.proc.civ.8 #i introducerea 'orţată &n cauă din o'iciu a altor persoane 7art. (!+
(9 Cprociv.8.
A#adar nu poate 'i introdus 'orţat &ntr+un litiiu orice terţ care ar avea posi0ilitatea să intervină
voluntar deoarece intervenientul voluntar &#i apără de 0unăvoie propriile interese &n tip ce
intervenientul 'orţat este ceat 'ie să recunoască dreptul unei părţi din proces 'ie să se constate că
nu are niciun drept asupra părţii care l+a introdus &n proces.

9.). In!er#enţia #olun!ar-

9.).1. Noţiune. *elurile in!er#enţiei #olun!are
După cu reultă din &nsă#i denuirea ei intervenţia voluntară este acea 'oră de participare
a terţelor persoane la *udecată ce constă &n introducerea unui terţ din propria sa iniţiativă &ntr+un
proces a'lat &n curs de *udecată put5nd 'i de'inită ca 'iind cererea unui terţ de a intra &ntr+un proces
pornit de alte părţi pentru a+#i apăra un drept propriu sau pentru a spri*ini apărarea uneia dintre părţile
din acel proces.
eultă că intervenţia voluntară poate 'i de două 'eluri după cu terţul invocă un drept
propriu 7intervenţie voluntară principală8 sau terţul apără drepturile uneia dintre părţi 7intervenţie
voluntară accesorie8.
<erţul tre0uie să *usti'ice &ntotdeauna un interes propriu indi'erent de 'elul intervenţiei
interesul 'iind o condiţie ce tre0uie &ndeplinită pentru eercitarea oricărei 'ore concrete de
ani'estare a acţiunii civile deci #i a intervenţiei voluntare 'ie principală 'ie accesorie.

9.).). In!er#enţia #olun!ar- "rinci"al-

Cererea prin care un terţ solicită introducerea sa &ntr+un proces &n curs de *udecată pentru a i
se recunoa#te sau sta0ili un drept propriu se nue#te intervenţie voluntară principală.
Intervenţia voluntară principală este o verita0ilă cerere de ceare &n *udecată &ndreptată
&potriva
'orulee părţilor
pretenţiainiţiale
pe caledeci at5t a reclaantului
principală declan#5nd unc5t #i a p5r5tului.
proces distinct &n<erţul
care elintervenient
ar 'iura capoate să &#i
reclaant
iar părţile din celălalt proces ar 'i p5r5te. Dacă &nsă terţul pre'eră să invoce pretinsul său drept &n
litiiul pendente cererea sa do05nde#te caracter incidental devenind o cerere care se re'eaă pe
cererea principală dar care poate 'i soluţionată #i independent de aceasta.
>+a apreciat că nici &n litiiile de uncă 7con'lictele de drepturi #i con'lictele de interese8 nu
este adisi0ilă intervenţia voluntară principală &ntruc5t o altă persoană nu poate cere să i se
sta0ilească drepturi decur5nd dintr+un raport de uncă &n care su0iect este persoana ce 'iureaă ca
parte &n cererea principală caracterul personal al raportului de uncă ipun5nd o aseenea soluţie.
Cererea de intervenţie voluntară principală tre0uie depusă cel ai t5riu p5nă la &nciderea
de0aterilor &n 'ond ciar #i atunci c5nd instanţa a a5nat pronunţarea.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Intervenţia voluntară principală este &nsă inadisi0ilă &n recurs deoarece pe de o parte
recursul nu are caracter devolutiv adică nu antreneaă o *udecare a 'ondului &n ciar soluţionarea căii
de atac iar pe de altă parte art. $2 alin. 738 C.proc.civ. ca orice noră specială este de strictă
interpretare #i aplicare.

9.).7. In!er#enţia #olun!ar- accesorie

Cererea prin care un terț ce *usti'ică un interes solicită introducerea sa &ntr+un litiiu &n curs de
des'ă#urare pentru a spri*ini apărarea uneia dintre părţi se nue#te intervenţie voluntară accesorie.
Intervenţia voluntară accesorie are un scop liitat deoarece terţul nu invocă o pretenţie
proprie #i nu urăre#te o0ţinerea unei otăr5ri prin care părţile iniţiale să 'ie condanate 'aţă de el ci
tinde prin apărările pe care le 'ace ca instanţa să pronunţe o soluţie  'avoarea părţii pentru care a
intervenita
Cadecur
cali'icare natură a#a
*uridică
cu seintervenţia
va vedeavoluntară accesorie
consecinţe practice este o siplă
deose0it apărare iar
de iportante in din
ceeaaceastă
ce prive#te
reiul *uridic al intervenţiei accesorii.
Constituind o cerere incidentală prin care terţul nu invocă un drept propriu ci doar spri*ină pe
reclaant sau după ca pe p5r5t 7adică nu 'oruleaă dec5t apărări &n spri*inul părţii &n interesul
căreia a intervenit urărind pronunţarea unei otăr5ri &n 'avoarea acesteia din ură8 intervenţia
voluntară accesorie duce la lărirea cadrului procesual nuai su0 aspectul părţilor nu #i al o0iectului
litiiului
Intervenţia voluntară accesorie poate 'i 'ăcută p5nă la &nciderea de0aterilor &n tot cursul
*udecăţii ciar #i &n căile etraordinare de atac. A 'ortiori ea poate 'i 'orulată #i &n 'aţa instanţei de
apel p5nă la oentul &nciderii de0aterilor asupra 'ondului căii de atac 'ără a 'i solicitat acordul
părţilor iniţiale.

9.7. C8e0area $n u&eca!- a al!ei "ers oane

Cearea &n *udecată a altei persoane poate 'i de'inită ca 'iind i*locul procesual prin care
una dintre părţile iniţiale solicită introducerea &n proces a unei terţe persoane care ar putea să pretindă
pe calea unei cereri separate acelea#i drepturi ca #i reclaantul. Această 'oră de intervenţie 'orţată a
'ost o creaţie a practicii *udecătore#ti ai veci care decidea de reulă că orice persoană ce ar avea
un interes &n leătură cu o0iectul pricinii #i care s+ar putea pune la adăpostul relativităţii autorităţii de
lucru *udecat poate 'i atrasă &n proces pentru ca otăr5rea ce se va pronunţa să producă e'ecte #i 'aţă
de ea
>peci'ic acestei 'ore de intervenţie este 'aptul că un terţ este 'orţat din iniţiativa uneia dintre
părţile unui litiiu pendente să &#i valori'ice un drept pe care ar putea să &l pretindă &potriva acestora
sau nuai &potriva uneia dintre ele

9.9. C8e0area $n 6aranţie

FPartea interesată poate să cee &n aranţie o terţă persoană &potriva căreia ar putea să se
&ndrepte cu o cerere separată &n aranţie sau &n despău0iriG. Ast'el cearea &n aranţie ca i*loc
procesual de atraere a unui terţ la *udecată este adisi0ilă nu nuai &n caul drepturilor reale sau de
creanţă arantate leal ori convenţional ci #i ori de c5te ori partea care ar cădea &n pretenţii ar avea
posi0ilitatea să solicite de la o altă persoană despău0iri pentru dreptul pe care l+a pierdut respectiv
pentru o0liaţia
Cererea dece ceare
a 'ost sta0ilită &n sarcina
&n aranţie sa prin*uridică
ca natură otăr5reeste
*udecătorească.
o verita0ilă ceare &n *udecată ast'el
&nc5t ea tre0uie să &ndeplinească toate cerinţele prevăute de lee pentru cererea de ceare &n
*udecată
P5r5tul tre0uie să depună cererea de ceare &n aranţie odată cu &nt5pinarea iar dacă
&nt5pinarea nu este o0liatorie cel ai t5riu la priul teren de *udecată &naintea priei instanţe
7art. (3 alin. 738 C.proc.civ.8. &n ceea ce+i prive#te pe reclaant #i pe intervenientul principal ace#tia
pot să depună cererea de ceare &n aranţie cel ai t5riu p5nă la terinarea cercetării procesului
&naintea priei instanţe

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Ceatul &n aranţie nu devine &nsă o parte su0ordonată celei care l+a introdus &n proces ci se
0ucură de independenţă procesuală &n consecinţă &n 'uncţie de situaţia concretă din speţă terţul poate
spri*ini partea care l+a ceat &n aranţie dar se poate apăra #i &potriva acesteia.

9.:. 2r-!area !i!ularului &re"!ului

A treia 'oră de intervenţie 'orţată a'lată la dispoiţia părţilor Fp5r5tul care deţine un 0un
pentru altul sau care eercită &n nuele altuia un drept asupra unui lucru va putea arăta pe acela &n
nuele căruia deţine lucrul sau eercită dreptul dacă a 'ost ceat &n *udecată de o persoană care
pretinde un drept real asupra lucruluiG.
Din această dispoiţie leală reultă că arătarea titularului dreptului poate 'i 'ăcută nuai de
către p5r5t #i nuai &n caul cererilor prin care se urăre#te valori'icarea unui drept real &n ăsura &n
care &ntre p5r5t #i terţul arătat ca titular al dreptului real eistă un raport *uridic cu privire la lucrul ce
'oreaă o0iectuletc.8.
depoit coodat cererii 7de eeplu &ntre cei doi s+a &nceiat un contract de locaţiune &nciriere

9.;. In!ro&ucerea forţa!- $n cauz-, &in oficiu, a al!or "ersoane

Introducerea 'orţată &n cauă din o'iciu a altor persoane se dispune prin &nceiere p5nă la
terinarea cercetării procesului &naintea priei instanţe
)enţionă că introducerea unei persoane din o'iciu &n proces este adisi0ilă eclusiv &n 'aţa
priei instanţe. Apărările celui introdus &n proces pot 'i orientate &potriva oricăreia dintre părţile
iniţiale din proces 'ără a avea relevanţă dacă sunt apărări de drept su0stanţial sau de drept procesual.

%:. Re"rezen!area con#enţional- a "-rţilor $n "rocesul ci#il

:.1. Consi&eraţii in!ro&uc!i#e
epreentarea &n procesul civil este situaţia &n care o persoană 7nuita repreentant8
&ndepline#te acte de procedură &n nuele #i &n interesul altei persoane care este parte &n proces
7nuită repreentat8.
Părţile pot să stea &n *udecată printr+un repreentant ales &n condiţiile leii cu ecepţia caului
&n care leea ipune preenţa lor personală &n 'aţa instanţei.
epreentarea părţilor &n procesul civil poate 'i leala convenţională sau *udiciară.

:.). Re"rezen!area con#enţional- a "ersoanelor fizice

n 'aţa priei instanţe precu #i &n apel persoanele 'iice pot 'i repreentate de către avocat
sau alt andatar.
Nu ai eistă o0liativitatea repreentării prin avocat a persoanelor 'iice &n calea
etraordinară de atac a recursului
)andatarul nu poate pune concluii asupra ecepţiilor procesuale #i asupra 'ondului dec5t prin
avocat at5t &n etapa cercetării procesului c5t #i &n etapa de0aterilor. Prin urare andatarul care nu
are calitatea de avocat poate să 'orulee cereri &n 'aţa instanţei să propună pro0e să &ndeplinească
alte acte de procedură &n nuele #i &n interesul părţii pe care o repreintă &nsă nu are dreptul de a
pune concluii asupra ecepţiilor procesuale #i asupra 'ondului.

:.7. Par!iculari!-ţi "ri#in& re"rezen!area "ersoanei fizice "rin a#oca!

)andatul
respectiv dat"1199"
Leea nr. unui avocat este
pentru supus condiţiilor
oraniarea de 'oră
#i eercitarea #i de 'ond
pro'esiei prevăute de leea specială
de avocat
Contractul de asistenţă *uridică se &nceie &n 'oră scrisă cerută ad pro0atione #i tre0uie să
&ndeplinească toate condiţiile cerute de lee pentru &nceierea vala0ilă a oricărei convenţii.
Contractul de asistenţă *uridică prevede &n od epres &ntinderea puterilor pe care clientul le
con'eră avocatului. &n 0aa acestui contract 7care are natura *uridică a unui andat8 avocatul se
leitieaă 'aţă de terţi prin &puternicirea 7nuită #i deleaţie8 avocaţială

:.9. Re"rezen!area con#enţional- a "ersoanei uri&ice $n "rocesul ci#il

Persoana *uridică poate să &#i eercite drepturile procesuale 'ie prin repreentantul leal 'ie
prin repreentantul convenţional.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Persoanele *uridice pot 'i repreentate convenţional &n 'aţa instanţelor de *udecată nuai prin
consilier *uridic sau avocat &n condiţiile leii. A#adar spre deose0ire de persoanele 'iice &n caul
persoanelor *uridice
;0iectul contractului care poate 'i liitat la una sau ai ulte dintre activităţile prevăute de
art 3 este eclusă repreentarea convenţională &n *ustiţie prin andatar care să nu ai0ă calitatea 'ie de
avocat 'ie de consilier *uridic.

:.:. Sancţiunea $n cazul neus!ific-rii cali!-ţii &e re"rezen!an! con#enţional

n caul &n care repreentantul părţii nu 'ace dovada acestei calităţi instanţa va da un teren
scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă &n terenul acordat lipsa doveii calităţii de repreentant a
celui care a acţionat &n nuele părţii nu se acoperă cererea va 'i anulată

Secţiunea a 73a. Par!ici"area

%1. Consi&eraţii in!ro&uc!i#e inis!erului Pulic $n "rocesul ci#il
Apără interesele enerale ale societăţii #i ordinea de drept precu #i drepturile #i li0ertăţile
cetăţenilor.
Articolul $3 din Leea nr. 3,42,,4 privind oraniarea *udiciară repu0licată sta0ile#te
atri0uţiile )inisterului Pu0lic dintre care &n aterie civilă sunt urătoarele6
+ eercită acţiunea civilă &n caurile prevăute de lee=
+ participă &n condiţiile leii la #edinţa de *udecată=
+ eercită căile de atac &potriva otăr5rilor *udecătore#ti &n condiţiile prevăute de lee=
+ apără drepturile #i interesele leitie ale inorilor ale persoanelor puse su0 interdicţie ale
dispăruţilor #i ale altor persoane &n condiţiile leii=
+ eercită orice alte atri0uţii sta0ilite de lee.

%). *or0ele "ar!ici"-rii "rocurorului la "rocesul ci#il

).1. Pornirea "rocesului ci#il
Procurorul poate poi orice acţiune civilă ori de cate ori este necesar pentru apărarea
drepturilor #i intereselor leitie ale inorilor ale persoanelor puse su0 interdicţie #i ale dispăruţilor
precu #i &n alte cauri epres prevăute de lee.
eultă din această dispoiţie leală că procurorul nu poate porni orice proces civil ci dreptul
său de a declan#a acţiunea civilă este liitat &n sensul că leea nu acordă acestuia dreptul de a pune &n
i#care acţiunea civilă dec5t atunci c5nd 'ie aceasta este necesară pentru apărarea drepturilor #i
intereselor leitie ale inorilor ale persoanelor puse su0 interdicţie #i ale dispăruţilor 'ie acest drept
&i este con'erit de un tet epres de leeG.

).). Par!ici"area la u&eca!a "rocesului ci#il

Potrivit acestei dispoiţii leale procurorul poate să pună concluii &n orice proces civil &n
oricare 'aă a acestuia dacă apreciaă că este necesar pentru apărarea ordinii de drept a drepturilor #i
intereselor cetăţenilor.
eula este aceea că participarea procurorului la *udecata acţiunii civile este 'acultativă &n
plus iniţiativa participării la un proces civil &i aparţine &n eclusivitate procurorului. n anuite
aterii &nsă epres prevăute de lee participarea procurorului la *udecată #i punerea concluiilor
sunt o0liatorii.
ntr+o enuerare care nu se dore#te a 'i liitativă se reăsesc ai *os urătoarele aterii &n
care participarea procurorului la procesul civil este o0liatorie6
+ cererile &n aterie de adopţie Hart. ($ alin. 718 din Leea nr. 2(32,,4 privind procedura
adopţiei repu0licată=
+ cererile privind sta0ilirea ăsurilor de protecţie specială prevăute de Leea nr. 2(22,,4
privind protecţia #i proovarea drepturilor copilului Hart. 134 alin. 718 din Leea nr. 2(22,,4
repu0licată=
+ cererile de punere su0 interdicţie *udecătorească #i de ridicare a interdicţiei *udecătore#ti Hart.
939 alin. 738 #i art. 942 alin. 718 C.proc.civ.=

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ cererea de declarare a orţii cererea de constatare a nulităţii otăr5rii declarative de oarte
cererea de recti'icare a datei orţii sta0ilite prin otăr5re Hart. 94" alin. 748 art. 94! alin. 728 #i art. 949
C.proc.civ.=
+ cererea de epropriere Hart. 23 alin. 718 din Leea nr. 331994 privind eproprierea pentru
cauă de utilitate pu0lică repu0licată=
+ cererea de decădere din eerciţiul drepturilor părinte#ti Hart. ",! alin. 728 C.civ.=
+ cererea privind &nreistrarea tardivă a na#terii precu #i cererile de anulare odi'icare sau
copletare a actelor de stare civilă Hart. 1! alin. 728 #i art. "( alin. 728 din Leea nr. 119199$ cu
privire la actele de stare civilă repu0licată=
+ cererea de acordare a personalităţii *uridice unei asociaţii'undaţii c5nd se constată
nereularităţi re'eritoare la art. 4, alin. 728 din Constituţie Hart. 9 alin. 728 #i art. 1( alin. 738 din ;..
nr. 2$2,,, cu privire la asociaţii #i 'undaţii=
+ cererile
a odi'icării privindsau
statutului &nreistrarea unuipartidului
a proraului partid politic sauHart.
politic a unei alianţe
2, alin. 718politice
art. 2" ori
alin.de728
&ncuviinţare
art. 3,
alin. 718 din Leea nr. 142,,3 a partidelor politice repu0licată precu #i cererile re'eritoare la
reoraniarea partidelor politice la diolvarea sau la &ncetarea eistenţei acestora=
+ soluţionarea ecepţiei de neconstituţionalitate a unei lei sau ordonanţe Hart. 3, alin. 748 din
Leea nr. 4(1992 privind oraniarea #i 'uncţionarea Curţii Constituţionale repu0licată=
+ recursul &n interesul leii=
+cereri #i pl5neri adresate instanţelor &n teeiul ;.:.. nr. 1942,,2 privind reiul
străinilor &n o5nia &n care ;'iciul o5n pentru Iirări este parte Hart. 14! din ;.:.. nr.
1942,,2 repu0licată etc.

).7. Eerci!area c-ilor &e a!ac

Procurorul poate să eercite căile de atac &potriva otăr5rilor pronunţate &n cauele privitoare
la drepturile #i interesele leitie ale inorilor ale persoanelor puse su0 interdicţie #i ale dispăruţilor
#i &n cele pentru care leea prevede epres posi0ilitatea procurorului de a porni acţiunea civilă ciar
dacă nu a pornit acţiunea civilă precu #i atunci c5nd a participat la *udecată &n condiţiile leii.
<re0uie reţinut că posi0ilitatea procurorului de a eercita căile de atac &potriva otăr5rilor
pronunţate &n cauele privitoare la drepturile #i interesele leitie ale inorilor ale persoanelor puse
su0 interdicţie #i ale dispăruţilor #i a celor pronunţate &n cauele cu privire la care leea prevede
epres posi0ilitatea procurorului de a porni acţiunea civilă nu este condiţionată de eercitarea acţiunii
civile de către procuror.
Pentru procuror terenul de apel cure de la pronunţarea otăr5rii &n a'ară de caurile &n care
procurorul a participat la *udecarea cauei c5nd terenul de apel cure de la counicarea otăr5rii
acelea#i reuli 'iind aplica0ile #i &n caul terenului de recurs.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS 9
COPETENŢ2

Consi&eraţii 6enerale
%1. Re6le0en!are
Norele privitoare la copetenţa instanţelor *udecătore#ti se reăsesc &n principal &n Codul de
procedură civilă. Ast'el <itlul III intitulat FCopetenţa instanţelor *udecătore#tiG din Cartea I a
Codului de procedură civilă releenteaă copetenţa aterială #i teritorială precu #i incidentele
procedurale privitoareilaclasificarea
2. Noţiunea copetenţaco0"e!enţei
instanţei.
Noţiunea &e 'co0"e!enţ-(
n'ăptuirea *ustiţiei aparţine statului &nsă oranele prin care acesta o eercită nu deţin 'iecare
dec5t o parte din ea deterinată după anuite criterii. Copetenţa unui oran de *udecată repreintă
a#adar ceea ce leea deterină că acesta poate #i tre0uie să 'acă &n calitatea &n care este &nvestit
repreintă liita p5nă la care se poate &ntinde activitatea lui reulată #i norală este aptitudinea sa
leală de a 'ace anuite acte #i &n special de a eercita o anuită porţiune din 'uncţia *urisdicţională.
Di'erenţierea su0 aspectul copetenţei este nu nuai necesară ci #i indispensa0ilă$.
Copetenţa este de'inită ca 'iind aptitudinea recunoscută de lee unei instanţe *udecătore#ti
sau unui alt oran cu activitate *urisdicţională de a *udeca un anuit litiiu (.
Copetenţa se raporteaă la instanţa *udecătorească sau la un alt oran cu activitate
*urisdicţională nu la *udecător #i nici la secţiile sau copletele specialiate ale unei instanţe.
Clasificarea co0"e!enţei
ntruc5t litiiile civile sunt soluţionate nu nuai de instanţele *udecătore#ti ci #i de alte orane
cu activitate *urisdicţională &n caurile epres prevăute de lee precu #i datorită 'aptului că
instanţele *udecătore#ti sunt oraniate pe linie ierarică #i pe circuscripţii teritoriale se pune
pro0lea clasi'icării norelor de copetenţă.
Co0"e!enţa 6eneral- i co0"e!enţa uris&icţional-
; priă clasi'icare a norelor de copetenţă este aceea &n nore de copetenţă enerală #i
nore de copetenţă *urisdicţională după cu deliitarea se 'ace prin raportare la orane din sistee
di'erite ori la orane din cadrul aceluia#i siste.
La r5ndul ei co0"e!enţa uris&icţional- se clasi'ică &n
copetenţă aterială #i
copetenţă teritorială
după cu deliitarea se 'ace &ntre instanţe *udecătore#ti de rad di'erit sau &ntre instanţe de
acela#i rad.
n cadrul co0"e!enţei 0a!eriale &n eneral se distine &ntre
3 co0"e!enţa 0a !erial- fun cţional-  care se sta0ile#te după 'elul atri0uţiilor ce revin
'iecărei cateorii de instanţe #i
3 co0"e!enţa 0a !erial- "r ocesual-  care se sta0ile#te &n 'uncţie de o0iectul natura sau
valoareaCo0"e!enţa
litiiului. !eri!orial- poate 'i de trei 'eluri6
3 co0"e!enţa !eri!orial- &e &re"! co0un 7c5nd cererea se introduce la instanţa de la
doiciliul sau după ca sediul p5r5tului &nsă părţile ar putea conveni să se *udece #i la o altă instanţă
de acela#i rad8
3 co0"e!enţa !er i!orial- al! erna!i#- sau facul!a!i#- 7&n caul &n care reclaantul are
posi0ilitatea să aleaă &ntre două sau ai ulte instanţe deopotrivă copetente8 #i
3 co0"e!enţa !er i!orial- ecl usi#- sau e ce"ţional- 7c5nd cererea tre0uie introdusă la o
anuită instanţă iar părţile nu ar putea conveni să se *udece la o altă instanţă8.
$
-. erovanu Principiile Jol.I pa. 4!,
(
J.).Cio0anu <ratat 199$ vol.I pa. 3(1
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

Co0"e!enţa asolu!- i co0"e!enţa rela!i#-

n 'uncţie de caracterul norelor care releenteaă copetenţa aceasta se clasi'ică &n
copetenţă a0solută #i copetenţă relativă. Această clasi'icare este prevăută de art. 129 alin. 718
C.proc.civ. potrivit căruia necopetenţa este de ordine pu0lică sau privată.
Copetenţa a0solută este releentată de nore *uridice de ordine pu0lică iar copetenţa
relativă este releentată de nore *uridice de ordine privată.
Din coro0orarea acestor dispoiţii leale reultă că au caracter a0solut copetenţa enerală
copetenţa aterială #i copetenţa teritorială eclusivă iar caracter relativ are nuai copetenţa
teritorială &n pricinile privitoare la 0unuri #i la alte drepturi de care părţile pot să dispună cu ecepţia
caurilor &n care copetenţa teritorială este eclusivă. A#adar &n reulă enerală copetenţa
teritorială de drept coun #i copetenţa teritorială alternativă au caracter relativ.
Clasi'icarea
Ast'el6norele copetenţei
de copetenţă &n a0solută
a0solută #i relativă
sunt o0liatorii at5tpreintă iportante
pentru părţi consecinţe
c5t #i pentru practice.
instanţă. Părţile
nu ar putea pe cale de convenţie să deroe de la aceste nore pentru a sta0ili copetenţa &n 'avoarea
altei instanţe.
ncălcarea norelor de copetenţă a0solută poate 'i invocată de oricare dintre părţi ciar #i de
reclaantul care a sesiat instanţa necopetentă de instanţă din o'iciu 7dacă instanţa invocă din o'iciu
necopetenţa a0solută pentru a se respecta principiul contradictorialităţii va tre0ui să pună ecepţia
&n discuţia părţilor8 precu #i de procuror dacă participă la proces. Nesocotirea norelor de
copetenţă relativă poate 'i invocată nuai de p5r5t deoarece aceste nore sunt sta0ilite &n 'avoarea
sa 'iind sinurul &n drept să apreciee dacă este sau nu &n interesul său să opună necopetenţa
relativă. Dacă necopetenţa nu este de ordine pu0lică partea care a 'ăcut cererea la o instanţă
necopetentă nu va putea cere declararea necopetenţei Hart. 13, alin. 748 C.prociv.. Nici
procurorul indi'erent de 'ora de participare la procesul civil nu ar putea invoca necopetenţa
relativă. De aseenea dacă instanţa ar constata că este necopetentă relativ nu va putea să &#i decline
copetenţa din o'iciu.
Necopetenţa enerală a instanţelor *udecătore#ti poate 'i invocată &n orice stare a pricinii iar
necopetenţa aterială #i teritorială de ordine pu0lică tre0uie invocată de părţi ori de către *udecător
la priul teren de *udecată la care părţile sunt leal citate &n 'aţa priei instanţe. Necopetenţa de
ordine privată poate 'i invocată prin &nt5pinare sau dacă &nt5pinarea nu este o0liatorie cel ai
t5riu la priul teren de *udecată la care părţile sunt leal citate &n 'aţa priei instanţe su0
sancţiunea decăderii p5r5tului din dreptul de a ai invoca această &ncălcare a dispoiţiilor de
copetenţă relativă.

Secţiunea a )3a. Co0"e!enţa 6eneral- a ins!anţelor u&ec-!ore!i

%1. Princi"iul s!ailirii co0"e!enţei 6enerale a ins!anţelor u&ec-!ore!i
n aterie civilă 'uncţioneaă principiul sta0ilirii copetenţei enerale a instanţelor
*udecătore#ti. Acest principiu nu este epres releentat &nsă aplica0ilitatea lui reulta ne&ndoielnic
din ansa0lul releentării copetenţei instanţelor *udecătore#ti #i a altor orane cu atri0uţii
*urisdicţionale
<re0uie preciat că &n vederea respectării dreptului la un proces ecita0il pe l5nă plenitudinea
de copetenţă a instanţelor *udecătore#ti de a soluţiona pricinile civile prin anuite dispoiţii leale
este sta0ilită
activitate copetenţa instanţelor *udecătore#ti de a controla otăr5rile pronunţate de alte orane cu
*urisdicţională.

%). Co0"e!enţa $n 0a!eria con!rolului &e cons!i!uţionali!a!e

Dintre atri0uţiile Curţii Constituţionale sta0ilite de art. 14$ din Constituţie #i de Leea nr.
4(1992 privind oraniarea #i 'uncţionarea Curţii Constituţionale repu0licată intereseaă cele
re'eritoare la controlul de constituţinalitate control care vieaă pe de o parte leile &nainte de
proulare #i tratatele sau alte acorduri internaţionale iniţiativele de reviuire a Constituţiei
reulaentele Parlaentului leile #i ordonanţele &n vioare #i pe de altă parte con'lictele *uridice de
natură constituţională dintre autorităţile pu0lice #i partidele politice.
Ast'el Curtea Constituţională6
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ se pronunţă asupra constituţionalităţii leilor &nainte de proularea acestora la sesiarea
Pre#edintelui o5niei a unuia dintre pre#edinţii celor două Caere a uvernului a naltei Curţi de
Casaţie #i %ustiţie a Avocatului Poporului a unui nuăr de cel puţin ", de deputaţi sau de cel puţin 2"
de senatori precu #i din o'iciu asupra iniţiativelor de reviuire a Constituţiei. Deciia prin care se
constată neconstituţionalitatea leii se counică pre#edinţilor celor două Caere ale Parlaentului #i
priului+inistru.
+ se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale la sesiarea
unuia dintre pre#edinţii celor două Caere a unui nuăr de cel puţin ", de deputaţi sau de cel puţin
2" de senatori. &n caul &n care Curtea Constituţională constată că tratatul sau acordul internaţional este
neconstituţional acesta nu va putea 'i rati'icat.
+ se pronunţă asupra constituţionalităţii reulaentelor Parlaentului a otăr5rilor plenului
Caerei Deputaţilor a otăr5rilor plenului >enatului #i a otăr5rilor plenului celor două Caere
reunite ale Parlaentului
parlaentar sau a unui nuărla sesiarea unuia
de cel puţin dintre
", de pre#edinţii
deputaţi celor
sau de cel două
puţin 2" Caere a unui rup
de senatori.
+ otără#te asupra ecepţiilor de neconstituţionalitate privind leile #i ordonanţele &n vioare
ridicate &n 'aţa instanţelor *udecătore#ti sau de ar0itra* coercial.
-cepţia de neconstituţionalitate nu poate 'i invocată dec5t &n 'aţa instanţelor *udecătore#ti și a
altor orane cu activitate *urisdicţională.
Pe l5nă părţi #i instanţa *udecătorească sau cea ar0itrală leea ai recunoa#te leitiare
procesuală activă pentru invocarea ecepţiei de neconstituţionalitate #i Avocatului Poporului.
;0iectul ecepţiei de neconstituţionalitate &l poate 'ace o lee sau o ordonanţă ori o dispoiţie
dintr+o lee sau dintr+o ordonanţă &n vioare. De aseenea ecepţia poate 'i ridicată #i de procuror &n
'aţa instanţei de *udecată atunci c5nd participă la proces. Alt'el spus *udecătorul aplică nuai leea &n
vioare el 'iind cel care va constata pe cale de interpretare dacă leea ai este &n vioare.
Dispoiţiile din leile #i ordonanţele &n vioare constatate ca 'iind neconstituţionale &#i
&nceteaă e'ectele *uridice la epirarea unui teren de 4" de ile de la pu0licarea deciiei Curţii
Constituţionale dacă &n acest interval Parlaentul sau uvernul după ca nu pune de acord
prevederile neconstituţionale cu dispoiţiile Constituţiei. Pe durata acestui teren dispoiţiile
constatate ca 'iind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Actele adinistrative cu caracter norativ nu pot 'ora o0iect al ecepţiei de nelealitate
Atunci c5nd &n cursul *udecăţii se invocă ecepţia de neconstituţionalitate a unei prevederi
dintr+o lee sau ordonanţă care are leătură cu soluţionarea cauei ecepţia ridicată se triite Curţii
Constituţionale.

%7. Co0"e!enţa $n 0a!erie elec!oral-

n aterie electorală copetenţa se &parte &ntre instanţele *udecătore#ti #i alte orane de
*urisdicţie sau cu activitate *urisdicţională.
2le6erile au!ori!-ţilor a&0inis!raţiei "ulice locale
n caul aleerilor locale Leea nr. $(2,,4 pentru aleerea autorităţilor adinistraţiei pu0lice
locale repu0licată sta0ile#te urătoarele copetenţe6
nt5pinările &potriva oisiunilor &nscrierilor re#ite sau oricăror erori din listele electorale
peranente se 'ac la priarul localităţii acesta 'iind o0liat să se pronunţe prin dispoiţie &n cel ult
3 ile de la &nreistrare.
Contestaţiile
soluţioneaă &potriva
&n cel ult 3 iledispoiţiilor date se de
de la &nreistrare depun
către&n*udecătoria
teren de "&nile de laraă
a cărei counicare #i se
teritorială
doiciliaă aleătorul
/irourile electorale ale secţiilor de votare reolvă &nt5pinările la propria lor activitate.
/irourile electorale de circuscripţie reolvă &nt5pinările re'eritoare la propria lor activitate #i
contestaţiile cu privire la operaţiunile 0irourilor electorale ale secţiilor de votare
Contestaţiile asupra odului de oraniare #i asupra coponenţei 0iroului electoral *udeţean se
soluţioneaă de tri0unal
/irourile electorale de circuscripţie *udeţeană #i a )unicipiului /ucure#ti reolvă
&nt5pinările re'eritoare la propria lor activitate.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
n *udeţele &n care se oranieaă aleeri parţiale &ntr+o sinură circuscripţie electorală nu se
ai constituie un 0irou electoral *udeţean soluţionarea sesiărilor 'ăc5ndu+se de *udecătoria &n a cărei
raă teritorială se a'lă circuscripţia electorală respectivă. %udecătoria se pronunţă &n teren de cel
ult 3 ile de la &nreistrarea sesiărilor #i contestaţiilor. otăr5rea este de'initivă.
/iroul -lectoral Central reolvă &nt5pinările re'eritoare la propria sa activitate #i contestaţiile
cu privire la odul de constituire coponenţa #i activitatea 0irourilor electorale de circuscripţie
*udeţeană #i a unicipiului /ucure#ti= soluţioneaă sesiările privitoare la 'rauda electorală put5nd
dispune anularea aleerilor dintr+o circuscripţie electorală &n caul &n care constată pe 0aa pro0elor
adinistrate că votarea #i sta0ilirea reultatului aleerilor au avut loc prin 'raude de natură a odi'ica
atri0uirea andatelor &n circuscripţia electorală respectivă= &n ast'el de cauri dispune repetarea
scrutinului care are loc &n teren de cel ult două săptă5ni de la constatarea 'raudei.

%9. Co0"e!enţa
&n ateria $n 0a!eria
contenciosului con!enciosului
adinistrativ a&0inis!ra!i#
potrivit dispoiţiilor Leii nr. ""42,,4 este necesar să
se 'acă distincţia &ntre6
+ contenciosul adinistrativ eercitat de instanţe potrivit procedurii de drept coun=
+ contenciosul adinistrativ eercitat de instanţe &n teeiul leii speciale de contencios=
+ contenciosul adinistrativ eercitat de *urisdicţii+speciale adinistrative cu posi0ilitatea
atacării otăr5rilor acestora la instanţele *udecătore#ti pentru a se asiura principiul constituţional al
li0erului acces la *ustiţie.

Secţiunea a 73a. Co0"e!enţa 0a!erial- a ins!anţelor u&ec-!ore!i

%1. Noţiuni in!ro&uc!i#e
copetenţa aterială 7nuită #i copetenţă ratione ateriae8 presupune o deliitare &ntre
instanţe de rad di'erit. Norele de copetenţă aterială sunt sta0ilite su0 aspect 'uncţional 7după
'elul atri0uţiilor *urisdicţionale8 #i su0 aspect procesual 7după o0iectul valoarea sau natura cererii8 &n
Codul de procedură civilă Leea de oraniare *udiciară nr. 3,42,,4 precu #i &n unele acte
norative speciale.
Copetenţa aterială 'uncţionala este aceea care deterină #i precieaă 'uncţia #i rolul
atri0uite 'iecăreia dintre cateoriile instanţelor *udecătore#ti iar copetenţa aterială procesuală este
aceea care deterină 'elul pricinilor ce pot 'i reolvate &n concret de o anuită cateorie de instanţe
*udecătore#ti.

%). Co0"e!enţa 0a!erial- a u&ec-!oriei

*udecătoria soluţioneaă doar cererile epres #i liitativ prevăute de lee ca 'iind de
copetenţa sa. Prin urare norele care instituie copetenţa *udecătoriei sunt de strictă interpretare
#i aplicare #i nu pot 'i etinse prin analoie.
Con'or art. 94 pct. 1 C.proc.civ. *udecătoriile *udecă &n priă instanţă urătoarele cereri al
căror o0iect este evalua0il sau după ca neevalua0il &n 0ani6
+ cererile date de Codul civil &n copetenţa instanţei de tutelă #i de 'ailie &n a'ară de caurile
&n care prin lee se prevede &n od epres alt'el.
+ Codul civil prevede instituirea instanţei de tutelă #i de 'ailie 7instanţa de tutelă8 ca
'oraţiune *urisdicţională copetentă &n ateria ocrotirii persoanelor 'iice #i a 'ailiei.
+ cererile re'eritoare
*udecătoria va 'ilainstanţa
&nreistrările &n reistrele
copetentă de stare civilă
să soluţionee potrivit leii.
contestaţia &potriva dispoiţiei
priarului privitoare la recti'icarea actelor de stare civilă #i a enţiunilor &nscrise pe arinea
acestora releentată de art. "! alin. 7"8 din Leea nr. 119199$131=
+ cererile av5nd ca o0iect adinistrarea clădirilor cu ai ulte eta*e apartaente sau spaţii
a'late &n proprietatea eclusivă a unor persoane di'erite
+ 'iliaţia 7art. 421+4", C.civ.8= adopţia 7Capitolul III <itlul III al Cărţii a ll+a8= toate litiiile &n
leătură cu eercitarea autorităţii părinte#ti 7<itlul IJ al Cărţii a ll+a8 #i cu o0liaţia de &ntreţinere
7<itlul J al Cărţii a ll+a8.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ &n ceea ce prive#te cererile de evacuare 'orulate &n condiţiile procedura speciale privind
evacuarea din io0ilele 'olosite 'ără drept releentată de art. 1,33 #i ur. Cproc.civ. copetenţa
revine tot *udecătoriei
+ cererile de evacuare viate de art. 94 pct. 1 lit. c8 C.proc.civ. sunt de copetenţa *udecătoriei
indi'erent de valoarea o0iectului acestora #i &ntruc5t leea nu distinse independent de calitatea de
pro'esioni#ti sau nepro'esioni#ti a părţilor=
+ *udecătoriile *udecă orice alte cereri date prin lee &n copetenţa lor. A#adar prin nore
speciale eprese cuprinse 'ie &n Codul de procedură civilă 'ie &n alte acte norative i se con'eră
eclusiv *udecătoriei copetenţa de a soluţiona anuite cereri.

%7. Co0"e!enţa 0a!erial- a !riunalului

Potrivit art. 9" C.proc.civ. tri0unalele *udecă &n priă instanţă toate cererile care nu sunt date
prin lee &ndecopetenţa
pronunţate *udecătorii altor instanţe
&n priă ca instanţe
instanţă de de
ca instanţe apel apelurile
recurs declarate
&n caurile &potriva
anue otăr5rilor
prevăute de lee
precu #i orice alte cereri date prin lee &n copetenţa lor.
<ri0unalul *udecă pe de o parte cererile privind o0liaţiile de a 'ace sau de a nu 'ace
neevalua0ile &n 0ani indi'erent de ivorul lor contractual sau etracontractual &n caul &n care leea
sta0ile#te copetenţa sa &n acest sens precu #i cererile evalua0ile &n 0ani al căror o0iect are o
valoare ce depă#e#te 2,,.,,, lei indi'erent de calitatea părţilor.
Jor 'i de copetenţa eclusivă a tri0unalului cererile evalua0ile &n 0ani indi'erent de valoarea
o0iectului lor precu #i cele neevalua0ile &n 0ani &n caurile epres prevăute de lee cu ar 'i6
+ con'lictele de uncă 7art. 2,! din Leea nr. $22,118=
+ cererile &n aterie de asiurări sociale 7art. 1"2 #i art. 1"3 din Leea nr. 2$32,1, privind
sisteul unitar de pensii pu0lice8=
+ cererile &n ateria asiurărilor pentru accidente de uncă #i 0oli pro'esionale 7art. 1,3 #i art.
1,4 din Leea nr. 34$2,,2 privind asiurarea pentru accidente de uncă #i 0oli pro'esionale
repu0licată8=
+ cererile &n aterie de epropriere atunci c5nd este aplica0ilă Leea nr. 331994 cu ecepţia
contestaţiilor introduse &potriva coisiei constituite potrivit art. 1" din această lee 7&n acest din
ură ca copetenţa revenind curţii de apel8
+ cererile pentru recunoa#terea precu #i cele pentru &ncuviinţarea eecutării silite potrivit
leii a otăr5rilor *udecătore#ti #i a altor titluri eecutorii pronunţate ori după ca eise &n altă ţară
+ cererile pentru repararea pau0ei ateriale sau a daunei orale &n ca de eroare *udiciară sau
&n ca de privare neleală de li0ertate ori &n alte cauri
+ &n aterie de contencios adinistrativ #i 'iscal cererile sunt repartiate &ntre tri0unal #i curtea
de apel potrivit leii speciale.
<ri0unalul soluţioneaă 7&n priă instanţă sau după ca &ntr+o cale de atac86
+ căile etraordinare de atac de retractare 7contestaţia &n anulare #i reviuirea8 &ndreptate
&potriva propriilor otăr5ri=
+ cererile de &ndreptarea a re#elilor ateriale de lăurire sau de copletare a propriilor
otăr5ri #i &nceieri 7art. 442+444 C.prociv.8=
+ contestaţiile la titlu care vieaă propriile otăr5ri deci atunci c5nd titlul eecutoriu &l
repreintă otăr5rea tri0unalului Hart. (13 alin. 738 C.proc.civ.=
+ declaraţia
*udecătorie de a0ţinerecererea
nu se poate de recuare
constitui copletul atunci
Hart. ", alin. c5nd din pricina a0ţinerii sau recuării la
728 C.proc.civ.=
+ incidentele privind ar0itra*ul con'or art. 12! C.proc.civ.=
+ cererile care ivorăsc dintr+o practică de concurenţă neloială 7art. ( din Leea nr. 1119918=
+ cererile privind acordarea personalităţii *uridice 'ederaţiilor sau con'ederaţiilor sindicale Hart.
42 alin. 728 din Leea nr. $22,11=
+ cererea de &nscriere a unei 'ederaţii constituite de două sau ai ulte asociaţii ori 'undaţii
con'or art. 3" din ;.. nr. 2$2,,,=
+ cererile de descidere a procedurii adopţiei interne cererile de &ncredinţare a copilului &n
vederea adopţiei cererile pentru &ncuviinţarea nulitatea sau des'acerea adopţiilor sau alte cereri
prevăute de Leea nr. 2(32,,4 privind procedura adopţiei
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ cererile privind sta0ilirea ăsurilor de protecţie specială prevăute de Leea nr. 2(22,,4
privind protecţia #i proovarea drepturilor copilului
+ contestaţiile 'orulate de persoana &ndreptăţită &potriva deciiilordispoiţiilor eise de
unitatea deţinătoare de respinere a noti'icării sau a cererilor prin care s+a solicitat restituirea &n natură
a io0ilelor preluate a0uiv respectiv &potriva re'uului ne*usti'icat de a răspunde la noti'icarea
persoanei interesate 7art 2$ din Leeea nr. 1,2,,18=
+ contestaţiile persoanelor &ndreptăţite &potriva deciiilor eise de Coisia Naţională pentru
Copensarea Io0ilelor precu #i cu privire la neeiterea deciiei &n terenele prevăute de art. 33
#i art. 34 din Leea nr. 1$"2,13
+ cererile #i căile de atac prevăute de Leea nr. 31199, 7art. $38=
+ procedurile de prevenire a insolvenţei #i de insolvenţă 7art. ! #i art. 41 din Leea nr. !"2,148=
+ cererile privind o0liarea pro'esionistului de a odi'ica contractele de adeiune a'late &n curs
de
art.eecutare
! din Leeaprin
nr.eliinarea clauelor
1932,,, sau a0uive
de asociaţiile de cereri 'orulate de oranele de control prevăute la
consuatori
+ cererile &n &ncetarea 'olosirii clauelor a0uive 'orulate de asociaţiile de consuatori
&potriva pro'esionistului care utilieaă contracte de adeiune care conţin aseenea claue a0uive
De aseenea <ri0unalele Constanţa #i alaţi au o copetenţă specială &n aterie aritiă #i
'luvială. Ast'el potrivit art. 421 din Leea nr. 3,42,,4 introdus prin Leea nr. ($2,12 &n cauele
aritie #i 'luviale circuscripţiile <ri0unalelor Constanţa #i alaţi sunt urătoarele6 a8 <ri0unalul
Constanţa6 *udeţele Constanţa #i <ulcea

%9. Co0"e!enţa 0a!erial- a curţii &e a"el

Curţile de apel *udecă &n priă instanţă cauele date &n copetenţa lor prin lee apelurile
dedarate &potriva otăr5rior pronunţate &n priă instanţă de tri0unale ca instanţe de recurs &n
caurile anue prevăute de lee precu #i orice alte cereri date prin lee &n copetenţa lor
Curţile de apel sunt copetente să soluţionee6
+ contestaţia &n anulare #i reviuirea &ndreptate &potriva propriilor otăr5ri=
+ con'lictele de copetenţă dintre două *udecătorii din circuscripţia sa teritorială care nu sunt
&n raa aceluia#i tri0unal precu #i dintre două tri0unale sau dintre o *udecătorie #i un tri0unal din
circuscripţia sa teritorială sau dintre un tri0unal din raa sa de activitate #i un alt oran cu activitate
*urisdicţională sau un tri0unal ar0itrai
+ con'lictele de copetenţă dintre 0irourile eecutorilor *udecătore#ti= c5nd con'lictul intervine
&ntre 0irouri de eecutori *udecătore#ti situate &n circuscripţii di'erite copetenţa aparţine curţii de
apel &n a cărei circuscripţie se a'lă 0iroul eecutorului *udecătoresc cel dint5i sesiat
+ declaraţia de a0ţinerecererea de recuare &n caul &n care din caua a0ţinerii sau recuării la
tri0unal nu se poate constitui copletul Hart. ", alin. 728 C.proc.civ.=
+ cererile de &ndreptarea a re#elilor ateriale de lăurire sau de copletare a propriilor
otăr5ri #i &nceieri 7art. 442+444 C.proc.civ.8=
+ cererile de străutare pentru 0ănuială leitiă de la o *udecătorie sau un tri0unal din
circuscripţia sa teritorială Hart. 142 alin. 718 C.proc.civ.=
+ contestaţiile la titlu care vieaă propriile otăr5ri deci atunci c5nd titlul eecutoriu &l
repreintă otăr5rea curţii de apel Hart. (13 alin. 738 C.proc.civ.=
+ acţiunea &n anularea unei otăr5ri ar0itrale 7art. $1, C.proc.civ.8=
+ contestaţia
propunerile &potriva
de epropriere otăr5rilor
con'or coisiei
art. 2, ce privesc
din Leea soluţionarea &nt5pinărilor re'eritoare la
nr. 331994=
+ procedura de control al averii denitarilor aistraţilor a unor persoane cu 'uncţii de
conducere #i de control #i a 'uncţionarilor pu0lici con'or Leii nr. 11"199$
+ pentru declararea #i controlul averii denitarilor aistraţilor a unor persoane cu 'uncţii de
conducere #i de control #i a 'uncţionarilor pu0lic=
+ pl5nerea 'orulată &potriva deciiei pronunţate de Consiliul Naţional de >oluţionare a
Contestaţiilor &n ateria atri0uirii contractelor de aciiţie pu0lică a contractelor de concesiune de
lucrări pu0lice #i a contractelor de concesiune de servicii con'or art. 2!3 alin. 718 din ;.:.. nr.
342,,$ privind atri0uirea contractelor de aciiţie pu0lică a contractelor de concesiune de lucrări
pu0lice #i a contractelor de concesiune de servicii=
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

%:. Co0"e!enţa 0a!erial- a 4nal!ei Curţi &e Casaţie i /us!iţie

Potrivit art. 9( C.proc.civ. nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie *udecă recursurile declarate
&potriva otăr5rilor curţilor de apel precu #i a altor otăr5ri &n caurile prevăute de lee=
recursurile &n interesul leii= cererile &n vederea pronunţării unei otăr5ri preala0ile pentru delearea
unor pro0lee de drept= orice alte cereri date prin lee &n copetenţa sa.

%;. De!er0inarea co0"e!enţei &u"- #aloarea oiec!ului cererii in!ro&uc!i#e &e ins!anţ-
Deliitarea copetenţei de priă instanţă a tri0unalului de cea a *udecătoriei &n ceea ce
prive#te *udecata cererilor evalua0ile &n 0ani se 'ace după criteriul valorii o0iectului cererii
introductive de instanţă 'iind deci necesar să se sta0ilească anuite reuli de utiliare a acestui
criteriu.
Jaloarea
civ. tre0uie o0iectului
să indice cererii
&n cererea de se sta0ile#te
ceare de către o0iectul
&n *udecată reclaant care #i
acesteia potrivit art.lui
valoarea 194după
lit. c8preţuirea
C.proc
sa precu #i odul de calcul prin care s+a a*uns la deterinarea acestei valori cu indicarea
&nscrisurilor corespunătoare.
n situaţia &n care reclaantul 'oruleaă un capăt de cerere principal #i unul sau ai ulte
capete de cerere accesorii valoarea capătului principal este cea care deterină copetenţa iar nu
sua valorii tuturor capetelor de cerere. &n acest sens art. 9! alin. 728 C.proc.civ. prevede că pentru
sta0ilirea valorii o0iectului cererii nu se vor avea &n vedere accesoriile pretenţiei principale precu
do05nile penalităţile 'ructele celtuielile sau altele aseenea indi'erent de data scadenţei #i nici
prestaţiile periodice a*unse la scadenţă &n cursul *udecăţii.

Secţiunea a 93a. Co0"e!enţa !eri!orial-

Despre reula de drept coun &n ateria copetenţei teritoriale se poate spune că ea repreintă
o aplicaţie 7particulară8 a principiului potrivit căruia cel ce 'ace o a'iraţie &n *ustiţie tre0uie să o
dovedească principiu sta0ilit de art. 249 C.proc.civ. &n aterie pro0atorie In 'avoarea soluţiei
consacrate de art. 1,( alin. 718 C.proc.civ. ai eistă &n special in ateria acţiunilor 7cererilor8
personale o altă consideraţie de ordin practic anue că &n lipsa unei ast'el de prevederi leale orice
persoană ar putea 'i la discreţia reclaanţilor de rea+credinţă vă5ndu+se ceată la o instanţă
&ndepărtată de doiciliul său de#i nu #i+a asuat nicio o0liaţie iar eventuala insolva0ilitate a
reclaantului ar &piedica+o să recuperee celtuielile de *udecată deci inclusiv celtuielile de
deplasare 'ăcute &n vederea procesului.
n privinţa noţiunii de FdoiciliuG &n od tradiţional s+a apreciat că &n dreptul procesual civil
aceasta tre0uie luată &ntr+un sens ai lar interes5nd nu at5t locuinţa statornică sau principală a
p5r5tului ci adresa unde p5r5tul locuie#te. epreent5nd dreptul coun &n ateria copetenţei
teritoriale reulile &nscrise &n art. 1,( #i art 1,! C.proc.civ. se aplică ori de c5te ori nu eistă o
dispoiţie leală care să sta0ilească o altă instanţă copetentă din punct de vedere teritorial deci at5t
cererilor de ceare &n *udecată ce au caracter patrionial dar #i celor care nu au un ast'el de caracter.
A#adar &n lipsa unei dispoiţii leale eprese care să sta0ilească alt'el instanţa de Ia doiciliul sau
după ca sediul p5r5tului este copetentă să *udece cererile personale o0iliare sau io0iliare
cererile reale o0iliare precu #i cu ecepţiile prevăute de lee cererile re'eritoare la starea #i
capacitatea persoanelor. &n această din ură situaţie &nsă după cu vo arăta copetenţa teritorială
este eclusivăte e'ectiv.
Co0"e!enţa !eri!orial- al!erna!i#- facul!a!i#-B
Articolul 1,9 C.proc.civ. prevede că &n caul &n care o persoană *uridică de drept privat are un
dee0ră5nt 'ără personalitate *uridică cererea de ceare &n *udecata &potriva acesteia se poate
'ace #i la instanţa locului unde ea are dee0raantul 'ără personalitate *uridică pentru o0liaţiile
ce ureaă a 'i eecutate &n acel loc sau care ivorăsc din acte &nceiate prin repreentantul
dee0ră5ntului ori din 'apte săv5r#ite de acesta. <etul nu eclude copetenţa #i a instanţei de la
sediul persoanei *uridice. Copetenţa teritorială alternativă eistă nuai daca este vor0a de o0liaţiile
la care se re'eră epres tetul de lee deci cele care ureaă a 'i eecutate la locul unde se ăse#te

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
dee0ră5ntul 'ără personalitate *uridică sau cele care au luat na#tere din actele &nceiate prin
repreentantul acestuia ori din 'aptele săv5r#ite de acesta.
Co0"e!enţa !eri!orial- eclusi#- ece"ţional-B
Pentru unele cateorii de pricini leea sta0ile#te copetenţa teritorială &n 'avoarea unei
anuite instanţe 'ară a ai eista posi0ilitatea pentru părţi de a conveni ca litiiul să 'ie soluţionat de
o altă instanţă ceea ce &nseană că instanţa deterinată de lee are o copetenţă teritorială eclusivă.
Potrivit art. 11( alin. 718 C.proc.civ. cererile privitoare la drepturile reale io0iliare se introduc
nuai la instanţa &n a cărei circuscripţie este situat io0ilul iar alin. 728 al aceluia#i articol prevede
că atunci c5nd io0ilul este situat &n circuscripţiile ai ultor instanţe cererea se va 'ace la
instanţa doiciliului sau re#edinţei p5r5tului dacă aceasta se a'lă &n vreuna dintre aceste
circuscripţii iar &n ca contrar la oricare dintre instanţele &n circuscripţiile cărora se a'lă io0ilul.
Art. 11( C.proc.civ. prevede &n od epres că nora de copetenţă eclusivă are &n vedere
nuai cererile realelaio0iliare.
Cu privire cererea prin care se solicită parta*area unui 0un io0il sau a unor 0unuri printre
care se ăse#te #i un io0il tre0uie 'ăcute urătoarele distincţii6
+&n caul parta*ului succesoral copetenţa teritorială revine instanţei de la ultiul doiciliu al
de'unctului 7art. 11! C.proc.civ.8=
+&n caul parta*ării 0unurilor coune ale soţilor &n tipul căsătoriei sau după des'acerea
căsătoriei respectiv al &părţelii 0unurilor după des'iinţarea căsătoriei precu #i &n alte cauri de
proprietate coună copetenţa teritorială se deterină potrivit art. 11( C.proc.civ.
n caul unei cereri &n aterie de societate care &nsă ar 'i &n leătură cu un 0un io0il situat &n
raa teritorială a unei alte instanţe dec5t aceea a locului unde societatea &#i are sediul principal
Cererile de declarare a orţii unei persoane prin otăr5re *udecătorească respectiv de anulare a
unei otăr5ri care declară oartea unei persoane sunt de copetenţa instanţei &n circuscripţia căreia
persoana #i+a avut ultiul doiciliu cunoscut.
Cererea de punere su0 interdicţie *udecătorească a unei persoane sau de ridicare a interdicţiei se
soluţioneaă de instanţa de tutelă &n a cărei circuscripţie persoana respectivă &#i are doiciliul.
Articolul 12! Cproc.civ. sta0ile#te copetenţa eclusivă a tri0unalului &n circuscripţia căruia
are loc ar0itra*ul pentru toate incidentele privind ar0itra*ul releentat de cod.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

C:> "
AC<-L- D- P;C-D:O Bl <-)-N-L- P;C-D:AL-

Secţiunea 1. 2c!ele &e "roce&ur-

%1. Noţiuni in!ro&uc!i#e
<oate prevederile leale care releenteaă oraniarea #i des'ă#urarea procesului civil sunt
denuite 'ore procedurale. A#adar prin 'oră procedurală &nţelee orice condiţie ipusă de lee
pentru e'ectuarea unui anuit act de procedură. orele procedurale luate &n ansa0lul lor au
enirea deeist5nd
&ntre părţi a asiuraast'el
o des'ă#urare
preisele acaprocesului civil
*udecătorul in cele ai
să pronunţe 0une condiţii
o otăr5re leală #icuteeinică.
păstrarea ealităţii
%). Clasificarea ac!elor &e "roce&ur-
Actele de procedură pot 'i clasi'icate &n 'uncţie de anuite criterii după cu ureaă6
4n funcţie &e 0o&ul &e efec!uare actele de procedură se clasi'ică &n6
3 ac!e scrise 7cererea de ceare &n *udecată cererea adiţională &nt5pinarea cererea
reconvenţională cererile de intervenţie &nceierile otăr5rile cererea de eercitare a unei căi de atac
etc.8=
3 ac!e orale 7depoiţiile artorilor răspunsurile la interoatoriu susţinerile #i concluiile
părţilor pronunţarea otăr5rii etc.8. <re0uie &nsă reţinut că actele de procedură 'ăcute ver0al se
conseneaă &n scris.
4n ra"or! &e or6anele sau "ersoanele care le $n!oc0esc ori &e la care e0an-, actele de
procedură se &part &n6
3ac!e ale "-rţilor 7cererea de ceare &n *udecată cererea adiţională &nt5pinarea cererea
reconvenţională cererea de pro0e cererea de eercitare a unei căi de atac cererea de punere &n
eecutare a unei otăr5ri etc.8=
3ac!e ale ins!anţei 7reoluţia de priire a cererii &nceierile otăr5rea *udecătorească etc.8.
La r5ndul lor ac!ele ins!anţei se pot clasi'ica &n6
3ac!e &e "roce&ur-, prin care se &ndepline#te o activitate *urisdicţională=
3ac!e a&0inis!ra!i#e  prin interediul cărora se realieaă o activitate adinistrativă sau
'uncţională 7spre eeplu reoluţia de priire a cererii de ceare &n *udecată 'iarea terenelor
etc.8=
3ac!e ale or6anelor auiliare us!iţiei 7actele eecutorului *udecătoresc procesele+ver0ale de
luare a ăsurilor asiurătorii etc.8=
3ac!e ale al!or "ar!ici"anţi la "roces 7depoiţiile artorilor &ntocirea #i depunerea
raportului de epertiă cererea de anulare a unei aeni 'ăcută de artor sau de epert etc.8=
4n funcţie &e conţinu!ul lor, &is!in6e0+
3ac!e &e "roce&ur- care conţin o 0anifes!are &e #oinţ- 7cererea de ceare &n *udecată
cererea adiţională &nt5pinarea cererea reconvenţională cererea de eercitare a unei căi de atac
contestaţia la eecutare etc.8=
3ac!e &e "roce&ur- care cons!a!- o o"eraţiune "roce&ural- 7citaţia procesul+ver0al de
secestru soaţia&e
4n funcţie etc.8=
na!ura lor sau &e locul &e $n&e"linire actele de procedură sunt6
3u&iciare dacă se &ndeplinesc &n cadrul #i &n cursul procesului &n 'aţa instanţei dar nu nuai
7interoatoriul pronunţarea otăr5rii luarea depoiţiei artorului etc.8=
3e!rau&iciare dacă se &ndeplinesc &n cadrul procesual dar nu &n 'aţa instanţei de *udecată ci
eclusiv &n a'ara acesteia 7epertia actele de eecutare etc.8.

%7. Con&iţiile 6enerale "en!ru $n&e"linirea ac!elor &e "roce&ur-

Pentru &ntocirea sa vala0ilă un act de procedură tre0uie să &ndeplinească urătoarele condiţii
enerale6
+ s5 &0race 'ora scrisă ori să 'ie consenat &ntr+un alt act de procedură &nceiat &n scris
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+din conţinutul său respectiv din cuprinsul actului scris care &l constată să reulte că au 'ost
respectate cerinţele ipuse de lee
+să 'ie e'ectuate &n li0a ro5n5

%9. Enu0erarea sancţiunilor "en!ru neres"ec!area con&iţiilor le6ale referi!oare la ac!ele

&e "roce&ur-
Codul de procedură civilă prevede sancţiunile care intervin &n caul nerespectării dispoiţiilor
leale privitoare la condiţiile &ndeplinirii actelor de procedură sancţiuni care vieaă toate actele de
procedură 'ie ale instanţei 'ie ale părţilor sau ale altor participanţi la proces.
n cuprinsul Codului de procedură civilă se &nt5lnesc #i unele sancţiuni speci'ice cu ar 'i6
socotirea ca neavenită a căii de atac declarate de intervenientul accesoriu dacă partea &n 'avoarea
căreia s+a intervenit nu a eercitat ea &nsă#i calea de atac a renunţat la calea de atac eercitată ori
aceasta
neluareaa &n
'ost anulată periată
considerare sau respinsă
a sci0ării locului 'ără a 'i cercetată
de citare &n 'ondpărţi
a uneia dintre Hart. &n
$(cursul
alin. 748 Cproc.civ.=
*udecăţii dacă
aceasta nu a &ncuno#tinţat instanţa #i partea adversă 7art. 1(2 C.proc.civ.8= posi0ilitatea socotirii ca
dovedite a a'iraţiilor 'ăcute cu privire la conţinutul &nscrisului de partea care a cerut &n'ăţi#area
acestuia dacă cealaltă parte re'uă să+l preinte
%:. Con&iţiile 6enerale "ri#in& cererile $n us!iţie
Cererea este i*locul procedural prin care o persoană solicită concursul instanţei &n vederea
ocrotirii drepturilor #i intereselor sale leitie.
n ceea ce prive#te 'ora cererilor adresate instanţei de *udecată actualul Cod de procedură
civilă prevede că acestea pot &0răca 'ie 'ora scrisă 'ie 'ora &nscrisului &n 'oră electronică dacă
sunt &ndeplinite condiţiile prevăute de lee pentru acesta
;rice cerere adresată instan țelor *udecătore ști tre0uie să cuprindă6
+instanța cărei i se adreseaă
+nuele și prenuele doiciliulre ședința sau sediul reclaatului
+nuele și prenuele doiciliulre ședința sau sediul persoanelor ceate &n *udecată
+o0iectul și valoarea pretenției
+otivele cererii
+senatura
Nerespectarea acestor cerinţe ar putea atrae nulitatea cererii &n condiţiile prevăute de art. 1("
alin. 718 C.proc.civ
Dacă titularul cererii nu &#i &ndepline#te o0liaţia de a depune cererea &n nuărul de eeplare
necesare pentru counicare instanţa va putea &ndeplini din o'iciu sau va putea pune &n sarcina
oricăreia dintre părţi &ndeplinirea acestei o0liaţii pe celtuiala părţii care avea această o0liaţie
Atunci c5nd cererea adresată instanţei este &nsoţită de alte &nscrisuri acestea tre0uie depuse &n
copii certi'icate de parte pentru con'oritate cu oriinalul &n acela#i nuăr de eeplare ca #i cererea
#i ata#ate 'iecărui eeplar al acesteia
C5nd &nscrisurile sunt redactate &ntr+o li0ă străină ele se depun &n copie certi'icată &nsoţite de
traducerea lealiată e'ectuată de un traducător autoriat.
Cererile adresate instanţelor *udecătore#ti se ti0reaă dacă leea nu prevede alt'el.
Leea+cadru &n această aterie este ;.:.. nr. !,2,13 privind taele *udiciare de ti0ru
Persoanele 'iice pot 0ene'icia de scutiri reduceri e#alonări sau a5nări pentru plata taelor
*udiciare de ti0ru
Secţiunea a )3a. Ci!area i co0unicarea ac!elor &e "roce&ur-
%1. Re6uli 6enerale
Instanţa poate otăr& asupra unei cereri nuai dacă părţile au 'ost citate ori s+au preentat
personal sau prin repreentant &n a'ară de caurile &n care prin lee se dispune alt'el.
Instanţa are o0liația să a5ne *udecarea cauei #i să dispună citarea ori de c5te ori constată că
partea care lipse#te nu a 'ost citată cu respectarea cerinţelor ipuse de lee su0 sancţiunea nulităţii.
Din aceste dispoiţiile leale care au caracter iperativ se desprind urătoarele două principii
cu privire la citarea părţilor &n procesul civil6

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
n procesul civil părţile nu sunt o0liate să se &n'ăţi#ee &nsă este necesar ca toate părţile din
proces să 'i 'ost leal citate= reula este citarea părţilor #i nuai cu titlu de ecepţie &n caurile epres
prevăute de lee *udecata are loc 'ără citarea părţilor sau citarea părţilor este lăsată la aprecierea
instanţei
Citarea părţilor are ca scop &ncuno#tinţarea lor despre eistenţa procesului despre locul #i data
#edinţei de *udecată. &nsă acest scop se poate realia #i prin luarea terenului &n cuno#tinţă de către
parte &n anuite condiţii epres prevăute de lee.
Articolul 229 C.proc.civ. releenteaă a#a+nuita instituţie a terenului &n cuno#tinţă
prevă5nd că partea care a depus cererea personal sau prin andatar #i+a luat terenul &n cuno#tinţă.
Nu va 'i citată &n tot cursul *udecării la acea instanţă consider5ndu+se că ea cunoa#te terenele
de *udecată ulterioare.
<re0uie reţinut că potrivit art. 229 alin. 728+748 C.proc.civ. instituţia terenului &n cuno#tinţă
nu se aplică6
+&n caul reluării *udecăţii după ce a 'ost suspendată=
+&n caul c5nd procesul se repune pe rol=
+&n caul &n care partea este ceată la interoatoriu
+&n caul &n care pentru otive teeinice instanţa a dispus ca partea să 'ie citată la 'iecare
teren=
+&n caul &n care instanţa de apel sau de recurs 'ieaă teren pentru re*udecarea 'ondului
procesului după anularea otăr5rii priei instanţe sau după casarea cu reţinere=
+&n caul ilitarilor &ncaaraţi #i al deţinuţilor.
+&n toate aceste situaţii cei &n cauă vor tre0ui citaţi pentru terenul la care va avea loc reluarea
*udecăţii repunerea procesului pe rol luarea interoatoriului re*udecarea 'ondului după anularea
respectiv casarea cu reţinere spre re*udecare de către instanţa.
<erenul de *udecată nu poate 'i presci0at dec5t pentru otive teeinice din o'iciu sau la
cererea oricăreia dintre părţi.
Cererea de presci0are se soluţioneaă de copletul de *udecată &nvestit cu *udecarea cauei.
Instanţa otără#te &n caera de consiliu 'ără citarea părţilor. &n caul &n care va adite cererea de
presci0are instanţa va dispune citarea de &ndată a părţilor pentru noul teren de *udecată sta0ilit
%). Cu"rinsul ci!aţiei
Citarea părţilor #i a altor participanţi la procesul civil se realieaă printr+un act procedural
nuit citaţie. Citaţia se eite &n 'oră scrisă #i tre0uie să cuprindă enţiunile epres prevăute de
lee.
n concret citaţia este copusă din două părţi6 citaţia propriu+isă #i dovada de &n5nare
7procesul+ver0al8 a citaţiei.
Citaţia va cuprinde6
+denuirea instanţei sediul ei #i c5nd este caul alt loc dec5t sediul instanţei unde ureaă să
se des'ă#oare *udecarea procesului=
+data eiterii citaţiei=
+nuărul dosarului=
+anul luna iua #i ora &n'ăţi#ării=
+nuele de 'ailie #i prenuele sau denuirea după ca alea celui citat precu #i locul
unde se citeaă=
+calitatea
+nuele de celui citat=#i prenuele sau denuirea după ca alea părţii potrivnice #i o0iectul
'ailie
cererii=
+indicarea dacă este caul a taei *udiciare de ti0ru datorate de cel citat=
+enţiunea că prin &n5narea citaţiei su0 senătură de priire personal ori prin repreentant
leal sau convenţional ori prin 'uncţionarul sau persoana &nsărcinată cu priirea corespondenţei pentru
un teren de *udecată cel citat este considerat că are &n cuno#tinţă #i terenele de *udecată ulterioare
aceluia pentru care citaţia i+a 'ost &n5nată=
+alte enţiuni prevăute de lee sau sta0ilite de instanţă=
+#tapila instanţei #i senătura re'ierului.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Dovada de &n5nare a citaţiei sau după ca procesul+ver0al pe care &l &nceie aentul
procedural tre0uie să cuprindă urătoarele enţiuni Hart. 1$4 alin. 718 Cprociv.6
+anul luna iua #i ora c5nd dovada a 'ost luată sau procesul+ver0al a 'ost &ntocit=
+nuele de 'ailie prenuele #i 'uncţia aentului precu #i dacă este caul ale
'uncţionarului de la priărie=
+nuele de 'ailie #i prenuele sau denuirea .după ca #i doiciliul ori sediul
destinatarului nuele de 'ailie prenuele #i calitatea celui căruia i s+a 'ăcut &n5narea &n caul &n
care actul de procedură a 'ost &n5nat altei persoane dec5t destinatarului=
+denuirea instanţei de la care eană citaţia ori alt act de procedură #i nuărul
+senătura celui care a priit citaţia sau alt act de procedură precu #i senătura aentului
sau după ca 'uncţionarului de la priărie care o certi'ică
%7. Persoanele care ur0eaz- a fi ci!a!e i locul ci!-rii
In ca
procedură de aleere
#i daca parteadea doiciliu sau de#isediu
indicat epres &n vederea
nuele citării
persoanei #i a sau
7'iice counicării
*uridice8 actelor de cu
insarcinate
priirea actelor de procedură cele două condiţii 'iind cuulative atunci aceste proceduri se vor 'ace
la adresa indicată &n acest scop.
Persoanele care se a'lă &n străinătate citate potrivit art. 1"" alin. 718 pct. 12 #i 13 C.proc.civ.
pentru priul teren de *udecată vor 'i &n#tiinţate prin citaţie că au o0liaţia de a+#i alee un
doiciliu &n o5nia unde ureaă să li se 'acă toate counicările privind procesul &n caul &n care
acestea nu se con'oreaă counicările li se vor 'ace prin scrisoare recoandată recipisa de predare
la po#ta ro5nă a scrisorii &n cuprinsul căreia vor 'i enţionate actele ce se epediaă ţin5nd loc de
dovadă de &ndeplinire a procedurii 7art. 1"$ C.proc.civ.8=
)o#tenitorii p5nă la intervenirea lor &n proces printr+un curator special nuit de instanţă la
doiciliul acestuia= persoanele cu doiciliul necunoscut #i cu re#edinţa necunoscută inclusiv cei a'laţi
&n străinătate vor 'i citaţi prin pu0licitate.
%9. Or6anele co0"e!en!e i 0o&ali!-ţile &e co0unicare
Counicarea citaţiilor #i a tuturor actelor de procedură pentru care leea prevede counicarea
se va 'ace din o'iciu prin aenţii procedurali ai instanţei sau prin orice alt salariat al acesteia precu
#i prin aenţi ori salariaţi ai altor instanţe &n ale căror circuscripţii se a'lă cel căruia i se counică
actul. Instanţa solicitată c5nd i se cere să &ndeplinească procedura de counicare pentru altă instanţă
este o0liată să ia de &ndată ăsurile necesare potrivit leii #i să triită instanţei solicitante doveile
de &ndeplinire a procedurii.
Counicarea se 'ace &n plic &ncis la care se alătură dovada de &n5nareprocesul+ver0al #i
&n#tiinţarea prevăute la art. 1$3 C.proc civ. Plicul va purta enţiunea FP-N<: %:><IQI-. A >-
N)RNA C: PI;I<A<-G
n caul &n care counicarea potrivit odalităţilor enţionate ai sus nu este posi0ilă aceasta
se va 'ace prin po#tă cu scrisoare recoandată cu conţinut declarat #i con'irare de priire &n plic
&ncis la care se ata#eaă dovada de priireprocesul+ver0al #i &n#tiinţarea
Counicarea citaţiilor #i a altor acte de procedură se poate 'ace de re'a instanţei #i prin
tele'a po#tă electronică sau prin alte i*loace ce asiură transiterea tetului actului #i con'irarea
priirii acestuia
%:. 4n05narea ci!aţiei i a al!or ac!e &e "roce&ur-
Potrivit art. 1"9 C.proc.civ. citaţia #i celelalte acte de procedură su0 sancţiunea nulităţii
tre0uie &n5nate
c5nd leea părţii
prevede &n cu
odcelepres
puţin "*udecătorul
ile &nainteapoate
terenului
dispunedescurtarea
*udecatăterenului
&n cauri urente sau atunci
de &n5nare a
citaţiei ori a actului de procedură despre aceasta 'ăc5ndu+se enţiune &n citaţie sau &n actul de
procedură.
n5narea citaţiei #i a tuturor actelor de procedură se 'ace la doiciliul celui citat. &n caul &n
care acesta nu locuie#te la doiciliu &n5narea se va 'ace la re#edinţa sa cunoscută ori la locul ales de
el. &n lipsa unei re#edinţe cunoscute sau a unui loc ales pentru counicare &n5narea se va 'ace la
locul cunoscut unde cel citat &#i des'ă#oară peranent activitatea curentă.
Partea preentă &n instanţă personal prin avocat sau prin alt repreentant este o0liată să
priească actele de procedură #i orice &nscris 'olosit &n proces care i se counică &n #edinţă

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Leea sta0ile#te #i anuite reuli speciale re'eritoare la &n5narea citaţiei #i a altor acte de
procedură
+pentru cei care se ăsesc su0 are citaţia se &n5neaă la unitatea din care 'ac parte=
+celor care alcătuiesc ecipa*ul unei nave aritie sau 'luviale &n lipsa unui doiciliu
cunoscut &n5narea se 'ace la căpitănia portului unde se ăse#te &nreistrată nava=
+pentru deţinuţi &n5narea se 'ace la adinistraţia &ncisorii=
+pentru 0olnavii a'laţi &n spitale sanatorii sau alte aseenea a#eăinte de asistenţă edicală
ori socială &n5narea se 'ace la adinistraţia acestora.
Dacă destinatarul re'uă să priească citaţia aentul o va depune &n cutia po#tală. &n lipsa
cutiei po#tale va a'i#a pe u#a locuinţei destinatarului o &n#tiinţare.
Pro0a &ndeplinirii procedurii de citare se 'ace nuai cu dovada de &n5nare sau după ca cu
procesul+ver0al respectiv &n caul counicării citaţiei prin tele'a po#tă electronică sau alte
aseenea i*loace
transisiunea cuposi0ilă
ne'iind copia ipriată a con'irării
adinistrarea epedierii
altor pro0e cu ar 'icerti'icată
declaraţiide
dere'ierul
artori. care a 'ăcuteste
)ai ult
necesar ca dovada de &n5nare sau procesul+ver0al să eiste la dosar ne'iind su'icientă sipla atestare
a *udecătorului că procedura de citare este &ndeplinită. Dacă &n cursul procesului una dintre părţi &#i
sci0ă locul unde a 'ost citată potrivit art. 1(2 C.proc.civ. ea este o0liată să &ncuno#tinţee
instanţa indic5nd locul unde va 'i citată la terenele urătoare
%;. Verificarea "roce&urii &e co0unicare a ac!elor &e "roce&ur-
Articolul 241 alin. 738 C.proc.civ. sta0ile#te &n sarcina *udecătorului o0liaţia de a dispune
veri'icarea e'ectuării procedurilor de citare #i counicare dispuse pentru 'iecare teren de *udecată.
n caul &n care constată eistenţa unor &ncălcări sau nereularităţi &n leătură cu procedura de
counicare a citaţiei sau a altor acte de procedură instanţa va ordona luarea ăsurilor de re'acere a
procedurilor respective.
<re0uie su0liniat #i că &n vederea o0ţinerii de date #i in'oraţii necesare realiării procedurii
de counicare a citaţiilor a altor acte de procedură precu #i a &ndeplinirii oricărei atri0uţii proprii
activităţii de *udecată
Instanţele au drept de acces direct la 0aele de date electronice sau la alte sistee de in'orare
deţinute de autorităţi #i instituţii pu0lice acestea din ură 'iind o0liate să ia ăsurile necesare &n
vederea asiurării accesului direct al instanţelor la 0aele de date electronice #i sisteele de in'orare
deţinute
%<. In#ocarea i $nl-!urarea nere6ulari!-ţilor "ri#in& ci!area
Invocarea nereularităţilor privind procedura de citare se poate 'ace de partea interesată de
instanţă din o'iciu sau de partea adversă &n condiţiile art. 1$, Cproc.civ.
C5nd partea se preintă &n instanţă personal sau prin repreentant de#i nu a priit citaţia sau a
priit+o &ntr+un teren ai scurt dec5t cel prevăut la art. 1"9 C.proc.civ. ori eistă o altă cauă de
nulitate privind citaţia sau procedura de &n5nare a acesteia nereularitatea se acoperă &nsă partea
neleal citată are dreptul să solicite acordarea unui nou teren de *udecată &n vederea preătirii
apărării. Potrivit art. 1$, alin. 718 C.proc.civ. instanţa este o0liată să a5ne procesul &n aseenea
&pre*urări &n ca contrar otăr5rea 'iind suscepti0ilă de a 'i des'iinţată.
n caul &n care partea neleal citată se preintă &n instanţă personal sau prin repreentant #i nu
solicită a5narea procesului precu #i &n caul &n care partea lipsă la terenul la care s+a produs
nereularitatea nu a invocat+o la terenul urător producerii ei dacă la acest teren ea a 'ost preentă
sau leal citată orice nereularitate cu privire la citare nu va ai 'i luată &n considerare
Secţiunea a 73a. Nuli!a!ea ac!elor &e "roce&ur- ci#il-
%1. Noţiune
Nulitatea este de'inită ca 'iind sancţiunea care lipse#te total sau parţial de e'ecte actul de
procedură e'ectuat cu nerespectarea cerinţelor leale de 'ond sau de 'oră.
Nulităţile procedurale pot 'i clasi'icate &n 'uncţie de ai ulte criterii.
4n funcţie &e na!ura in!eresului ocro!i! "rin nor0a uri&ic- $nc-lca!-
3nuli!-ţi asolu!e, dacă la &ntocirea actului de procedură au 'ost &ncălcate nore *uridice care
ocrotesc un interes pu0lic Hart. 1(4 alin. 728 C.proc.civ.=
3nuli!-ți rela!i#e dacă au 'ost nesocotite nore *uridice care ocrotesc un interes privat
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Nulitatea a0solută poate 'i invocată de orice parte interesată de instanţă din o'iciu sau de
procuror atunci c5nd participă la *udecată &n vree ce nulitatea relativă poate 'i invocată nuai de
partea al cărei interes este ocrotit de nora &ncălcată la e'ectuarea actului de procedură dacă
nereularitatea nu a 'ost cauată prin propria 'aptă=
După cu eistă sau nu un tet de lee care să prevadă &n od epres sancținea nulității6
+ nuli!-ți e"rese nu0i!e și !e!uale sau e"lici!eB ? anue prevăute de lee
+ nuli!-ți #ir!uale nu0i!e și !aci!e sau i0"lici!eB ? la e'ectuarea actului de procedură a 'ost
nesocotită o dispoiție leală
4n funcţie &e $n!in&erea efec!elor  nulităţile se &part &n6
3nuli!-ţi !o!ale adică atunci c5nd sancţiunea vieaă &ntreul act de procedură=
3nuli!-ţi "arţiale adică acele nulităţi care a'ecteaă nuai o parte a actului de procedură
cealaltă parte ne'iind des'iinţată.

ac!ul &eDu"- cu0 sancţiunea

"roce&ur- nuli!-ţii
res"ec!i# sau in!er#ine
&in cauza "en!ru neres"ec!area
&e"en&enţei acelui ac! &e con&iţiilor
"roce&ura ce &e"ri#esc $nsui
un al! ac! &e
"roce&ur-, nuli!-ţile se $0"ar! $n+
+nulităţi proprii=
+nulităţi derivate.
Du"- cu0 "ri#esc o for0- e!erioar- sau una in!rinsec- a ac!ului &e "roce&ur- nuli!-ţile
se $0"ar! $n+
3nuli!-ţi e!rinseci, adică acele nulităţi care privesc &ncălcarea unor condiţii eterne ale actului
de procedură 7de eeplu copetenţa necesitatea e'ectuării actului de procedură &ntr+un anuit
teren prevăut de lee
3nuli!-ţi in!rinseci  adică acele nulităţi care sancţioneaă nerespectarea condiţiilor proprii
actuluide procedură privitoare la 'ora sau conţinutul acestuia.
Du"- cu0 i0"lic- sau nu eis!enţa unei #-!-0-ri nulităţile se clasi'ică &n6
3nuli!-ţi con&iţiona!e &e eis!enţa unei #-!-0-ri
3nuli!-ţi necon&iţiona!e &e eis!enţa unei #-!-0-ri
%7. Cazurile &e nuli!a!e
Caurile de nulitate sunt prevăute de art. 1(" #i art. 1($ Cproc.civ. și sunt tete care
realieaă &n acela#i tip clasi'icarea nulităţilor &n nulităţi condiţionate #i nulităţi necondiţionate de
eistenţa unei vătăări.
Caurile de nulitate condiţionată
Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei leale s+a adus părţii o
vătăare care nu poate 'i &nlăturată dec5t prin des'iinţarea acestuia și &n caul nulităţilor epres
prevăute de lee vătăarea este preuată partea interesată put5nd 'ace dovada contrară
Nulitatea actului de procedură intervine dacă sunt &ndeplinite cuulativ urătoarele trei
condiţii6
+să eiste un act de procedură care a 'ost &ntocit cu nerespectarea cerinţei leale=
+actul de procedură să 'i produs părţii o vătăare=
+vătăarea să nu poată 'i &nlăturată dec5t prin anularea 7des'iinţarea8 actului.
Caurile de nulitate necondiţionată
+nulitatea nu este condiţionată de eistenţa unei vătăări &n caul &ncălcării dispoiţiilor leale
re'eritoare la6
+capacitatea
+repreentareaprocesuală=
procesuală=
+copetenţa instanţei=
+copunerea sau constituirea instanţei=
+pu0licitatea #edinţei de *udecată=
+alte cerinţe leale etrinseci actului de procedură dacă leea nu dispune alt'el.
%9. In#ocarea nuli!-ţii ac!elor &e "roce&ur-
n sisteul nostru procesual nu eistă nulităţi de drept ci des'iinţarea actelor de procedură nu
poate avea loc dec5t prin otăr5re *udecătorească deci nulitatea actului de procedură tre0uie declarată
de către instanţa de *udecată.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
)i*loacele de invocare a nulităţii actelor de procedură di'eră &n 'uncţie de oentul invocării
nulităţii precu #i de caracterul norelor &ncălcate. Dacă *udecata este &n curs &n 'aţa priei instanţe
ori &n cursul *udecării unei căi de atac &ncălcarea 'orelor procedurale 7intrinseci sau etrinseci8 se
invocă pe calea ecepţiei 7de nulitate de necopetenţă de incopati0ilitate a0solută etc.8.
Nulitatea a0solută poate 'i invocată potrivit art. 1(! alin. 718 C.proc.civ de orice parte din
proces de procuror sau de instanţă din o'iciu &n orice stare a *udecăţii cauei ciar direct &n apel sau
&n recurs dacă leea nu prevede alt'el.
n ceea ce priv otivele de casare ciar de ordine pu0lică nu pot 'i priite dec5t dacă ele nu
au putut 'i invocate pe calea apelului sau &n cursul *udecării apelului ori de#i au 'ost invocate &n
teren au 'ost respinse sau instanţa a ois să se pronunţe asupra lor.
Nulitatea relativă poate 'i invocată nuai de partea prote*ată prin dispoiţia leală &ncălcată #i
nuai dacă nereularitatea nu a 'ost cauată prin propria sa 'aptă este invocarea nulităţii a0solute &n
căile de-cept5nd
atac tre0uie su0liniat
caurile c5ndcăleea
oentul p5nă
prevede la care
epres se poate
alt'el invoca
nulitatea nulitatea
relativă relativă.
tre0uie invocată
prin &nt5pinare sau dacă &nt5pinarea nu este o0liatorie la priul teren de *udecată atunci c5nd
este vor0a despre nereularităţi săv5r#ite anterior &nceperii *udecăţii=
%:. Efec!ele nuli!-ţii ac!elor &e "roce&ur-
Prin declararea nulităţii indi'erent că ar 'i vor0a despre o nulitate a0solută sau despre o nulitate
relativă actul de procedură este lipsit de e'ectele proprii pe care i le dă leea ? @Kuod nullu est
nullu producit e''ectu@. Nulitatea a'ecteaă at5t operaţiunea *uridică lipsind+o de e'ectele sale
'ire#ti c5t #i actul sau actele &nceiate pentru constatarea acelei operaţiuni.
-'ectul de invalidare a actului de procedură &ndeplinit cu nerespectarea prescripţiilor leale se
produce din ciar oentul &ntocirii lui iar nu din oentul declarării nulităţii.
:n alt e'ect al nulităţii #i anue des'iinţarea actelor de procedură urătoare dacă acestea nu
pot avea o eistenţă de sine stătătoare.
>ancţiunea nulităţii se răs'r5ne cel ai adesea asupra &ntreului act de procedură &nsă &n
caul otăr5rilor *udecătore#ti pot eista #i nulităţi parţiale 7anularea sau după ca casarea parţială8.
Secţiunea a 93a. Ter0enele "roce&urale
%1. Noţiune i clasificare
<erenul procedural se de'inește ca 'iind intervalul de tip &n care poate 'i &ndeplinit un act de
procedură sau &n care este interisă &ndeplinirea acestuia.
<erenul este repreentat de data la care se &ndepline#te un anuit act de procedură
<erenele procedurale pot 'i clasi'icate &n 'uncţie de ai ulte criterii. Ast'el6
Du"- 0o&ul $n care sun! s!aili!e  terenele pot 'i6
3le6ale adică acele terene sta0ilite &n od epres de lee precu6 terenul de 3, de ile
pentru declararea apelului terenele leale sunt 'ie &n sensul că ele nu pot 'i prelunite sau scurtate
de instanţă #i nici de părţi
3u&ec-!ore!i adică acele terene sta0ilite de către instanţa de *udecată &n tipul procesului
pendente precu priul teren de *udecată terenele pentru adinistrarea pro0atoriului terenele
pentru de0ateri etc. iarea terenelor de *udecată este lăsată la aprecierea instanţei cu ecepţia
caurilor &n care leea sta0ile#te ea &nsă#i terenele pentru &ndeplinirea unor acte de procedură=
3con#enţionale adică acele terene 'iate de părţi 'ără intervenţia instanţei #i 'ără a 'i nevoie
ca aceasta să le &ncuviinţee de eeplu terenul ar0itra*ului.
4n funcţie &e"ere0"!orii
3i0"era!i#e carac!erul lor
8 adică
terenele
acele pot 'i6 &năuntrul cărora tre0uie &ndeplinit un anuit
terene
act de procedură
3"ro8ii!i#e &ila!oriiB, adică acele terene &năuntrul cărora leea interice să se e'ectuee
actul de procedură
4n funcţie &e sancţiunea ce in!er#ine $n caz &e neres"ec!are  terenele procedurale se
clasi'ică &n6
3asolu!e, adică acele terene care &n ca de nerespectare a'ecteaă e'icacitatea sau
validitatea actelor de procedură intervenind decăderea periarea prescripţia dreptului de a cere #i
o0ţine eecutarea silită sau după ca nulitatea=

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
3rela!i#e adică acele terene care &n ca de nerespectare nu a'ecteaă validitatea actelor de
procedură ci atra 7eventual8 nuai sancţiuni disciplinare sau pecuniare pentru cei care sunt vinovaţi
de nerespectarea lor
Du"- &ura!a lor terenele procedurale pot 'i pe ore ile săptă5ni luni #i ani.
Această clasi'icare preintă interes &n ceea ce prive#te odul de calcul al terenelor
procedurale. Indi'erent de odul &n care este sta0ilit terenul care se s'5r#e#te &ntr+o i nelucrătoare se
prelune#te p5nă &n pria i lucrătoare care ureaă
%7. 4n!reru"erea !er0enului "roce&ural
n intervalul cuprins &ntre punctul de plecare #i punctul de &plinire terenele procedurale
cur &n od continuu.
n caurile prevăute de lee terenele procedurale pot 'i &ntrerupte sau suspendate.
Codul de procedură civilă releenteaă &n od epres trei cauri enerale de &ntrerupere a
terenelor procedurale
+ lipsa capacităţiidupă cu ureaă6
de eerciţiu sau capacitatea de eerciţiu restr5nsă
+ &ntreruperea dureaă p5nă c5nd este desenată o persoană care după ca să &l repreinte sau
să &l asiste pe incapa0il=
+ oartea uneia dintre părţi.
+ oartea repreentantului părţii
Leea prevede #i anuite cauri speciale de &ntrerupere aplica0ile nuai &n ipotea anuitor
terene speciale cauri care sunt de strictă interpretare #i aplicare.
<erenul de apel se &ntrerupe prin oartea părţii care are interes să 'acă apel. &n acest ca se
'ace din nou o sinură counicare a otăr5rii la cel din ură doiciliu al părţii pe nuele o#tenirii
'ără să se arate nuele #i calitatea 'iecărui o#tenitor. <erenul de apel va &ncepe să cură din nou de
la data acestei noi counicări. <erenul de apel se &ntrerupe #i prin oartea andatarului căruia i s+a
'ăcut counicarea. &n această situaţie se va 'ace o nouă counicare părţii la doiciliul ei iar terenul
de apel va &ncepe să cură din nou de la această dată. Ast'el dacă oare repreentantul părţii terenul
este &ntrerupt p5nă la data counicării actului de procedură către partea &nsă#i &nsă pentru a ne a'la
&ntr+o ast'el de ipoteă este necesar ca andatarului să i se 'i 'ăcut counicarea ast'el &nc5t terenul
să 'i &nceput să cură iar decesul acestuia să 'i intervenit &năuntrul terenului leal &n ca contrar nu
se poate vor0i de vreo cauă de &ntrerupere c5tă vree terenul nu &ncepuse să cură.
:n alt ca special de &ntrerupere este prevăut de lee &n ipotea terenului de periare.
Ast'el potrivit art. 41( Cproc.civ. periarea se &ntrerupe prin &ndeplinirea unui act de procedură 'ăcut
&n vederea *udecării procesului de către partea care *usti'ică un interes.
%9. Sancţiunile "en!ru neres"ec!area !er0enelor "roce&urale. Dec-&erea. Re"unerea $n
!er0en
Leea prevede ai ulte sancţiuni6 decăderea nulitatea 7&n caul terenelor proi0itive8
periarea prescripţia dreptului de a cere eecutarea silită aenile *udiciare #i despău0irile pentru
partea pre*udiciată.
Dec-&erea poate 'i de'inită ca 'iind acea sancţiune procedurală care constă &n pierderea
dreptului de a &ndeplini un act de procedură dacă nu a 'ost respectat terenul iperativ prevăut de
lee sau sta0ilit de instanţă.
Decăderea intervine nu nuai atunci c5nd leea sta0ile#te un teren 'i pentru &ndeplinirea
unui anuit act de procedură iar partea a lăsat să epire acel teren 'ără a 0ene'icia de el. >u0linie
că decăderea
decăderea vieaă
aceasta eclusiv
tre0uie conduita
invocată neli*entă
#i apoi a părţilor
pronunţată sauinstanţă.
de către a procurorului. Pentru a interveni
-'ectul principal al decăderii
constă &n pierderea dreptului procesual ce nu a 'ost eercitat &n terenul leal sau *udecătoresc
iperativ!.

Re"unerea $n !er0en
Partea care a pierdut un teren procedural poate 'i repusă &n teren nuai dacă dovede#te că
&nt5rierea se datoreaă unor otive teeinic *usti'icate

!
). <ă05rcă Drept procesual civil 2,13 vol. I pa. (9!
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS ;
/UDEC2T2 4N *2Ţ2 PRIEI INST2NŢE

Din de'iniţia dată procesului civil reultă că acesta parcure &n principiu două ari 'ae +
*udecata #i eecutarea silită.
aa *udecăţii poate cuprinde două ari etape6 *udecata &n priă instanţă #i *udecata &n căile de
atac 7*udecata &n apel *udecata &n recurs cu enţiunea că nuai &n 'oarte rare situaţii un proces
parcure *udecata &n toate aceste căi de atac8.
%udecata
'inalieaă &n priă instanţă
prin pronunţarea este*udecătore#ti
otăr5rii declan#ată prin introducerea
oent cererii de
care coincide cu ceare &n *udecată
de&nvestirea #i se
respectivei
instanţe de soluţionarea litiiului.
-tapa scrisă &n care părţile iau reciproc cuno#tinţă de pretenţiile #i apărările lor dar #i de
i*loacele de pro0ă pe care intenţioneaă să le adinistree.
Cercetării procesului care &ncepe la priul teren de *udecată la care părţile sunt leal citate #i
se 'inalieaă la oentul la care *udecătorul se socote#te lăurit #i declară prin &nceiere cercetarea
procesului terinată
-tapa de0aterilor &n 'ond &n care părţile discută &n contradictoriu asupra &pre*urărilor de 'apt
#i a teeiurilor de drept invocate &n cererile lor sau după ca invocate de către instanţă din o'iciu=
-tapa deli0erării #i a pronunţării otăr5rii *udecătore#ti.
/u&eca!a
E!a"a scris-
Această etapă a procedurii de *udecată &n 'aţa priei instanţe are drept scop &ncuno#tinţarea
reciprocă a părţilor despre pretenţiile deduse *udecăţii apărările #i pro0ele pe care acestea &nţele să le
'orulee respectiv să le adinistree &n cadrul *udecăţii.
Pentru realiarea acestui scop leiuitorul a releentat &n detaliu odalităţile &n care părţile
iau cuno#tinţă reciproc de pretenţiile respectiv apărările 'orulate &n procesul civil. Aceste odalităţi
sunt cererea de ceare &n *udecată &nt5pinarea #i dacă este caul cererea reconvenţională.
<otodată leea sta0ile#te procedura de counicare a acestor acte de procedură precu #i odalitatea
&n care părţile #i atunci c5nd este caul ceilalţi participanţi la procesul civil sunt &ncuno#tinţaţi despre
priul teren de *udecată &n scopul participării la *udecată.
-tapa scrisă a *udecăţii &n priă instanţă se des'ă#oară &n &ntreie anterior sta0ilirii priului
teren de *udecată #i 'ără preenţa părţilor &n 'aţa instanţei. Ast'el counicarea cererii de ceare &n
*udecată către p5r5t precu #i a &nt5pinării #i dacă este caul a cererii reconvenţionale către
reclaant se 'ac de către instanţă pe cale adinistrativă #i nuai după ce aceste acte sunt aduse la
cuno#tinţa părţilor are loc sta0ilirea priului teren de *udecată.
Cu"rinsul cererii &e c8e0are $n u&eca!-
Cererea de ceare &n *udecată este actul de procedura prin care partea interesată se adreseaă
instanţei pentru a invoca aplicarea leii la un ca deterinat pun5nd &n i#care acţiunea civilă.
>esiarea instanţei prin cererea de ceare &n *udecată repreintă un eleent constitutiv #i 'oral al
acţiunii-leentele
civile. cererii de ceare &n *udecată sunt sta0ilite de art. 194 C.proc.civ. Ast'el cererea
de ceare &n *udecată tre0uie să cuprindă6
Nuele de 'ailie #i prenuele doiciliul sau re#edinţa părţilor ori pentru persoane *uridice
denuirea #i sediul lor. De aseenea cererea va cuprinde #i codul nueric personal sau după ca
codul unic de &nreistrare ori codul de identi'icare 'iscală nuărul de &natriculare &n eistrul
Coerţului sau de &nscriere &n reistrul persoanelor *uridice #i contul 0ancar ale reclaantului precu
#i ale p5r5tului dacă părţile posedă ori li s+au atri0uit aceste eleente de identi'icare potrivit leii &n
ăsura &n care acestea sunt cunoscute de reclaant. Dacă reclaantul locuie#te &n străinătate va ar5ta
#i doiciliul ales &n o5nia unde ureaă să i se 'acă toate counicările privind procesul Hart. 194
lit. a8 Cproc.civ..
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Dacă o persoană stă &n proces &ntr+o du0lă calitate respectiv &n nue propriu dar #i ca
repreentant al altei persoane va tre0ui să speci'ice &n cererea de ceare &n *udecată că acţioneaă &n
a0ele calităţi.
;0iectul cererii #i valoarea lui după preţuirea reclaantului atunci c5nd acesta este evalua0il
&n 0ani precu #i odul de calcul prin care s+a a*uns la deterinarea acestei valori cu indicarea
&nscrisurilor corespunătoare.
Prin Fo0iect al cererii de ceare &n *udecatăG se &nţelee pretenţia concretă a reclaantului
care poate consta &n plata unei sue de 0ani revendicarea unui 0un anularea sau reoluţiunea unui
contract constatarea eistenţei unui drept o0liarea p5r5tului la a 'ace sau a nu 'ace ceva des'acerea
căsătoriei etc. Articolul 194 lit. c8 C.proc.civ. are &n vedere #i o0iectul aterial al dreptului pretins
re'erindu+se at5t la valoarea acestuia atunci c5nd este evalua0il &n 0ani c5t #i la odul de identi'icare
a io0ilelor.

posi0il ;0iectul cererii

7reclaantul să de
nuceare
solicite &n *udecatăo0liarea
instanţei tre0uie săp5r5tului
'ie licit 7deci
la cevasă nu
ce vină &n con'lict
nu s+ar cu leea8
putea realia de
eeplu la predarea unui 0un individual deterinat care a pierit8 #i deterinat sau deterina0il 7&n
'aţa instanţei se reolvă o ne&nţeleere concretă iar nu o pro0leă de principiu= spre eeplu nu s+ar
putea cere instanţei să constate că reclaantul nu are niciun 'el de datorie 'aţă de p5r5t8.
;0iectul cererii de ceare &n *udecată preintă interes practic din ai ulte puncte de vedere6
+ ieaă liitele *udecăţii instanţa 'iind o0liată să otărască nuai asupra celor ce 'oreaă
o0iectul pricinii supuse *udecăţii Hart. 9 alin. 728 art. 22 alin. 7$8 #i art. 39( alin. 718 Cproc.civ.=
+ Poate deterina copetenţa enerală aterială sau teritorială=
+ Poate atrae o anuită constituire a instanţei 7de eeplu participarea asistenţilor *udiciari &n
cererile privind con'lictele de uncă #i de asiurări sociale etc.8= deterină 'iarea taelor *udiciare de
ti0ru=
+ In'luenţeaă adisi0ilitatea sau inadisi0ilitatea unor i*loace de pro0ă= deterină calea de
atac 7de eeplu potrivit art. 4!3 C.proc.civ. pricinile din anuite aterii nu sunt supuse recursului6
cererile privind naviaţia civilă #i activitatea
n cuprinsul cererii de ceare &n *udecată tre0uie să se indice #i instanţa căreia aceasta i se
adreseaă=
Proce&uri "realaile sesiz-rii ins!anţei
Potrivit art. 193 alin. 728 Cproc.civ. ne&ndeplinirea procedurii preala0ile nu poate 'i invocată
dec5t de către p5r5t prin &nt5pinare su0 sancţiunea decăderii desiur a'ară de caul &n care o noră
specială ar dispune alt'el.
Ti0rarea cererii &e c8e0are $n u&eca!-
n ceea ce prive#te ti0rarea cererii de ceare &n *udecată art. 19( tea I C. Proc. civ. dispune
că &n caul &n care cererea este supusă ti0rării dovada acitării taelor datorate se ata#eaă cererii.
<aele *udiciare de ti0ru pentru cererile introduse la instanţele *udecătore#ti sunt sta0ilite &n
principiu de ;.:.. nr. !,2,13 privind taele *udiciare de ti0ru. &n con'oritate cu prevederile
acestui act norativ taele *udiciare de ti0ru se sta0ilesc &n od di'erenţiat după cu o0iectul
cererii este sau nu evalua0il &n 0ani cu ecepţiile prevăute de lee. <aele *udiciare de ti0ru se
plătesc anticipat cu ecepţiile prevăute de lee. Dovada acitării taei *udiciare de ti0ru se va ata#a
la cerere &n oriinal &n vederea anulării sale de către *udecător.
Neti0rarea sau ti0rarea insu'icientă atrae anularea cererii de ceare &n *udecată &n
condiţiile leii. Anularea
*iarea "ri0uluinu intervine
!er0en autoat. i 0-surile "en!ru "re6-!irea u&ec-ţii
&e u&eca!-
-tapa scrisă a *udecăţii se des'ă#oară &n &ntreie anterior sta0ilirii priului teren de
*udecată. Ast'el counicarea cererii de ceare &n *udecată către p5r5t precu #i counicarea
&nt5pinării #i dacă este caul a cererii reconvenţionale către reclaant se 'ac de către instanţă pe
cale adinistrativă #i nuai după ce aceste acte sunt aduse la cuno#tinţa părţilor are loc sta0ili rea
priului teren de *udecată.
n acest sens art. 2,1 C.proc.civ. prevede că de &ndată ce constată că sunt &ndeplinite condiţiile
prevăute de lee pentru cererea de ceare &n *udecată *udecătorul dispune prin reoluţie
counicarea acesteia către p5r5t pun5ndu+i+se &n vedere că are o0liaţia de a depune &nt5pinare su0

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
sancţiunea prevăută de lee care va 'i indicată epres &n teren de 2" de ile de la counicarea
cererii de ceare &n *udecată &n condiţiile art. 1$" C.proc.civ.
nt5pinarea depusă de p5r5t se counică de &ndată reclaantului tot pe cale adinistrativă
de către instanţă.
-ste instituită #i o0liaţia reclaantului de a răspunde la &nt5pinarea p5r5tului acest răspuns
tre0uind să 'ie depus &n teren de 1, ile de la counicarea &nt5pinării. ăspunsul la &nt5pinare nu
se counică p5r5tul 'iind ţinut să ia cuno#tinţă de acesta de la dosarul cauei.
n teren de 3 ile de la data depunerii răspunsului la &nt5pinare *udecătorul 'ieaă prin
reoluţie priul teren de *udecată care va 'i de cel ult $, de ile de la data reoluţiei.
n caul &n care p5r5tul nu a depus &nt5pinare sau după ca reclaantul nu a counicat
răspuns la &nt5pinare &n terenele enţionate anterior la data epirării terenului corespunător
*udecătorul 'ieaă prin reoluţie priul teren de *udecată care va 'i de cel ult $, de ile de la
data reoluţiei.
;dată cu 'iarea terenului de *udecată *udecătorul dispune #i citarea părţilor. >u0 acest
aspect enţionă că ureaă a 'i citate a0ele părţi reultă ca reulă enerală că nu se ai poate
acorda teren &n cuno#tinţă reclaantului la priirea cererii de ceare &n *udecată ciar dacă
aceasta este depusă personal sau prin andatar. &n plus &ntruc5t etapa scrisă se des'ă#oară &n &ntreie
anterior 'iării terenului de *udecată terenul pentru &n5narea.
4n!50"inarea
Int5pinarea este actul de procedură prin care p5r5tul se apără &n 'apt #i &n drept 'aţă de
cererea de ceare &n *udecată.
Păstrarea unui ecili0ru #i a unei ealităţi procesuale ipune ca după cu reclaantul &#i
'oruleaă &n scris pretenţiile #i &#i devăluie i*loacele de pro0ă pe care le va 'olosi &n susţinerea
a'iraţiilor sale tot ast'el #i p5r5tul &nainte de a se trece la cercetarea *udecătorească să arate &n scris
apărările sale precu #i pro0ele pe care acestea se spri*ină. <ocai de aceea &n sisteul nostru
procesual &nt5pinarea este o0liatorie. Prin urare la *udecata &n priă instanţă 7ca de alt'el #i la
*udecata &n apel #i &n căile etraordinare de atac6 recurs reviuire contestaţie &n anulare precu #i &n
contestaţia la eecutare8 &nt5pinarea este o0liatorie. Nuai &n caurile epres prevăute de lee
&nt5pinarea are caracter 'acultativ de eeplu &n cererile de ordonanţă pre#edinţială.
C.proc.civ. prevede care sunt eleentele pe care tre0uie să le cuprindă &nt5pinarea după cu
ureaă6
+ nuele de 'ailie #i prenuele codul nueric personal doiciliul sau re#edinţa p5r5tului
ori pentru persoanele *uridice denuirea #i sediul precu #i după ca codul unic de &nreistrare sau
codul de identi'icare 'iscală nuărul de &natriculare &n reistrul coerţului ori de &nscriere &n
reistrul persoanelor *uridice #i contul 0ancar dacă reclaantul nu le+a enţionat de*a &n cererea de
ceare &n *udecată
Atunci c5nd p5r5tul locuie#te &n străinătate acesta tre0uie să indice #i doiciliul ales &n
o5nia unde i se vor 'ace toate counicările actelor de procedură.
-cepţiile procesuale pe care p5r5tul le invocă 'aţă de cererea reclaantului. Jor 'i arătate at5t
ecepţiile de procedură c5t #i ecepţiile de 'ond pe care p5r5tul &nţelee să le invoce cu ar 'i
ecepţia de neti0rare sau de insu'icientă ti0rare ecepţia de necopetenţă ecepţia lipsei
procedurii preala0ile o0liatorii ecepţia lipsei doveii calităţii de repreentant.
A#adar &ntapinarea va cuprinde #i apărările de 'ond pentru 'iecare capăt de cerere at5t apărări
&n 'apt Doveile
c5t #i &n drept.
cu care paratul se apără &potriva 'iecărui capăt din cerere. &n ceea ce prive#te
i*loacele de pro0ă dacă se solicită dovada prin &nscrisuri la &nt5pinare vor 'i aneate copii ale
acestora.
<re0uie preciat că ne'orularea &nt5pinării de către p5r5t nu ecivaleaă cu o recunoa#tere a
pretenţiilor deduse *udecăţii prin cererea de ceare &n *udecată
Cererea recon#enţional-
n procesul civil p5r5tul poate să nu se ulţuească cu o poiţie de'ensivă 'aţă de cererea
reclaantului ci poate să adopte o poiţie o'ensivă 'orul5nd pretenţii proprii &potriva
reclaantului.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Actul de procedură prin care p5r5tul 'oruleaă pretenţii proprii 'aţă de reclaant poartă
denuirea de cerere reconvenţională. De cele ai ulte ori o0iectul cererii reconvenţionale nu ar
putea 'i invocat nuai prin &nt5pinare #i concluii deoarece cererea reconvenţională se deose0e#te
de o siplă apărare. Prin apărare p5r5tul se ulţue#te să co0ată a'iraţiile reclaantului
urărind doar respinerea cererii de ceare &n *udecată 7sau aditerea nuai &n parte a acesteia8.
Dipotrivă prin cererea reconvenţională care are natura *uridică a unei adevărate ceări &n *udecată
p5r5tul poate să pretindă de reulă tot ceea ce ar putea solicita #i printr+o cerere de ceare &n
*udecată 'orulată pe cale principală.
Cererea reconvenţională poate avea #i un caracter su0sidiar 'aţă de cererea principală p5r5tul
solicit5nd aditerea cererii reconvenţionale nuai &n ipotea &n care ar 'i adisă #i cererea principală.
-surile asi6ur-!orii
)ăsurile asiurătorii sunt i*loace procesuale al căror scop este indisponi0iliarea #i
conservarea 0unurilor
pentru a se evita urări0ile
deradarea sau ale de0itorului
dispariţia saucaul
lor 7&n alte 0unuri care reale8
acţiunilor 'oreaă
ori o0iectul
după caprocesului
diinuarea
activului patrionial al de0itorului 7&n caul acţiunilor personale8. )ăsurile asiurătorii nu sunt ăsuri
de eecutare silită ci i*loace procesuale care intra &n conţinutul acţiunii civile #i care au ca scop doar
asiurarea părţii prin indisponi0ilarea 0unurilor urări0ile ale de0itorului sau a celor ce 'oreaă
o0iectul litiiului
Sec8es!rul asi6ur-!or
>ecestrul asiurător este ăsura asiurătorie care constă &n indisponi0iliarea 0unurilor
o0ile sau#i io0ile urări0ile ale de0itorului a'late &n posesia acestuia sau a unui terţ &n scopul
valori'icării lor &n oentul &n care creditorul unei sue de 0ani va o0ţine un titlu eecutoriu9.
eultă a#adar că această ăsură asiurătorie se poate aplica eclusiv &n caul &n care litiiul
principal are ca o0iect plata unei sue de 0ani.
<re0uie reţinut că o0iectul secestrului asiurător &l pot 'ora eclusiv 0unurile urări0ile
7o0ile sau#i io0ile corporale8 ale de0itorului a'late &n posesia acestuia sau la un terţ. Caracterul
urări0il sau neurări0il al 0unurilor de0itorului se deterină potrivit reulilor sta0ilite &n ateria
urăririi silite o0iliare sau după ca a celei io0iliare.
nscrisul constatator al creanţei nu poate 'i un &nscris care potrivit leii să constituie titlu
eecutoriu deoarece &n acest ca creditorul poate solicita direct declan#area urăririi silite luarea
secestrului asiurător 'iind lipsită de interes.
Cererea de &n'iinţare a secestrului asiurător se soluţioneaă de urenţă &n caera de consiliu
'ără citarea părţilor prin &nceiere care are caracter eecutoriu cu privire la ăsura asiurătorie
dispusă. Pronunţarea poate 'i a5nată cu cel ult 24 de ore iar redactarea &nceierii tre0uie 'ăcută &n
cel ult 4! de ore de la pronunţare. nceierea prin care se soluţioneaă cererea de &n'iinţare a
secestrului asiurător este supusă nuai apelului la instanţa ieraric superioară terenul de apel
'iind de " ile de la counicare Hart. 9"3 alin. 738 tea a ll+a C.proc.civ.. Apelul se *udecă de urenţă #i
cu precădere cu citarea &n teren scurt a părţilor
Pe 0aa &nceierii prin care s+a &ncuviinţat cererea de secestru asiurător care are caracter
eecutoriu ăsura asiurătorie se va aduce la &ndeplinire de către eecutorul *udecătoresc potrivit
reulilor prevăute de Codul de procedură civilă &n aterie de eecutare silită care se aplică &n od
corespunător
Sec8es!rul asi6ur-!or al na#elor ci#ile
n releentarea
secestrul actuală
asiurător asupra su0civile.
navelor art. 9"9+9$!
Aceste Cproc.civ.
prevederi sesunt cuprinse
aplică dispoiţiile
#i &n caul speciale
secestrării privind
ăr'urilor
a'late la 0ordul unei navelor.
Condiţiile enerale prevăute de art. 9"2 C.proc.civ. pentru &n'iinţarea secestrului asiurător
sunt aplica0ile #i &n caul &n care se solicită luarea acestei ăsuri asupra unei nave civile cu
respectarea după ca #i a convenţiilor internaţionale asupra secestrului navelor la care o5nia este
parte.

9
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1"
vol I pa. 3$1
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Creditorul posesorului leiti al conosaentului poate proceda la secestrarea ăr'urilor
repreentate &n conosaent a'late la 0ordul unei nave. Dacă nu se solicită deopotrivă #i secestrarea
navei creditorul va tre0ui să ceară #i descărcarea ăr'ii.
n privinţa procedurii de &n'iinţare a secestrului asiurător asupra navelor civile sunt
releentate ai ulte deroări de la dispoiţiile de drept coun enţionate.
; deroare se re'eră la procedura de *udecată a cererii de secestru asupra navelor civile care
potrivit art. 9$, alin. 728 tea I C.proc.civ. se des'ă#oară cu citarea părţilor.
; a doua deroare are &n vedere terenul de eercitare a apelului &potriva &nceierii de
soluţionare a cererii de secestru asiurător care potrivit art. 9$, alin. 728 tea a ll+a C.proc.civ. cure
de la pronunţare iar nu de la counicare.
; a treia deroare prive#te instanţa copetentă să soluţionee cererea de secestru asupra unei
nave civile. &n acest sens art. 9$1 C.proc.civ. prevede că aceasta este tri0unalul locului unde se a'lă
nava
'ond. indi'erent de instanţa la care a 'ost introdusă sau după ca ureaă a 'i introdusă acţiunea de
Deroare de la reiul de drept coun al procedurii de eecutare a secestrului asiurător
care se re'eră la oranul copetent #i odalitatea de aducere la &ndeplinire a ăsurii asiurătorii.
Ast'el potrivit tetului enţionat eecutarea secestrului asiurător se 'ace prin io0iliarea navei de
către căpitănia portului unde se a'lă aceasta care nu va eli0era docuentele necesare naviaţiei #i nu
va adite plecarea navei din port sau radă. Cu toate acestea după &ncuviinţarea secestrului asiurător
la cererea creditorului care are un privileiu asupra unei nave a unui coproprietar al navei sau ciar a
de0itorului instanţa care a dispus ăsura asiurătorie poate ordona ca nava să &ntreprindă una sau ai
ulte călătorii sta0ilind &n acela#i tip toate ăsurile preventive care după &pre*urări ar 'i necesare
Sec8es!rul u&iciar
>ecestrul *udiciar constă &n indisponi0iliarea 0unurilor ce 'oreaă o0iectul litiiului sau &n
condiţiile leii a altor 0unuri prin &ncredinţarea paei acestora unui adinistrator+secestru dese'iat
potrivit leii.
>ecestrul *udiciar este ăsura asiurătorie ce se aplică &n caul 0unurilor o0ile sau io0ile
care 'oreaă ciar o0iectul litiiului de 'ond &nsă &n caurile #i condiţiile epres prevăute de lee
ea poate 'i dispusă #i asupra unor 0unuri cu privire la care nu eistă un proces. Această ăsură
asiurătorie constă &n &ncredinţarea de către instanţă a paei acestor 0unuri unui adinistrator+
secestru p5nă c5nd procesul va 'i 'inaliat printr+o otăr5re eecutorie.
Instanţa &n circuscripţia căreia se a'lă 0unul va putea &ncuviinţa secestrul *udiciar ciar 'ără
a eista proces asupra6 0unului pe care de0itorul &l o'eră pentru li0erarea sa= 0unului cu privire la care
cel interesat are otive teeinice să se teaă că va 'i sustras distrus ori alterat de posesorul său
actual= 0unurilor o0ile care alcătuiesc aranţia creditorului c5nd acesta &nvedereaă insolva0ilitatea
de0itorului său ori c5nd are otive teeinice de 0ănuială că de0itorul se va sustrae de la eventuala
urărire silită ori să se teaă de sustraeri sau deteriorări. &n aceste cauri su0 sancţiunea des'iinţării
de drept a ăsurii asiurătorii constatată prin &nceiere de'initivă dată 'ără citarea părţilor partea care
a o0ţinut instituirea secestrului *udiciar este o0liată să introducă acţiunea la instanţa copetentă să
iniţiee deersurile pentru constituirea tri0unalului ar0itral sau să solicite punerea &n eecutare a
titlului eecutoriu &ntr+un teren de cel ult 2, de ile de la data &ncuviinţării ăsurii asiurătorii. >+a
arătat că prin instituirea acestei o0liaţii &n sarcina creditorului care a o0ţinut luarea ăsurii
secestrului *udiciar asupra unor 0unuri care nu 'ac o0iectul unui proces s+a urărit liitarea
posi0ilităţilor
scestru. de a0u din partea acestuia care ar &nt5ria &n od neperis introducerea acţiunii de
Cererea de secestru *udiciar se *udecă de urenţă cu citarea părţilor pronunţ5ndu+se o
&nceiere care este supusă nuai apelului &n teren de " ile de la pronunţare la instanţa ieraric
superioară. At5t la soluţionarea cererii de &n'iinţare a secestrului *udiciar c5t #i la *udecarea apelului
pronunţarea poate 'i a5nată cu cel ult 24 de ore iar redactarea &nceieriiotăr5rii asupra apelului
tre0uie 'ăcută &n cel ult 4! de ore de la pronunţare
n ca de aditere a cererii de secestru *udiciar instanţa poate să &l o0lie pe cel care a
solicitat &n'iinţarea ăsurii asiurătorii să depună o cauţiune 'i5nd totodată #i cuantuul acesteia
precu #i terenul de plata.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Adinistratorul+secestru este &ndreptăţit să e'ectuee toate actele de conservare #i de
adinistrare să &ncasee orice venituri #i sue datorate să plătească datorii cu caracter curent precu
#i datorii constatate prin titlu eecutoriu. &n od ecepţional &n caul &n care 0unul a'lat su0 secestru
*udiciar nu poate 'i conservat sau dacă dintr+un alt otiv ăsura &nstrăinării este vădit necesară
adinistratorul+secestru poate să procedee la &nstrăinarea acestuia &nsă nuai cu autoriarea
preala0ilă a instanţei care a dispus aplicarea secestrului #i care l+a nuit.
E!a"ele cerce!-rii "rocesului i a &eza!erii $n fon& a "rocesului
Pria etapă a procesului cea scrisă are a#a cu a arătat scopul de a perite &ncuno#tinţarea
părţilor despre pretenţiile #i apărările lor reciproce precu #i despre pro0ele pe care acestea &nţele să
le adinistree. &nsă soluţionarea unei caue civile nu se poate 'ace eclusiv pe 0aa a'iraţiilor
părţilor ci este necesar ca aceasta să 'ie de0ătută &n 'aţa instanţei &n od contradictoriu cu
respectarea #i a celorlalte principii ale procesului civil.
Bedinţa
re'ieruldede*udecată
#edinţă preia dosarele de la arivă su0 senătură &n reistrul de terene cu cel
puţin două ile &naintea #edinţei de *udecată &n vederea preătirii acesteia. &n acest scop re'ierul
&ndepline#te urătoarele activităţi6
+veri'ică dacă au sosit la instanţă #i s+au ata#at la dosare doveile de &n5nare ori de
counicare a citaţiilor #i a celorlalte acte de procedură precu #i relaţiile #i actele solicitate de
pre#edinte sau de instanţa de *udecată. veri'ică lealitatea &ndepliniri procedurilor de citare sau de
counicare ata#ate la dosar #i in'oreaă pre#edintele copletului de *udecată despre de'icienţele
constatate copleteaă condica de #edinţă &n care se trec dosarele din #edinţa respectivă &n ordinea
&nscrisă &n lista cauelor cu uratoarele enţiuni6 nuărul curent nuele sau denuirea părţilor
nuărul dosarului #i o0iectul cauei terenul acordat cu indicarea otivului a5nării cauei= &n
caul aanarii pronunţării se va indica data acesteia=
+&ntoce#te lista proceselor ce ureaă a 'i de0ătute la terenul de *udecată. &n acest sens art.
21" alin. 718 C.proc civ. prevede că pentru 'iecare #edinţă de *udecată se va &ntoci o listă cu procesele
ce se de0at &n acea i &n care se vor enţiona #i intervalele orare orientative 'iate pentru striarea
cauelor.
Con&ucerea i "oliţia e&inţei &e u&eca!-
Leea &ncredinţeaă conducerea #edinţei de *udecată pre#edintelui copletului care potrivit
art. 21$ alin. 718 C.proc.civ. descide suspendă #i ridică #edinţa. Ceilalţi e0ri ai copletului nu
pot interveni direct &n de0ateri ci nuai prin interediul pre#edintelui copletului. De aseenea
părţile pot pune &ntre0ări celorlalţi participanţi la proces nuai prin i*locirea pre#edintelui care poate
&nsă &ncuviinţa ca ace#tia să pună &ntre0ările direct. &n acest ca pre#edintele sta0ile#te #i ordinea &n
care se pun &ntre0ările1,.
Pre#edintele copletului de *udecată eercită poliţia #edinţei put5nd lua ăsuri pentru
păstrarea ordinii #i a 0unei+cuviinţe precu #i a solenităţii #edinţei de *udecată.
2c!i#i!a!ea in !i0"ul e&inţei &e u&eca!-
re'ierul va 'i preent &n sala de #edinţă cu o *uătate de oră &nainte de &nceperea #edinţei de
*udecată pentru a pune la dispoiţie dosarele spre consultare= acesta se &nri*e#te totodată de ata#area
la dosare a ultielor acte de procedură sau a corespondenţei sosite la reistratură. re'ierul de #edinţă
anunţă pu0licului din sală intrarea *udecătorilor. Desciderea de0aterilor se 'ace ast'el cu a arătat
de pre#edintele copletului.
Ladacă
*udecată &nceputul
aceste#edinţei
cereri nupărţile pot de0ateri.
provoacă cere instanţei a5narea
:reaă cauelor
ca apoi carecare
procesele nu sunt &n stare
nu s+au de la
a5nat
&nceputul #edinţei #i care sunt considerate &n stare de *udecată să 'ie de0ătute &n ordinea de pe lista de
#edinţă. La cererea părţii interesate pentru otive teeinice *udecătorul poate sci0a ordinea de pe
listă.
De0aterea 'iecărui proces &ncepe cu apelul părţilor 'ăcut de re'ierul de #edinţă. După
striarea cauei #i apelul părţilor re'ierul de #edinţă 'ace oral re'eratul cauei preent5nd pe scurt

1,
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol I pa.
3("
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
o0iectul pricinii #i stadiul &n care se a'lă *udecata acesteia counica odul &n care s+a &ndeplinit
procedura de citare a persoanelor ceate la proces
Pre#edintele copletului va veri'ica personal procedura de citare #i c5nd este caul dacă s+au
respectat dispoiţiile leale privitoare la taele *udiciare de ti0ru. De aseenea instanţa veri'ică
identitatea părţilor iar dacă ele sunt repreentate ori asistate veri'ică #i &puternicirea sau calitatea
celor care le repreintă ori le asistă 7art. 219 C.proc.civ.8 &n 'uncţie de situaţia concretă din 'iecare
dosar instanţa va proceda după ca. %udecata cauei are loc dacă părţile sunt preente iar procedura
de citare a 'ost &ndeplinită leal 7preenţa părţii &n instanţă acoperă viciul procedurii de citare dar
partea neleal citată va putea cere a5narea8. Cu ecepţia caurilor &n care leea prevede alt'el
*udecata poate avea loc #i atunci c5nd se preintă o sinură parte dacă partea adversă a 'ost leal
citată de0aterile ur5nd a se 'ace pe 0aa lucrărilor a'late la dosar #i a susţinerilor părţii preente
instanţa eain5nd #i ecepţiile #i apărările 'orulate de partea care lipse#te.

văută Concluiile pe 'ond

de 'iecare parte. C5ndrepreintă
considerăsintea &ntreii
că au 'ost des'ă#urări
lăurite toate dea procesului ast'el de
'apt #i teeiurile cudrept
esteale
ea
cauei pre#edintele va declara de0aterile &ncise.
Pri0ul !er0en &e u&eca!-
La acest teren de *udecată leea perite e'ectuarea unor acte de procedură destinate
&ntreului cadrul iniţial al procesului #i de a suplini anuite lipsuri senalate p5nă la această dată.
Nee'ectuarea acestor acte la priul teren de *udecată atrae de reulă sancţiunea decăderii din
dreptul de a le ai putea &ndeplini leea nu ai acordă reclaantului posi0ilitatea ca la priul teren
de *udecată să solicite #i acordarea unui teren &n vederea odi'icării cererii de ceare &n *udecată #i
a propunerii de pro0e noi.
4nc8eierile &e e&inţ-
re'ierul care participă la #edinţă are o0liaţia să ia note &n leătură cu des'ă#urarea procesului
care vor 'i viate de către pre#edinte iar părţile pot cere citirea notelor #i dacă este caul corectarea
lor. Notele re'ierului pot 'i contestate cel ai t5riu la terenul urător &n ca de contestare de către
participanţii la proces a notelor re'ierului acestea vor 'i veri'icate #i eventual copletate ori
recti'icate pe 0aa &nreistrărilor din #edinţa de *udecată.
Articolul 233 Cproc.civ. releenteaă eplicit cuprinsul &nceierii de #edinţă. Ast'el
&nceierea de #edinţă va cuprinde urătoarele6
denuirea instanţei #i nuărul dosarului=
data #edinţei de *udecată=
nuele de 'ailie prenuele #i calitatea e0rilor copletului de *udecată precu #i nuele
de 'ailie #i prenuele re'ierului=
E!a"a cerce!-rii "rocesului
%udecata procesului &n priă instanţă se des'ă#oară &n două ari etape6 etapa cercetării
procesului #i etapa de0aterilor &n 'ond.
n cadrul cercetării *udecătore#ti instanţa6
+va reolva ecepţiile ce se invocă ori pe care le poate ridica din o'iciu=
+va eaina cererile de intervenţie 'orulate de părţi sau de terţe persoane &n condiţiile leii=
+va eaina 'iecare pretenţie #i apărare &n parte pe 0aa cererii de ceare &n *udecată a
&nt5pinării a răspunsului la &nt5pinare #i a eplicaţiilor părţilor dacă este caul=
+va constata care dintre pretenţii sunt recunoscute #i care sunt contestate=
+la constatarea
ori pentru cerere va dispune &n condiţiile
unei situaţii de 'aptleii ăsuri
in caul asiurătorii
&n care ăsurinupentru
aceste ăsuri au 'ostasiurarea doveilor
luate &n tot sau &n
parte potrivit art. 2,3=
+va lua act de renunţarea reclaantului de aciesarea p5r5tului sau de tranacţia părţilor=
+va &ncuviinţa pro0ele solicitate de părţi pe care le ăse#te concludente precu #i pe cele pe
care din o'iciu le consideră necesare pentru *udecarea procesului #i le va adinistra &n condiţiile leii=
+va decide &n leătură cu orice alte cereri care se pot 'orula la priul teren de *udecată la
care părţile sunt leal citate=
+va dispune ca părţile să preinte dovada e'ectuării veri'icărilor &n reistrele de evidenţă ori
pu0licitate prevăute de Codul civil sau de lei speciale=

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+va &ndeplini orice alt act de procedură necesar soluţionării cauei inclusiv veri'icări &n
reistrele prevăute de lei speciale.
Articolul 23! alin. 718 tea a ll+a C.proc.civ. sta0ile#te ca durata cercetării procesului ast'el
estiată să 'ie consenată &n &nceiere. Potrivit dispoiţiilor art. 244 alin. 718 C.proc.civ. &n oentul
&n care *udecătorul apreciaă că este lăurit prin &nceiere declară cercetarea procesului &nceiată #i
'ieaă teren pentru de0aterea 'ondului &n #edinţă pu0lică.
Prin aceea#i &nceiere prin care declară &nciderea cercetării procesului *udecătorul va sta0ili #i
terenul pentru de0aterile 'ondului care ureaă a se des'ă#ura &n #edinţă pu0lică cu ecepţia
caului &n care părţile sunt de acord ca de0aterile &n 'ond să uree &n caera de consiliu &n aceea#i
i sau la un alt teren.
Ece"ţiile "rocesuale
Definiţia, na!ura uri&ica i carac!eris!icile ece"ţiilor "rocesuale
Printre ecepţiilor
eleentarea 'orele concrete ce este
procesuale alcătuiesc
cuprinsăacţiunea civilă C.proc.civ.
&n art. 24"+24! se a'lă #i ecepţiile procesuale
Articolul 24" Cproc.civ. de'ine#te ecepţia procesuală ca 'iind Fi*locul prin care &n condiţiile
leii partea interesată procurorul sau instanţa invocă 'ără să pună &n discuţie 'ondul dreptului
nereularităţi procedurale privitoare la copunerea copletului sau constituirea instanţei copetenţa
instanţei ori la procedura de *udecată sau lipsuri re'eritoare la dreptul la acţiune urărind după ca
declinarea copetenţei a5narea *udecăţii re'acerea unor acte ori anularea respinerea sau periarea
cererii@11.
Proele
Noţiunea de Fpro0ăG este utiliată ca i*loc de pro0ă.
Prin o0iectul pro0ei &nţelee 'aptele *uridice lato sensu din care ivorăsc drepturile #i
o0liaţiile cu privire la care părţile se a'lă &n litiiu. aptele sta0ilit e &n aterialitatea lor &n instanţa
penală nu ai pot 'ora o0iect de pro0ă &n instanţa civilă nici pentru con'irarea lor care ar 'i
inutilă dar nici pentru in'irarea lor. Dacă leea nu dispune epres alt'el cel care 'ace o susţinere &n
cursul procesului tre0uie să o dovedească. A#adar sarcina pro0ei revine celui care 'ace o a'iraţie &n
'aţa instanţei. ntr+un proces o0i#nuit &n principiu sarcina pro0ei se &parte &ntre reclaant #i p5r5t
put5ndu+se a'ira că partea care pretinde un 'apt nou contrar poiţiei do05ndite de adversar tre0uie să
&l dovedească.
2&0inis!rarea "roelor
Propunerea pro0elor se 'ace &n 'aa iniţială a procesului reclaantul tre0uie să arate &n cererea
de ceare &n *udecată doveile pe care se spri*ină 'iecare capăt de cerere Hart. 194 lit. e8 C.proc.civ.
iar p5r5tul &n &nt5pinare tre0uie să indice doveile cu care se apără &potriva 'iecărui capăt de
cerere. >ancţiunea nerespectării terenelor sta0ilite de lee pentru indicarea pro0elor &n procesul civil
constă &n decăderea părţilor din dreptul de a propune pro0ele cu care tind să &#i dovedească pretenţiile
#i apărările lor cu consecinţa că doveile care nu au 'ost propuse &n condiţiile leii nu vor ai putea 'i
cerute #i &ncuviinţate &n cursul procesului.
Cu privire la adinistrarea propriu+isă a pro0elor dispoiţiile art. 1$ C.proc.civ. consacră
principiul nei*locirii dispun5nd că pro0ele se adinistreaă de către instanţa care *udecă procesul cu
ecepţia caurilor &n care leea sta0ile#te alt'el.
Atunci c5nd este posi0il pro0ele se vor adinistra ciar &n #edinţa &n care ele au 'ost
&ncuviinţate iar pentru pro0ele pentru care nu este posi0ilă adinistrarea &n aceea#i #edinţă de
*udecată
e'ectuareaseepertielor
va 'ia teren instanţa
aducerea lu5nd #i aăsurile
&nscrisurilor oricăror ce
altesei*loace
ipun depentru
pro0ăpreentarea artorilor
Proa "rin $nscrisuri
Articolul 2$" C.proc.civ. de'ine#te &nscrisul ca 'iind orice scriere sau altă consenare care
cuprinde date despre un act sau 'apt *uridic indi'erent de suportul ei aterial ori de odalitatea de
conservare #i stocare.
nscrisul pe suport in'oratic este adis ca pro0ă &n acelea#i condiţii ca &nscrisul pe suport de
5rtie dacă &ndepline#te condiţiile prevăute de lee. nscrisurile 'ăcute &n 'oră electronică sunt
11
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol I pa.
392
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
supuse dispoiţiilor leii speciale respectiv Leea nr. 4""2,,1 privind senătura electronică
repu0licată.
4nscrisurile au!en!ice
nscrisul autentic ca 'iind &nscrisul &ntocit sau după ca priit #i autenti'icat de o autoritate
pu0lică de notarul pu0lic sau de către o altă persoană &nvestită de stat cu autoritate pu0lică &n 'ora #i
condiţiile sta0ilite de lee. -ste de aseenea autentic orice alt &nscris eis de către o autoritate
pu0lică #i căruia leea &i con'eră acest caracter
Din aceste dispoiţii leale reultă că pentru a 'i autentic un &nscris tre0uie să &ntrunească
urătoarele condiţii6
+ să 'ie &ntocit de sau după ca priit #i autenti'icat de o autoritate pu0lică de notarul pu0lic
sau de către o altă persoană &nvestită de stat cu autoritate pu0lică=
+aentul instruentator al actului să 'ie copetent din punct de vedere aterial #i teritorial=
4nscrisurile
nscrisul caresu se0n-!ur-
poartă senătura "ri#a!-
părţilor indi'erent de suportul său aterial.
A#adar &nscrisurile su0 senătură privată sunt acele &nscrisuri &ntocite de părţi 'ără
intervenţia vreunui oran al statului senate de părţile sau de partea de la care eană indi'erent de
suportul lor aterial. &ntruc5t tetul de lee nu ipune nicio condiţie &n acest sens conţinutul
&nscrisului poate 'i redactat pe orice suport aterial su0 orice 'oră 7anuscrisă dactilora'iată
ipriată electronică8 &n li0a ro5nă sau &n orice li0ă ori &ntr+un li0a* convenţional al părţilor.
Re6is!rele "rofesioni!ilor
>unt acele docuente &n care sunt consenate operaţiunile cu caracter patrionial re'eritoare
la activitatea pro'esioni#tilor &n scopul ţinerii evidenţei acestei activităţi. eistrele pro'esioni#tilor au
#i o 'uncţie pro0atorie alături de 'uncţiile de cunoa#tere evidenţă #i control ale activităţii acestora.
eistrele pe care pro'esioni#tii sunt o0liaţi să le ţină pentru evidenţa activităţii lor sunt prevăute de
leea specială.
4nscrisurile $n for0- elec!ronic-
Distinct de &nscrisurile pe suport in'oratic art. 2$( C.proc.civ. recunoa#te puterea pro0atorie a
&nscrisurilor &n 'oră electronică 'ăc5nd totodată triitere la dispoiţiile leii speciale &n ceea ce
prive#te reiul lor *uridic.
2&0inis!rarea "roei "rin $nscrisuri
Dacă prin lee nu se dispune alt'el 'iecare parte are dreptul să depună &nscrisurile de care
&nţelee să se 'olosească &n copie certi'icată pentru con'oritate.
Depunerea &nscrisurilor se 'ace de către reclaant odată cu cererea de ceare &n *udecată. &n
acest sens potrivit art. 194 lit. e8 raportat la art. 1", #i art. 149 alin. 718 C. proc.civ. la cererea de
ceare &n *udecată tre0uie alăturate copii certi'icate pentru con'oritate cu oriinalul de pe
&nscrisurile de care reclaantul &nţelee să se 'olosească &n proces &n at5tea eeplare c5te sunt
necesare pentru counicare.
Aceea#i o0liaţie o are #i p5r5tul care tre0uie să alăture la &nt5pinare copii de pe &nscrisurile
cu care &nţelee să se apere &potriva pretenţiilor reclaantului &n at5tea eeplare c5ţi reclaanţi
sunt plus un eeplar pentru instanţă.
Proce&ura #erific-rii $nscrisurilor
Procedura veri'icării &nscrisurilor este releentată de art. 3,1+3,3 C.proc.civ. Această
procedură intervine &n caul &n care se contestă un &nscris su0 senătură privată de către partea căreia i
se opune#i&nscrisul
precu respectiv
atunci c5nd &n sensul
o#tenitorii ori că
alţiaceasta tăăduie#te
succesori scrierea
&n drepturi sau de
ai aceluia după ca se
la care senătura
pretinde sa
că ar
eana &nscrisul declară că nu cunosc scrisul sau senătura autorului lor.
>e adite că procedura veri'icării &nscrisurilor vieaă nu nuai situaţia &n care reclaantul &#i
spri*ină pretenţiile pe un &nscris ce eană de la p5r5t sau c5nd p5r5tul opune reclaantului un &nscris
care provine de la acesta din ură ci #i situaţia &n care &nscrisul eană de la un terţ.
2&0isiili!a!ea "roei cu 0ar!ori "rin &eclaraţiile 0ar!orilorB
n ceea ce prive#te adisi0ilitatea acestei pro0e tre0uie distins &ntre dovedirea 'aptelor *uridice
stricto sensu #i dovedirea actelor *uridice.
n privinţa adisi0ilităţii pro0ării actelor *uridice prin declaraţiile artorilor dispoiţiile
cuprinse &n art. 3,9 alin. 728 tea I #i alin. 7"8 C.proc.civ. prevăd două reuli restrictive6
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ Interdicţia de a dovedi cu artori actele *uridice cu o valoare ai are de 2", lei=
+ Interdicţia de a dovedi cu artori &potriva sau peste cuprinsul unui &nscris.
Nu se poate 'ace dovada cu artori &potriva unui &nscris deci pro0a cu artori nu este
adisă pentru a se sta0ili că &nscrisul ar cuprinde claue sau enţiuni ineacte. Nu se poate dovedi cu
artori peste cuprinsul unui &nscris adică pro0a cu artori este inadisi0ilă pentru a se sta0ili 'aptul
că părţile au adus ver0al odi'icări actului *uridic constatat prin &nscrisul respectiv indi'erent de
oentul &n care se pretinde că ar 'i intervenit acestea.
2&0inis!rarea "roei cu 0ar!ori
Pro"unerea 0ar!orilor
Propunerea artorilor se 'ace potrivit reulilor enerale deci reclaantul va arăta artorii in
cererea de ceare &n *udecată iar p5r5tul &n &nt5pinare su0 sancţiunea decăderii din pro0ă cu
ecepţia caurilor prevăute de art. 2"4 alin. 728 C.proc civ

'iecăruiPropunerea artorilor
artor precu se 'ace
#i adresa 7loculnoinal adică sea 'ivacitat8.
unde ureaă indicaDenuele de 'ailie
aseenea in caulprenuele
in care partea
cunoa#te aseenea date de contact ale artorului vor 'i indicate #i adresa electronică sau alte
coordonate precu nuărul de tele'on nuărul de 'a sau altele aseenea. Dacă pro0a cu artori a
'ost &ncuviinţată &n cursul *udecăţii &n condiţiile art. 2"4 an. 728 C.proc.civ. partea este o0liată su0
sancţiunea decăderii din dreptul de a adistra pro0a &ncuviinţată să depună lista artorilor &n
teren de " ile de la &ncuviinţare iar dovada contrară tre0uie cerută su0 sancţiunea decăderii &n
aceea#i #edinţa dacă aandoua părţile sunt de 'aţă iar &n caul &n care a lipsit la &ncuviinţarea doveii
partea adversa este o0liată să ceară pro0a contrară la #edinţa urătoare iar &n ca de ipiedicare la
priul teren c5nd se &n'ăţi#eaă12.
Partea adversă are dreptul să &#i &nsu#ească artorul la care renunţă partea care l+a propus iar
instanţa poate dispune din o'iciu audierea unui artor ciar dacă a0ele părţi au renunţat la el.
Persoanele care "o! fi ascul!a!e ca 0ar!ori
n principiu orice persoană care are cuno#tinţă despre 'aptele cauei poate 'i ascultată ca
artor &n procesul civil. Leea nu pune o condiţie de v5rstă dar prevede că la aprecierea depoiţiei
inorului su0 14 ani ca #i la aceea a persoanelor care sunt lipsite de discernă5nt &n oentul
audierii 'ără a 'i puse su0 interdicţie instanţa va ţine seaa de situaţia specială a artorului.Articolul
31" alin. 718 pct. 1+" C. proc.civ. dispune că nu pot 'i ascultaţi ca artori6 rudele #i a'inii p5nă la radul
al treilea inclusiv. &nsă potrivit art. 31$ C.proc.civ. &n procesele privitoare la 'iliaţie divorţ #i alte
raporturi de 'ailie se vor putea asculta rudele #i a'inii p5nă la radul trei inclusiv cu ecepţia
descendenţilor= soţul 'ostul soţ loodnicul ori concu0inul=
Cei a'laţi &n du#ănie sau &n leături de interese cu vreuna dintre părţi. &n acest ca ca de alt'el
#i &n celelalte două cauri anterioare nora *uridică are un caracter de ordine privată ast'el &nc5t
părţile pot conveni epres ori tacit ca #i aceste persoane să 'ie ascultate ca artori Hart. 31" alin. 728
C.proc.civ.=
+interi#ii *udecătore#ti=
+cei condanaţi pentru ărturie incinoasă.
n privinţa ultielor două cateorii precu #i cea a descendenţilor interdicţia este a0solută.
-istă unele cateorii de persoane care sunt scutite de a 'i artori deci care au dreptul să re'ue de a
'ace depoiţia 7art. 31( Cprociv.86
Cei ţinuţi de secretul de serviciu sau de secretul pro'esional cu privire la 'aptele de care au luat
cuno#tinţă &n cadrul
avocaţii notarii serviciului
pu0lici ori *udecătore#ti
eecutorii &n eercitarea ediatorii
pro'esiei loroa#ele
7slu*itorii cultelor edicali
#i asistenţii edicii 'araci#tii
#i orice alţi
pro'esioni#ti cărora leea le ipune să păstree secretul de serviciu sau secretul pro'esional ciar #i
după &ncetarea activităţii lor8.
Prezen!area i ascul!area 0ar!orilor
Ascultarea artorilor se 'ace &n instanţă &n #edinţa de *udecată &n caera de consiliu sau la
locul unde se a'lă cu citarea părţilor dacă din cauă de 0oală sau altă &piedicare ravă ace#tia nu pot
veni &n instanţă. Dacă artorul locuie#te &ntr+o altă localitate se poate apela la o coisie roatorie.
12
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol I pa
4$,
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Instanţa audiaă nei*locit artorii neput5nd să ia &n considerare declaraţiile date &n scris &n a'ara
instanţei cu ar 'i depoiţia de artor luată &ntr+o altă pricină. )artorul poate cere să i se plătească
toate celtuielile de transport caare #i asă dacă este din altă localitate precu #i să 'ie despău0it
pentru acoperirea veniturilor pe care le+ar 'i o0ţinut dacă #i+ar 'i eercitat pro'esia pe durata lipsei de la
locul de uncă prile*uită de cearea sa &n vederea ascultării ca artor sta0ilite &n raport cu starea
sau pro'esia pe care o eercită precu #i cu tipul e'ectiv pierdut. Aceste drepturi 0ăne#ti ale
artorului se asiură de partea care l+a propus #i se sta0ilesc la cererea artorului de către instanţă
prin &nceiere eecutorie.
2&0isiili!a!ea e"er!izei
Potrivit art. 33, alin. 718 #i art. 331 alin. 728 C.proc.civ. atunci c5nd pentru lăurirea unor
&pre*urări de 'apt instanţa consideră necesar să cunoască părerea unor speciali#ti va nui la cererea
părţilor sau din o'iciu unul sau trei eperţi sta0ilind prin &nceiere o0iectivele asupra cărora ace#tia
ureaă
să dispunăsăe'ectuarea
se pronunţe #i terenul
unei epertie &n
oricare tre0uie
de c5te să senevoie
ori este e'ectuee epertia.unor
de lăurirea eultă că instanţa
&pre*urări poate
de 'apt ce
necesită anuite cuno#tinţe de specialitate.
2&0inis!rarea e"er!izei
Propunerea epertiei se 'ace de către părţi prin cererea de ceare &n *udecată #i respectiv
&nt5pinare cu ecepţia situaţiilor sta0ilite de art. 2"4 alin. 728 C.proc.civ. c5nd epertia poate 'i
solicitată #i &n cursul *udecăţii. Propun5nd e'ectuarea unei epertie partea tre0uie să arate #i
&pre*urările de 'apt a căror lăurire necesită cuno#tinţe de specialitate adică o0iectul epertiei
pentru a se putea discuta pertinenţa #i concludenţa pro0ei solicitate
-pertia se poate e'ectua &n două oduri6
+&n instanţă dacă &pre*urarea asupra căreia ureaă să se pronunţe epertul este siplă #i
acesta &#i poate epria &ndată părerea situaţie &n care epertul va 'i ascultat &n #edinţă iar declaraţiile
sale se vor consena &ntr+un proces+ver0al potrivit reulilor aplica0ile declaraţiei de artor 7art. 334
C.proc.civ.8
+&n a'ara instanţei atunci c5nd epertia necesită o lucrare la 'aţa locului sau sunt necesare
eplicaţiile părţilor deci c5nd pentru e'ectuarea ei este nevoie de tip.

-r!urisirea
Definirea, na!ura uri&ic- i felurile 0-r!urisirii
Con'or dispoiţiilor art. 34! alin. 718 C.proc.civ. constituie ărturisire recunoa#terea de către
una dintre părţi din proprie iniţiativă sau &n cadrul procedurii interoatoriului a unui 'apt pe care
partea adversă &#i &nteeiaă pretenţia sau după ca apărarea.
)ărturisirea este siplă atunci c5nd partea ceată la interoatoriu recunoa#te 'ără reerve
sau adaosuri 'aptul pretins de adversar. )ărturisirea cali'icată conţine o recunoa#tere a 'aptului aleat
de partea care a propus interoatoriul &nsă se adauă anuite eleente cu &pre*urări &n leătură
directă cu acest 'apt #i anterioare sau concoitente acestuia care &i sci0ă consecinţele *uridice
'ăc5nd ca &n 'apt răspunsul să 'ie neativ la &ntre0area 'orulată de partea adversă
2&0inis!rarea 0-r!urisirii. In!ero6a!oriul
Articolele 3"1+3"! C.proc.civ. releenteaă nuai odalitatea de o0ţinere a ărturisirii
*udiciare provocate la cererea părţii adverse ori din iniţiativa instanţei prin interediul
interoatoriului. De alt'el declaraţiile spontane ale unei părţi nici nu necesită o releentare epresă
instanţaDacă
ur5nd a lua act de
reclaantul acesteasă#ise
&nţelee a le'olosească
consena&n&n dovedirea
&nceiereapretenţiilor
de #edinţă. sale de interoatoriul
p5r5tului atunci va tre0ui să propună acest i*loc de pro0ă prin cererea de ceare &n *udecată iar &n
acest scop poate solicita citarea p5r5tului persoană 'iică cu enţiunea de a se preenta la
interoatoriu.
)ărturisirea este un act personal #i de aceea este 'iresc ca partea să se preinte personal &n 'aţa
instanţei interoatoriul adres5ndu+se con#tiinţei #i eoriei părţii #i av5nd un caracter de surpriă
Luarea In!ero6a!oriului
Partea care a propus interoatoriul 'oruleaă &n scris interoatoriul #i pe aceea#i 'oaie se
conseneaă #i răspunsurile. n practică se o0i#nuie#te ca &ntre0ările să 'ie trecute &n partea st5nă a
'oii de interoatoriu 'ără a depă#i *uătatea colii de 5rtie iar răspunsurile se trec pe *uătatea din
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
partea dreaptă a colii &n ordinea #i &n dreptul 'iecărei &ntre0ări. -ste recoanda0il să se nuerotee cu
acela#i nuăr at5t &ntre0area c5t #i răspunsul dat la &ntre0area respectivă.
Cel ceat la interoatoriu va 'i &ntre0at de către pre#edinte asupra 'iecărui 'apt &n parte.
Interoatoriul va 'i senat pe 'iecare paină de pre#edinte re'ier de cel care l+a propus precu #i de
partea care a răspuns după ce &n preala0il a citit #i a luat cuno#tinţă de cuprins. &n caul &n care se 'ac
adăuiri #tersături sau sci0ări acestea vor 'i senate &n acela#i od su0 sancţiunea Fde a nu 'i
ţinute &n seaăG. Dacă partea interoată sau cealaltă parte nu voie#te sau nu poate să senee se va
enţiona această &pre*urare &n *osul interoatoriului.
Sus"en&area &e &re"!
>uspendarea de drept a *udecăţii este aceea pe care instanţa de *udecată este o0liată să o
pronunţe ori de c5te ori constată ivirea unuia dintre caurile anue prevăute de lee.
Potrivit art. 412 alin. 718 C.proc.civ. *udecarea cauelor se suspendă de drept6 prin decesul
uneia dintre
interesată cerepărţi p5năpentru
teren la introducerea
introducerea&n&ncauă a o#tenitorilor
*udecată a acestora= &n a'ară de caul c5nd partea
Sus"en&area facul!a!i#-
>uspendarea 'acultativă este lăsată la aprecierea instanţei de *udecată.
Caurile de suspendare 'acultativă sunt prevăute de art. 413 C.proc.civ. &n a'ara caurilor
enuerate &n od epres de acest tet de lee eistă #i alte situaţii releentate de alte dispoiţii
leale cuprinse 'ie &n Codul de procedură civilă 'ie &n alte acte norative speciale &n care suspendarea
*udecăţii este lăsată la aprecierea instanţei.
Peri0area
Leiuitorul a releentat periarea ca sancţiune procedurală care intervine &n caul
nerespectării cerinţei de a eista continuitate &ntre actele de procedură #i constă &n stinerea procesului
&n 'aa &n care acesta se ăse#te 7*udecată sau eecutare silită8 din caua ră5nerii lui &n nelucrare din
vina părţii un anuit tip prevăut de lee.
;rice cerere de ceare &n *udecată contestaţie apel recurs reviuire #i orice altă cerere de
re'orare sau de retractare se periă de drept ciar &potriva incapa0ililor dacă a răas &n nelucrare
din otive iputa0ile părţii tip de $ luni.
<re0uie reţinut că de#i art. 41$ alin. 718 C.proc.civ. se re'eră doar la cererea de ceare &n
*udecată sau de eercitare a unei căi de atac periarea se răs'r5ne nu nuai asupra cererii respective
ci se raporteaă la &ntreaa activitate des'ă#urată &n instanţa sesiată.
Pentru a opera periarea tre0uie &ndeplinite cuulativ trei condiţii care se desprind din
prevederile art. 41$ alin. 718 C.proc.civ. anue6
+&nvestirea instanţei cu o cerere care a declan#at o *udecată &n priă instanţă sau &ntr+o cale de
atac=
+ră5nerea cauei &n nelucrare tip de $ luni=
+lăsarea &n nelucrare să se datoree culpei părţii.
nvestirea instanţei cu o cerere care a declan#at o *udecată &n priă instanţă sau &ntr+o cale de
atac
Principalul e'ect al periării constă &n stinerea procesului &n 'aa &n care se ăse#te &preună
cu toate actele de procedură e'ectuate &n acea instanţă părţile 'iind deci repuse &n situaţia anterioară
introducerii cererii periate.
Periarea opereaă &potriva oricăror persoane 'iice sau *uridice inclusiv &potriva
incapa0ililor.Dacă
&ntrerupe prescripţias+a constatat
etinctivă nu periarea cererii de ceare &n *udecată e'ectul acesteia de a
se ai produce.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

Curs <
/UDEC2T2 4N CAILE DE 2T2C

Secțiunea I Con si&eraţii 6eneral e "ri#in& c-i le &e a!ac

%1. I0"or!anţa c-ilor &e a!ac
)i*loacele procedurale prin care se poate cere #i o0ţine anularea sau re'orarea 7totala sau
parţială8 a unei otăr5ri *udecătore#ti sunt căile de atac. -le apar a#adar ca un reediu contra
eventualelor erori ce se pot strecura &ntr+o otăr5re uneori contra in*ustiţiei dintr+un act *urisdicţional13.
Căileinteresată
care partea de atac repreintă o 'oră
apeleaă la concretă
o anuită cale de
de ani'estare
atac aceastaa acţiunii
devine ocivile iar &n oentul
coponenta in la
a dreptului
acţiune pus &n i#care. Prin interediul căilor de atac se poate contesta 'ie nerespectarea de către
instanţa ce a pronunţat otăr5rea atacată a condiţiilor 'orale &n care tre0uie să ai0ă loc *udecata.
n od noral ar tre0ui să eiste o cale de atac prin care să se re*udece &n 'ond procesul de
către o instanţă superioară 7apelul8. &ntruc5t #i *udecătorii instanţei de apel de#i au ai ultă
eperienţă dec5t cei de la pria instanţă pot coite unele re#eli de *udecată ar ura ca otăr5rea lor
să poată 'i atacată la o altă instanţă ieraric superioară &nsă nuai pentru otivele anue indicate de
lee de reulă otive de nelealitate nu #i de neteeinicie 7recursul8. Pentru anuite &pre*urări ce
nu au 'ost avute &n vedere la pronunţarea otăr5rii 7'ie din caua unei oisiuni a instanţei 'ie din cauă
că s+au ivit ulterior8 tre0uie să se recunoască posi0ilitatea eercitării unor căi de atac care să 'ie
*udecate ciar de către instanţa ce a pronunţat otăr5rea atacată dar nuai &n condiţiile #i pentru
otivele liitativ sta0ilite de lee 7contestaţia &n anulare #i reviuirea8.
%). Clasificarea c-ilor &e a!ac
C-i &e a!ac or&inare i c-i &e a!ac e!raor&inare
Clasi'icarea căilor de atac &n ordinare #i etraordinare este 'ăcută ciar de către leiuitor care
&n art. 4"$ C.proc.civ. pe l5nă enuerarea căilor de atac sta0ile#te că apelul este calea ordinară de
atac iar căile etraordinare de atac sunt recursul contestaţia &n anulare #i reviuirea. ; cale de atac
este ordinară dacă ea poate 'i eercitată de orice parte din proces pentru siplul 'apt că partea
respectivă este neulţuită de otăr5rea pronunţată.
C-i &e a!ac &e refor0are i c-i &e a!ac &e re!rac!are
Această clasi'icare se 'ace &n 'uncţie de instanţa copetentă să soluţionee calea de atac.
Căile de atac de re'orare sunt acelea care se soluţioneaă de o instanţă ieraric superioară
celei care a pronunţat otăr5rea prin interediul lor reali5ndu+se controlul *udiciar. Intră &n această
cateorie apelul #i recursul.
Căile de atac de retractare sunt acele căi care se adreseaă ciar instanţei a cărei otăr5re se
atacă pentru ca &n teeiul otivelor prevăute de lee aceasta să &#i retraă otăr5rea #i să pronunţe
o alta. Au acest caracter contestaţia &n anulare #i reviuirea
C-i &e a!ac &e#olu!i#e i c-i &e a!ac ne&e#olu!i#e
; cale de atac este devolutivă dacă antreneaă o re*udecare &n 'ond a pricinii &n &ntreul ei 'ără
restricţii &n privinţa adinistrării pro0elor. Din econoia releentării căilor de atac &n Codul de
procedură civilă reultă
sunt nedevolutive că nuai
deoarece apelul preintă
nu presupun e'ect devolutiv.
o re*udecare a 'ondului Celelalte
pricinii &ncăi de ce
ceea atacprive#te
prevăute de cod
caracterul
nedevolutiv al acestor căi de atac. <re0uie su0liniat că el se raporteaă la calea de atac propriu+isă iar
nu la re*udecarea pricinii ca e'ect al aditerii căii de atac respective. Ast'el ca urare a casării unei
otăr5ri de reulă are loc o re*udecare a 'ondului &n condiţiile sta0ilite de art. 49! C.proc.civ.=
aditerea unei contestaţii &n anulare duce la anularea otăr5rii atacate #i la re*udecarea 'ondului ori a
recursului sau a otivului de casare ois= aditerea unei cereri de reviuire pentru a*oritatea
otivelor prevăute de art. ",9 C.proc.civ. are ca e'ect o re*udecare a pricinii.
13
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II
pa. "($
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
<re0uie reţinut că &n od ecepţional este posi0il ca nici apelul să nu ai0ă e'ect devolutiv #i
anue atunci c5nd prin eercitarea căii de atac se urăre#te anularea otăr5rii de priă instanţă #i
respinerea ori anularea cererii de ceare &n *udecată ca urare a invocării unei ecepţii sau
triiterea dosarului la instanţa copetentă Hart. 4($ alin. 738 C.proc.civ..
C-i &e a!ac sus"ensi#e &e eecu!are sili!- i c-i &e a!ac nesus"ensi#e &e eecu!are sili!-
Această clasi'icare vieaă nuai otăr5rile suscepti0ile de eecutare silită. Con'or art. 4$!
alin. 7"8 C.proc.civ. terenul de apel suspendă de drept eecutarea otăr5rii de priă instanţă e'ectul
suspensiv 'iind continuat prin introducerea cererii de apel &n teren. Prin ecepţie de la reula
e'ectului suspensiv al terenului de apel #i al apelului eercitat &n teren &n caurile &n care otăr5rea
se 0ucură de eecutare proviorie 7de drept sau *udecătorească8 potrivit art. 44! #i art. 449 C.proc.civ.
apelul nu ai este suspensiv &nsă instanţa de apel poate să &ncuviinţee suspendarea eecutării
proviorii nuai cu plata unei cauţiuni.
n reulă
ecepţional enerală
potrivit art. 4!4căile
alin.etraordinare de #iatac
718 C.proc.civ. sunt nesuspensive
recursul de eecutare
suspendă de drept silită.
eecutarea &n od
silită anue
&n pricinile privitoare la des'iinţarea de construcţii plantaţii sau a oricăror lucrări av5nd o a#eare 'iă
precu #i &n caurile anue prevăute de lee
Contestaţia &n anulare #i reviuirea nu sunt niciodată suspensive de eecutare silită dar instanţa
sesiată cu o contestaţie &n anulare sau o reviuire poate să acorde la cererea părţii interesate
suspendarea eecutării otăr5rii atacate su0 condiţia depunerii unei cauţiuni 7art. ",( #i art. "12
C.proc.civ.8.
%7. Re6uli 6enerale "en!ru folosirea c-ilor &e a!ac
Căile de atac presupun eistenţa unei otăr5ri *udecătore#ti despre care partea interesată a'iră
că ar conţine unele re#eli sau o in*ustiţie. eultă că o0iectul căilor de atac nu ai este pretenţia
concretă a reclaantului 7ca &n caul cererii de ceare &n *udecată8 ci ciar otăr5rea *udecătorească
atacată. -ste &nsă necesar ca leea să declare otăr5rea respectivă suscepti0ilă de eerciţiul căilor de
atac cel puţin al unora dintre acestea. eula este că orice otăr5re *udecătorească poate 'i atacată prin
interediul apelului cu ecepţia caurilor epres prevăute de lee &n tip ce căile de atac
etraordinare pot 'i eercitate nuai &potriva otăr5rilor sta0ilite prin lee 14.
n principiu otăr5rile priei instanţe pot 'i atacate cu apel dacă nu sunte &n preenţa unei
situaţii &n care leea a supriat dreptul de apel ori dacă nu este vor0a de o &nceiere preerătoare ce
nu poate 'i apelată &n principiu dec5t odată cu 'ondul. &potriva otăr5rilor date 'ără drept de apel
precu #i a otăr5rilor date &n apel se poate eercita recursul dacă leea nu supriă &n od epres
calea de atac a recursului. otăr5rile care nu sunt sau nu ai sunt suscepti0ile de apel pot 'i atacate pe
calea reviuirii. Contestaţia &n anulare poate 'i 'orulată nuai &potriva otăr5rilor &n leătură cu
o0iectul căilor de atac de re'orare se ai ridică pro0lea de a #ti ce parte din otăr5re poate 'i
atacată. Pentru eercitarea căii de atac &potriva considerentelor otăr5rii este necesar ca partea să
*usti'ice un interes.
Prin dispoiţiile art. 4$1 alin. 728 C.proc.civ. se prevede #i odul &n care procedeaă instanţa &n
caul &n care ăse#te &nteeiată calea de atac &potriva considerentelor. n această ipoteă leea
sta0ile#te că instanţa adite calea de atac #i dispune &nlăturarea considerentelor viate de calea de atac
#i &nlocuirea lor cu propriile considerente 'ără ca soluţia cuprinsă &n dispoitivul otăr5rii atacate să 'ie
odi'icată
anifes!area &e #oinţ- a unei "-rţi, $n sensul &e a eerci!a o cale &e a!ac. Suiec!ele c -ilor
&e a!ac căilor de atac repreintă o 'acultate recunoscută de lee părţilor a'late &n proces. De
olosirea
această 'acultate părţile pot să uee sau nu. Această reulă constituie o 'oră de ani'estare a
principiului disponi0ilităţii. Instanţa copetentă să soluţionee eventuala cale de atac nu se poate
sesia din o'iciu ci este necesar ca una dintre părţi să &#i ani'este epres voinţa 'orulării unei cereri
&n acest sens respect5nd condiţiile ipuse de lee.
Prin dispoiţiile art. 4"! C.proc.civ. este instituită reula potrivit cu care căile de atac pot 'i
eercitate nuai de părţile a'late &n proces. >oluţia este 'irească deoarece cadrul procesual se
14
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II
pa. "!,
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
sta0ile#te &n 'aţa priei instanţe iar *udecata &n căile de atac nu se poate des'ă#ura dec5t &n liitele
aceluia#i cadru procesual. -ste vor0a despre părţile iniţiale inclusiv terţii care au intervenit voluntar &n
proces sau au 'ost introdu#i 'orţat &n condiţiile leii #i au do05ndit ast'el calitatea de parte precu #i
de succesorii &n drepturi ai părţilor. Calitatea de parte la *udecata ce s+a 'inaliat cu otăr5rea atacată nu
este su'icientă pentru eercitarea căii de atac ci tre0uie să se *usti'ice #i interesul de a declara calea de
atac adică să se *usti'ice 'olosul practic ce s+ar o0ţine prin eercitarea căii de atac.
Potrivit art. 92 alin. 748 C.proc.civ. procurorul poate să eercite căile de atac &potriva
otăr5rilor pronunţate &n caurile prevăute la alin. 718 al aceluia#i articol 7acţiunile privind apărarea
drepturilor #i intereselor leitie ale inorilor ale persoanelor puse su0 interdicţie #i ale dispăruţilor
precu #i &n alte cauri epres prevăute de lee ciar dacă nu a pornit acţiunea civilă precu #i
atunci c5nd a participat la *udecată &n condiţiile leii.
Le6ali!a!ea c-ii &e a!ac
Prin această
atac prevăute reulă
de lee. Pe se &nţelee
cale 'aptul că enţionarea
de consecinţă o otăr5re *udecătorească
din eroare &neste supusă nuai
dispoitivul căilora de
otăr5rii
posi0ilităţii 'olosirii unei căi de atac pe care leea nu o acordă nu creeaă părţii dreptul de a 'orula
&potriva otăr5rii calea de atac respectivă deoarece căile de atac &potriva otăr5rilor *udecătore#ti
sunt deterinate de lee iar nu de instanţa de *udecată. n sci0 partea va putea eercita calea de
atac prevăută de lee ciar dacă instanţa nu a trecut &n dispoitiv enţiunea că otăr5rea este
suscepti0ilă de a 'i atacată prin interediul acelei căi de atac.
Ast'el art. 4"( alin. 738 C proc.civ. dispune că dacă instanţa respine ca inadisi0ilă calea de
atac neprevăută de lee eercitată de partea interesată &n considerarea enţiunii ineacte din
cuprinsul otăr5rii cu privire la calea de atac otăr5rea pronunţată de instanţa de control *udiciar va 'i
counicată din o'iciu tuturor părţilor care au luat parte la *udecata &n care s+a pronunţat otăr5rea
atacată. De la data counicării &ncepe să cură dacă este caul terenul pentru eercitarea căii de
atac prevăute de lee.
Or&inea eerci!-rii c-ilor &e a!ac
ntruc5t leea releenteaă ai ulte căi de atac se ridică pro0lea ordinii de eercitare a
acestora cu alte cuvinte a ierariei dintre acestea.
; priă reulă este instituită de dispoiţiile art. 4"9 alin. 718 C.proc.civ. #i prive#te ordinea
dintre calea ordinară de atac a apelului #i căile etraordinare de atac. Potrivit acestei reuli căile
etraordinare de atac nu pot 'i eercitate at5t tip c5t este descisă calea de atac a apelului. A#adar o
otăr5re suscepti0ilă de apel nu poate 'i atacată dec5t prin interediul acestei căi de atac. ; a doua
reulă prive#te raportul dintre apel #i recurs #i repreintă o aplicaţie particulară a priei reuli
re'eritoare la prioritatea căii ordinare de atac 'aţă de cea etraordinară. Ast'el art. 4"9 alin. 728 tea I
C.proc.civ. prevede &n od epres că &n caul otăr5rilor suscepti0ile de apel dacă acesta nu a 'ost
eercitat recursul este inadisi0il. A treia reula prevăută de lee re'eritoare la ordinea de eercitare
a căilor de atac are in vedere căile etraordinare de atac cu privire ia care art. 4"9 alin. 738 C.proc.civ.
dispune că pot 'i eercitate #i concoitent &n condiţiile leii. <etul ai adauă 'aptul că &n caul &n
care sunt eercitate concoitent recursul #i o cale de atac de retractare recursul se *udecă cu prioritate
soluţie *usti'icată de caracterul de cale de atac de re'orare al recursului

Secţiunea a )3a.
2"elul

Apelul %1.
esteConsi&eraţii
calea de atac6enerale.
prin care Se&iul
partea 0a!eriei
neulţuită de otăr5rea priei instanţe sau procurorul &n
condiţiile prevăute de lee solicită instanţei ieraric superioare re'orarea otăr5rii atacate. A#adar
apelul repreintă calea de atac o0i#nuită prin care partea interesată sau procurorul invocă neulţuiri
&n leătură cu otăr5rea pronunţată de pria instană.
%). *or0ele a"elului
n raport de releentarea apelului vor0ind de această cale de atac se 'ace distincţia &ntre
+apelul principal + este apelul pe care &l 'oruleaă partea neulţuită de otăr5rea priei
instanţe
+apelul incident + este apelul pe care &l 'oruleaă intiatul din apelul principal &potriva părţii
cu interese contrare respectiv apelantul din apelul principal.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+apelul provocat + poate 'i 'orulat de intiatul din apelul principal &potriva altui intiat sau
a unei persoane care a 'iurat &n priă instanţă #i care nu este parte &n apelul principal dacă acesta din
ură ar 'i de natură să producă consecinţe asupra situaţiei sale *uridice &n proces.
Pentru eerciţiul dreptului de apel tre0uie &ndeplinite condiţiile enerale pentru eerciţiul
dreptului la acţiune 7interesul calitatea procesuală #i capacitatea procesuală8 la care se ai alătură #i
unele condiţii speciale 7de eeplu partea să nu 'i renunţat epres sau tacit la dreptul de apel să nu 'ie
vor0a de o otăr5re nesuscepti0ilă de apel satis'acerea cerinţelor privitoare la taele de ti0ru etc.8.
%7. Oiec!ul a"elului
e'eritor la o0iectul apelului art. 4$$ alin. 718 C.prociv. sta0ile#te reula potrivit căreia pot 'i
atacate cu apel otăr5rile pronunţate &n priă instanţă dacă leea nu prevede &n od epres alt'el. n
aplicarea principiului lealităţii căii de atac art. 4$$ alin. 728 C.proc.civ. prevede că sunt supuse
apelului #i otăr5rile date &n ultiă instanţă dacă potrivit leii instanţa nu putea să *udece dec5t &n
priă instanţă
neapela0ile ciariardacă
alin.&n 738 al aceluia#i
otăr5re s+a arătattet sta0ile#te
că au că otăr5rile
'ost pronunţate dateinstanţă.
&n priă &n ultiă instanţă ră5n
%9. Suiec!ele a"elului
Partea care introduce cererea de apel se nue#te apelant iar partea &potriva căreia se declară
apelul poartă denuirea de intiat. Poate avea calitatea de apelant oricare dintre părţile de la *udecata
&n 'ond indi'erent de poiţia procesuală avută 7reclaant p5r5t terţ intervenient8.
Calitatea de parte la *udecata ce s+a 'inaliat cu otăr5rea atacată nu este su'icientă pentru
eercitarea apelului ci tre0uie ca aceasta să *usti'ice #i interesul de a se &ndrepta cu apel &potriva
otăr5rii priei instanţe. Interesul declarării căii de atac tre0uie să eiste at5t &n caul apelului
principal c5t #i &n cel al apelului incident sau provocat. Ca reulă partea care a c5#tiat nu are interes
să atace cu apel otăr5rea priei instanţe.
Dreptul de apel se eercită de către partea neulţuită de otăr5rea priei instanţe &potriva
părţii adverse. n caul raporturilor *uridice procesuale siple 7c5nd *udecata &n pria instanţă a avut
loc &ntre un reclaant #i un p5r5t8 cel neulţuit de otăr5re 7apelantul8 introduce cererea de apel
&potriva adversarului 7intiatul8. Dacă la pria instanţă a eistat o coparticipare procesuală pot 'i
unul sau ai ulţi apelanţi #i unul sau ai ulţi intiaţi după cu au declarat apel unul sau ai
ulţi coparticipanţi respectiv s+a 'orulat apel &potriva unuia sau ai ultor coparticipanţi.
%:. Sesizarea ins!anţei &e a"el
Ins!anţa co0"e!en!-
Potrivit art. 9" pct. 2 #i art. 9$ pct. 2 C.proc.civ. apelul este de copetenţa tri0unalului dacă
este atacată o otăr5re pronunţată de *udecătorie #i de copetenţa curţii de apel dacă această cale de
atac este eercitată &potriva unei otăr5ri pronunţate de tri0unal &n priă instanţă. Din prevederile
leale enţionate reultă că nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie nu *udecă niciodată ca instanţă de apel.
Ter0enul &e a"el
<erenul de apel repreintă intervalul de tip &năuntrul căruia se poate eercita calea de atac a
apelului. -ste un teren iperativ leal #i a0solut.
Potrivit art. 4$! alin. 718 C.proc.civ. terenul de apel este de 3, ile de la counicarea
otăr5rii dacă leea nu dispune alt'el.
<erenul de apel se calculeaă pe ile li0ere deci nu se ia &n calcul nici iua &n care el &ncepe
să cură #i nici iua &n care el se &pline#te. Dacă terenul se s'5r#e#te &ntr+o i nelucrătoare el se va
preluni p5nă la s'5r#itul priei ile de lucru urătoare.
iind un
pre#edintelui terensau
instanţei leal ar uradesenate
persoanei să 'ie un teren 'icare
de acesta &nsăprie#te
art. 4(1cererea
alin. 738deCproc.civ. perite
apel să prelunească
terenul de apel cu cel ult " ile pentru a da posi0ilitatea apelantului de a+#i odi'ica sau copleta
cererea &n caul &n care aceasta nu &ndepline#te condiţiile prevăute de lee dacă apreciaă că
intervalul răas p5nă la epirarea terenului de apel nu este su'icient &n acest scop.
Con'or art. 4$! alin. 728 C.proc.civ. terenul de apel cure de la counicarea otăr5rii ciar
dacă aceasta a 'ost counicată odată cu &nceierea de &ncuviinţare a eecutării silite. Această dispoiţie
&#i ăse#te aplicare &n special &n caurile &n care otăr5rea priei instanţe se 0ucură de eecutare
proviorie dar se poate &nt5pla ca &n od eronat otăr5rea să 'i 'ost pusă &n eecutare de#i nu era
eecutorie. Dacă o parte 'ace apel &nainte de counicarea otăr5rii aceasta se socote#te counicată la
data depunerii cererii de apel.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Pentru procuror terenul de apel cure de la pronunţarea otăr5rii &n a'ară de caurile &n care
procurorul a participat la *udecata &n priă instanţă c5nd terenul cure de la counicarea otăr5rii
Hart. 4$! alin. 748 C.proc.civ.. A#adar dacă *udecata &n priă instanţă a avut loc 'ără participarea
procurorului atunci terenul &n care acesta poate eercita apelul cure de la pronunţarea otăr5rii=
dacă &nsă procurorul a participat la *udecata 'inaliată cu otăr5rea ce se atacă atunci terenul de apel
pentru procuror cure de la counicarea otăr5rii.
<erenul de apel se &ntrerupe prin oartea părţii care are interes să eercite calea de atac sau
prin oartea andatarului căruia i s+a 'ăcut counicarea otăr5rii priei instanţe.
<erenul de apel este un teren leal iperativ ast'el &nc5t neeercitarea apelului &năuntrul
terenului prevăut de lee se sancţioneaă cu decăderea partea interesată neaiput5nd 'olosi această
cale de atac. -cepţia de tardivitate a apelului poate 'i invocată de partea interesată de procuror sau de
către instanţă din o'iciu. &n ipotea &n care apelul a 'ost respins ca tardiv otăr5rea priei instanţe
devine
deoarece eecutorie la dataeste
un apel tardiv la care a epirat
considerat terenul
ca 'iind de apel iar nu la data respinerii apelului ca tardiv
ineistent.
Partea decăută din dreptul de a eercita apel poate solicita instanţei repunerea &n teren dacă
dovede#te că &nt5rierea se datoreaă unor otive teeinic *usti'icate. &n terenul de eercitare a
apelului după ca cel de drept coun sau cel special prevăut de lee care &nsă cure de la &ncetarea
&piedicării partea va solicita repunerea &n teren 'orul5nd #i cererea de apel.
Cererea &e a"el i efec!ele ei
Cu"rinsul i !i0rarea cererii &e a"el
Potrivit art. 4(, alin. 718 C.proc. civ. cererea de apel va cuprinde6 nuele de 'ailie #i
prenuele codul nueric personal doiciliul sau re#edinţa părţilor ori pentru persoanele *uridice
denuirea #i sediul lor precu #i după ca codul unic de &nreistrare sau codul de identi'icare
'iscală nuărul de &natriculare &n reistrul coerţului ori de &nscriere &n reistrul persoanelor
*uridice #i contul 0ancar. Dacă apelantul locuie#te &n străinătate va arăta #i doiciliul ales &n o5nia
unde ureaă să i se 'acă toate counicările privind procesul= indicarea otăr5rii atacate= otivele de
'apt #i de drept pe care se &nteeiaă apelul= pro0ele invocate &n susţinerea apelului= senătura.
La cererea de apel se va ata#a dovada acitării taelor de ti0ru.
;0iectul cererii de apel &l constituie otăr5rea priei instanţe . De#i leea nu prevede &n od
epres otăr5rea atacată tre0uie individualiată prin indicarea instanţei care a pronunţat+o a nuărului
sentinţei #i a datei pronunţării precu #i a nuărului dosarului. Potrivit art. 4(, alin. 738 C.proc.civ.
cerinţa re'eritoare la otăr5rea care se atacă este prevăută su0 sancţiunea nulităţii. A#adar &n caul &n
care nu este identi'icată otăr5rea care 'ace o0iectul apelului vătăarea se preuă p5nă la pro0a
contrară. Cu toate acestea nu se poate anula apelul ciar dacă nu se arată nuărul otăr5rii atacate sau
data ei dacă cererea de apel cuprinde su'iciente eleente care să perită cu certitudine identi'icarea
otăr5rii atacate.
)otivele de 'apt #i de drept pe care se &nteeiaă apelul tre0uie enţionate &n cererea de apel.
>pre deose0ire de releentarea anterioară de lee lata otivele de apel nu ai pot 'i depuse ulterior
&plinirii terenului de apel. n od ecepţional atunci c5nd terenul pentru eercitarea apelului
cure de la un alt oent dec5t counicarea otăr5rii otivarea apelului se va 'ace &ntr+un teren de
aceea#i durată care va cure &nsă de la data counicării otăr5rii. Dacă otivele de 'apt #i de drept pe
care se spri*ină apelul nu au 'ost invocate &n condiţiile enţionate anterior apelantul este decăut din
acest drept. Cu toate acestea apelul nu va 'i respins sau anulat ca neotivat deoarece art. 4(! alin. 728
C.proc.civ. perite
apărare invocate părţilor
la pria să se 'olosească &n 'aţa instanţei de apel de otivele #i i*loacele de
instanţă.
n cererea de apel tre0uie indicate #i pro0ele pe care apelantul &nţelee sa le invoce &n susţinerea
apelului art. 4(, alin. 748 C.proc.civ. preci5nd că atunci c5nd doveile propuse sunt artori sau
&nscrisuri nearătate la pria instanţă se vor aplica in od corespunător dispoiţiile art. 194 lit. e8
C.proc.civ. respectiv la cererea de apel se vor alătura copii certi'icate de parte pentru con'oritate cu
oriinalul de pe &nscrisurile de care aceasta &nţelee a se 'olosi &n proces &n at5tea eeplare c5te sunt
necesare pentru counicare &n a'ară de caurile &n care părţile au un repreentant coun sau partea
'iureaă &n ai ulte calităţi *uridice c5nd se va 'ace &ntr+un sinur eeplar plus un eeplar
pentru instanţă iar c5nd se va cere dovada cu artori se vor arăta nuele de 'ailie prenuele #i
adresa artorilor.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
>e o0servă că la 'el ca #i &n caul otivelor de apel leea nu ai prevede posi0ilitatea
indicării pro0elor invocate &n apel ulterior epirării terenului de apel sau după ca a celui de
otivare a apelului.
Efec!ele cererii &e a"el
Aceste e'ecte sunt6
nvestirea instanţei de apel. Instanţa de apel nu se &nveste#te cu soluţionarea căii de atac dec5t
la cererea părţii interesate. A#a cu a arătat &n caul căilor de atac prin urare #i al apelului este
necesară &ntotdeauna &nvestirea instanţei prin cerere.
-'ectul suspensiv de eecutare. otăr5rea priei instanţe nu poate 'i eecutată silit c5t tip
este suscepti0ilă de apel #i nici pe perioada *udecării apelului. ntr+adevăr con'or art. 4$! alin. 7"8
C.proc.civ. terenul de apel suspendă eecutarea otăr5rii de priă instanţă cu ecepţia caurilor
anue prevăute de lee. &n acelea#i condiţii eecutarea se suspendă dacă apelul a 'ost eercitat &n
teren.
eecutareApelul nu ai preintă e'ect suspensiv dacă otăr5rea de priă instanţă a 'ost dată cu
proviorie.
%;. De"unerea cererii &e a"el  i "roce&ura "realail- la ins!anţa a c-rei 8o!-r5re se a!ac-.
Re6ularizarea cererii &e a"el
Alături de condiţiile intrinseci ale cererii de apel apelantul tre0uie să respecte #i o serie de
condiţii etrinseci.
Ast'el apelul se depune la instanţa a cărei otăr5re se atacă su0 sancţiunea nulităţii Hart. 4(1
alin. 718 C.proc.civ..
Cererea de apel se depune &n at5tea eeplare c5te sunt necesare pentru counicare &n a'ară de
caurile &n care părţile au un repreentant coun sau partea 'iureaă &n ai ulte calităţi *uridice
c5nd se va 'ace &ntr+un sinur eeplar. &n toate caurile este necesar #i un eeplar pentru instanţă.
n ipotea &n care cererea de apel nu &ndepline#te condiţiile prevăute de lee pre#edintele
instanţei sau persoana desenată de acesta care prie#te cererea de apel va sta0ili lipsurile #i &i va cere
apelantului să copletee sau să odi'ice cererea de &ndată dacă este preent #i este posi0il ori &n
scris dacă apelul a 'ost triis prin po#tă 'a po#tă electronică sau curier. Copletarea sau
odi'icarea cererii se va 'ace &năuntrul terenului de apel. Dacă pre#edintele sau persoana desenată
de acesta apreciaă că intervalul răas p5nă la epirarea terenului de apel nu este su'icient.
%<. Pre6-!irea u&ec-ţii a"elului
eulile prevăute de Codul de procedură civilă
Potrivit art. 4(" alin. 718 Cproc.civ. pre#edintele instanţei de apel sau persoana desenată de
acesta &ndată ce prie#te dosarul va lua prin reoluţie ăsuri &n vederea repartiării aleatorii la un
coplet de *udecată.
:lterior repartiării pre#edintele copletului de *udecată sta0ile#te priul teren de *udecată
care va 'i de cel ult $, de ile de la data reoluţiei pre#edintelui instanţei de apel dispun5nd citarea
părţilor &n procesele urente acest teren poate 'i redus de *udecător &n 'uncţie de circustanţele
cauei. &n caul &n care intiatul doiciliaă &n străinătate *udecătorul va 'ia un teren ai
&ndelunat reona0il &n raport cu &pre*urările cauei. Citarea părţii a'late &n străinătate se va 'ace cu
respectarea dispoiţiilor art. 1"$ C.proc.civ1".
Potrivit art. 4(" alin. 738 C.proc.civ. apelurile principale incidente #i provocate 'ăcute
&potriva aceleia#i otăr5ri vor 'i repartiate la acela#i coplet de *udecată. C5nd apelurile au 'ost
repartiate la coplete di'erite ultiul coplet &nvestit va dispune pe cale adinistrativă triiterea
apeluluint5pinarea
la copletul depusă
cel dint5i
de&nvestit.
intiat se counică apelantului de &ndată pun5ndu+i+se &n vedere
o0liaţia de a depune la dosar răspunsul la &nt5pinare &n teren de cel ult 1, ile de la data
counicării. Intiatul va lua cuno#tinţă de răspunsul la &nt5pinare din dosarul cauei.
Dacă intiatul nu a depus &nt5pinare sau după ca apelantul nu a counicat răspuns la
&nt5pinare &n terenele prevăute de lee la data epirării terenului corespunător *udecătorul
'ieaă prin reoluţie priul teren de *udecată care va 'i de cel ult $, de ile de la data reoluţiei
dispun5nd citarea părţilor.
1"
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II
pa. $2,
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
%=. /u&ecarea a"elului
Co0"unerea i cons!i!uirea ins!anţei &e a"el
n 'aţa instanţei de apel principiul coleialităţii se aplică 'ără nicio ecepţie &n ceea ce prive#te
copunerea copletului de *udecată acesta 'iind alcătuit din doi *udecători at5t la tri0unale c5t #i la
curţile de apel.
%udecătorul care a pronunţat otăr5rea &n 'ond sau o &nceiere interlocutorie nu poate lua parte
la *udecarea apelului a'l5ndu+se &ntr+o situaţie de incopati0ilitate a0solută Hart. 41 alin. 718
C.proc.civ..
Procurorul poate participa #i pune concluii &nsă el are această o0liaţie &n caurile &n care
leea o prevede epres.
Princi"alele 0o0en!e $n &esf-urarea u&ec-rii a"elului
Articolul 4!2 C.proc.civ. prevede că dispoiţiile de procedură privind *udecata &n priă instanţă
se aplică #i &n instanţa
releenteaă apelul. de apel &n ăsura &n care nu sunt potrivnice celor cuprinse &n capitolul care
Ast'el la terenul 'iat pentru *udecată pricinile vor 'i striate &n ordinea sta0ilită prin lista
a'i#ată &nainte de &nceperea #edinţei trec5ndu+se la *udecată nuai dacă se constată că procedura de
citare este &ndeplinită cu toate părţile. &n ca contrar se va a5na *udecata #i se va dispune re'acerea
procedurii de citare a părţilor care nu au 'ost leal citate.
Dacă la striarea cauei nu a răspuns niciuna dintre părţi procedura de citare 'iind leal
&ndeplinită #i niciuna dintre părţi nu a cerut *udecarea &n lipsă *udecata apelului se suspendă iar &n
caul &n care nu se va cere redesciderea *udecăţii tip de #ase luni de la data suspendării apelul se
periă.
După striarea pricinii c5nd nu este caul a se a5na *udecata se va proceda la cercetarea
procesului &n cadrul căreia con'or art. 23( Cproc.civ. se vor &ndeplini &n condiţiile leii actele de
procedură la cererea părţilor ori din o'iciu pentru preătirea de0aterii &n 'ond a procesului dacă este
caul. Jor 'i reolvate ai &nt5i ecepţiile procesuale care 'ac inutilă &n tot sau &n parte adinistrarea
pro0elor sau cercetarea 'ondului.
C5nd *udecătorul se socote#te lăurit prin &nceiere declară cercetarea procesului &nceiată #i
'ieaă teren pentru de0aterea 'ondului &n #edinţă pu0lică. >pre deose0ire de *udecata &n 'aţa priei
instanţe &n 'aţa instanţei de apel nu nuai etapa de0aterii &n 'ond se des'ă#oară &n #edinţă pu0lică ci
#i cea a cercetării *udecătore#ti.
n cadrul de0aterilor &n 'ond apelantul este cel care pune priul concluii apoi cuv5ntul se va
da intiatului iar dacă la *udecată participă #i procurorul acesta va pune ultiul concluii cu ecepţia
caului &n care apelul a 'ost introdus de procuror c5nd va avea cuv5ntul cel dint5i.
Proele $n a"el
Potrivit art. 4(, alin. 718 lit. d8 C.proc.civ. cererea de apel va cuprinde #i doveile invocate &n
susţinerea apelului iar alin. 748 al aceluia#i articol dispune că dacă doveile propuse sunt artori sau
&nscrisuri nearătate ia pria instanţă.
Articolul 4(! alin. 728 C.proc.civ. sta0ile#te că părţile nu se vor putea 'olosi &naintea instanţei
de apel de alte otivei*loace de apărare #i dovei dec5t cele invocate la pria instanţă sau arătate &n
otivarea apelului ori &n &nt5pinare acela#i tet periţ5nd instanţei de apel să &ncuviinţee #i
adinistrarea pro0elor a căror necesitate ar reulta din de0ateri.
De aseenea con'or art. 4(9 alin. 728 C.proc.civ. instanţa de apel va putea dispune re'acerea
sau copletarea
pentru pro0elor
soluţionarea caueiadinistrate la pria instanţă
precu #i adinistrarea &n caul
pro0elor &n care consideră
noi propuse că sunt
&n condiţiile necesare
art. 4(! alin. 728
C.proc.civ.
Instanţa de apel &n pronunţarea soluţiei poate să se 'olosească de pro0ele adinistrate nuai
de pria instanţă ciar dacă nu enţine concluiile de 'apt ale acesteia ne'iind o0liată să &#i
&nteeiee otăr5rea nuai pe pro0e adinistrate &naintea sa.
Soluţiile "e care le "ronunţ- ins!anţa &e a"el
Asupra apelului instanţa se pronunţă prin otăr5re 7deciie8.
Con'or art. 4!, alin. 718 C.proc.civ. instanţa de apel poate păstra otăr5rea atacată situaţie &n
care după ca va respine va anula apelul ori va constata periarea lui.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
A#adar după re*udecarea 'ondului instanţa de apel se poate opri la aceea#i soluţie ca #i pria
instanţă situaţie care ecivaleaă cu respinerea apelului #i enţinerea otăr5rii atacate. Din
dispoiţiile leale citate reultă că respinerea apelului poate 'i #i reultatul aditerii unei ecepţii
procesuale apelul put5nd 'i respins ca tardiv ca inadisi0il ca introdus de o persoană 'ără calitate
procesuală ca lipsit de interes sau anulat ca neti0rat ca nereulat introdus pentru alte lipsuri ale
cererii de apel sau se poate constata periarea lui.
Dacă apelul este respins sau anulat la cererea intiatului apelantul va 'i o0liat la plata
celtuielilor de *udecată 'ăcute &n apel.
&n caul &n care se adoptă soluţia priei instanţe &n otivarea deciiei instanţa de apel poate să
se re'ere la otivele otăr5rii priei instanţe #i să le adopte dacă apărările 'ăcute &n 'aţa instanţei de
apel sunt identice cu cele 'ăcute la pria instanţă.

Secţiunea a 73a. Recursul

%1. Consi&eraţii 6enerale
ecursul este calea de atac prin care partea interesată sau procurorul solicită &n condiţiile #i
pentru otivele epres prevăute de lee des'iinţarea unei otăr5ri date 'ără drept de apel &n apel sau
a altor otăr5ri &n caurile prevăute de lee.
ecursul este o cale de atac de re'orare 7prin care se realieaă controlul *udiciar de către o
instanţă superioară celei care a pronunţat otăr5rea atacată8 nedevolutivă 7nu are loc o re*udecare a
'ondului pricinii &n recurs8 etraordinară 7deoarece nu se poate eercita dec5t pentru otivele arătate
de lee iar partea neulţuită de otăr5rea priei instanţe cu ecepţiile prevăute de lee nu o poate
ataca direct cu recurs ci tre0uie să eercite ai &nt5i calea de atac a apelului8 #i nesuspensivă de
eecutare.
>u0linie că recursul este calea de atac de re'orare prin care se realieaă eclusiv un control
de lealitate a otăr5rii atacate această cale de atac ne'iind un al treilea rad de *urisdicţie.
%). Oiec!ul recursului
Articolul 4!3 alin. 718 Cproc.civ. dispune că otăr5rile date &n apel cele date potrivit leii 'ără
drept de apel precu #i alte otăr5ri &n caurile epres prevăute de lee sunt supuse recursului.
Dintre otăr5rile *udecătore#ti care pot 'ora o0iectul recursului tre0uie enţionate &n priul
r5nd otăr5rile pronunţate &n apel indi'erent de soluţia la care s+a oprit instanţa de apel 'iind deci 'ără
relevanţă dacă apelul a 'ost adis respins ca ne&nteeiat ori &n 0aa unei ecepţii procesuale
pereptorii anulat sau periat. De aseenea poate 'i atacată cu recurs #i deciia prin care s+a adis
apelul #i &n 0aa art. 4!, alin. 738 tea a ll+a Cproc.civ. pricina a 'ost triisă spre re*udecare priei
instanţe. &n ceea ce prive#te otăr5rile *udecătore#ti pronunţate de instanţele de apel prin care s+a
anulat &n tot sau &n parte procedura urată &n priă instanţă precu #i otăr5rea apelată cu reţinerea
cauei spre *udecare cu ecepţia caului &n care instanţa de apel a constatat propria sa copetenţă
recursul este inadisi0il1$. Aceste otăr5ri pot 'i atacate cu recurs nuai odată cu deciiile pronunţate
asupra 'ondului după *udecarea cauelor &n apel.
eainti că recursul nu poate 'i eercitat oisso edio adică trec5nd peste calea de atac a
apelului soluţie prevăută epres de art. 4"9 alin. 728 tea I C.proc.civ. potrivit cu care &n caul
otăr5rilor suscepti0ile de apel dacă acesta nu a 'ost eercitat recursul este inadisi0il.
%7. *or0ele recursului
n ateria recursului tre0uie distins &ntre
+ recursul
după ca principal
de otăr5rea dată pe care &linstanţă
&n priă 'oruleaă
'ără partea neulţuită
drept de apel de otăr5rea instanţei de apel sau
+ recursul incident eercitat de intiat &potriva părţii cu interese contrare care a 'orulat
recursul principal
+ recursul provocat declarat de intiatul din recursul principal &potriva altui intiat sau a
unei persoane care nu este parte &n recursul principal dar care a 'iurat &n apel sau &n priă instanţă &n
caul otăr5rilor nesuscepti0ile de apel dar suscepti0ile de recurs
%9. Suiec!ele recursului
Partea care introduce cererea de recurs se nue#te recurent iar cel &potriva căruia se declară
recursul poartă denuirea de intiat. Poate avea calitatea de recurent oricare dintre părţile de la
1$
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.$3,
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
*udecata &n 'ond indi'erent de poiţia procesuală avută &n 'aţa instanţei de 'ond 7apelant sau intiat
iar 'aţă de raportul *uridic dedus *udecăţii reclaant p5r5t terţi intervenienţi8.
Articolul 49, C.proc.civ. sta0ile#te că recursul #i dacă este caul otivele de casare se depun
la instanţa a cărei otăr5re se atacă su0 sancţiunea nulităţii iar &nt5pinarea la recurs tre0uie redactată
#i senată de avocatul sau consilierul *uridic al intiatului iar răspunsul la &nt5pinare de avocatul
sau consilierul *uridic al recurentului.
%:. o!i#ele &e casare
Caua recursului constă &n nelealitatea otăr5rii ce se atacă pe această cale ealitate care
tre0uie să &0race una dintre 'orele prevăute de art. 4!! C.proc.civ. denuirea de Fotive de casare
.
>ipla neulţuire a părţii &n privinţa otăr5rii pronunţate nu este su'cientă după cu nu este
su'icientă nici a'iraţia enerală că otararea atacată este neleală recurentul 'iind o0liat să &#i
spri*ine )otivele
recursul pe
decel puţinprevăute
casare unul dintre
de otivele de casare.
art. 4!! alin. 718 C.proc.civ. sunt6
Casarea unor otăr5ri se poate cere nuai pentru urătoarele otive de nelealitate6
1.c5nd instanţa nu a 'ost alcătuită potrivit dispoiţiilor leale=
).dacă otăr5rea a 'ost pronunţată de alt *udecător dec5t cel care a luat parte la de0aterea pe 'ond a
procesului sau de un alt coplet de *udecată dec5t cel sta0ilit aleatoriu pentru soluţionarea cauei ori a
cărui copunere a 'ost sci0ată cu &ncălcarea leii=
7.c5nd otăr5rea a 'ost dată cu &ncălcarea copetenţei de ordine pu0lică a altei instanţe invocată &n
condiţiile leii=
9.c5nd instanţa a depă#it atri0uţiile puterii *udecătore#ti=
:.c5nd prin otăr5rea dată instanţa a &ncălcat reulile de procedură a căror nerespectare atrae
sancţiunea nulităţii=
;.c5nd otăr5rea nu cuprinde otivele pe care se &nteeiaă sau c5nd cuprinde otive contradictorii
ori nuai otive străine de natura cauei=
<.c5nd s+a &ncălcat autoritatea de lucru *udecat=
=.c5nd otăr5rea a 'ost dată cu &ncălcarea sau aplicarea re#ită a norelor de drept aterial.
%;. Sesizarea ins!anţei &e recurs
Ins!anţa co0"e!en!-
Potrivit art. 4!3 alin. 738 C.proc.civ. recursul urăre#te să supună naltei Curţi de Casaţie #i
%ustiţie eainarea &n condiţiile leii a con'orităţii otăr5rii atacate cu reulile de drept aplica0ile.
Acest tet de lee sta0ile#te copetenţa naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie de a soluţiona recursurile
instanţa supreă 'iind de lee lata instanţa de drept coun &n aterie de recurs.
Prin ecepţie de la această reulă &n caurile epres prevăute de lee recursul se soluţioneaă
de către instanţa ieraric superioară celei care a pronunţat otăr5rea atacată.
Potrivit art. 4!" alin. 718 tea I C.proc.civ. terenul de recurs este de 3, de ile de la
counicarea otăr5rii dacă leea nu dispune alt'el. <erenul de recurs se calculeaă pe ile li0ere
deci nu se ia &n calcul nici iua &n care el &ncepe să cură #i nici iua &n care el se &pline#te. Dacă
terenul se s'5r#e#te &ntr+o i nelucrătoare el se va preluni p5nă la s'5r#itul priei ile de lucru
urătoare. <erenul de eercitare a recursului este un teren de procedură leal iperativ
7pereptoriu8 #i a0solut.
Pentru procuror terenul de recurs cure de la pronunţarea otaraii in a'ara de caurile &n care
procurorul a participat
terenul cure la *udecata &n
de la counicarea 'aţa instanţei
otararii caredacă
. A#adar a pronunţat
*udecata otăr5rea
a avut locatacată cu recurs c5nd
'ară participarea
procurorului atunci terenul &n care acesta poate eercita recursul cure de la pronunţarea otăr5rii=
dacă &nsă procurorul a participat la *udecata 'inaliată cu otăr5rea ce se atacă atunci terenul de
recurs pentru procuror cure de la counicarea otăr5rii
Ter0enul &e 0o!i#are
<erenul de eercitare a recursului nu se con'undă cu terenul de otivare a recursului.
C5t prive#te terenul de otivare a recursului art. 4!( alin. 718 C.proc.civ. prevede că recursul
se va otiva prin &nsă#i cererea de recurs &n a'ară de caurile &n care terenul pentru eercitarea
recursului cure de la un alt oent dec5t counicarea otăr5rii c5nd otivarea recursului se va 'ace
&ntr+un teren de aceea#i durată care cure &nsă de la data counicării otăr5rii.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Cererea &e recurs i efec!ele ei
Cuprinsul cererii de recurs este releentat de dispoiţiile art. 4!$ alin. 718 C.proc.civ. Potrivit
acestui tet cererea de eercitare a recursului tre0uie să cuprindă urătoarele enţiuni6
aBnuele #i prenuele doiciliul sau re#edinţa părţii &n 'avoarea căreia se eercită recursul
nuele prenuele #i doiciliul pro'esional al avocatului care 'oruleaă cererea ori pentru
persoanele *uridice denuirea #i sediul lor precu #i nuele #i prenuele consilierului *uridic care
&ntoce#te cererea. Preentele dispoiţii se aplică #i &n caul &n care recurentul locuie#te &n străinătate=
Bnuele #i prenuele doiciliul sau re#edinţa ori după ca denuirea #i sediul intiatului=
cBindicarea otăr5rii care se atacă=
&Botivele de nelealitate pe care se &nteeiaă recursul #i devoltarea lor sau după ca
enţiunea că otivele vor 'i depuse printr+un eoriu separat=
eBsenătura părţii sau a andatarului părţii &n caul prevăut la art. 13 alin. 728 a avocatului
sau după
)Bca a consilierului
La cererea *uridic.
de recurs se vor ata#a dovada acitării taei de ti0ru con'or leii precu #i
&puternicirea avocaţială sau după ca deleaţia consilierului *uridic.
)otivarea recursului se 'ace prin cererea de recurs. iecare otiv de recurs va 'i arătat #i
devoltat separat. Leea nu ipune o anuită 'oră de preentare a otivelor de recurs invocate
lăs5nd aceasta la latitudinea părţii.
Articolul 4!9 alin. 718 C.proc.civ. prevede că recursul este nul dacă nu a 'ost otivat &n
terenul leal. Aceea#i este sancţiunea #i &n caul &n care otivele invocate nu se &ncadreaă &n cele
opt otive de casare prevăute liitativ de lee .
%<. De"unerea cererii &e recurs i "roce&ura "realail- la ins!anţa a c-rei 8o!-r5re se
a!ac-. Re6ularizarea cererii &e recurs
ecursul se depune la instanţa a cărei otăr5re se atacă su0 sancţiunea nulităţii Hart. 49, alin.
718 C.proc.civ..
Cererea de recurs se depune su0 sancţiunea nulităţii de către avocat sau după ca de către
consilierul *uridic cu ecepţia caurilor &n care recurentul este persoană 'iică. Aceasta poate declara
recurs personal sau prin andatar avocat sau neavocat con'or reulilor de drept coun.
După priirea cererii de recurs respectiv a otivelor de recurs pre#edintele instanţei care a
pronunţat otăr5rea atacată va dispune counicarea lor intiatului &preună cu copiile certi'icate de
pe &nscrisurile alăturate #i care nu au 'ost &n'ăţi#ate la pria instanţă #i &n apel pun5ndu+i+se &n vedere
o0liaţia de a depune la dosar &nt5pinare &n teren de cel ult 3, ile de la data counicării.
nt5pinarea va cuprinde ecepţiile procesuale pe care intiatul le ridică la cererea de recurs
răspunsul la 'iecare otiv de recurs senătura. >u0linie că &nt5pinarea este o0liatorie a#a &nc5t
intiatul nu va putea să &#i 'acă oral apărările &naintea instanţei de recurs.
Prin cererea de recurs &nt5pinare sau răspunsul la &nt5pinare se va enţiona dacă
recurentul respectiv intiatul sunt de acord ca recursul atunci c5nd este adisi0il &n principiu să 'ie
soluţionat de către copletul de 'iltru prevăut la art. 493 Cproc.civ.
%=. Pre6-!irea u&ec-ţii recursului
Preătirea *udecăţii recursului la instanţa de recurs alta dec5t nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie
Codul de procedură civilă nu cuprinde dispoiţii speciale re'eritoare la odul &n care se
preăte#te *udecata recursului dec5t &n ceea ce prive#te recursurile de copetenţa naltei Curţi de
Casaţie #i %ustiţie. n ceea ce prive#te recursurile de copetenţa altei instanţe dec5t nalta Curte de
Casaţie
ateria #i %ustiţierespectiv
apelului &n teeiul art.ale494
cele art.C.proc.civ. ureaă a se aplica prevederile corespunătoare din
4(" Cproc.civ.
Potrivit acestui tet pre#edintele instanţei de recurs sau persoana desenată de acesta &ndată
ce prie#te dosarul va lua prin reoluţie ăsuri &n vederea repartiării aleatorii la un coplet de
*udecată. :lterior repartiării pre#edintele copletului de *udecată sta0ile#te priul teren de
*udecată care va 'i de cel ult $, de ile de la data reoluţiei pre#edintelui instanţei de recurs
dispun5nd citarea părţilor. n procesele urente acest teren poate 'i redus de *udecător &n 'uncţie de
circustanţele cauei. Potrivit art. 4(" alin. 738 Cproc.civ. recursurile principale incidente #i
provocate 'ăcute &potriva aceleia#i otăr5ri vor 'i repartiate la acela#i coplet de *udecată. C5nd
recursurile au 'ost repartiate la coplete di'erite ultiul coplet &nvestit va dispune pe cale
adinistrativă triiterea recursului la copletul cel dint5i &nvestit.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
%>. /u&ecarea recursului
Copunerea #i constituirea instanţei de recurs
n 'aţa instanţei de recurs principiul coleialităţii se aplică 'ără nicio ecepţie &n ceea ce
prive#te copunerea copletului de *udecată acesta 'iind alcatuit din trei *udecători at5t la tri0unale
c5t #i la curţile de apel sau la nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie &n cadrul instanţei supree 'uncţioneaă
#i coplete de " *udecător in alte aterii dec5t cea penală se sta0ilesc la &nceputul 'iecărui an două
coplete de " *udecători
Procurorul poate participa la *udecata recursului #i pune concluii &n orice proces civil. iar &n
caurile &n care leea o prevede epres participarea #i punerea concluiilor de către procuror sunt
o0liatorii su0 sancţiunea nulităţii a0solute a otăr5rii Hart. 92 alin. 738 C.proc.civ..
Proce&ura &e fil!rare a recursurilor
Prin dispoiţiile art. 493 Cproc.civ. este releentată procedura de 'iltrare a recursurilor
aplica0ilă &nsă nuai
Potrivit &n caulart.&n493
prevederilor carealin.
recursul este de copetenţa
718 C.proc.civ. naltei
&n aterie Curţi
civilă de Casaţie
'iltrarea #i %ustiţie.
recursurilor se 'ace
de un coplet 'orat din 3 *udecători desenat &n od aleatoriu. Acest coplet va decide asupra
adisi0ilităţii &n principiu a recursului. Asupra adisi0ilităţii &n principiu a recursului pre#edintele
copletului de 'iltru sau un alt e0ru al copletului desenat de acesta va &ntoci un raport
Potrivit art. 493 alin. 7"8 C.proc.civ. &n caul &n care copletul de 'iltru este &n unanitate de
acord că recursul nu &ndepline#te cerinţele de 'oră că otivele de casare invocate #i devoltarea lor
nu se &ncadreaă &n cele prevăute la art. 4!! C.proc.civ. sau că recursul este vădit ne'ondat anuleaă
sau după ca respine recursul printr+o deciie otivată pronunţată 'ără citarea părţilor care nu este
supusă niciunei căi de atac. Deciia se counică părţilor.
Dacă raportul apreciaă că recursul este adisi0il #i toţi e0rii copletului sunt de acord iar
pro0lea de drept care se pune &n recurs nu este controversată sau 'ace o0iectul unei *urisprudenţe
constante a naltei Curţi de Casare #i %ustiţie copletul se poate pronunţa asupra 'ondului recursului
'ără citarea părţilor printr+o deciie de'initivă care se counică părţilor. &n soluţionarea recursului
instanţa va ţine seaa de punctele de vedere ale părţilor 'orulate cu privire la raportul asupra
recursului. A#a cu a arătat pentru soluţionarea pe 'ond a recursului de către copletul de 'iltru &n
condiţiile art. 493 alin. 7$8 C.proc.civ. este necesar să eiste #i acordul tuturor părţilor &n acest sens.
Cestiunile re'eritoare la inadisi0ilitatea recursului asupra cărora nu s+a &ntrunit unaniitatea
&n radrul procedurii de 'iltru vor putea 'i repuse &n discuţie &n cursul *udecăţii căii de atac &nceierea
de aditere &n principiu neav5nd su0 acest aspect caracter interlocutoriu. >u0 reerva ipoteei &n care
recursul este de copetenţa copletului de " *udecători *udecata pe 'ond a recursului va avea loc &n
'aţa aceluia#i coplet *udecători.
Princi"alele 0o0en!e $n &esf-urarea u&ec-rii recursului
Procedura de *udecată a recursului se des'ă#oară după reulile prevăute pentru *udecata &n
priă instanţă #i &n apel.
ecurentul va devolta oral otivele de casare depuse &n teren. Acesta poate invoca din
o'iciu otive de recurs de ordine pu0lică situati e &n care acestea vor 'i puse &n de0aterea părţilor
invocarea acestor otive din o'iciu tre0uie 'ăcută cu respectarea cadrului procesual 'iat prin cererea
de recurs. otararea recurată este de'initivă
Proele $nscrisurile noiB $n recurs
iind nuai o instanţă de control iar nu de *udecată &n 'ond instanţa de recurs va veri'ica
otăr5rea atacată
Ar tre0ui ca pe 0aa
&n recurs să nupro0elor adinistrate
se perită la 'ond
adinistrarea 'ără a i*loc
niciunui putea de
&n principiu adinistra
pro0ă deoarece pro0e
recursul nunoi.
are
e'ect devolutiv1(. Instanţa de recurs nu *udecă pricina ci controleaă lealitatea otăr5rii instanţei de
'ond. Părţile au avut la dispoiţie două rade de *urisdicţie p5nă a a*une &n 'aţa instanţei de recurs
procesul a parcurs de*a o *udecată &n priă instanţă #i o *udecată &n apel &n a0ele eist5nd
posi0ilitatea de a se adinistra pro0e ast'el &nc5t nu eistă o *usti'icare ca &n recurs să se poată
adinistra noi pro0e.
Cu toate acestea art. 492 C.proc.civ. enţine #i &n actuala releentare posi0ilitatea
adinistrării &n instanţa de recurs a &nscrisurilor noi. <re0uie reţinut &nsă că &n 'aţa instanţei de recurs

1(
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa. $$4
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
nu pot 'i adinistrate &nscrisuri noi dec5t &n susţinerea sau co0aterea otivelor de recurs nu #i cu
privire la 'ondul cauei deoarece eainarea situaţiei de 'apt nu este atri0utul instanţei de recurs.
Soluţiile "e care le "ronunţ- ins!anţa &e recurs
Potrivit art. 49$ alin. 718 C.proc.civ. &n caul &n care recursul a 'ost declarat adisi0il &n
principiu instanţa veri'ic5nd toate otivele invocate #i *udec5nd recursul &l poate adite &l poate
respine sau anula ori poate constata periarea lui.
espinerea recursului poate interveni atunci c5nd instanţa ăse#te otivele de casare invocate
de către recurent ne'ondate sau vădit ne'ondate. &n acest ca recursul va 'i respins ca atare iar
otăr5rea priei instanţe devine de'initivă de la data pronunţării deciiei instanţei de recurs.
Anularea recursului intervine atunci c5nd acesta a 'ost nereulat introdus c5nd nu a 'ost
otivat sau c5nd otivele de recurs nu se pot &ncadra &n otivele de casare prevăute de art. 4!!
C.proc.civ. c5nd nu a 'ost 'orulat de un avocat sau după ca de un consilier *uridic &n caul
recurentului
repreentant persoană
al părţii. *uridică ori c5nd a 'ost introdus de o persoană care nu #i+a *usti'icat calitatea de
De aseenea instanţa ai poate constata periarea recursului &n caul &n care recursul este de
copetenţa naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie reula este că recursul este anulat pentru ne&ndeplinirea
cerinţelor de 'oră ori pentru că otivele de casare invocate #i devoltarea lor nu se &ncadreaă &n cele
prevăute la art. 4!! C.proc.civ. sau este respins ca vădit ne'ondat de copletul de 'iltru.
Din punctul de vedere al instanţei care va *udeca 'ondul după casare se distine &ntre casarea
cu triitere #i casarea cu reţinere.
Casarea cu triitere constituie reula pentru nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie iar casarea cu
reţinere este reula pentru tri0unale #i curţile de apel.
Potrivit art. 49( C.proc.civ. nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie &n ca de casare triite caua
spre o nouă *udecată 'ie instanţei de apel care a pronunţat otăr5rea casată 'ie priei instanţe a cărei
otăr5re este de aseenea casată atunci c5nd este caul #i sunt &ndeplinite condiţiile prevăute la art.
4!, alin. 738 C.proc.civ. respectiv &n od re#it pria instanţă a soluţionat procesul 'ără a intra &n
*udecata 'ondului ori *udecata s+a 'ăcut &n lipsa părţii care nu a 'ost leal citată părţile au solicitat &n
od epres prin cererea de apel ori prin &nt5pinare să se triită caua priei instanţe iar triiterea
spre re*udecare să 'ie dispusă o sinură dată &n cursul procesului.
Potrivit art. 49! C.proc.civ. &n caul &n care copetenţa de soluţionare a recursului aparţine
tri0unalului sau curţii de apel #i s+a casat otăr5rea atacată re*udecarea procesului &n 'ond se va 'ace de
către instanţa de recurs 'ie la terenul la care a avut loc aditerea recursului situaţie &n care se
pronunţă o sinură deciie 'ie la un alt teren sta0ilit &n acest scop.
otăr5rea pronunţată &n recurs este o otăr5re de'initivă indi'erent de soluţia la care s+a oprit
instanţa de recurs 7respinerea recursului ca ne&nteeiat ori &n teeiul unei ecepţii procesuale
casarea cu triitere sau casarea cu reţinere8. -a poate 'i atacată pe calea contestaţiei &n anulare
Secţiunea a 93a. Con!es!aţia $n anulare
Contestaţia &n anulare este o cale etraordinară de atac de retractare #i nesuspensivă de
eecutare prin care se cere &nsă#i instanţei ce a pronunţat otăr5rea atacată &n caurile #i &n condiţiile
prevăute de lee să &#i anulee propria otăr5re #i să procedee la o nouă *udecată.
Contestaţia &n anulare de drept coun este adisi0ilă dacă sunt &ntrunite cuulativ urătoarele
două condiţii6
+ otăr5rea atacată să 'ie de'initivă=
+Contestaţia
otivul de&ncontestaţie să nuo 'icale
anulare este putut 'i invocat pedecalea
etraordinară atacapelului sau a recursului.
de retractare #i nesuspensivă de
eecutare prin care se cere &nsă#i instanţei ce a pronunţat otăr5rea atacată &n caurile #i &n condiţiile
prevăute de lee să &#i anulee propria otăr5re #i să procedee la o nouă *udecată.
Secţiunea a :3a. Re#izuirea
eviuirea este o cale de atac etraordinară de retractare #i nesuspensivă de eecutare. Ca
reulă ea se poate eercita &n caurile #i condiţiile epres prevăute de lee &potriva otăr5rilor
pronunţate asupra 'ondului sau care evoca 'ondul ca &n caul contestaţiei &n anulare dispoiţiile care
releenteaă reviuirea sunt de strictă interpretare #i aplicare at5t &n ceea ce prive#te condiţiile de
adisi0ilitate cat #i otivele de eercitare

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
)otivele care *usti'ică eercitarea căii de atac a reviuirii sunt epres #i liitativ prevăute de
art. ",9 alin. 718 pct. 1+11 Cproc.civ.
Dacă instanţa s+a pronunţat asupra unor lucruri care nu s+au cerut sau nu s+a pronunţat asupra
unui lucru cerut ori s+a dat ai ult dec5t s+a cerut.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS =
I/LO2CE PROCEDUR2LE

I/LO2CE PROCEDUR2LE PRIVIND 2SIUR2RE2 UNEI PR2CTICI /UDICI2RE

UNIT2RE

Secţiunea 1. Consi&eraţii 6enerale

Actualul Cod de procedură civilă releenteaă su0 <itlul III al Cărţii a ll+a intitulate
FProcedura contencioasăG două i*loace procedurale destinate asiurării unei practici unitare la
nivelul tuturor
naltei Curţi de instanţelor *udecătore#ti
Casaţie #i %ustiţie din o5nia
&n vederea pronunţării#iunei
anue recursul
otăr5ri &n interesul
preala0ile pentruleii #i sesiarea
delearea unor
cestiuni de drept.
<re0uie reţinut că aceste i*loace procedurale nu au natura *uridică de căi de atac deoarece
prin interediul lor nu se realieaă nici re'orarea nici retractarea unor otăr5ri *udecătore#ti.
Secţiunea )3a. Recursul $n in!eresul le6ii
ecursul &n interesul leii este acel i*loc procesual ce poate 'i eercitat &n scopul asiurării
interpretării #i aplicării unitare a leii de către toate instanţele *udecătore#ti atunci c5nd se constată că
prin otăr5ri *udecătore#ti de'initive au 'ost date soluţii di'erite aceleia#i pro0lee de drept1!.
ecursul &n interesul leii este releentat de art. "14+"1! C.proc.civ. ca un i*loc procedural
destinat asiurării unei practici *udiciare unitare.
Procedură civilă care releenteaă actualente recursul &n interesul leii se desprind
urătoarele particularităţi ale acestui i*loc procedural destinat asiurării unei practici *udiciare
unitare6
Copetența apar ține procurorului eneral al Parcetului de pe l5nă nalta Curte de Casaţie #i
%ustiţie care poate introduce recursul &n interesul leii din o'iciu sau la cererea inistrului *ustiţiei
Coleiului de conducere al natei Curti de Casa ie #i %ustiţie coleiilor de conducere ale curţilor de
apel precu și Avocatul Poporului.
Alte persoane sau orane nu pot eercita recursul &n interesul leii &nsă ar putea senala
persoanelor sau oranelor cărora leea le recunoa#te această leitiare necesitatea eercitării
recursului in interesul leii 'ără ca aceasta să iplice o0liativitatea eercită acestui i*loc
procedural.
După sesiarea naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie pre#edintele sau după ca unul dintre
vicepre#edinţii acesteia va lua ăsurile necesare pentru desenarea aleatorie a *udecătorilor din cadrul
secţiei &n a cărei copetenţă intră pro0lea de drept care a 'ost soluţionată di'erit de instanţele
*udecătore#ti precu #i a *udecătorilor din celelalte secţii ce intră &n alcătuirea copletului care
soluţioneaă recursul &n interesul leii
;0iectul recursului &n interesul leii &l repreintă otăr5rile *udecătore#ti de'initive &n care
aceea#i pro0leă de drept a priit o soluţionare di'erită din partea instanţelor *udecătore#ti.
;0iectul recursului &n interesul leii &l constituie &nsă#i pro0lea de drept care a priit soluţii
di'erite prin ai ulte otăr5ri *udecătore#ti. A#a cu reultă cu claritate din tetul de lee tre0uie să
'ie
)aivor0a de otăr5ri
este necesar să 'iealevor0a
instanţelor
de ai*udecătore#ti
ulte otăr5riiar*udecătore#ti
nu #i de otăr5ri ale altor
pronunţate de orane
instanţede*udecătore#ti
*urisdicţie.
di'erite deci nu de aceea#i instanţă alt'el nu a 'i &n preenţa unei *urisprudenţe neunitare pe &ntre
teritoriul ţării.
Pentru ca recursul &n interesul leii să 'ie adisi0il este necesar ca otăr5rile *udecătore#ti prin
care a 'ost soluţionată di'erit aceea#i pro0leă de drept să 'ie de'initive.
ecursul &n interesul leii se poate eercita oric5nd deoarece nu eistă nicio dispoiţie leală
care să sta0ilească vreun teren.
ecursul &n interesul leii se susţine &n 'aţa copletului după ca de procurorul eneral al
Parcetului de pe l5nă nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie sau de procurorul desenat de acesta de
1!
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.(3,
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
*udecătorul desenat de Coleiul de conducere al naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie respectiv al Curţii
de apel ori de Avocatul Poporului sau de un repreentant al acestuia. Părţile 7din procesele &n care s+au
pronunţat otăr5rile ce au soluţionat neunitar aceea#i pro0leă de drept8 nu vor 'i &nsă citate deoarece
a#a cu vo arăta iediat recursul &n interesul leii nu produce niciun e'ect &n privinţa lor.
n ceea ce prive#te *udecata propriu+isă leea sta0ile#te o0liativitatea &ntocirii unui raport
pentru redactarea căruia vor 'i desenaţi de către pre#edintele copletului &nvestit cu soluţionarea
recursului &n interesul leii 3 *udecători dintre e0rii acestuia. Con'or art. "1$ alin. 7"8
C.proc.civ. *udecătorii+raportori nu devin incopati0ili să intre &n copunerea copletului care
soluţioneaă recursul &n interesul leii.
Asupra recursului &n interesul leii nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie se pronunţă prin deciie.
Această deciie se pronunţă nuai &n interesul leii #i nu are e'ecte asupra otăr5rilor *udecătore#ti
eainate #i nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese. Deciia se otiveaă &n teren de cel
ult 3, de Partea
o5niei ile deI=la pronunţare #i se pu0lică &n cel ult 1" ile de la otivare &n )onitorul ;'icial al
Secţiunea a 73a. Sesizarea 4nal!ei Curţi &e Casaţie i /us!iţie $n #e&erea "ronunţ-rii unei
8o!-r5ri "realaile "en!ru &ezle6area unor c8es!iuni &e &re"!
%1. Noţiune. Se&iul 0a!eriei. Na!ur- uri&ic-
Alături de recursul &n interesul leii prin art. "19+"21 actualul Cod de procedură civilă
instituie un nou i*loc procedural destinat a contri0ui la asiurarea aplicării #i interpretării unitare a
leii de către instanţele *udecătore#ti #i anue otăr5rea preala0ilă de deleare a unor cestiuni de
drept dată de nalta Curte de Casaţie #i %ustiţie &n ura sesiării de către o instanţă &nvestită cu
soluţionarea cauei &n ultiă instanţă19.
Acest i*loc procedural nu repreintă o cale de atac ci un incident procedural prin care se
soluţioneaă o pro0leă de drept ivită &ntr+un proces a'lat &n curs de des'ă#urare #i de care depinde
delearea pe 'ond a cauei.
%). Con&iţii &e a&0isiili!a!e
Din dispoiţiile art. "19 C.proc.civ. reultă urătoarele condiţii pentru adisi0ilitatea sesiării
naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie &n vederea pronunţării unei otăr5ri preala0ile pentru delearea unor
cestiuni de drept6
+ -istenţa unei cestiuni de drept. Pro0lea de drept tre0uie să 'ie una verita0ilă &n sensul
că eistă posi0ilitatea unor interpretări di'erite din diverse caue cu ar 'i6 tetul de lee are o
'orulare neclară este incoplet nu este corelat cu alte nore leale nu ar ai 'i &n vioare etc.
+ Pro0lea de drept să se ridice &n cadrul unui litiiu a'lat pe rolul unui coplet de *udecată
al naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie al curţii de apel sau al tri0unalului &nvestit cu soluţionarea cauei
&n ultiă instanţă.
+ Cestiunea de drept să 'ie esenţială &n sensul că de lăurirea acesteia să depindă
soluţionarea pe 'ond a cauei &n care aceasta se ridică
%7. Proce&ura &e u&eca!-
Leitiarea procesuală aparţine instanţei respectiv copletului de *udecată 'ie naltei Curți de
Casație și %usţie 'ie al curţii de apel sau al tri0unalului &nvestit cu soluținionarea &n ultiă instanţă.
aportul asupra sesiării
La 'el ca &n caul recursului &n interesul leii este prevăută necesitatea &ntocirii unui raport
asupra sesiării &n vederea pronunţării unei otăr5ri preala0ile.

e0riiIncopletului
acest scop după alcătuirea
pentru a &ntocicopletului pre#edintele
un raport asupra acestuia
cestiunii va desena
de drept un *udecător
supuse *udecaţii. dintre
In caul &n
care cestiunea de drept prive#te activitatea secţiilor naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie respectiv atunci
c5nd aceasta nu are corespondent in niciuna din secţiile instanţei supree după alcătuirea copletului
pentru &ntocirea raportului pre#edintele copletului va desena c5te un *udecător din cadrul 'iecărei
secţii.
aportul va 'i counicat părţilor care &n teren de cel ult 1" ile de la counicare pot
depune &n scris prin avocat sau după ca prin consilier *uridic punctele lor de vedere privind
cestiunea de drept supusă *udecăţii.
Bedinţa de *udecată
19
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.(34
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
n privinţa reulilor de des'ă#urare a #edinţei de *udecată sunt aplica0ile prevederile
corespunătoare din ateria recursului &n interesul leii.
Ast'el #edinţa copletului se convoacă de pre#edintele acestuia cu cel puţin 2, de ile &nainte
de des'ă#urarea acesteia odată cu convocarea 'iecare *udecător ur5nd a prii o copie a raportului #i
a soluţiei propuse.
La #edinţă participă toţi *udecătorii copletului. Dacă eistă otive o0iective ace#tia vor 'i
&nlocuiţi cu respectarea reulilor sta0ilite cu privire la desenarea lor. >esiarea se *udecă 'ără citarea
părţilor &n cel ult 3 luni de la data &nvestirii iar soluţia se adoptă cu cel puţin două treii din
nuărul *udecătorilor copletului a0ţinerile de la vot ne'iind adise.
Conţinutul #i e'ectele otăr5rii preala0ile
Asupra sesiării Copletul pentru delearea unor cestiuni de drept se pronunţă prin deciie
nuai cu privire la cestiunea de drept supusă deleării. La 'el ca &n caul recursului &n interesul
leii
ile dedeciia se otiveaă
la otivare &n teren
&n )onitorul de al
;'icial celo5niei
ult 3, dePartea
ile de
I. la pronunţare #i se pu0lică &n cel ult 1"

CONTEST2ŢI2 PRIVIND TERIVERS2RE2 PROCESULUI

Suiec!ele con!es!aţiei "ri#in& !er6i#ersarea "rocesului
Articolul "22 alin. 718 C.proc.civ. prevede că au calitate &n a eercita contestaţia privind
teriversarea procesului oricare dintre părţi .
Sesizarea ins!anţei %1. Ins!anţa co0"e!en!-
Contestaţia privind teriversarea procesului este o cerere cu caracter incidental ast'el &nc5t
copetenţa de soluţionare a acesteia aparţine instanţei investite cu *udecata procesului &n leătură cu
care se invocă teriversarea *udecăţii. Contestaţia releentată de art. "22 Cproc.civ. va 'i de
copetenţa instanţei &n 'aţa căreia a intervenit unul dintre otivele prevăute de lee aceasta put5nd 'i
pria instanţă cea de apel sau după ca cea sesiată cu soluţionarea recursului altei căi etraordinare
de atac &n 'uncţie de 'aa procesuala in care se a'lă litiiul 2,.
Cu"rinsul i for0a cererii
Potrivit art "24 alin 718 C.proc.civ. contestaţia privind teriversarea procesului se 'oruleaă
&n scris #i se depune la instanţa &nvestită cu soluţionarea procesului &n leătură cu care se invocă
teriversarea *udecăţii. Contestaţia se poate 'ace #i ver0al &n #edinţă ca &n care va 'i consenată
&preună cu otivele arătate de parte &n &nceierea de #edinţă.
Codul de procedură civilă nu prevede un teren pentru 'orularea contestaţiei privind
teriversarea procesului ast'el că aceasta poate 'i 'orulată oric5nd &n cursul procesului p5nă la
pronunţarea otăr5rii &n 'aa procesuală cu privire la cu care se invocă teriversarea. Calea contestaţiei
este descisă #i după pronunţarea otăr5rii atunci c5nd instanţa depă#e#te terenul de otivare a
otăr5rii sau dacă nu ia alte ăsuri leale necesare soluţionării cauei cu ar 'i &naintarea dosarului
instanţei superioare pentru soluţionarea căii de atac.
Ca orice cerere adresată instanţelor *udecătore#ti contestaţia privind teriversarea procesului
este supusă unei tae *udiciare de ti0ru 'ie de 2, de lei potrivit art. 11 lit. c8 din ;.:.. nr. !,2,13
privind taele *udiciare de ti0ru.
o!i#ele con!es!aţiei "ri#in& !er6i#ersarea "rocesului
Priul otiv de contestaţie releentat de art. "22 alin. 728 pct. 1 C.proc.civ. prive#te ipotea
&ncălcării de către instanţa de *udecată a o0liaţiei de respectare a terenelor sta0ilite de lee pentru
'inaliarea unei proceduri
<erenele pronunţarea
de pronunţare sau desau după ca
otivare otivarea
la care unei otăr5ri.
'ace re'erire priul otiv al contestaţiei
privind teriversarea procesului sunt prevăute de art. 39$ alin. 718 C.proc.civ. potrivit căruia &n
cauri *usti'icate dacă instanţa nu ia otararea de &ndată pronunţarea acesteia poate 'i a5nată pentru
un teren care nu poate depă#i 1" ile precu #i de art. 42$ alin. 7"8 C.proc.civ. con'or căruia
otar5rea se va redacta #i se va sena &n cel ult 3, de ile de la pronunţare..
Preciă că &n caul nerespectării de către instanţă a terenelor prevăute de lee pentru
'inaliarea unei proceduri respectiv a celor de pronunţare sau de otivare contestaţia privind
teriversarea procesului poate 'i 'orulată nuai dupa epirarea terenului #i nuai &n ăsura &n
care p5nă la data contestaţiei instanţa nu a &ndeplinit actul prevăut de lee.
2,
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.(42
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Cel de+al doilea otiv al contestaţiei privind teriversarea procesului releentat de art "22
alin 728 pct. 2 C.proc.civ. prive#te a#adar ipotea &n care un participant la procesul civil nu #i+a
respectat o0liaţia de a &ndeplini un act de procedură &n terenul sta0ilit de instanţă iar aceasta de#i
terenul s+a &plinit nu a luat 'aţă de acest participant ăsurile prevăute de lee pentru a+l
constr5ne la &ndeplinirea respectivei o0liații.
Cel de+al treilea otiv al contestaţiei privind teriversarea procesului prevăut de art. "22 alin.
728 pct. 3 C.proc.civ. siilar celui releentat la art. "22 alin. 728 pct. 2 Cproc.civ. are &n vedere
ipotea &n care instanţa nu dispune luarea ăsurilor leale de constr5nere &potriva anuitor
persoane care nu #i+au &ndeplinit o0liaţiile sta0ilite &năuntrul unui anuit teren
Cel de+al patrulea otiv al contestaţiei privind teriversarea procesului este releentat de art.
"22 alin. 728 pct. 4 C.proc. civ. #i are &n vedere situaţiile &n care teriversarea *udecăţii se produce ca
urare a oisiunii instan ţei &nse#i de a lua ăsurile sta0ilite de lee sau de a &ndeplini anuite acte
din o'iciu &n
procesului nucaurile prevăute
este descisă de &n
dec5t lee. Pentru&nacest
ăsura care otiv
tipulcalea
scurscontestaţiei privind
de la neluarea de teriversarea
către instanţă a
ăsurilor sta0ilite de lee sau de la ne&ndeplinirea din o'iciu a actului de procedură ar 'i 'ost su'icient
pentru coplinirea acestor oisiuni.
Potrivit art. "23 C.proc.civ. contestaţia privind teriversarea procesului poate 'i retrasă oric5nd
p5nă la soluţionarea ei iar odată retrasă contestaţia nu ai poate 'i reiterată &ntruc5t sta0ilesc o
liitare a dreptului la acţiune.
Proce&ura &e soluţionare a con!es!aţiei "ri#in& !e r6i#ersarea "rocesului
Contestaţia privind teriversarea procesului se *udecă de către copletul &nvestit cu *udecarea
cauei 'ără citarea părţilor de &ndată sau &n teren de cel ult " ile de la depunerea cererii Hart. "24
alin. 738 C.proc.civ..
Potrivit art. "24 alin. 728 C.proc.civ. contestaţia privind teriversarea procesului nu suspendă
soluţionarea cauei.
Instanţa se pronunţă asupra contestaţiei prin &nceiere a cărei redactare 7otivare8 se 'ace &n
teren de " ile de la pronunţare Hart. "24 alin. 7$8 C.proc.civ..
In caul &n care ăse#te contestaţia &nteeiată instanţa dispune prin &nceierea pronunţată
luarea de &ndată a ăsurilor necesare &nlăturării situaţiei care a provocat teriversarea *udecăţii.
nceierea de aditere a contestaţiei nu este supusă niciunei căi de atac.
Pl5n6erea $0"o!ri#a $nc8eierii &e res"in6ere a con!es!aţiei "ri#in& !er6i#ersarea
"rocesului
Pl5nerea &potriva &nceierii de respinere a contestaţiei privind teriversarea procesului este
de copetenţa instanţei ieraric superioare cu ecepţia caului &n care procesul se *udecă la nalta
Curte de Casaţie #i %ustiţie c5nd pl5nerea se soluţioneaă de un alt coplet al aceleia#i secţii.
Pl5nerea se depune la instanţa care a pronunţat &nceierea care o va &nainta de &ndata pentru
soluţionare &preună cu o copie certi'icată de pe dosarul cauei instanţei ieraric superioare.
Potrivit art. "24 alin. 7"8 tea 'inală C.proc.civ. 'orularea pl5nerii nu suspendă *udecata.
Pl5nerea se soluţioneaă &n coplet 'orat din 3 *udecători indi'erent care a 'ost alcătuirea
copletului ce a pronunţat &nceierea atacată. Instanţa va *udeca pl5nerea in teren de 1, ile de la
priirea dosarului 'ără citarea părţilor printr+o otăr5re care nu este supusă niciunei căi de atac.
Potrivit art. "2" alin. 718 Cproc.civ. otăr5rea de soluţionare a pl5nerii tre0uie otivată &n teren de
" ile de la pronunţare.

*udecă Dacă pl5nerea

procesul este ăsităactul
să &ndeplinească &nteeiată instanţasau
de procedură caresăoiasoluţioneaă va dispune
ăsurile leale ca instanţa
necesare arăţ5nd care
sunt acestea #i sta0ilind c5nd este caul un teren pentru &ndeplinirea lor.
n toate caurile instanţa care soluţioneaă pl5nerea nu va putea da &ndruări #i nici nu va
putea o'eri deleări asupra unor pro0lee de 'apt sau de drept .
Sancţionarea con!es!a!orului &e rea3cre&inţ-
Ca orice alt i*loc procedural care intră &n conţinutul acţiunii civile #i contestaţia pentru
teriversarea *udecăţii riscă să 'ie deturnată de la scopul pentru care a 'ost concepută. Acesta este
otivul pentru care leiuitorul a prevăut sancţionarea a0uului de drept procedural in această aterie
prin adoptarea unei releentari speciale.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
PROCEDUR2 NECONTENCIO2SA /UDICI2RA
Consi&eraţii 6enerale
Procedura necontencioasă cuprinde norele care releenteaă activitatea instanţelor
*udecătore#ti #i a altor orane prin care se reolvă cereri care nu urăresc sta0ilirea unui drept
potrivnic 'aţă de o altă persoană.
>pre deose0ire de procedura contencioasă procedura necontencioasă se caracterieaă prin lipsa unui
litiiu deci prin ineistenţa unui con'lict de interese. <ocai de aceea ea ai este denuită #i
procedura raţioasă sau voluntară.
Potrivit art. "2( C.proc.civ. cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia
instanţei 'ără &nsă a se urări sta0ilirea unui drept potrivnic 'aţă de o altă persoană precu sunt cele
privitoare la darea autoriaţiilor *udecătore#ti sau la luarea unor ăsuri leale de supraveere
ocrotire ori asiurare sunt supuse dispoiţiilor acestei cărţi.
Proce&ura
%1. Sesizarea &eins!anţei
soluţionare a cererii
Instanţa copetentă
ăc5nd o aplicaţie a principiului accesoriu seKuitur principale art. "2! alin. 718 C.proc.civ.
sta0ile#te că &n ipotea &n care sunt &n leătură cu o cauă &n curs de soluţionare sau soluţionată de*a de
o instanţă ori care au ca o0iect eli0erarea unor &nscrisuri titluri sau valori a'late &n depoitul unei
instanţe cererile necontencioase se vor &ndrepta la acea instanţă. n celelalte cauri deci c5nd cererea
necontencioasă este 'orulată pe cale principală copetenţa instanţei + enerală aterială #i
teritorială + precu #i soluţionarea incidentelor privind copetenţa sunt supuse reulilor prevăute
pentru contencioase. n caurile &n care leea prevede &n od epres instanţa copetentă aterial #i
teritorial să soluţionee anuite cereri cu caracter necontencios dispoiţiile respective se vor aplica cu
prioritate ca orice nora speciala .
Pentru caul &n care copetenţa teritorială nu poate 'i sta0ilită potrivit dispoiţiilor aplica0ile &n
aterie contencioasă art. "2! alin. 738 C.proc.civ. sta0ile#te că cererile necontencioase se vor &ndrepta
la instanţa &n a cărei circuscripţie petentul &#i are după ca doiciliul re#edinţa sediul ori
repreentanţa iar dacă niciuna dintre acestea nu se a'lă pe teritoriul o5niei cererile se vor &ndrepta
ur5nd reulile de copetenţă aterială la %udecătoria >ectorului 1 al unicipiului /ucure#ti sau
după ca la <ri0unalul /ucure#ti
Cererea necon!encioas-
>esiarea instanţei se 'ace printr+o cerere 'orulată &n scris care potrivit art "3, alin 718
C.proc.civ. va cuprinde6 nuele de 'ailie prenuele #i doiciliu sau după ca denuirea #i sediul
celui care o 'ace #i după &pre*urări ale persoanelor pe care acesta cere să 'ie ceate &naintea
instanţei o0iectul otivarea acesteia #i senătură. Cererea va 'i &nsoţită de &nscrisurile pe care se
spri*ină. eultă a#adar că este posi0il să nu 'ie necesară cearea altor persoane &naintea instanței.
Cererea necontencioasă este supusă procedurii veri'icării #i reulariării dispoiţiile art 2,,
C.proc.civ. ne'iind incopati0ile cu caracterul necontencios al cererii. n sci0 &ntruc5t &n cadrul
procedurii necontencioase nu eista un con'lict de interese nu este necesară parcurerea procedurii de
counicare a cererii con'or art 2,1 C proc.civ. &n caul &n care sunt ceate #i alte persoane in 'aţa
instanţei.
%). Proce&ura &e u&eca!-
Potrivit art. "32 alin. 718 Cproc.civ. cererea necontencioasă se *udecă &n caera de consiliu.
Citarea
dacă leea petentului
o ipune. #i a contrar
&n ca persoanelor
sprearătate &n cerere
deose0ire se va dispuneanterioară
de releentarea &n od o0liatoriu nuai
*udecata cererii
necontencioase se 'ace cu sau 'ără citare la aprecierea instanţei21.
Instanţa poate dispune ciar din o'iciu orice ăsuri utile cauei cu ar 'i ata#area unor dosare
sau solicitarea unor in'oraţii de la diverse instituţii ale statului.
Asupra cererii cu caracter necontencios instanţa se pronunţă &n raport cu toate &pre*urările de
'apt #i de drept ale cauei ciar dacă nu au 'ost invocate &n cerere sau pe parcursul procedurii.
Cererea 'ăcută &n aterie necontencioasă se soluţioneaă printr+o &nceiere 7a'ară de caul &n
care pentru o anuită aterie o noră specială ar sta0ili alt'el de eeplu că se pronunţă o
otăr5re adică sentinţă8.
21
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.("1
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Potrivit art. "3" C.proc.civ. &nceierile pronunţate &n procedura necontencioasă nu au
autoritatea lucrului *udecat soluţie care se *usti'ică prin aceea că &n cadrul acestei proceduri nu se
soluţioneaă un litiiu. A#a 'iind instanţa poate reveni asupra acestei &nceieri la cererea celui
interesat dacă situaţia de 'apt avută &n vedere la pronunţarea ei s+a sci0at.
nceierea pronunţată &n aterie necontencioasă este supusă nuai apelului 7deci &n procedura
necontencioasă *udiciară de drept coun nu eistă #i calea de atac a recursului8 cu ecepţia celei
pronunţate de un coplet al naltei Curţi de Casaţie #i %ustiţie care este de'initivă.
Apelul poate 'i eercitat de partea a cărei cerere a 'ost respinsă de celelalte părţi ceate sau
care au intervenit dar #i de orice altă persoană interesată ciar dacă nu a 'ost citată #i nu a participat la
soluţionarea cererii. <erenul de apel cure de la pronunţare pentru cei care au 'ost preenţi la ultia
#edinţă de *udecată #i de la counicare pentru cei care au lipsit. n caul &n care apelul este 'orulat
de o persoană interesată care nu a 'ost citată la soluţionarea cererii deci de un terţ care *usti'ică un
interes terenul
ai t5riu dede
de un an apel
la cure de la data la care această persoană a luat cuno#tinţă de &nceiere dar nu
data pronunţării.
Durata terenului de apel este cea de drept coun deci de 3, ile &ntruc5t nora specială nu
sta0ile#te vreo deroare &n acest sens. Apelul se 'ace &ntr+un sinur eeplar ne'iind necesară
depunerea de copii deoarece nu se counică. Instanţa de apel poate să dispună suspendarea eecutării
&nceierii nuai cu darea unei cauţiuni al cărei cuantu va 'i sta0ilit de instanţă &n condiţiile art. (1!
alin. 728 #i 738 Cproc.civ. Potrivit art. "34 alin. 7"8 C.proc.civ. apelul se *udecă &n caera de consiliu.
Apelul &potriva &nceierii date &n aterie necontencioasă se *udecă de instanţa ieraric superioară.
2"licaţii ale "roce&urii necon!encioase u&iciare
C5t prive#te aplicaţiile procedurii necontencioase *udiciare tre0uie reţinut că după intrarea &n
vioare a actualului Cod civil atri0uţiile instanţelor *udecătore#ti &n aterie necontencioasă au crescut
%1. Proce&uri necon!encioase u&iciare "re#-zu!e &e Co&ul &e "roce&ur- ci#il-
Din art. "2( Cproc.civ. au reultat de*a unele situaţii &n care copetenţa de a reolva o cerere
necontencioasă aparţine instanţei *udecătore#ti #i anue atunci c5nd se solicită darea autoriaţiilor
*udecătore#ti sau luarea unor ăsuri leale de supraveere ocrotire ori asiurare.
Dispoiţiile re'eritoare la procedura necontencioasă *udiciară pe care le+a analiat ai sus &#i
ăsesc aplicarea #i cu privire la nuirea unui curator special de către instanţa *udecătorească &n
caurile prevăute de art. "! C.proc civ.
Codul de procedură civilă releenteaă #i unele proceduri necontencioase care conţin o serie
de nore deroatorii de la dispoiţiile &nscrise &n art. "2(+"3$ C.proc.civ. Dintre acestea enţionă6
eli0erarea de copii de pe otăr5ri #i de pe alte &nscrisuri a'late la dosar.
Articolul "39 C.proc.civ. sta0ile#te c5teva reuli speciale cu privire la soluţionarea cererii de
eli0erare a unor 0unuri păstrate la instanţă ori a'late &n depoitul altuia Ast'el potrivit tetului
enţionat cererea de eli0erare privind suele de 0ani sau alte valori ori titluri consenate precu #i
orice alte 0unuri păstrate la instanţă ori a'late in depoitul altuia după ca &n leătură cu un proces se
introduce de persoana &ndreptăţită la instanţa care a dispus acea ăsură. Cererea se va soluţiona prin
&nceiere eecutorie dată &n caera de consiliu. Părţile vor 'i citate dacă instanţa consideră necesar. n
&nceierea de eli0erare se va arăta deţinătorul o0liat la eli0erarea 0unurilor precu #i persoana
&ndreptăţită să le priească.
%). Proce&uri necon!encioase u&iciare re6le0en!a!e &e ac!e nor0a!i#e s"eciale
Proceduri necontencioase *udiciare sunt prevăute #i de alte acte norative unele dintre
acestea
prive#te conţin5nd
procedura #inecontencioasă
o serie de nore deroatorii
&nscrise &n art. de la dispoiţiile
"2(+"3$ cu caracter
C.proc.civ. eneralenţionă
Dintre acestea &n ceea ce cu
titlu de eeplu6
+ &n caul &n care se solicită restituirea unei sue de 0ani sau instruente 'inanciare. se va solutiona
potrivit reulilor particulare prevăute de art. 1,$3 C.proc.civ. in ateria cauţiunii *udiciare.
+ procedurile necontencioase date &n copetenţa instanţei de tutelă &n condiţiile Cărţii I a Codului civil
cu ar 'i6 nuirea tutorelui inorului #i al interisului 7art. 119 #i art. 1(, C.civ.8 constituirea
consiliului de 'ailie 7art. 12! C.civ.8 autoriarea actelor de dispoiţie ale inorului a'lat su0 tutelă #i
ale interisului 7art. 144+14" #i art. 1(1 C.civ.8 instituirea #i ridicarea curatelei 7art. 1!2 #i art. 1!"
C.civ.8=
+&nreistrarea tardivă a na#terii 7art. 1! din Leea nr. 11$199$ cu privire la actele de stare civilă8=
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+procedura adopţiei 7Leea nr. 2(32,,48=
+&nscrierea societăţilor aricole &n reistrul anue destinat ţinut de *udecătorie 7art. 1$ din Leea nr.
3$19918=
+&nreistrarea partidelor politice &n reistrul partidelor politice ţinut de <ri0unalul /ucure#ti 7Leea nr.
142,,38=
+&n'iinţarea asociaţiilor de proprietari 7Leea nr. 23,2,,(8=
+&nscrierea asociaţiilor #i 'undaţiilor &n reistrul asociaţiilor #i 'undaţiilor ţinut de *udecătorie #i a
'ederaţiilor &n reistrul 'ederaţiilor a'lat la re'a tri0unalului 7;.. nr. 2$2,,,8=
%7. Proce&uri necon!encioase &a!e $n co0"e!enţa al!or or6ane
Proceduri necontencioase sunt date prin lee #i &n copetenţa altor orane dec5t instanţele
*udecătore#ti dintre care enţionă cu titlu de eeplu6
+e'ectuarea &nreistrărilor &n reistrul coerţului de o'iciul reistrului coerţului 7Leea nr. 2$199,8=
+procedura
+proceduriledenotariale
&nscriereprevăute
&n cartea 'unciară
de leeade către reistratorul
specială dintre care de carte 'unciară
ainti6 7Leea &nscrisurilor=
autenti'icarea nr. (199$8=
procedura succesorală notarială= certi'icarea unor 'apte &n caurile prevăute de lee= lealiarea
senăturilor de pe &nscrisuri a specienelor de senătură precu #i a siiliilor= darea de dată certă
&nscrisurilor= actele de protest al ca0iilor al 0iletelor la ordin #i ai cecurilor= lealiarea copiilor de pe
&nscrisuri= eli0erarea de duplicate de pe actele &ntocite= nuirea &n caurile prevăute de lee a
custodelui sau a curatorului special= certi'icarea etapelor procedurale ale licitaţiilor #isau ale
reultatelor acestora= procedura divorţului prin acordul soţilor 7Leea nr. 3$199"8

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

Curs >
PROCEDURI SPECI2LE

Secţiunea 1. Proce&ura &i#orţului

1. Consideraţii introductive
Potrivit art. 2"9 alin. 7$8 C.civ. căsătoria poate 'i des'ăcută prin divorţ &n condiţiile leii.
Condiţiile de 'ond ale divorţului precu #i e'ectele acestuia sunt releentate de Codul civil
&n Capitolul JII FDes'acerea căsătorieiG al <itlului II intitulat FCăsătoriaG din Cartea a ll+a FDespre
'ailieG)otivele
7art. 3(3+4,48111.
de divorţ sunt prevăute de art. 3(3 C.civ. Potrivit acestui tet de lee divorţul poate
avea loc6
+ prin acordul soţilor
+ la cererea a0ilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ=
+ atunci c5nd din caua unor otive teeinice raporturile dintre soţi sunt ra v vătăate #i
continuarea căsătoriei nu ai este posi0ilă=
+ la cererea unuia dintre soţi după o separare &n 'apt care a durat cel puţin 2 ani=
+ la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate 'ace iposi0ilă continuarea căsătoriei.
n releentarea actuală divorţul poate avea loc 'ie pe cale adinistrativă sau prin procedură
notarială atunci c5nd des'acerea căsătoriei are loc prin acordul soţilor 'ie pe cale *udiciară. >u0 <itlul
I al Cărţii a Ji+a Codul de procedură civilă releenteaă procedura *udiciară a divorţului la art. 914+
934. &n Codul civil sunt cuprinse dispoiţiile re'eritoare la procedura necontencioasă a divorţului prin
acordul soţilor pe cale adinistrativă sau prin procedură notarială.
%). Proce&ura u&iciar- a &i#orţului
Instanţa copetentă
Cererea de divorţ este de copetenţa &n priă instanţă a *udecătoriei.
n ceea ce prive#te copetenţa teritorială art. 914 alin. 718 C.proc.civ. sta0ile#te o deroare de
la dreptul coun. Ast'el potrivit acestui tet de lee cererea de divorţ este de copetenţa *udecătoriei
&n circuscripţia căreia se a'lă cea din ură locuinţă coună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă
coună sau dacă niciunul dintre soţi nu ai locuie#te &n circuscripţia *udecătoriei &n care se a'lă cea
din ură locuinţă coună *udecătoria copetentă este aceea &n circuscripţia căreia &#i are locuinţa
p5r5tul iar c5nd p5r5tul nu are locuinţa &n ţară #i instanţele ro5ne sunt copetente internaţional este
copetentă *udecătoria &n circuscripţia căreia &#i are locuinţa reclaantul.
Sesizarea ins!anţei
Leitiarea procesuală
Potrivit art. 91( alin. 718 C.proc.civ. des'acerea căsătoriei prin divorţ poate 'i cerută nuai de
soţi. A#adar acţiunea de divorţ are un caracter strict personal #i nieni nu o poate eercita &n locul
soţului reclaant iar ca p5r5t nu poate 'i ceat dec5t celălalt soţ.
Cererea &e &i#orţ
Potrivit art. 91" C.proc.civ. pe l5nă eleentele prevăute de lee pentru cererea de ceare in
*udecată cererea
ace#tia sau de enţiunea
&n lipsă divorţ va ai cuprinde copii
că aseenea nuele
nu copiilor inori
eistă. La ai de
cererea celor doi se
divorţ soţivororialătura
adoptaţi
&n de
copie certi'icatul de căsătorie #i atunci c5nd este caul certi'icatele de na#tere ale copiilor inori. La
cerere se poate alătura dacă este caul &nţeleerea soţilor reultată din ediere cu privire la des'acerea
căsătoriei #i după ca la reolvarea aspectelor accesorii divorţului.
-leentele speci'ice cererii de divorţ #i aneele o0liatorii acesteia prevăute de art. 91"
C.procciv. au caracter iperativ ast'el &nc5t lipsa lor poate atrae sancţiunea nulităţii cererii cererea
de divorţ 'iind supusă procedurii veri'icării #i reulariării releentate de art. 2,, C.proc.civ.
Cererea de divorţ este supusă taei *udiciare de ti0ru &n 'uncţie de teeiul de drept invocat
Hart. 3(3 lit. a8 08 #i c8 sau d8 C.civ. cu o taă*%e ti0ru de 2,, lei 1,, lei respectiv ", lei după
distincţiile pe care le 'ace art. 1" lit. a8+c8 din ; :  nr. !,2,13.
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Cererea recon#enţional-
>oţul p5r5t poate să 'acă #i el cerere de divorţ pe cale reconvenţională cel ai t5riu p5nă la
priul teren de *udecată la care a 'ost citat &n od leal pentru 'aptele petrecute &nainte de această
dată. Pentru 'aptele petrecute după această dată p5r5tul va putea 'ace cerere p5nă la &nceperea
de0aterilor asupra 'ondului &n cererea reclaantului Hart. 91$ alin. 718 C.proc.civ.. Con'or art. 91$
alin. 728 C.proc.civ. cererea p5r5tului se va 'ace la aceea#i instanţă #i se va *udeca &preună cu cererea
reclaantului. eultă că &n ateria divorţului nu este posi0ilă dis*unerea cererii reconvenţionale de
cererea principală.
Cererea reconvenţională nu este &n principiu o0liatorie deoarece instanţa poate să pronunţe
divorţul din culpa a0ilor soţi ciar atunci c5nd nuai unul dintre ei a 'ăcut cerere dacă din doveile
adinistrate reiese că a5ndoi sunt vinovaţi de destrăarea căsătoriei &n sci0 dacă p5r5tul nu a
'orulat cerere reconvenţională iar din doveile adinistrate reultă că nuai reclaantul este
vinovat de destrăarea
&n care sunt căsătorieiprevăute
&ndeplinite condiţiile cererea acestuia va 'i
la art. 934 respinsăprivind
Cprocciv. ca ne&nteeiată
pronunţareacu divorţului
ecepţia caului
din
culpa eclusivă a reclaantului. Dacă acţiunea de divorţ este respinsă ca ne&nteeiată ne'iind
&ndeplinite condiţiile pentru pronunţarea divorţului din culpa eclusivă a reclaantului soţul p5r5t va
putea cere el des'acerea căsătoriei.
Par!iculari!-ţi "ri#in& faza u&ec-ţii
Depunerea cererii. iarea priului teren de *udecată. Citarea
n releentarea actuală leea nu ai instituie o0liativitatea depunerii cererii de divorţ
personal de către soţul reclaant ast'el &nc5t &n reulă enerală aceasta poate 'i triisă #i prin po#tă
sau depusă de un andatar potrivit reulilor de drept coun. Cererea de divorţ este supusă veri'icării
#i reulariării &n condiţiile prevederilor art. 2,, Cproc.civ. #i poate 'i anulată &n teeiul alin. 738 al
aceluia#i articol dacă nu &ndepline#te cerinţele sta0ilite at5t de norele enerale re'eritoare la
cuprinsul cererii de ceare &n *udecată c5t #i de cele speciale privitoare la cererea de divorţ.
De aseenea 'iarea priului teren de *udecată va avea loc &n condiţiile dreptului coun
respectiv art. 2,1 C.proc.civ. &ntruc5t leea nu prevede alt'el &n aterie de divorţ &nt5pinarea este
o0liatorie.
Oli6a!i#i!a!ea "rezenţei "ersonale a "-rţilor
n 'aţa instanţelor de 'ond părţile se vor &n'ăţi#a &n persoană a'ară nuai dacă unul dintre soţi
eecută o pedeapsă privativă de li0ertate este &piedicat de o 0oală ravă este pus su0 interdicţie
*udecătorească are re#edinţa &n străinătate sau se a'lă &ntr+o altă aseenea situaţie care &l &piedică să
se preinte personal= &n ast'el de situaţii cel &n cauă se va putea &n'ăţi#a prin avocat andatar sau
după ca prin tutore ori curator
Prezenţa oli6a!orie a recla0an!ului
Distinct de o0liativitatea &n'ăţi#ării personale a părţilor la *udecata &n 'aţa instanţelor de 'ond
pentru *udecata &n priă instanţă a procesului de divorţ se cere preenţa o0liatorie a reclaantului.
Dacă la terenul de *udecată &n priă instanţă se &n'ăţi#eaă nuai p5r5tul iar reclaantul
lipse#te ne*usti'icat cererea de divorţ va 'i respinsă ca nesusţinută.
-suri "ro#izorii "e !i0"ul u&ec-rii &i#orţului
Articolul 919 Cproc.civ. perite instanţei să ia pe tot tipul procesului prin ordonanţă
pre#edinţială ăsuri proviorii cu privire la sta0ilirea locuinţei copiilor inori la o0liaţia de
&ntreţinere la &ncasarea alocaţiei de stat pentru copii #i la 'olosirea locuinţei 'ailiei.

teeiulDupă cu
art. 919 reultă din&n tet
C.proc.civ. tipulaceste ăsuridepot
procesului 'i luate pe calea ordonanţei pre#edinţiale &n
divorţ.
Fe&inţa &e u&eca!-
%udecata se des'ă#oară potrivit reulilor de drept coun &n aterie contencioasă.
A#a 'iind ureaă ca etapa cercetării *udecătore#ti să se des'ă#oare &n caera de consiliu con'or art.
24, C.proc.civ. iar de0aterea 'ondului &n #edinţă pu0lică dacă părţile nu #i+au dat acordul ca această
etapă procesuală să se derulee tot &n caera de consiliu. Cu toate acestea &n caurile &n care
de0aterea 'ondului &n #edinţă pu0lică ar aduce atinere oralităţii ordinii pu0lice intereselor
inorilor vieţii private a părţilor ori intereselor *ustiţiei după ca instanţa la cerere sau din o'iciu
poate dispune ca de0aterile &n 'ond să se des'ă#oare &n &ntreie sau &n parte 'ără preenţa pu0licului.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
n toate caurile otăr5rea se va pronunţa &n #edinţă pu0lică sau &n condiţiile art. 39$ alin. 728
Cproc.civ. soluţia se va pune la dispoiţia părţilor prin i*locirea re'ei instanţei.
Re6i0ul "roelor
n ceea ce prive#te reiul pro0elor &n aterie de divorţ 'aţă de dreptul coun art. 31$
C.proc.civ. prevede că rudele #i a'inii părţilor p5nă la radul III inclusiv cu ecepţia descendenţilor
pot 'i artori. >oluţia leiuitorului este eplica0ilă deoarece acestea 'iind persoanele cele ai
apropiate de soţi sunt &n ăsură să cunoască cel ai 0ine adevăratele raporturi dintre ei
Ascultarea inorului &n vederea eercitării autorităţii părinte#ti #i a sta0ilirii locuinţei copilului
iar nu ca artor se 'ace potrivit art. 22$ C.proc.civ. &n caera de consiliu. Qin5nd seaa de
&pre*urările procesului instanţa otără#te dacă părinţii tutorele sau alte persoane vor 'i de 'aţă la
ascultarea inorului.
/u&ecarea unor cereri accesorii

cererea ndecadrul procesului

ceare de divorţ
&n *udecată 'ie seprin
pot cererea
soluţionareconvenţională
#i o serie de cereri accesorii
precu6 'orulateautorităţii
eercitarea 'ie prin
părinte#ti contri0uţia părinţilor la celtuielile de cre#tere #i educarea copiilor locuinţa copilului #i
dreptul părintelui de a avea leături personale cu acesta= nuele soţilor după divorţ= locuinţa 'ailiei=
despău0irea pretinsă pentru pre*udiciile ateriale sau orale su'erite ca urare a des'acerii
căsătoriei= o0liaţia de &ntreţinere sau prestaţia copensatorie &ntre 'o#tii soţi= &ncetarea reiului
atrionial #i după ca licidarea counităţii de 0unuri #i parta*ul acestora.
P5nă la releentarea oraniării #i 'uncţionării instanţei de tutelă prin Leea privind
oraniarea *udiciară anceta psiosocială se e'ectueaă de autoritatea tutelară. Aceasta se e'ectueaă
la locuinţa soţilor iar dacă nu au locuinţă coună la locuinţa 'iecăruia dintre ei. -'ectuarea raportului
de ancetă psiosocială este o0liatorie. Con'or art. 2$4 C.civ.718 &n procedurile adinistrative sau
*udiciare care &l privesc ascultarea copilului care a &plinit v5rsta de 1, ani este o0liatorie. Cu toate
acestea poate 'i ascultat #i copilul care nu a &plinit v5rsta de 1, ani dacă autoritatea copetentă
consideră că acest lucru este necesar pentru soluţionarea cauei.
Dreptul de a 'i ascultat presupune posi0ilitatea copilului de a cere #i a prii orice in'oraţie
potrivit cu v5rsta sa de a+#i epria opinia #i de a 'i in'orat asupra consecinţelor pe care le poate
avea aceasta dacă este respectată precu #i asupra consecinţelor oricărei deciii care &l prive#te. ;rice
copil poate cere să 'ie ascultat.espinerea cererii de către autoritatea copetentă tre0uie otivată.
;piniile copilului ascultat vor 'i luate &n considerare &n raport cu v5rsta #i cu radul său de aturitate.
De aseenea instanţa se va pronunţa din o'iciu #i asupra nuelui pe care &l vor purta soţii după
divorţ e'eritor la nuele de 'ailie după divorţ la des'acerea căsătoriei prin divorţ soţii pot conveni
să păstree nuele purtat &n tipul căsătoriei instanţa ur5nd a lua act de această &nţeleere prin
otăr5rea de divorţ. Pentru otive teeinice *usti'icate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul
superior al copilului instanţa poate să &ncuviinţee ca soţii să păstree nuele purtat &n tipul
căsătoriei ciar &n lipsa unei &nţeleeri &ntre ei. Dacă nu a intervenit o &nţeleere sau dacă instanţa nu a
dat &ncuviinţarea 'iecare dintre 'o#tii soţi poartă nuele dinaintea căsătoriei .
Par!iculari!-ţi "ri#in& ac!ele "rocesuale &e &is"oziţie $n "rocesul &e &i#orţ
; priă particularitate 'aţă de dreptul coun vieaă condiţiile &n care reclaantul poate
renunţa la *udecată. Potrivit art. 923 C.proc.civ. reclaantul poate renunţa la *udecată &n tot cursul
*udecăţii ciar dacă p5r5tul se &potrive#te22.
; altă particularitate &n ceea ce prive#te actele de dispoiţie ale părţilor &n cursul procesului de
divorţ este
*udecăţii consacrată
ciar dacă nu deau art.
'ost 924 C.proc.civ.
plătite care sta0ile#te
taele de ti0ru. n acestcăca
soţii se potva&păca
instanţa lua act&ndetot&păcare
cursul #i
va dispune prin otăr5re de'initivă &nciderea dosarului precu #i restituirea taelor de ti0ru dacă
au 'ost acitate. Ast'el &n caul divorţului pe cale *udiciară tre0uie distins &ntre divorţul din culpa
soţilor 7divorţul+sancţiune8 &nteeiat pe dispoiţiile art. 3(3 lit. 08 sau c8 C.civ. #i divorţul+reediu
care iplică la r5ndul său două odalităţi de des'acere a căsătoriei6 prin acordul părţilor Hart. 3(3 lit.
a8 C.civ. #i divorţul din otive de sănătate Hart. 3(3 lit. d8 C.civ..
n caul divorţului &nteeiat pe culpa &n destrăarea căsătoriei instanţa va pronunţa divorţul
din culpa soţului p5r5t atunci c5nd din caua unor otive teeinice iputa0ile acestuia raporturile
dintre soţi sunt rav vătăate #i continuarea căsătoriei nu al este posi0ilă. Dacă din doveile
22
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.($$
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
adinistrate reiese că a5ndoi soţii sunt vinovaţi de destrăarea căsătoriei instanţa poate să pronunţe
divorţul din culpa a0ilor soţi ciar atunci c5nd nu s+a 'ăcut cerere reconvenţională.
Dacă p5r5tul nu a 'orulat cerere reconvenţională iar din doveile adinistrate reultă că
nuai reclaantul este vinovat de destrăarea căsătoriei cererea va 'i respinsă ca ne&nteeiată cu
ecepţia caului &n care sunt &ndeplinite condiţiile prevăute la art. 934 C.prociv. privind pronunţarea
divorţului din culpa eclusivă a reclaantului. Potrivit art. 934 alin. 718 C.proc.civ. c5nd soţii sunt
separaţi &n 'apt de cel puţin 2 ani oricare dintre ei va putea cere divorţul asu5ndu+#i
responsa0ilitatea pentru e#ecul căsătoriei. &n acest ca instanţa va veri'ica eistenţa #i durata
despărţirii &n 'apt #i va pronunţa divorţul din culpa eclusivă a reclaantului.
Pronunţarea divorţului nuai din vina unuia dintre soţi sau din culpă coună preintă interes &n
ceea ce prive#te unele e'ecte ale divorţului dintre care enţionă6 potrivit art. 3!4 C.civ. divorţul este
considerat pronunţat &potriva soţului din a cărui culpă eclusivă s+a des'ăcut căsătoria. >oţul
&potriva
anterior cucăruia a 'ost
terţii le pronunţat
atri0uie divorţul
acestuia= pierde
&n 'ine drepturile
atunci pe careeste
c5nd divorţul leea saupentru
cerut convenţiile &nceiate
că starea sănătăţii
unuia dintre soţi 'ace iposi0ilă continuarea căsătoriei instanţa va adinistra pro0e privind eistenţa
0olii #i starea sănătăţii soţului 0olnav #i va pronunţa divorţul potrivit Codului civil 'ără a 'ace
enţiune despre culpa pentru des'acerea căsătoriei .
n privinţa căilor de atac ce pot 'i eercitate &potriva otăr5rii de divorţ art. 92( C.proc.civ.
sta0ile#te o serie de deroări de la dreptul coun.
; priă deroare prive#te calea de atac. Ast'el din coro0orarea prevederilor art. 94 pct. 1 lit. a8
#i art. 4!3 alin. 728 C.proc.civ. reultă că ecepţie 'ăc5nd caurile &n care leea prevede alt'el
otăr5rea de divorţ este supusă nuai apelului. Calea de atac este apelul iar durata terenului de apel
este de 3, de ile ciar #i &n caul &n care calea de atac &n caul &n care instanţa ia act de &ncetarea
căsătoriei ca urare a decesului unuia intre soţi &n cursul procesului de divorţ precu #i atunci c5nd
*udecata &nceteaă ca e'ect al &păcării părţilor otăr5rea prin care se dispune &nciderea dosarului
este de'initivă.
; a doua deroare este instituită de dispoiţiile art. 92( alin. 718 C.proc.civ. potrivit cărora
apelul reclaantului &potriva otăr5rii prin care s+a respins cererea de divorţ va 'i respins ca
nesusţinut dacă la *udecată se preintă nuai p5r5tul.
Căsătoria este des'ăcută din iua &n care otăr5rea prin care s+a pronunţat divorţul a răas
de'initivă otăr5rea de divorţ se counică din o'iciu de instanţă serviciului pu0lic counitar local de
evidenţă a persoanelor copetent pentru a se 'ace enţiunea pe arinea actului de căsătorie.
)enţiunea pe arinea actului de căsătorie este o 'oră de pu0licitate care are enirea de a 'ace
opoa0ilă 'aţă de terţi des'acerea căsătoriei. Potrivit art. 43 #i art. 4! din Leea nr. 119199$ cu privire
la actele de stare civilă des'acerea căsătoriei se &nscrie prin enţiune pe actul de căsătorie din o'iciu
pe 0aa otăr5rii *udecătore#ti sau după ca a certi'icatului de divorţ transis de o'iţerul de stare
civilă sau de notarul pu0lic ori la cererea persoanei interesate.
%7. Di#orţul "rin acor&ul soţilor "e cale u&iciar-
La 'el ca &n releentarea anterioară divorţul poate 'i pronunţat pe cale *udiciară #i pe 0aa
acordului soţilor. &n ceea ce prive#te condiţiile &n care se poate dispune divorţul pe 0aa acordului
soţilor pe cale *udiciară art. 3(4 alin. 718 C.civ. prevede ca acesta poate 'i pronunţat indi'erent de
durata căsătoriei #i indi'erent dacă eistă sau nu copii inori reultaţi din căsătorie. ntruc5t des'acerea
căsătoriei se dispune pe 0aa acordului părţilor art. 3(4 alin. 728 C.proc.civ. sta0ile#te că &n acest ca
divorţul nu poateeste
articol instanţa 'i adis dacă
o0liată să unul dintre
veri'ice soţi este
eistenţa pus su0 interdicţie
consiţă5ntului li0eriar#i potrivit
neviciatalin. 738 al aceluia#i
al 'iecărui soţ.
Din coro0orarea art. 3(4 cu art. 3(3 lit. a8 C. civ. reultă că divorţul prin acord poate 'i
pronunţat de instanţa de *udecată la cererea coună a soţilor sau la cererea unuia dintre soţi acceptată
de celălalt soţ.
Ast'el art 929 alin. 718 C.proc.civ. prevede că &n caul &n care cererea de divorţ se &nteeiaă
&n condiţiile prevăute de Codul civil pe acordul părţilor ea va 'i senată de a0ii soţi sau de către un
andatar coun cu procură speciala autentică. Dacă andatarul este avocat el va certi'ica senătura
soţilor potrivit leii. A#adar in releentarea actuală &n caul divorţului prin acordul soţilor cererea
de ceare in *udecată poate 'i senată #i de un repreentant coun al părţilor andatat special 
acest sens care tre0uie să &#i *usti'ice această calitate printr+o procură autentică. Prin cererea de divorţ
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
atunci c5nd este caul soţii vor sta0ili #i odalităţile in care au convenit să 'ie soluţionate cererile
accesorii divorţului .
Priind cererea 'orulată &n condiţiile enţionate ai sus instanţa va veri'ica eistenţa
consiţă5ntului soţilor după care va 'ia teren pentru soluţionarea cererii &n caera de consiliu.
La terenul de *udecată instanţa va veri'ica dacă soţii stăruie &n des'acerea căsătoriei pe 0aa
acordului lor #i &n ca a'irativ va pronunţa divorţul. Des'acerea căsătoriei se va dispune 'ără a se
'ace enţiune despre culpa soţilor #i desiur nu se va otiva &n ceea ce prive#te divorţul. otăr5rea
pronunţată asupra divorţului pe 0aa acordului soţilor este de'initivă.
%9. Di#orţul "rin acor&ul soţilor "e cale a&0inis!ra!i#- sau "rin "roce&ur- no!arial-
Con&iţii
Con'or art. 3(" alin. 718 C.civ. dacă soţii sunt de acord cu divorţul #i nu au copii inori
născuţi din căsătorie din a'ara căsătoriei sau adoptaţi o'iţerul de stare civila ori notarul pu0lic de la
locul
acordulcăsătoriei sau al ultieiunlocuinţe
soţilor eli0er5ndu+le certi'icatcoune a soţilor poate constata des'acerea căsătoriei prin
de divorţ.
Alineatul 728 al aceluia#i articol prevede că divorţul prin acordul soţilor constatat de notarul
pu0lic #i &n caul &n care eistă copii inori născuţi din căsătorie din a'ara căsătoriei sau adoptaţi
dacă soţii convin asupra tuturo r aspectelor re'eritoare la nuele de 'ailie pe care să &l poarte după
divorţ eercitarea autotitaţii părinte#ti de către a0ii părinţi sta0ilirea locuinţei copiilor dupa divorţ
odalitatea de păstrare a leăturilor personale dintre părintele separat #i 'iecare dintre copii precu și
sta0ilirea contri0uţiei părinţilor la celtuielile de cre#tere educare &nvăţătură #i preătire pro'esională
a copiilor.
Din aceste dispoiţii leale reultă că pentru a se constata divorţul pe 0aa acordului soţilor pe
cale adinistrativă este necesar să nu eiste copii inori ai soţilor născuţi din căsătorie din a'ara
căsătoriei sau adoptaţi .
Proce&ura &e soluţionare
Cererea de divorţ se depune de soţi &preună. Cu toate acestea cererea de divorţ se poate
depune la notarul pu0lic #i prin andatar cu procură autentică Hart. 3($ alin. 728 C.civ.. ;'iţerul de
stare civilă sau notarul pu0lic &nreistreaă cererea #i le acordă soţilor un teren de re'lecţie de 3, de
ile pentru eventuala retraere a acesteia. La epirarea acestui teren soţii se preintă personal iar
o'iţerul de stare civilă sau după ca notarul pu0lic veri'ică dacă stăruie să divorţee #i dacă &n acest
sens consiţă5ntul lor este li0er #i neviciat &n ca a'irativ o'iţerul de stare civilă sau după ca
notarul pu0lic eli0ereaă certi'icatul de divorţ 'ără să 'acă vreo enţiune cu privire la culpa soţilor.
>oţii pot conveni să păstree nuele de 'ailie purtat &n tipul căsătoriei. Dacă nu a intervenit o
&nţeleere 'iecare dintre 'o#tii soţi va purta nuele de 'ailie dinaintea căsătoriei.
Dacă soţii nu se &nţele asupra nuelui de 'ailie pe care să &l poarte după divorţ ori &n caul
prevăut la art. 3(" alin. 728 C.civ. asupra eercitării &n coun a drepturilor părinte#ti o'iţerul de stare
civilă sau după ca notarul pu0lic eite o dispoiţie de respinere a cererii de divorţ #i &ndruă soţii
să se adresee instanţei de *udecată potrivit prevederilor art. 3(4 C.civ. re'eritoare la divorţul prin
acordul soţilor pe cale *udiciară. De aseenea soluţionarea cererilor privind alte e'ecte ale divorţului
asupra cărora soţii nu se &nţele este de copetenţa instanţei *udecătore#ti.
Dacă nu sunt &ndeplinite condiţiile art. 3(" C.civ. pentru constatarea divorţului pe 0aa
acordului părţilor pe cale adinistrativă sau prin procedură notarială o'iţerul de stare civilă sau după
ca notarul pu0lic respine cererea de divorţ. &potriva re'uului o'iţerului de stare civilă sau al
notarului pu0lic nu
pentru a dispune eistă calecăsătoriei
des'acerea de atac dar
prinsoţii se pot
acordul loradresa
sau &ncu0aa
cererea
unuidealtdivorţ
teeiinstanţei
prevăutdede*udecată
lee. &n
ăsura &n care re'uul o'iţerului de stare civilă sau al notarului pu0lic de a constata des'acerea
căsătoriei prin acordul soţilor #i de a eite certi'icatul de divorţ ar 'i a0uiv #i ar 'i produs un
pre*udiciu părţilor pentru repararea acestuia oricare dintre soţi se poate adresa pe cale separată
instanţei copetente.
Potrivit art. 3!2 alin. 738 C.civ. căsătoria este des'ăcută la data eli0erării certi'icatului de divorţ.
Certi'icatul de divorţ este opoa0il 'aţă de terţi &n condiţiile leii. n acest scop o'iţerul de stare civilă
de la priăria &n a cărei raă teritorială soţii au avut ultia locuinţă coună sau notarul pu0lic
&nainteaă de &ndată o copie certi'icată de pe certi'icatul de divorţ la priăria locului unde s+a &nceiat
căsătoria spre a se 'ace enţiune &n actul de căsătorie. C5nd cererea de divorţ este depusă la priăria
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
unde s+a &nceiat căsătoria o'iţerul de stare civilă după eiterea certi'icatului de divorţ 'ace cuvenita
enţiune &n actul de căsătorie.
Secţiunea a )3a. Proce&ura "unerii su in!er&icţie u&ec-!oreasc-
%1. Noţiune. Se&iul 0a!eriei
Interdicţia *udecătorească a 'ost de'inită ca 'iind acea ăsură de ocrotire care poate 'i dispusă
nuai de către instanţa *udecătorească atunci c5nd persoana 'iică este lipsită de discernă5ntul
necesar &nri*irii intereselor sale din caua alienaţiei sau de0ilităţii intale #i constă &n lipsirea de
capacitate de eerciţiu #i instituirea tutelei.
Punerea su0 interdicţie *udecătorească 'oreaă o0iectul procedurii speciale releentate de art. 93"+
942 C.proc.civ. #i de art. 1$4+1(( C.civ.
%). Con&iţiile &e fon& ale "unerii su in!er&icţie
Potrivit art. 1$4 C.civ. va 'i pusă su0 interdicţie *udecătorească persoana care nu are
discernă5ntul necesarleale
Din aceste dispoiţii pentrureultă
a se &nri*i de interesele
că punerea sale din caua
su0 interdicţie alienaţiei
presupune ori de0ilităţii
&ntrunirea cuulativăintale.
a
urătoarelor condiţii de 'ond6
+ persoana care ureaă a 'i pusă su0 interdicţie să 'ie lipsită de discernă5nt=
+ caua lipsei de discernă5nt să 'ie alienaţia ori de0ilitatea intală=
+ lipsa de discernă5nt să nu &i perită persoanei respective să se &nri*ească de interesele sale.
Condiţiile de 'ond ale punerii su0 interdicţie sunt de strictă interpretare #i aplicare. Prin urare
nu s+ar putea dispune punerea su0 interdicţie &n caul &n care o persoană nu este &n ăsură să se
&nri*ească de interesele sale dar din alte otive dec5t lipsa discernă5ntului 7precu v5rsta &naintată
in'irităţi 'iice 0oală etc.8 #i nici atunci c5nd lipsa discernă5ntului se datoreaă altor caue iar nu
alienaţiei sau de0ilităţii intale.
%7. Proce&ura "unerii su in!er&icţie
Le6i!i0area "rocesual- ac!i#-
Punerea su0 interdicţie poate 'i cerută de persoanele apropiate celui care ureaă a 'i pus su0
interdicţie precu #i adinistratorii #i locatarii casei &n care locuie#te acesta= serviciul pu0lic
counitar local de evidenţă a persoanelor cu prile*ul &nreistrării orţii unei persoane precu #i
notarul pu0lic cu prile*ul desciderii unei proceduri succesorale= instanţele *udecătore#ti cu prile*ul
condanării la pedeapsa penală a intericerii drepturilor părinte#ti= oranele adinistraţiei pu0lice
locale instituţiile de ocrotire precu #i orice altă persoană.
Ins!anţa co0"e!en!-
Con'or art. 93" C.proc.civ. cererea de punere su0 interdicţie *udecătorească a unei persoane
se soluţioneaă de instanţa de tutelă &n a cărei circuscripţie aceasta &#i are doiciliul. Din punct de
vedere aterial copetenţa aparţine *udecătoriei ca instanţă de tutela potrivit art. 94 pct. 1 lit. a8
C.proc.civ.
Cererea &e c8e0are $n u&eca!-
Cu privire la conţinutul cererii de punere su0 interdicţie *udecătorească a unei persoane art.
93$ Cproc.civ. dispune că aceasta va cuprinde pe l5nă eleentele prevăute la art. 194 C.proc.civ.
'aptele din care reultă alienaţia intală sau de0ilitatea intală a persoanei respective precu #i
doveile propuse.
Cererea de punere su0 interdicţie se 'oruleaă &n contradictoriu cu persoana cu privire la care
se solicită luarea acestei ăsuri.
-surile
Procedura"realaile u&ec-ţii.
parcure două In!ernarea
'ae6 una "ro#izorie
necontradictorie #i una contradictorie.
Ast'el după priirea cererii pre#edintele instanţei va dispune să se counice celui a cărui
punere su0 interdicţie *udecătorească a 'ost cerută copii de pe cerere #i de pe &nscrisurile aneate.
Aceea#i counicare se va 'ace #i procurorului atunci c5nd cererea nu a 'ost introdusă de acesta.
Procurorul direct sau prin oranele poliţiei va e'ectua cercetările necesare va lua aviul unei
coisii de edici speciali#ti iar dacă cel a cărui punere su0 interdicţie *udecătorească este cerută este
internat &ntr+o unitate sanitară va lua #i aviul acesteia.
Dacă este căut pre#edintele dispune #i nuirea unui curator &n condiţiile prevăute de Codul
civil. In acest sens art. 1$( C.civ. prevede că &n ca de nevoie #i p5nă la soluţionarea cererii de punere

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
su0 interdicţie *udecătorească instanţa de tutelă poate nui un curator special pentru &nri*irea #i
repreentarea celui a cărui interdicţie a 'ost cerută precu #i pentru adinistrarea 0unurilor acestuia.
Articolul 93! C.proc.civ. perite instanţei după ce a ascultat #i concluiile procurorului să
dispună internarea proviorie pe cel ult $ săptă5ni &ntr+o unitate sanitară de specialitate dacă
potrivit aviului coisiei de edici speciali#ti #i c5nd este caul al unităţii sanitare prevăute la art.
93( alin. 728 C.proc.civ. este necesară o0servarea ai &ndelunată a stării intale a celui a cărui
punere su0 interdicţie *udecătorească este cerută #i o0servarea nu se poate 'ace &n alt od. După ce
prie#te reultatul cercetărilor procurorului aviul coisiei de edici speciali#ti #i dacă este caul
aviul edicului curant se va 'ia terenul pentru *udecarea cererii dispun5ndu+se citarea părţilor.
/u&eca!a
aa contradictorie &0racă 'ora unui verita0il proces civil art. 939 alin. 728 #i 738 C.proc.civ.
sta0ilind ca particularităţi6
++o0liativitatea
ascultarea o0liatorie a celui
concluiilor cu privire la care se solicită punerea su0 interdicţie=
procurorului.
n privinţa ascultării celui a cărui punere su0 interdicţie *udecătorească este cerută art. 939 alin.
728 C.proc.civ. prevede că la terenul de *udecată instanţa este o0liată să &l asculte pe acesta
pun5ndu+i #i &ntre0ări pentru a constata starea sa intală. Dacă cel a cărui punere su0 interdicţie
*udecătorească este cerută nu este &n stare să se &n'ăţi#ee &n instanţă el va 'i ascultat la locul unde se
ăse#te.
Asupra cererii de punere su0 interdicţie instanţa se pronunţă prin otăr5re 7sentinţă8. &n privinţa
căilor de atac neeist5nd &n ateria punerii su0 interdicţie vreo noră specială ureaă a se aplica
dreptul coun 7din procedura contencioasă iar nu cea necontencioasă8. Prin urare sentinţa
pronunţată asupra cererii de punere su0 interdicţie poate 'i atacată cu apel &n teren de 3, de ile de la
counicare. nsă a#a cu reultă 'ără du0iu din art. 4!3 alin. 728 C.proc.civ. raportat la art. 94 pct. 1
lit. a8 C.proc.civ. #i la art. 93" Cproc.civ. otăr5rea pronunţată &n apel nu este supusă #i recursului deci
&n ateria punerii su0 interdicţie calea de atac a recursului este supriată.
După ce otăr5rea de punere su0 interdicţie *udecătorească a răas de'initivă instanţa care a
pronunţat+o sau după ca instanţa &nvestită cu *udecarea căilor de atac prevăute de lee 7adică
instanţa de apel8 va counica de &ndată dispoitivul acesteia &n copie lealiată după cu ureaă6
+ serviciului pu0lic counitar local de evidenţă a persoanelor la care na#terea celui pus su0
interdicţie *udecătorească este &nreistrată pentru a se 'ace enţiune pe arinea actului de na#tere=
+ serviciului sanitar copetent pentru ca acesta să instituie asupra celui pus su0 interdicţie
*udecătorească potrivit leii o supraveere peranentă=
+ 0iroului de cadastru #i pu0licitate io0iliară copetent pentru notarea &n cartea 'unciară
c5nd este caul =
%9. Efec!ele "unerii su in!er&icţie
Punerea su0 interdicţie produce două e'ecte #i anue6
+ lipsirea de capacitate civilă de eerciţiu a celui pus su0 interdicţie #i instituirea tutelei
interisului.
A#adar la data la care otăr5rea *udecătorească prin care s+a adis cererea de punere su0
interdicţie devine de'initivă cel &n cauă va intra &n cateoria persoanelor lipsite de capacitate de
eerciţiu. Interdicţia &#i produce e'ectele de la data la care otăr5rea *udecătorească a răas de'initivă.
Cu toate acestea lipsa de capacitate a celui interis nu poate 'i opusă unei terţe persoane dec5t de la
data &ndeplinirii
cel de+al treilea a'oralităţilor de pu0licitate
cunoscut punerea prevăute
su0 interdicţie de cale
pe altă Codul de procedură civilă a'ară nuai dacă
Dacă otăr5rea de punere su0 interdicţie *udecătorească a răas de'initivă instanţa de tutelă
nue#te de &ndată un tutore pentru ocrotirea celui pus su0 interdicţie *udecătorească &n condiţiile
prevăute de Codul civil.
Potrivit art. 1(, C.civ. tutorele este nuit de instanţa de tutelă prin otăr5rea de punere su0
interdicţie cu respectarea prevederilor art. 11!+12, C.civ. care se aplică &n od corespunător. De
aseenea &n caul inorului pus su0 interdicţie desenarea tutorelui poate 'i 'ăcută #i de părinte.
)enţionă că nuirea tutorelui &n condiţiile arătate vieaă nuai persoana a*oră pusă su0
interdicţie sau inorul ai cărui părinţi sunt decedaţi ori decăuţi din drepturile părinte#ti &n acest din

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
ură ca instanţa de tutelă otăr5nd dacă 'ostul tutore al inorului păstreaă sarcina tutelei sau dacă
tre0uie nuit un nou tutore.
n ceea ce &l prive#te pe inorul care la data punerii su0 interdicţie *udecătorească se a'la su0
ocrotirea părinţilor art. 1($ alin. 718 #i 728 C.civ. prevede că el ră5ne su0 această ocrotire p5nă la data
c5nd devine a*or 'ără a i se nui un tutore. Dacă la data c5nd inorul devine a*or acesta se a'lă
&ncă su0 interdicţie *udecătorească instanţa de tutelă nue#te un tutore.
eulile re'eritoare la tutela inorului care nu a &plinit v5rsta de 14 ani se aplică #i tutelei
persoanei puse su0 interdicţie *udecătorească &n ăsura &n care leea nu dispune alt'el 7art. 1(1
C.civ.8. -istă &nsă #i unele particularităţi spre eeplu tutorele celui pus su0 interdicţie poate să
ceară &nlocuirea sa după epirarea unui teren de 3 ani de la nuire.
%:. Ri&icarea in!er&icţiei
Dacă au &ncetat cauele care au provocat interdicţia instanţa *udecătorească va pronunţa
ridicarea ei reulile
caul ridicării de procedură de la punerea su0 interdicţie aplic5ndu+se &n od corespunător #i &n
interdicţiei.
Cererea de ridicare a interdicţiei se poate introduce de cel pus su0 interdicţie *udecătorească de
tutore precu #i de persoanele sau instituţiile prevăute la art. 111 C. civ.
otăr5rea prin care se pronunţă ridicarea interdicţiei *udecătore#ti &#i produce e'ectele de la
data c5nd a răas de'initivă Despre ridicarea interdicţiei *udecătore#ti se 'ace enţiune #i pe otărarea
prin care s+a pronunţat interdicţia *udecătorească.
Cu toate acestea &ncetarea dreptului de repreentare al tutorelui nu va putea 'i opusă dec5t &n
condiţiile prevăute la art. 1$9 alin. 728 C.civ. care se aplică &n od corespunător adică de la data
&ndeplinirii 'oralităţilor de pu0licitate prevăute de Codul de procedură civilă a'ară nuai dacă cel
de+al treilea a cunoscut ridicarea interdicţiei pe altă cale.
%). Con&iţiile &eclar-rii u&ec-!ore!i a 0orţii
Cazul 6eneral &n care poate 'i declarată oartea unei persoane este releentat de art. 49
C.civ.
Potrivit acestui tet de lee &n caul &n care o persoană este dispărută #i eistă indicii că a
&ncetat din viaţă aceasta poate 'i declarată oartă prin otăr5re *udecătorească la cererea oricărei
persoane interesate dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data priirii ultielor in'oraţii sau indicii din
care reultă că era &n viaţă. Dacă data priirii ultielor in'oraţii sau indicii despre cel dispărut nu se
poate sta0ili cu eactitate terenul de 2 ani se socote#te de la s'5r#itul lunii &n care s+au priit
ultiele in'oraţii sau indicii iar &n caul &n care nu se poate sta0ili nici luna de la s'5r#itul anului
calendaristic. Din aceste dispoiţii leale reultă că pentru a putea 'i declarată oartea unei persoane
tre0uie &ndeplinite cuulativ urătoarele condiţii6
+ persoana să 'ie dispărută=
+ să eiste indicii că aceasta ar 'i &ncetat din viaţă=
Actualul Cod civil a inclus &ntr+o sinură procedură veri'icările cu privire la dispariţia persoanei
a cărei oarte se solicită a 'i declarată precu #i la indiciile că aceasta nu ar ai 'i &n viaţă. Condiţiile
declarării orţii pot 'i dovedite cu orice i*loc de pro0ă adis de lee inclusiv cu artori &ntruc5t
acestea sunt 'apte *uridice.
Cazuri s"eciale
Articolul ", C.civ. releenteaă două cauri speciale &n care declararea orţii unei persoane
se poate 'ace 'ără a ai 'i necesară trecerea a cel puţin 2 ani de la data priirii ultielor in'oraţii sau
indicii din&ncare
dispariţia să reulte
anuite că persoana
circustanţe era &ncu
deose0ite viaţă. A0ele
sunt cauricutreurul
inundaţiile speciale aucatastro'a
ca situaţie+preisă
de cale 'erată
ori aeriană nau'raiul &n cursul unor 'apte de ră0oi sau &ntr+o altă &pre*urare aseănătoare.
Priul ca prevăut de alin. 718 al art. ", C.civ. are &n vedere situaţia &n care dispariţia &n
aseenea &pre*urări deose0ite &ndreptăţe#te a se presupune decesul. n acest ca cel dispărut poate 'i
declarat ort dacă au trecut cel puţin $ luni de la data &pre*urării &n care a avut loc dispariţia. Dacă
iua &n care a intervenit &pre*urarea c5nd a avut loc dispariţia nu poate 'i sta0ilită terenul se
socote#te de la s'5r#itul lunii &n care s+au priit ultiele in'oraţii sau indicii.
Al doilea ca viat de alin. 738 al art. ", C.civ. se re'eră la ipotea &n care de#i este siur că
decesul s+a produs &ntr+o &pre*urare aseănătoare celor enuerate la alin. 718 al aceluia#i articol

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
cadavrul nu poate 'i ăsit sau identi'icat. &n acest ca oartea poate 'i declarată prin otăr5re
*udecătorească 'ără a se a#tepta &plinirea vreunui teren de la dispariţie.
%7. Sesizarea ins!anţei
Ins!anţa co0"e!en!-
Cererile de declarare a orţii unei persoane sunt de copetenţa &n priă instanţă a *udecătoriei
e'eritor la copetenţa teritorială art. 943 C.proc.civ. sta0ile#te că aceasta aparţine instanţei &n
a cărei circuscripţie persoana dispărută a avut ultiul doiciliu cunoscut.
%9. Proce&ura &e u&eca!-
-suri "realaile u&ec-ţii
Con'or art. 944 alin. 718 Cproc.civ. după sesiarea instanţei pre#edintele va cere priăriei
counei ora#ului unicipiului sau sectorului unicipiului /ucure#ti precu #i oranelor poliţiei &n a
căror raă teritorială a avut ultiul doiciliu cunoscut cel dispărut să culeaă in'oraţii cu privire la
acesta. <otodată pre#edintele va dispune să se 'acă a'i#area cererii de declarare a orţii la ultiul
doiciliu cunoscut al celui dispărut la sediul priăriei counei ora#ului unicipiului sau sectorului
unicipiului /ucure#ti #i la sediul instanţei precu #i pu0licarea &ntr+un iar de lară circulaţie a unui
anunţ despre desciderea procedurii de declarare a orţii cu invitaţia ca orice persoană să counice
datele pe care le cunoa#te &n leătură cu cel dispărut
)enţionă că potrivit art. 94( alin. 728 C.proc.civ. cererea de declarare a orţii unei persoane
a cărei &ncetare din viaţă este siură dar cadavrul nu poate 'i ăsit ori identi'icat se poate introduce de
&ndată ce s+a cunoscut 'aptul orţii pe 0aa cercetărilor 'ăcute de oranele copetente. &n acest ca
instanţa nu va ai dispune luarea ăsurilor preala0ile *udecăţii. &nsă va putea să dispună #i
adinistrarea altor pro0e &n a'ara cercetărilor 'ăcute de oranele copetente.
Pre#edintele va sesia instanţa de tutelă de la ultiul doiciliu cunoscut al celui a cărui oarte
se cere a 'i declarată spre a nui dacă este caul un curator. Dacă &n patrioniul persoanei a cărei
oarte se cere a 'i declarată eistă 0unuri io0ile pre#edintele va cere din o'iciu notarea cererii &n
cartea 'unciară precu #i &nreistrarea acesteia &n reistrul coerţului dacă este pro'esionist.
In'oraţiile o0ţinute prin interediul acestor ăsuri preala0ile sta0ilirii priului teren de
*udecată ureaă a 'i avute &n vedere &n 'aa *udecăţii cererii de declarare a orţii. Instanţa poate
adinistra #i alte i*loace de pro0ă sau solicita orice alte in'oraţ ii #i lăuriri pe care le consideră
utile pentru soluţionarea cererii.
/u&eca!a
Con'or art. 94" alin. 718 C.proc.civ. 'iarea terenului de *udecată se 'ace după trecerea a
două luni de la data e'ectuării pu0licaţiilor #i după priirea reultatelor cercetărilor. >oluţionarea
cererii de declarare a orţii este citată persoana a cărei oarte se cere a 'i declarată. Citarea se va 'ace
la ultiul doiciliu cunoscut. De aseenea citaţia se pu0lică #i &ntr+un iar de lară circulaţie iar
dacă persoana &n cauă a avut un andatar va 'i citat #i acesta pentru a da lăuriri instanţei.
%:. Go!-r5rea &e &eclarare a 0orţii
:.1. Cu"rinsul 8o!-r5rii. Da!a 0orţii. Rec!ificarea &a!ei 0orţii
Asupra cererii de declarare a orţii instanţa se va pronunţa prin sentinţă. * >entinţa prin
care instanţa se pronunţă asupra cererii de declarare a orţii este supusă condiţiilor de 'oră #i
de 'ond potrivit dreptului coun. Prin otăr5rea de declarare a orţii se vor sta0ili &n od o0liatoriu
data #i ora orţii pe 0aa eleentelor de la dosar. Dacă din pro0ele adinistrate reultă că oartea a
avut loc &ntr+o
socote#te că celanuită
declaratiort
atunci data orţii
a &ncetat va 'i&nacea
din viaţă i . oră
ultia Dacăa ilei
otăr5rea nu arată
sta0ilite #i ora
ca 'iind orţii
aceea se
a orţii.
Dacă nu eistă indicii &ndestulătoare pentru a sta0ili data #i ora orţii se va sta0ili că persoana
declarată oartă a &ncetat din viaţă &n ultia oră a celei din ură ile a terenului de 2 ani sau de $
luni prevăut de art. 49 sau art. ", C.civ.
Dacă ulterior se dovede#te că nu era posi0il ca persoana declarată oartă să 'i decedat la acea
dată instanţa *udecătorească poate recti'ica data orţii sta0ilită proced5nd potrivit reulilor arătate
ai sus. &n acest ca data orţii este cea sta0ilită prin otăr5rea de recti'icare. n ceea ce prive#te
procedura de recti'icare a datei orţii sta0ilite prin otăr5rea de declarare a orţii art. 949 C.proc.civ.
'ace triitere la dispoiţiile art. 94! Cproc.civ. re'eritoare la anularea otăr5rii declarative de oarte
prevă5nd totodată că recti'icarea datei orţii poate 'i cerută de orice persoană interesată. C5nd se
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
cere recti'icarea otăr5rii declarative de oarte iar &n patrioniul persoanei a cărei oarte a 'ost
declarată eistă 0unuri io0ile instanţa din o'iciu va dispune notarea cererii &n cartea 'unciară.
otăr5rea declarativă de oarte produce e'ect retroactiv &n sensul că persoana dispărută este
considerată că a urit la data sta0ilită prin otăr5re ca 'iind a orţii care prin ipoteă este anterioară
datei pronunţării otăr5rii. Data orţii ce tre0uie sta0ilită prin otăr5rea *udecătorească declarativă de
oarte nu se con'undă cu6 data ultielor #tiri din care reultă că persoana 'iică era &n viaţă= data
&pre*urării ce &ndreptăţe#te a se presupune decesul= data pronunţării otăr5rii de declarare a orţii=
data ră5nerii de'initive sau irevoca0ile 7&n releentarea anterioară + n.n.8 a acestei otăr5ri.
Co0unicarea 8o!-r5rii
Potrivit art. 94$ C.proc.civ. prin ri*a instanţei care a *udecat cererea dispoitivul otăr5rii de
declarare a orţii răase de'initivă se va a'i#a tip de două luni la sediul acelei instanţe #i al priăriei
counei ora#ului unicipiului sau sectorului unicipiului /ucure#ti &n a cărei raă teritorială a avut
ultiul doiciliu
Dispoitivul cunoscut
otăr5rii va 'i cel declarat instanţei
counicat ort precu #i la acest
de tutelă de la doiciliu.
ultiul doiciliu cunoscut al celui
declarat ort spre a se nuti un curator dacă va 'i caul. De aseenea dispoitivul otăr5rii de
declarare a orţii cu enţiunea că otăr5rea a răas de'initivă va 'i counicat serviciului pu0lic
counitar local de evidenţă a persoanelor de la ultiul doiciliu cunoscut al celui declarat ort
pentru a &nreistra oartea.
Atunci c5nd este caul dispoitivul otăr5rii de declarare a orţii va 'i notat &n cartea 'unciară
#i se va &nreistra &n reistrul coerţului &n reistrul succesoral precu #i &n alte reistre pu0lice.
Secţiunea a 93a. Par!aul u&iciar
Consi&eraţii 6enerale
Potrivit art. $(, C.civ. parta*ul poate 'i 'ăcut prin 0ună &nvoială. Parta*ul voluntar poate
interveni indi'erent că este vor0a de un parta* succesoral de sistarea stării de coproprietate sau de
&părţirea 0unurilor coune ale soţilor ca e'ect al des'acerii căsătoriei. n principiu cei interesaţi
recur la un parta* voluntar #i nuai &n ăsura &n care nu se &nţele se adreseaă instanţei
*udecătore#ti. >u0linie că părţile pot declan#a procedura de parta* *udiciar 'ără a 'i nevoie de a 'ace
dovada ne&nţeleerilor care 'ac iposi0ilă realiarea parta*ului voluntar.
>unt &nsă unele cauri &n care parta*ul *udiciar este o0liatoriu părţile neput5nd recure la un
parta* voluntar. -ste vor0a de urătoarele trei cauri6
+ c5nd lipse#te unul dintre
+ dacă un coproprietar este lipsit de capacitate de eerciţiu ori are capacitate de eerciţiu
restr5nsă #i nu eistă autoriarea instanţei de tutelă respectiv a ocrotitorului leal pentru un parta*
voluntar=
+ c5nd parta*ul 0unurilor coune do05ndite &n condiţiile reiului counităţii leale este cerut
&n tipul căsătoriei de creditorii personali ai unuia dintre soţi #i
+ c5nd parta*ul este cerut de creditorii unuia dintre coproprietari
-istă #i cauri &n care parta*ul *udiciar nu este adisi0il sinura odalitate de parta* 'iind cea
prin 0ună &nvoială.
%). P-rţile $n "ar!a
n aterie de parta* art. $$9 C.civ. dispune că &ncetarea coproprietăţii poate 'i cerută oric5nd
a'ară de caul &n care parta*ul a 'ost suspendat prin lee act *uridic ori otăr5re *udecătorească iar cu
re'erire specială la parta*ul succesoral art. 1143 alin. 718 C.civ. după ce sta0ile#te că nieni nu poate
'i o0liat
ciar a ră5ne
#i atunci c5nd &n indiviiune
eistă convenţiiprevede că o#tenitorul
sau claue testaentare poate cere oric5nd
care prevăd alt'el23.ie#irea din indiviiune
Parta*ul *udiciar se caracterieaă prin 'aptul că dă na#tere la o *udecată du0lă p5r5tul 'iind
considerat #i el ca reclaant deoarece poate o0ţine condanarea reclaantului iniţial ciar 'ără să 'i
'ăcut o cerere reconvenţională ceea ce &nseană că 'iecare parte poate 'i privită &n acela#i tip #i ca
reclaant #i ca p5r5t.
Parta*ul ai poate 'i cerut #i de succesorii &n drepturi ai titularilor dreptului de proprietate
coună de creditorii personali ai acestora din ură de creditorii succesiunii 7ace#tia a'l5ndu+se &ntr+o
situaţie siilară cu cea a creditorilor personali ai o#tenitorilor8 precu #i de către procuror &n
ipoteele prevăute de art. 92 alin. 718 C.proc.civ.
23
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.(!9
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Preciă că &n caul &n care s+a solicitat parta*area 0unurilor coune &n tipul căsătoriei iar
unul dintre soţi decedeaă pe parcursul procesului *udecata nu continuă &ntre soţul supravieţuitor #i alţi
o#tenitori ai soţului decedat ci dosarul se &ncide &ntruc5t prin &ncetarea căsătoriei prin decesul
unuia dintre soţi nu ai eistă teeiul parta*ului &n tipul căsătoriei ur5nd ca licidarea reiului
counităţii leale să se 'acă &ntre soţul supravieţuitor #i o#tenitorii soţului decedat &n cadrul
procedurii succesorale.
%7. Ins!anţa co0"e!en!-
Copetenţa aterială
Potrivit art. 94 pct. 1 lit. i8 C.proc.civ. din punct de vedere aterial copetenţa de priă
instanţă aparţine *udecătoriei indi'erent de valoarea 0unurilor supuse parta*ului.
Copetenţa teritorială
n ceea ce prive#te copetenţa teritorială aceasta se deterină &n od di'erit &n 'uncţie de 'elul
proprietăţii
instanţei de coune
la ultiuldupă cu ureaă6
doiciliu n caul
al de'unctului parta*ului
ciar dacă &nsuccesoral copetenţa
asa succesorală teritorială
s+ar a'la un 0unaparţine
io0il
situat &n circuscripţia altei instanţe. n caul &n care parta*ul prive#te ai ulte o#teniri descise
succesiv cererea este de copetenţa eclusivă a instanţei ultiului doiciliu al oricăruia dintre
de'uncţi n caul parta*ării 0unurilor coune ale soţilor &n tipul căsătoriei 7&n caul ne&nţeleerii
dintre soţi pentru realiarea unui parta* prin 0ună &nvoială8 sau după des'acerea căsătoriei 7deci pe cale
principală8 copetenţa teritorială aparţine instanţei de la doiciliul p5r5tului dacă asa parta*a0ilă
cuprinde nuai 0unuri o0ile con'or reulii de drept coun cuprinse &n art. 1,( C.proc.civ. &nsă
dacă printre 0unurile coune eistă #i un io0il copetenţa teritorială aparţine instanţei &n
circuscripţia căreia se a'lă situat io0ilul potrivit art. 11( alin. 718 C.proc.civ. cu ecepţia caului &n
care io0ilul este situat &n circuscripţiile ai ultor instanţe c5nd cererea se va 'ace la instanţa
doiciliului sau re#edinţei p5r5tului dacă aceasta se a'lă &n vreuna dintre aceste circuscripţii iar &n
ca contrar la oricare dintre instanţele &n circuscripţiile cărora se a'lă io0ilul. Dacă parta*ul se
solicită pe cale accesorie sau incidentală odată cu divorţul potrivit art. 123 C.proc.civ. copetenţa
aparţine instanţei de divorţ ciar dacă &n asa 0unurilor de &părţit s+ar a'la #i un io0il situat &n
circuscripţia altei instanţe=
n celelalte cauri de proprietate coună copetenţa teritorială se sta0ile#te potrivit art. 1,(
sau art. 11( Cproc.civ. după cu printre 0unurile supuse &părţelii 'iureaă sau nu #i 0unuri io0ile.
%9. Cererea &e "ar!a
e'eritor la cuprinsul cererii de parta* art. 9!, C.proc.civ. dispune că reclaantul este o0liat
să arate &n cerere pe l5nă enţiunile prevăute la art. 194 Cproc.civ. persoanele &ntre care ureaă a
avea loc parta*ul titlul pe 0aa căruia acesta este cerut toate 0unurile supuse parta*ului valoarea lor
locul unde acestea se a'lă precu #i persoana care le deţine sau le adinistreaă.
-leentele speci'ice enţionate de art. 9!, C.proc.civ. sunt esenţiale pentru cererea de parta*
ast'el &nc5t lipsa lor va atrae sancţiunea nulităţii cererii con'or art. 2,, alin. 738 C.proc.civ. &n
ăsura &n care din caua lipsurilor cererii de ceare &n *udecată des'ă#urarea procesului civil ar 'i
etre de di'icilă iar partea adversă nu ar putea să &#i 'acă apărarea 'aţă de o cerere de ceare &n
*udecată cu aseenea vicii.
;dată cu parta*ul sau după introducerea cererii de parta* se poate solicita #i luarea ăsurii
asiurătorii a secestrului *udiciar dacă se dovede#te că este utilă pentru părţi #i este enită să
&nlesnească e'ectuarea actelor de conservare sau de adinistrare asupra 0unurilor respective.
Cererea
0unurilor de parta*
de &părţit estecu
după supusă taei *udiciare
ureaă6 de ti0ru
3S din această care se
valoare calculeaă
dacă la valoarea
se solicită eclusiv asei
parta*ul
propriu+is indi'erent de odalitatea de realiare a acestuia respectiv "S dacă prin cererea de parta*
se solicită #i sta0ilirea 0unurilor supuse &părțelii.
%:. Proce&ura "ar!aului
Par!aul "rin un- $n#oial- $n ca&rul "rocesului
>uspendarea *udecăţii poate 'i dispusă la cererea celui interesat dar #i din o'iciu &ntruc5t leea
nu 'ace nicio distincţie su0 acest aspect.

Proce&ura "ar!aului u&iciar

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Din econoia dispoiţiilor care releenteaă procedura parta*ului *udiciar reultă că aceasta
parcure de reulă două etape6 aditerea &n principiu #i parta*ul propriu+is.
Cu toate acestea la 'el ca &n releentarea anterioară parcurerea a0elor etape nu este
o0liatorie &n toate procesele de parta*.
n caurile ai siple c5nd instanţa are la dosar eleente pro0atorii su'iciente &n 0aa cărora
să treacă direct la soluţionarea pricinii &n 'ond nu ai este necesară etapa preala0ilă a aditerii &n
principiu. Această soluţie reultă din dispoiţiile art. 9!4 alin. 718 C..proc.civ. care prevede necesitatea
pronunţării &nceierii de aditere &n principiu &n caurile &n care pentru 'orarea loturilor sunt
necesare operaţii de ăsurătoare evaluare #i altele aseenea pentru care instanţa nu are date
su'iciente.
2&0i!erea $n "rinci"iu
n caul &n care instanţa apreciaă că este necesar ca *udecata să se des'ă#oare &n două etape va
pronunţa aicoproprietar
calitatea de &nt5i &nceierea de aditere
cota+parte &n principiu
ce se cuvine prin
'iecăruia #i care va sta0ili
creanţele 0unurile
născute supuse
din starea &părţelii
de proprietate
coună pe care coproprietarii le au unii 'aţă de alţii. Dacă se &parte o o#tenire instanţa va ai
sta0ili #i datoriile transise prin o#tenire datoriile #i creanţele coo#tenitorilor 'aţă de de'unct
precu #i sarcinile o#tenirii.
Par!aul "ro"riu3zis
După pronunţarea &nceierii de aditere &n principiu se va trece la parta*ul propriu+is care
potrivit art. $($ C.civ. poate 'i realiat &n una dintre urătoarele trei odalităţi6
+ &n natură=
+ prin atri0uirea &ntreului 0un unui copărta#=
+ prin v5narea 0unului sau după ca a 0unurilor.
Par!aul $n na!ur-
Această odalitate de parta* presupune 'orarea unui nuăr de loturi eal cu nuărul
copărta#ilor ast'el &nc5t 'iecare copărta# să priească un lot de 0unuri ce au 'ăcut parte din asa
parta*a0ilă proporţional cu cota sa parte din dreptul de proprietate coună. Parta*ul &n natură poate
interveni #i atunci c5nd proprietatea coună are ca o0iect un sinur 0un 7de reulă io0il8 ca &n care
'iecare copărta# prie#te c5te o parte aterială din 0unul respectiv. Această odalitate de parta*are
poate 'i dispusă #i atunci c5nd &părţirea 0unului &n aterialitatea lui ar iplica unele lucrări
necostisitoare.
Par!aul "rin a!riuirea unului uneia &in!re "-rţi
Potrivit art. 9!! alin. 718 C.proc.civ. atri0uirea 0unului unui copărta# intervine &n caul &n care
&părţeala &n natură a unui 0un nu este posi0ilă sau ar caua o scădere iportantă a valorii acestuia ori
i+ar odi'ica &n od pău0itor destinaţia econoică.
A#adar unul dintre copărta#i va prii 0unul supus parta*ului ur5nd să plătească celorlalţi
copărta#i c5te o suă de 0ani eală cu ecivalentul valoric al cotei 'iecăruia. Articolul 9!! C.proc. civ.
sta0ile#te &n od detaliat condiţiile &n care are loc atri0uirea 0unului către unul dintre copărta#i. Ast'el
potrivit acestui tet la cererea unuia dintre coproprietari instanţa prin &nceiere &i poate atri0ui
provioriu &ntreul 0un. Dacă ai ulţi coproprietari cer să li se atri0uie 0unul instanţa va ţine seaa
de criteriile prevăute la art. 9!( C.proc.civ. Prin &nceiere instanţa va sta0ili #i terenul &n care
coproprietarul căruia i s+a atri0uit provioriu 0unul este o0liat să consenee suele ce corespund
cotelor+părţi cuvenite celorlalţi coproprietari.

counăPreciă că odalitatea
are ca o0iect parta*ului
un sinur 0un prin atri0uire
ce nu poate se &n
'i &părţit &nt5lne#te &n caul
natură= dacă ar 'i &n
aicare proprietatea
ulte 0unuri iar
ceilalţi copărta#i priesc partea lor &n 0unuri sunte &n preenţa unui parta* &n natură.

Par!aul "rin #5nzarea unului sau a unurilor

J5narea 0unurilor supuse parta*ului repreintă odalitatea etreă de licidare a
coproprietăţii la care se recure nuai &n ăsura &n care parta*ul nu se poate realia prin celelalte două
odalităţi 'ie pentru că ele nu pot 'i &părţite &n natură sau atri0uite unui copărta# 'ie pentru că toţi
copărta#ii solicită să se recură la această odalitate de licidare a coproprietăţii.
e'eritor la această odalitate de parta* art. 99, C.proc.civ. prevede că &n caul &n care
niciunul dintre coproprietari nu cere atri0uirea 0unului ori de#i acesta a 'ost atri0uit provioriu nu s+
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
au consenat &n terenul sta0ilit suele cuvenite celorlalţi coproprietari instanţa prin &nceiere va
dispune v5narea 0unului sta0ilind totodată dacă v5narea se va 'ace de către părţi prin 0ună &nvoială
ori de către eecutorul *udecătoresc. Pentru 0unurile nesupuse v5nării la cererea oricăreia dintre părţi
instanţa poate proceda la &părţeala lor &n natură . Dacă părţile sunt de acord ca v5narea să se 'acă
prin 0ună &nvoială instanţa va sta0ili #i terenul la care aceasta va 'i e'ectuată. <erenul nu poate 'i
ai are de 3 luni &n a'ară de caul &n care părţile sunt de acord cu a*orarea lui. La &plinirea
terenului părţile vor preenta instanţei dovada v5nării.
n caul &n care vreuna dintre părţi nu a 'ost de acord cu v5narea prin 0ună &nvoială sau dacă
această v5nare nu s+a realiat &n terenul sta0ilit ai sus instanţa prin &nceiere dată cu citarea
părţilor va dispune ca v5narea să 'ie e'ectuată de eecutorul *udecătoresc.
nceierile de scoatere &n v5nare a 0unului la care se re'eră art. 99, alin. 718 #i 738 C.proc.civ.
pot 'i atacate separat de otăr5rea 'inală de parta* nuai cu apel &n teren de 1" ile de la
pronunţare. Dacă'ondului
otăr5rea asupra nu au 'ost ast'el atacate
procesului. aceste&nceierii
-ecutarea &nceieridenuscoatere
ai pot&n'iv5nare
supuse aapelului
0unului odată
supus cu
parta*ului poate avea loc nuai după ce a răas de'initivă. n acest sens art. 991 C.proc.civ. prevede
că după ră5nerea de'initivă a &nceierii prin care s+a dispus v5narea 0unului de către un eecutor
*udecătoresc acesta va proceda la e'ectuarea v5nării la licitaţie pu0lică.
Procedura de v5nare la licitaţie pu0lică este cea prevăută de Codul de procedură civilă &n
aterie de urărire silită o0iliară sau după ca io0iliară care con'or art. 991 alin. 7$8
C.proc.civ. se aplică &n od corespunător &n copletarea prevederilor speciale re'eritoare la v5narea
0unurilor supuse parta*ului prin interediul eecutorului *udecătoresc.
<re0uie reţinut că &n caul v5nării la licitaţie pu0lică a 0unurilor supuse parta*ului alin. 728+
748 ale art. 991 C.proc.civ. sta0ileste anuite reuli speciale după cu ureaă6
-ecutorul va 'ia terenul de licitaţie ast'el &nc5t să nu depă#ească 3, de ile pentru 0unurile
o0ile #i $, de ile pentru 0unurile io0ile terenul 'iind socotit &n a0ele cauri de la data
priirii &nceierii #i va &n#tiinţa coproprietarii despre data ora #i locul v5nării= pentru terenul de
licitaţie a 0unurilor o0ile eecutorul va &ntoci #i a'i#a pu0licaţia de v5nare cu cel puţin " ile
&nainte de acel teren.
n caul v5nării unui 0un io0il eecutorul va &ntoci #i a'i#a pu0licaţia de v5nare cu cel
puţin 3, de ile &nainte de terenul de licitaţie. Coproprietarii pot conveni ca v5narea 0unurilor să se
'acă la orice preţ o'erit de participanţii la licitaţie. De aseenea ei pot conveni ca v5narea să nu se
'acă su0 un anuit preţ. n caul &n care v5narea a avut loc prin 0ună &nvoială sau prin interediul
eecutorului *udecătoresc la licitaţie pu0lică suele reultate din v5nare vor 'i consenate la
dispoiţia instanţei 7de părţi dacă v5narea s+a 'ăcut prin 0ună &nvoială sau de eecutorul
*udecătoresc dacă v5narea s+a 'ăcut prin interediul său8 ur5nd a 'i &părţite de instanţă potrivit
dreptului 'iecărui coproprietar prin otăr5rea 'inală de parta*.

%;. Go!-r5rea &e "ar!a

otăr5rea de parta* este actul 'inal prin care se desăv5r#e#te procedura parta*ului 'iind supusă
condiţiilor de 'ond #i de 'oră din dreptul coun.
Potrivit art. 994 alin. 738 Cproc.civ. otăr5rea de parta* este supusă nuai apelului ceea ce
&nseană că otăr5rea care se pronunţă &n apel este de'initivă ne'iind supusă recursului.
n lipsa unor dispoiţii deroatorii su0 acest aspect terenul de apel este cel de drept coun
deci de 3, de ile #i cure de la counicare.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS 1?
PROCEDURI SPECI2LE

Secțiunea 1 3 Or& onanţa "ree&inţial-

1. Consideraţii enerale
Procedura ordonanţei pre#edinţiale este o procedură specială prin care se pot lua ăsuri
proviorii &n cauri ra0nice pentru păstrarea unui drept care s+ar pău0i prin &nt5riere pentru
prevenirea unei pau0e iinente #i care nu s+ar putea repara precu #i pentru &nlăturarea piedicilor ce
s+ar ivi cu prile*ul unei eecutări. Această procedură este releentată de dispoiţiile art. 99$+1,,1
C.proc.civ
). Con&iţiile s"ecialeB &e a&0isiili!a!e
Preciz-ri "realaile
Adisi0ilitatea ordonanţei pre#edinţiale presupune #i &ndeplinirea anuitor condiţii speciale
prevăute de art. 99$ alin. 718 C.proc.civ. Aceste dispoiţii leale sta0ilesc trei condiţii speciale de
adisi0ilitate a cererii de ordonanţă pre#edinţială #i anue6
3 ur6enţa + Aceasta este apreciată de către instanţă &n concret &n raport de circustanţele
o0iective ale cauei criteriile su0iective 'iind de reulă irelevante. Condiţia urenţei nu tre0uie
con'undată cu celeritatea. Celeritatea tre0uie să caracteriee orice proces civil. -ste necesar ca
urenţa să persiste pe tot parcursul *udecăţii inclusiv &n căile de atac ne'iind su'icient ca ea să eiste
la data introducerii cererii dar să dispară ulterior acestui oent.
+ 3 carac!erul "ro#izoriu #re0elnicB al 0-surii solici!a!e a se lua "e aceas!- cale 3 Pe calea
ordonanţei pre#edinţiale nu pot 'i luate ăsuri de'initive care să reolve &n 'ond litiiul dintre părţi
deoarece ordonanţa pre#edinţială nu are ca scop sta0ilirea de'initivă a drepturilor părţilor ci nuai
luarea unor ăsuri &n cauri urente. Jreelnicia ăsurii dispuse pe cale de ordonanţă pre#edinţială
reultă 'ie din natura acesteia 'ie din cuprinsul otăr5rii &n care se arată durata ei. Dacă otăr5rea nu
cuprinde nicio enţiune privind durata sa #i nu s+au odi'icat &pre*urările de 'apt avute &n vedere la
oentul luării acestora ăsurile dispuse vor produce e'ecte p5nă la soluţionarea litiiului asupra
'ondului.
+ +ne"reu&ecarea fon&ului "rin 0-sura lua!- + Această cerinţă decure at5t din condiţia
re'eritoare la caracterul provioriu al ăsurii ce ureaă a 'i dispusă c5t #i din prevederea leală
con'or căreia ordonanţa va putea 'i dată ciar #i atunci c5nd eistă *udecată asupra 'ondului. Atunci
c5nd reolvă o cerere de ordonanţă pre#edinţială instanţa nu are de cercetat 'ondul dreptului discutat
&ntre părţi dar pentru ca soluţia să nu 'ie ar0itrară va cerceta aparenţa acestui drept.
%7. Sesizarea ins!anţei
Ins!anţa co0"e!en!-
Potrivit art. 99( C.proc.civ. cererea de ordonanţă pre#edinţială se va introduce la instanţa
copetentă să se pronunţe &n priă instanţă asupra 'ondului dreptului.
+ A#adar &n ateria ordonanţei pre#edinţiale copetenţa aterială se deterină prin raportare la
dispoiţiile corespunătoare &n ceea ce prive#te cererea pe 'ondul dreptului aceea#i 'iind soluţia #i &n
caul copetenţei
Cererea &eteritoriale.
or&onanţ- "ree&inţial-
+ Leea nu ar ată ce el eente tre0uie să cu prindă cererea de sesiare a in stanţei &n pro cedura
ordonanţei pre#edinţiale ast'el &nc5t &n această privinţă ureaă a se aplica dreptul coun. Dat 'iind
caracterul suar al procedurii cererea de ordonanţă pre#edinţială nu tre0uie să cuprindă toate
eleentele necesare cererii de ceare &n *udecată ci este su'icient să indice nuele de 'ailie #i
prenuele doiciliul sau re#edinţa ori după ca denuirea #i sediul părţilor ăsura care se solicită a
'i ordonată *usti'icarea urenţei acestei ăsuri pro0ele invocate #i senătura.
+ Cererea de ordonanţă pre#edinţială este supusă &n principiu procedurii veri'icării #i
reulariării prevăute de art. 2,, C.proc.civ.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Cererile 'orulate pe cale de ordonanţă pre#edinţială sunt supuse taei *udiciare de ti0ru
după cu ureaă6 c5nd sunt neevalua0ile &n 0ani se taeaă cu 2, lei= c5nd cererea este evalua0ilă &n
0ani aceasta se taeaă cu ", lei dacă valoarea ei nu depă#e#te 2.,,, lei #i cu 2,, lei dacă valoarea
ei depă#e#te 2.,,, lei Hart. $ alin. 748 din ;.:.. nr. !,2,13.
%9. Proce&ura &e u&eca!-
+ Leea perite ca *udecarea cererii să se 'acă #i 'ără citarea părţilor. Cu toate acestea
dispoiţiile art. 99! alin. 728 C.proc.civ. nu perit &ndepărtarea de la reula de drept coun dec5t &n
ca de urenţă deose0ită care ureaă a 'i apreciată de instanţă &n situaţia concretă. Dacă instanţa
apreciaă că nu este caul să dispună citarea nu se va ai proceda la counicarea cererii de ordonanţă
pre#edinţială către p5r5t &nsă pentru a respecta principiul ealităţii instanţa se va pronunţa asupra
ăsurii solicitate pe 0aa cererii #i actelor depuse 'ără concluiile părţilor. n caurile &n care
ordonanţa se soluţioneaă cu citarea părţilor acestea vor 'i citate con'or norelor privind citarea &n
procesele
Bi urente.
&n privinţa pro0elor leea instituie anuite deroări care ţin de speci'icul ordonanţei
pre#edinţiale. Ast'el art. 99! alin. 738 C.proc.civ. prevede că nu sunt adisi0ile pro0e a căror
adinistrare necesită un tip &ndelunat. De aseenea dispoiţiile privind cercetarea procesului nu
sunt aplica0ile.
Instanţa reolvă cererea printr+o otăr5re care poartă denuirea de ordonanţă. Potrivit art. 99!
alin. 748 C.proc.civ. pronunţarea se poate a5na cu cel ult 24 de ore iar otivarea ordonanţei se
'ace &n cel ult 4! de ore de la pronunţare.
;rdonanţa este eecutorie de drept iar instanţa va putea otăr& la cererea reclaantului ca
eecutarea să se 'acă 'ără soaţie sau 'ără trecerea unui teren ipoteă &n care tre0uie să 'acă o
enţiune corespunătoare &n dispoitivul ordonanţei.
n privinţa căilor de atac ce pot 'i eercitate &potriva ordonanţei art. 999 C.proc.civ. sta0ile#te
o serie de deroări6 ordonanţa este supusă nuai apelului &n teren de " ile de la pronunţare dacă s+a
dat cu citarea părţilor #i de la counicare dacă s+a dat 'ără citarea lor.
Apelul se *udecă de urenţă #i cu precădere cu citarea părţilor ciar dacă &naintea priei
instanţe *udecata a avut loc 'ără citarea părţilor. Instanţa de apel poate suspenda eecutarea p5nă la
*udecarea apelului dar nuai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantu se va sta0ili de către aceasta.
Pronunţarea otăr5rii date &n apel se poate a5na cu cel ult 24 de ore iar otivarea acesteia se 'ace
&n cel ult 4! de ore de la pronunţare.
n toate caurile &n care copetenţa de priă instanţă aparţine curţii de apel calea de atac este
recursul Ast'el terenul de recurs este de " ile de la pronunţare dacă s+a dat cu citarea părţilor #i de
la counicare dacă s+a dat 'ără citarea lor= instanţa de recurs are posi0ilitatea de a suspenda
eecutarea ordonanţei p5nă la *udecarea recursului cu plata unei cauţiuni= recursul se *udecă de
urenţă #i cu precădere cu citarea părţilor= pronunţarea se poate a5na cu cel ult 24 de ore iar
otivarea deciiei pronunţate asupra recursului se va 'ace &n cel ult 4! de ore de la pronunţare.
potriva eecutării ordonanţei pre#edinţiale se poate 'ace contestaţie la eecutare. n leătură
cu *udecarea cererii de ordonanţă pre#edinţială tre0uie enţionat că este posi0ilă trans'orarea ei &ntr+
o cerere de drept coun dacă reclaantul solicită epres aceasta.

Secţiunea a )3a. Proce&ura or&onanţei &e "la!a

%1. Consi&eraţii in!ro&uc!i#e
Procedura
de soluţionare ordonanţei
a cererilor prindecare
platăseeste o procedură
solicită o0liareaspecială deciladeroatorie
de0itorului plata uneide la dreptul
sue coun
de 0ani &n
ăsura &n care sunt &ndeplinite anuite condiţii.
%). Con&iţii s"ecialeB &e a&0isiili!a!e
18 Pe calea procedurii ordonanţei de plată pot 'i valori'icate eclusiv creanţele care au ca
o0liaţie corelativă &ndatorirea de0itorului de a plăti o suă de 0ani. e'eritor la natura *uridică a
creanţei art. 1,13 alin. 718 C.proc.civ. prevede &n od epres că procedura ordonanţei de plată se
aplică creanţelor civile reultate dintr+un contract inclusiv din cele &nceiate &ntre un pro'esionist #i o
autoritate contractantă. sau deterinate potrivit unui statut reulaent sau altui &nscris &nsu#it de părţi
prin senătură ori &n alt od adis de lee.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Doeniul de aplicare a procedurii ordonanţei de plată nu include creanţele #i o0liaţiile ce ar
intra &n conţinutul raporturilor *uridice uvernate de alte aterii 7spre eeplu6 pretenţiile 0ăne#ti ale
salariatului 'aţă de patron ce ar ivor& din contractul individual de uncă8
>e poate recure la procedura ordonanţei de plată nu nuai atunci c5nd o0liaţia de plată a
unei sue de 0ani ivoră#te dintr+un contract 7de eeplu6 o0liaţia cupărătorului de a reite
v5nătorului preţul sau restul de preţ= o0liaţia ciria#ului de a plăti ciria scadentă= o0liaţia
&pruutatului de a restitui sua de 0ani &pruutată etc. pentru toate aceste cauri dacă eistă
&nscrisul constatator al contractului8 ci #i atunci c5nd o0liaţia de a plăti o suă de 0ani are un alt
ivor 7spre eeplu caul o0liaţiilor patrioniale ce intră &n conţinutul raporturilor *uridice dintre
asociaţiile de proprietari sau locatari #i e0rii acestora #i care &#i au teeiul &n reulaentul #i
statutul asociaţiilor respective= caul o0liaţiei de a plăti o anuită suă de 0ani victiei cu condiţia
să 'i 'ost asuată prin ani'estare unilaterală de voinţă a autorului 'aptei ilicite #i consenată &ntr+un
&nscris senat de acesta
28 Creanţa tre0uieetc.8.
să 'ie certă licidă #i eii0ilă. Creanţa este certă atunci c5nd eistenţa ei
reultă din ciar &nscrisul constatator al creanţei Hart. $$2 alin. 728 C.proc.civ. deci c5nd eistenţa ei
este ne&ndoielnică. Creanţa este licidă atunci c5nd o0iectul ei este deterinat sau c5nd titlul conţine
eleentele care perit sta0ilirea lui Hart. $$2 alin. 738 C.proc.civ.. Creanţa este eii0ilă dacă o0liaţia
de0itorului este a*unsă la scadenţă sau dacă acesta este decăut din 0ene'iciul terenului de plată Hart.
$$2 alin. 748 C.proc.civ..
38 Pentru a putea 'i valori'icată pe calea procedurii ordonanţei de plată creanţa tre0uie să 'ie
constatată printr+un &nscris.
48 A patra condiţie de adisi0ilitate a procedurii ordonanţei de plată constă &n soarea
preala0ilă a de0itorului.
Anterior introducerii cererii de ordonanţă de plată creditorul &i va counica de0itorului prin
interediul eecutorului *udecătoresc sau prin scrisoare recoandată cu conţinut declarat #i
con'irare de priire o soaţie prin care &i va pune &n vedere să plătească sua datorată &n teren
de 1" ile de la priirea acesteia. Dovada counicării soaţiei se va ata#a cererii privind ordonanţa de
plată su0 sancţiunea respinerii acesteia ca inadisi0ilă. Preciă că inadisi0ilitatea reult5nd din
nerespectarea dispoiţiilor art. 1,14 C.proc.civ. privind counicarea soaţiei poate 'i invocată nuai
de către de0itor prin &nt5pinare potrivit art. 193 alin. 728 C.proc.civ.
>oaţia counicată de0itorului &n condiţiile art. 1,14 Cproc.civ. are ca e'ect &ntreruperea
prescripţiei etinctive &nsă acest e'ect este condiţionat de introducerea cererii privind ordonanţa de
plată &n teren de $ luni de la data counicării soaţiei
%7. Sesizarea ins!anţei
Potrivit art. 1,1" C.proc.civ. cererea privind ordonanţa de plată se introduce la instanţa
copetentă pentru *udecarea 'ondului cauei &n priă instanţă. A#adar &n privinţa copetenţei
ateriale sunt aplica0ile reulile de drept coun prevăute de art. 94 pct. 1 lit. *8 #i art. 9" pct. 1
C.proc.civ. re'eritoare la *udecata &n priă instanţă a cererilor al căror o0iect este evalua0il &n 0ani.
Ast'el cererile vi5nd creanţe cu o valoare de p5nă la 2,,.,,, lei inclusiv ureaă a 'i adresate
*udecătoriei iar pentru cele cu valoare superioară liitei leale indicate creditorul ureaă a sesia
tri0unalul pentru soluţionarea cererii &n priă instanţă.
Potrivit art. 1,1$ C.proc.civ. cererea privind ordonanţa de plată tre0uie să cuprindă6 nuele de
'ailie #i prenuele precu #i doiciliul sau după ca denuirea #i sediul creditorului= nuele de
'ailie #i prenuele
'iică iar codul nueric
&n caul de0itorului personal
persoană *uridicădacă este cunoscut
denuirea #i doiciliul
#i sediul precu #i de0itorului persoană
după ca dacă sunt
cunoscute codul unic de &nreistrare sau codul de identi'icare 'iscală nuărul de &natriculare &n
reistrul coerţului ori de &nscriere &n reistrul persoanelor *uridice #i contul 0ancar= sua ce
repreintă o0iectul creanţei teeiul de 'apt #i de drept al o0liaţiei de plată perioada la care se re'eră
acestea terenul la care tre0uia 'ăcută plata #i orice eleent necesar pentru deterinarea datoriei=
sua ce repreintă do05nile a'erente sau alte despău0iri ce se cuvin creditorului potrivit leii
senătura creditorului.
>ua ce repreintă do05nile a'erente sau alte despău0iri ce se cuvin creditorului se sta0ile#te
pe 0aa convenţiei părţilor.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Potrivit art. 1,1( alin. 718 C.proc.civ. dacă părţile nu au sta0ilit nivelul do05nii pentru plata cu
&nt5riere se va aplica do05nda leală penaliatoare calculată potrivit dispoiţiilor leale &n vioare.
ata de re'erinţă a do05nii leale &n vioare &n pria i calendaristică a seestrului se aplică pe
&ntreul seestru.
Do05nda leală penaliatoare este releentată de ;.. nr. 132,11 privind do05nda leală
reuneratorie #i penaliatoare pentru o0liaţiile 0ăne#ti. Con'or art. 3 alin. 728 7218 #i 738 din acest
act norativ do05nda leală penaliatoare se sta0ile#te la nivelul ratei do05nii de re'erinţă a /ăncii
Naţionale a o5niei plus 4 puncte procentuale &n raporturile dintre pro'esioni#ti #i &ntre ace#tia #i
autorităţile contractante do05nda leală penaliatoare se sta0ile#te la nivelul ratei do05nii de re'erinţă
plus ! puncte procentuale iar &n raporturile *uridice care nu decur din eploatarea unei &ntreprinderi
cu scop lucrativ &n sensul art. 3 alin. 738 C.civ. rata do05nii leale se diinueaă cu 2,S.
La cerere se aneeaă &nscrisurile ce atestă cuantuul suei datorate #i orice alte &nscrisuri
doveditoare
civ. Cererea ale acesteia
#i actele precu
aneate #i dovada
la aceasta counicării
se depun soaţiei
&n copie prevăute
&n at5tea la art.
eeplare c5te1,14
părţialin.
sunt718plus
C.proc.
unul
pentru instanţă.
Cererea de eitere a unei ordonanţe de plată este supusă procedurii veri'icării #i reulariării
prevăute de art. 2,, C.proc.civ.
Cererea pentru eiterea ordonanţei de plată este supusă unei tae *udiciare de ti0ru de 2,,
lei.
+ Cererea privind ordonanţa de pl ată se co unică de0itorului odată cu ci taţia pentru priul
teren de *udecată acesta av5nd o0liaţia de a depune &nt5pinare cu cel puţin 3 ile &nainte de
priul teren de *udecată.
+ Din art. 1,1! C.proc.civ. se a i desprind anuite particularităţi 'aţă de pro cedura de dr ept
coun re'eritoare la &nt5pinare. &n priul r5nd &nt5pinarea nu se counică reclaantului care va
lua cuno#tinţă de cuprinsul acesteia de la dosarul cauei. n al doilea r5nd &n caul nedepunerii
&nt5pinării 'aţă de &pre*urările cauei instanţa poate considera aceasta ca o recunoa#tere a
pretenţiilor creditorului.
+ n caul &n care de0itorul nu contestă creanţa prin &nt5pinare ordonanţa de plată tre0uie eisă
&n teren de cel ult 4" ile de la data introducerii cererii. <re0uie reţinut că această durată a
procedurii nu se aplică &n caul &n care de0itorul contestă creanţa creditorului.
Cu privire la cererea prin care creditorul a declan#at procedura ordonanţei de plată instanţa
poate pronunţa una dintre urătoarele soluţii6 &nciderea dosarului prin &nceiere de'initivă &n caul &n
care creditorul declară că a priit plata datoriei de la de0itor ia act de &nţeleerea părţilor &n caul &n
care creditorul #i de0itorul a*un la o &nţeleere asupra plăţii pronunţă o otăr5re de epedient.
+ espinerea cererii creditorului prin &nceiere &n ca ul &n car e instanţa constată pe 0a a
&nscrisurilor a'late la dosar #i a eplicaţiilor #i lăuririlor părţilor că apărările de 'ond 'orulate de
de0itor sunt &nteeiate Hart. 1,2, alin. 718 C.prociv.. &potriva &nceierii de respinere creditorul va
putea 'orula cerere &n anulare &n teren de 1, ile de la data &n5nării sau counicării acesteia.
espinerea cererii creditorului prin &nceiere &n caul &n care instanţa constată că apărările de
'ond 'orulate de de0itor presupun adinistrarea altor pro0e dec5t &nscrisurile #i eplicaţiile #i
lăuririle părţilor iar acestea ar 'i adisi0ile potrivit leii nuai ărturisirea *udiciară spontană este
adisi0ilă nu &nsă #i cea provocată prin interediul interoatoriului.
+ Aditerea cererii creditorului ca &n care va 'i eisă ordonanţa de plată &n care se precieaă
sua
1, ile#i#iterenul
nici aide plată.
lun n principiu
de 3, de ile de terenul de plată vaordonanţei
la data counicării 'i ast'el sta0ilit &nc5t să nu 'ie ai scurt de
către de0itor.
;rdonanţa prin care s+a adis &n tot ori &n parte cererea creditorului se &n5neaă părţii
7părţilor8 preente sau după ca va 'i counicată de &ndată potrivit dispoiţiilor enerale privind
counicarea actelor de procedură respectiv art. 1"4 #i ur. C.proc.civ.
%:. Cererea $n anulare
potriva ordonanţei prin care s+a adis &n tot ori &n parte cererea creditorului de0itorul poate
'orula o cale de atac speci'ică procedurii ordonanţei de plată denuită cerere &n anulare.
Copetenţa de a soluţiona cererea &n anulare aparţine instanţei care a pronunţat ordonanţa de
plată.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ n ceea ce pr ive#te copunerea instanţei cererea &n an ulare se so luţioneaă de u n coplet
'orat din doi *udecători. Dacă instanţa &nvestită adite &n tot sau &n parte cererea &n anulare
'orulată de de0itor &potriva ordonanţei de plată aceasta va anula ordonanţa &n tot sau după ca &n
parte pronunţ5nd o otăr5re de'initivă. Creditorul este &ndreptăţit să introducă o cerere de ceare &n
*udecată potrivit dreptului coun.
n caurile &n care sunt atacate &nceierea de respinere a cererii privind ordonanţa de plată sau
ordonanţa de aditere &n parte dacă instanţa &nvestită adite cererea &n anulare 'orulată de creditor
va pronunţa o otăr5re de'initivă prin care va eite ordonanţa de plată cu aplicarea corespunătoare a
dispoiţiilor art. 1,21 C.proc.civ.
+
Secţiunea a 73a. Proce&ura cu "ri#ire la cererile &e #aloare re&us-
%1. Consi&eraţii in!ro&uc!i#e

cererileCodul de procedură
de valoare redusă. civilă releenteaă la art. 1,2"+1,32 procedura specială cu privire la
+ Această procedură este releentată pentru pria dată &n leislaţia procesuală civilă ro5nă #i
are drept sursă directă de inspiraţie eulaentul 7C-8 nr. !$12,,( al Parlaentului -uropean
%). Con&iţii s"ecialeB &e a&0isiili!a!e
Cererile de valoare redusă tre0uie să &ndeplinească condiţiile enerale de eercitare a acesteia
7'orularea unei pretenţii interesul calitatea procesuală #i capacitatea procesuală8. Pentru
adisi0ilitatea 'orulării unei cereri pe calea procedurii speciale privind cererile de valoare redusă
tre0uie &ndeplinite #i anuite condiţii speciale care privesc valoarea #i natura dreptului patrionial
valori'icat printr+o ast'el de acţiune respectiv6
1BValoarea creanţei
Pe calea procedurii speciale releentate de art. 1,2" #i ur. C.proc.civ. pot 'i valori'icate
cererile av5nd un o0iect a cărui valoare nu depă#e#te sua de 1,.,,, lei.
+ Pentru deterinarea valorii o0iectului cererii va 'i luată &n considerare eclusiv valoarea
capătului principal de cerere cu ecluderea do05nilor sau a altor venituri accesorii precu #i a
celtuielilor de *udecată. Data avută &n vedere pentru sta0ilirea valorii o0iectului cererii este data
sesiării instanţei.
)B Na!ura &re"!ului "a!ri0onial
+ Leea nu di stine cu privire la n atura dreptului evalua0il &n 0a ni care poate 'ace o0iectul
procedurii privind cererile de valoare redusă &n sensul dacă sunt avute &n vedere doar creanţele
corelative unei o0liaţii const5nd &n plata unei sue de 0ani sau orice drept evalua0il &n 0ani. Prin
procedura specială privind cererile de valoare redusă pot 'i valori'icate orice drepturi evalua0ile &n 0ani
cu o valoare de p5nă la 1,.,,, lei la data sesiării instanţer .
%7. Sesizarea ins!anţei
Potrivit art. 1,2( alin. 718 C.proc.civ. copetenţa de a soluţiona cererea &n priă instanţă
aparţine *udecătoriei.
;dată cu 'orularul de cerere se depun ori se triit #i copii de pe &nscrisurile de care
reclaantul &nţelee să se 'olosească.
Depunerea sau triiterea 'orularului la instanţa copetentă &preună cu &nscrisurile aneate
se 'ace prin po#tă sau prin orice alte i*loace care asiură transiterea 'orularului de cerere
copletat corect instanţa va triite de &ndata paratului 'orularul de răspuns &nsoţit de o copie a
'orularului
+ de de
Cererea cerere
valoare redusăM este supusă unei tae *udiciare de ti0ru de ", de lei daca valoarea
cererii nu depă#e#te 2.,,, lei #i respectiv 2,, lei pentru cererile a căror valoare depă#e#te 2.,,, lei
%9. Par!iculari!-ţi referi!oare la "roce&ura &e  u&eca!-
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă.
+ Pentru soluţionarea cererii prin care s+a declan#at această procedură citarea părţilor nu est e
o0liatorie.
+ Instanţa poate dispune &n'ăţi#area părţilor dacă apreciaă acest 'apt ca 'i ind necesar sau la
solicitarea uneia dintre ele. Cererea de valoare redusă se soluţioneaă &n &ntreul ei &n caera de
consiliu. ntruc5t leea nu distine reultă că procedura se va des'ă#ura &n caera de consiliu #i &n
caul &n care instanţa a dispus citarea părţilor
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ nt5pinarea se 'oruleaă de p5r5t prin copletarea 'orularului+tip prevăut &n acest scop
de ;rdinul inistrului *ustiţiei nr. 3"9C2,13 7Anea nr. 38. n al doilea r5nd 'orularul respectiv se
counică p5r5tului de către instanţă &preună cu copia de pe 'orularul de cerere sau după ca cu
cererea #i copii de pe &nscrisurile depuse de reclaant.
+ Instanţa va pronunţa #i re dacta otăr5rea &n te ren de 3, de i le de la pr iirea tu turor
in'oraţiilor necesare sau după ca de la de0aterea orală. otăr5rea priei instanţe prin care este
adisă cererea &n procedura privind cererile de valoare redusă este eecutorie de drept. otăr5rea
*udecătoriei este supusă nuai apelului la tri0unal &n teren de 3, de ile de la counicare. Pentru
otive teeinice instanţa de apel poate să suspende eecutarea silită &nsă nuai dacă se
conseneaă o cauţiune de 1,S din valoarea contestată.
otăr5rea instanţei de apel se counică părţilor #i este de'initivă.

Secţiunea a 93a. 2cţiunile

%1. Consi&eraţii 6enerale cererileB "osesorii
Acţiunea posesorie este acea acţiune &n *ustiţie prin care se apără posesia ca stare de 'apt
&potriva oricărei tul0urări pentru a enţine această stare ori pentru a redo05ndi posesia atunci c5nd
ea a 'ost pierdută24.
eclaantul tul0urat &n posesia sa ori deposedat poate o0ţine pe calea unei *udecăţi rapide
o0liarea p5r5tului de a &nceta de &ndată orice act de tul0urare a posesiei ori redo05ndirea acesteia 'ără
a interesa dacă reclaantul din cererea posesorie este #i titularul dreptului de proprietate sau al altui
drept real principal asupra 0unului.
Ca natură *uridică acţiunea posesorie este o acţiune &n realiare patrionială reală #i
io0iliară sau după ca o0iliară. Caracterul real al acţiunii posesorii reultă din 'aptul că aceasta se
&nteeiaă pe stăp5nirea unui 0un #i urăre#te &nsu#i 0unul indi'erent de cel care &l deţine.
Acţiunea posesorie enerală 7acţiunea &n copl5nere8 este aceea prin care reclaantul solicită
&nlăturarea unei tul0urări sau deposedări o0i#nuite 7neviolente pa#nice8 a posesiei sale prin &ncălcarea
ei de către p5r5t cu ar 'i6 utarea unui ard intrarea vitelor p5r5tului pe terenul reclaantului etc.
%). Con&iţii &e eerci!are
Consi&eraţii "realaile
n a'ară de condiţiile enerale pentru eercitarea oricărei 'ore concrete ce intră &n conţinutul
acţiunii civile 7'orularea unei pretenţii interes capacitate procesuală #i calitate procesuală8
eercitarea cererilor posesorii presupune #i &ndeplinirea unor condiţii speciale..
Pen!ru eerciţiul acţiunii "osesorii 6enerale 7acţiunea &n copl5nere8 tre0uie &ndeplinite
trei condiţii speciale sta0ilite de art. 949 #i art. 9"1 C.civ. anue6
18 să nu 'i trecut un an de la tul0urarea sau deposedarea pa#nică + leea pretinde ca posesorul ce
a 'ost tul0urat &n eercitarea posesiei sale ori care a 'ost deposedat să nu stea inactiv un tip prea
&ndelunat.
<erenul de un an pentru eercitarea acţiunii posesorii &n copl5nere este cali'icat &n od
epres de art. 9"1 alin. 718 C.civ. ca 'iind un teren de prescripţie care &ncepe să cură de la data
tul0urării sau deposedării. n situaţia 'aptelor continuate de tul0urare a posesiei terenul se socote#te
de la data priului act de tul0urare 7&nceputul tul0urării posesiei8 iar nu de la data ultiului act de
tul0urare.
28 reclaantul să 'i eercitat posesia asupra 0unului respectiv cel puţin un an &nainte de
tul0urarea posesiei
durata posesiei ori de de
eercitate deposedare
reclaant+ ci
acţiunea
nuai posesorie
dacă acestaenerală nu este
'ace dovada că recunoscută indi'erent
a eercitat posesia de
asupra
0unului tip de cel puţin un an &nainte de tul0urare sau deposedare o posesie cu o durată ai scurtă de
un an ne0ucur5ndu+se de protecţie *udiciară pe calea acţiunii posesorii enerale. Durata posesiei se
calculeaă pornind &napoi de la data c5nd s+a produs tul0urarea sau deposedarea
38 Posesia este utilă atunci c5nd este continuă 7posesorul o eercită &n od reulat 'ără
interitenţe anorale &n raport cu natura 0unului= &pre*urarea că posesia este continuă sau
discontinuă este lăsată la aprecierea instanţei care se va orienta &n 'uncţie de natura #i destinaţia
0unului respectiv8 netul0urată 7posesia să nu 'ie &nteeiată pe acte de violenţă sau conservată prin

24
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.!22
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
aseenea acte8 #i pu0lică 7să nu 'ie clandestină deci să nu 'ie eercitată pe ascuns 'aţă de adversar
ast'el &nc5t acesta să 'ie &n ăsură să o cunoască8.
Dovada acestei cerinţe se poate 'ace prin orice i*loc de pro0ă inclusiv prin declaraţii de
artori.

2cţiunea "osesorie s"ecial- acţiunea $n rein!e6rareB

Pentru eercitarea acţiunii posesorii speciale 7acţiunea &n reinterare8 deci atunci c5nd
tul0urarea posesiei sau deposedarea s+a 'ăcut prin violenţă acţiunea posesorie specială poate 'i
introdusă #i de către persoana care eercită o posesie viciată #i indi'erent de durata posesiei eercitate
anterior tul0urării sau deposedării
%7. Cali!a!ea "rocesual- ac!i#-
eclaant &n cererea posesorie este posesorul adică acela care eercită posesia 7&n caul
tul0urării8
posesorul esteori care
ciara proprietarul
eercitat posesia 7&n caul
0unului &nsă deposedării8 asupra
&n unele cauri 0unului.
el poate De cele
eercita ai 'ie
posesia ulte
cu ori
un alt
titlu 'ie ca siplă stare de 'apt.
%9. Co0"e!enţa i "roce&ura &e u&eca!-
Potrivit art. 94 pct. 1 lit. 8 C.proc.civ. copetenţa aterială de soluţionare a acţiunilor
posesorii aparţine *udecătoriei.
n ceea ce prive#te copetenţa teritorială aceasta va aparţine instanţei de la doiciliul
p5r5tului atunci c5nd 0unul &n litiiu este un o0il. n ipotea &n care este vor0a despre un io0il
soluţionarea cererii este de copetenţa eclusivă a instanţei &n circuscripţia căreia se a'lă io0ilul
sau dacă io0ilul se a'lă &n circuscripţia ai ultor instanţe acţiunea va 'i soluţionată de instanţa
de la doiciliul sau re#edinţa p5r5tului dacă acestea se a'lă &n vreuna dintre aceste circuscripţii iar
&n ca contrar de oricare dintre instanţele &n circuscripţiile cărora se a'lă io0ilul.
Potrivit art. 44! alin. 718 pct. ! C.proc.civ. &n ateria acţiunilor posesorii otăr5rea priei
instanţe este eecutorie de drept &nsă nuai &n ceea ce prive#te posesia. Potrivit art. 1,,3 alin. 738
C.proc.civ. otăr5rea dată asupra cererii posesorii este supusă nuai apelului deci &n ateria
acţiunilor posesorii calea de atac a recursului este supriată.

Secţiunea a :3a. Proce&ura e#acu-rii &in i0oilele folosi!e sau ocu"a!e f-r- &re"!
%1. Noţiune. Se&iul 0a!eriei. Con&iţii &e eerci!are
Potrivit art. 1,34 alin. 718 C.proc.civ. procedura evacuării din io0ilele 'olosite sau ocupate
'ără drept are caracter 'acultativ &n sensul că reclaantul are aleerea de a solicita evacuarea potrivit
acestei proceduri speciale sau potrivit dreptului coun.
Condiţiile enerale de eerciţiu al acţiunii civile preintă anuite particularităţi &n cadrul
procedurii speciale a evacuării din io0ilele 'olosite sau ocupate 'ără drept
Calitatea procesuală activă aparţine proprietarului titularului unui dee0ră5nt al
proprietăţii care &i con'eră preroativa solicitării predării 0unului de la p5r5t sau după ca locatorului.
n procedura evacuării din io0ilele 'olosite sau ocupate 'ără drept calitatea procesuală pasivă
aparţine 'ostului locatar 7locatarul principal ciria# sau arenda# su0locatarul ori un cesionar al
locatarului8 sau după ca ocupantului io0ilului.
Interesul pentru proovarea unei acţiuni &n evacuare pe calea procedurii speciale prevăute de
art. 1,33 #i ur. C.proc.civ. eistă atunci c5nd reclaantul nu dispune de un titlu eecutoriu pentru
evacuarea p5r5tului
Con'or art.care
1,4,re'uă părăsirea
C.proc.civ. de 0unăvoie
dacă a io0ilului.
locatarul sau ocupantul noti'icat &n condiţiile prevăute de
art. 1,3( #i art. 1,3! C.proc.civ. re'uă să evacuee io0ilul ori dacă locatarul a renunţat la dreptul său
de a 'i noti'icat #i a pierdut din orice otive dreptu de a 'olosi io0ilul locatorul sau proprietarul va
solicita instanţei să dispună prin otăr5re eecutorie evacuarea iediată a locatarului sau ocupantului
din io0il pentru lipsă de titlu. Dovada counicării acestei noti'icări se va ata#a cererii de evacuare.
%). Sesizarea ins!anţei
Cererea privind procedura evacuării din io0ilele ocupate sau 'olosite 'ără drept este de
copetenţa *udecătoriei &n circuscripţia careia se a'lă io0ilul &n litiiu ciar dacă locatarul a părăsit
io0ilul sau contractul a &ncetat.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Codul de procedură civilă nu prevede dispoiţii speciale cu privire la cuprinsul cererii de
ceare &n *udecată. Cererile de evacuare din io0ilele 'olosite sau ocupate 'ără drept soluţionate pe
calea procedurii speciale prevăute de art. 1,33 #i ur. C.proc.civ. se taeaă cu 1,, lei
%7. Par!iculari!-ţi referi!oare la "roce&ura &e  u&eca!-
Pentru soluţionarea cererii prin care s+a declan#at procedura specială privind evacuarea din
io0ilele 'olosite sau ocupate 'ără drept ca reulă citarea părţilor este o0liatorie.
Cererea de evacuare se *udecă de urenţă citarea părţilor se va 'ace potrivit dispoiţiilor
Codului de procedură civilă re'eritoare la citarea &n pricinile urente.
n ceea ce prive#te citarea p5r5tului locatarul #i ocupantul io0ilului sunt socotiţi ca av5nd
doiciliul lor o0liatoriu la io0ilul pe care &l ocupă 'ără niciun drept.
Ast'el potrivit dispoiţiei leale enţionate &nt5pinarea nu este o0liatorie. &ntruc5t leea nu
distine aprecie că &nt5pinarea nu are caracter o0liatoriu at5t &n ipotea &n care reclaantul
'oruleaă doarde
Cererea cererea de evacuare
evacuare proovatăc5tpe#i calea
&n caul &n care &n
procedurii od accesoriu
speciale la cererea
releentate principală
de art. 1,33 #i ur.
C.proc.civ. se *udecă &n caera de consiliu at5t &n etapa cercetării procesului c5t #i &n cea a
de0aterilor asupra 'ondului n caul &n care ăse#te cererea de evacuare &nteeiată instanţa dispune
evacuarea prin otăr5re eecutorie.
otăr5rea de evacuare poate 'i atacată nuai cu apel &n teren de " ile de la pronunţare dacă
s+a dat cu citarea părţilor sau de la counicare c5nd s+a dat 'ără citarea lor.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS 11
EHECUT2RE2 SILITA

CONSIDER2ŢII ENER2LE
Secţiunea 1. Definiţia i carac!eris!icile eecu!-rii sili!e (
%1. Definiţia eecu!-rii sili!e
-ecutarea silită este procedura prin interediul căreia titularul unui drept recunoscut printr+o
otăr5re *udecătorească sau prin alt titlu eecutoriu constr5ne cu a*utorul oranelor copetente ale
statului pe &nde0itorul
&ndeplinire od silit.său care nu &#i eecută de 0unăvoie o0liaţia corelativă de a o aduce la
-ecutarea silită este o 'aă a procesului civil prin care se asiură realiarea e'ectivă a dreptului
recunoscut prin titlul eecutoriu de eeplu prin ridicarea o0iectului datorat #i predarea lui
creditorului urăritor sau valori'icarea de reulă prin v5narea silită a unei părţi din 0unurile
de0itorului #i plata către creditor a creanţei puse &n eecutare. Atunci c5nd se vor0e#te despre
realiarea dreptului pe calea constr5nerii *udiciare se are &n vedere nu nuai dreptul su0iectiv 7ori
interesul leiti8 &ncălcat dar #i dreptul o0iectiv ordinea de drept care a 'ost deopotrivă nesocotită
odată cu atinerea adusă dreptului su0iectiv al titularului.
%). Carac!eris!icile eecu!-rii sili!e
; priă caracteristică a eecutării silite este aceea că ea presupune eerciţiul 'orţei coercitive a
statului. Pe cale de consecinţă constr5nerea de0itorului de a eecuta silit o0liaţia care &i revine se
poate realia nuai prin i*loacele procedurale #i cu ecepţiile epres prevăute de lee nuai cu
concursul oranelor sta0ilite &n acest scop de lee. ntruc5t eerciţiul 'orţei de coerciţie este o
preroativă a suveranităţii statului eecutarea silită nu se poate realia dec5t asupra 0unurilor
urări0ile a'late pe teritoriul o5niei #i potrivit reulilor prevăute de leea ro5nă inclusiv pentru
aducerea la &ndeplinire silită a otăr5rilor *udecătore#ti sau a altor titluri eecutorii străine
-ecutarea silită se caracterieaă prin aceea că nu poate purta asupra persoanei de0itorului ci
nuai asupra 0unurilor sale. -ste o epresie a caracterului uanitar pe care tre0uie să &l preinte
eecutarea silită. Această caracteristică a eecutării silite iplică #i 'aptul că instanţa de *udecată nu
poate pronunţa otăr5ri care să iplice o constr5nere 'iică asupra persoanei de0itorului pentru a+l
deterina să &#i eecute o0liaţia de a 'ace sau de a nu 'ace care &i revine inclusiv &n caul o0liaţiilor
de a 'ace sau de a nu 'ace care iplică 'aptul personal al acestuia. n aceste ipotee leea prevede alte
i*loace de constr5nere de natură patrionială const5nd &n o0liarea de0itorului la plata unor
penalităţi calculate pe i de &nt5riere &n 'avoarea creditorului iar &n caul o0liaţiilor de a 'ace sau de
a nu 'ace care nu iplică 'aptul personal al de0itorului instanţa &l poate autoria pe creditor &nsu#i să
le aducă la &ndeplinire pe celtuiala de0itorului.
Secţiunea a )3a. Na!ura uri&ica a eecu!-rii sili!e
Procedurile eecuţionale + at5t &n releentarea de drept coun a Codului de procedură civilă
c5t #i &n cea cuprinsă &n alte acte norative cu caracter special cu ar 'i Codul de procedură 'iscală +
au un caracter it &n care se distin o latură *urisdicţională repreentată prin activitatea instanţei de
eecutare #i o latură
Secţiunea adinistrativă
a 73a. o&ali!-ţileconst5nd &n activitatea
eecu!-rii sili!e eecuţională a eecutorului *udecătoresc
Leea releenteaă două odalităţi di'erite de eecutare6 eecutarea silită directă #i
eecutarea silită indirectă.
-ecutarea silită este directă atunci c5nd creditorul tinde să o0ţină realiarea &n natură a
prestaţiei care 'oreaă o0iectul o0liaţiei de0itorului &nscrise &n titlul eecutoriu o0liaţie de a 'ace
sau de a nu 'ace. -ecutarea silită directă poate &0răca una dintre urătoarele 'ore6 predarea silită a
0unurilor o0ile predarea silită a 0unurilor io0ile eecutarea silită a altor o0liaţii de a 'ace sau a
o0liaţiilor de a nu 'ace #i eecutarea otăr5rilor *udecătore#ti re'eritoare la inori2".

2"
/oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1" vol II pa.!!(
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
-ecutarea silită indirectă cunoa#te ai ulte 'ore6 urărirea o0iliară reultată din 'ructele
#i a veniturile io0ilelor precu #i urărirea io0iliară a 0ununlor o0ile sau io0ile poate 'i
intervenită &n eecutare silită indirectă. In această privinţă &n practică pot eista două situaţii.
; priă situaţie este aceea &n care se pune &n eecutare o otăr5re cu condanare alternativă
iar eecutarea o0liaţiei de predare nu ai este posi0ilă din caua distruerii ascunderii sau
deteriorării 0unului. In acest ca creditorul poate cere eecutarea indirectă a suei de 0ani sta0ilite de
instanţă ca repreent5nd contravaloarea o0iectului o0liaţiei principaie.
Cea de+a doua situaţie vieaă punerea &n eecutare a unei otăr5ri cu o sinură condanare
cand eecutarea &n natură a prestaţiei deterinate nu ai este posi0ilă din caua pieirii 0unului.

P2RTICIP2NŢII L2 EHECUT2RE2 SILITA

Secţiunea 1. Consi&eraţii 6enerale
-ecutarea
procedurale pe 0aasilită iplică
cărora o activitate
iau na#tere concurentă
se odi'ică #i seastin
ai ultor participanţi
raporturile la e'ectuarea
procedurale de acte
eecuţionale.
Potrivit art. $43 alin. 718 C.proc.civ. Fparticipanţii la eecutarea silită sunt6
+ părţile=
+terţii aranţi=
+creditorii intervenienţi=
+instanţa de eecutare=
+eecutorul *udecătoresc=
+)inisterul Pu0lic=
+aenţii 'orţei pu0lice=
+artorii asistenţi eperţii interpreţii #i alţi participanţi &n condiţiile anue prevăute de
leeG.
Dintre participanţii la eecutarea silită un rol esenţial &l au &n priul r5nd părţile. Con'or
art. $44 alin. 718 C.proc.civ. sunt părţi &n procedura de eecutare silită creditorul #i de0itorul.
Leea are &n vedere pe de o parte pe creditorul urăritor al cărui scop este realiarea
dreptului recunoscut prin titlul eecutoriu iar pe de altă parte pe creditorii intervenienţi care &#i pot
depune pe parcursul urăririi silite titlurile de creanţă &n vederea participării la distri0uirea suelor
realiate prin urărire. n ceea ce &l prive#te pe de0itor este parte &n procedura de eecutare persoana
'iică sau *uridică ţinută la eecutarea o0liaţiei sta0ilite prin titlul eecutoriu pus &n eecutare de
creditorul urăritor. n eală ăsură eecutorul *udecătoresc este un su0iect procesual 'ără de care
activitatea de eecutare nu se poate des'ă#ura
Procedurile de eecutare silită pot iplica #i participarea unor terţi.
Dintre ace#tia se distin terţii aranţi care au arantat plata datoriilor de0itorului #i terţul
do05nditor al 0unului asupra căruia creditorul are un drept de urărire. &n cadrul eecutării silite
ace#ti terţi au aceea#i poiţie procesuală ca #i de0itorul. Alţi terţi pot 'i iplicaţi &n procedura de
eecutare &n calitate de artori asistenţi sau de adinistratori+secestru eperţi interpreţi traducători
etc. după cu &n caul &n care deţin in'oraţii necesare realiării eecutării silite terţii sunt o0liaţi
să le 'urniee la cererea eecutorului *udecătoresc &n condiţiile leii.
:n rol auiliar &n 'aa eecutării silite revine #i aenţilor 'orţei pu0lice ceaţi să spri*ine &n
caurile prevăute de lee precu #i atunci c5nd eecutorul *udecătoresc consideră necesar
&ndeplinirea proptă #i e'ectivă a tuturor actelor de eecutare silită &ntreprinse de eecutorii
*udecătore#ti.
n 'ine o poiţie procesuală aparte &n 'aa eecutării silite o are )inisterul Pu0lic căruia leea
i+a &ncredinţat sarcina de a veea la respectarea ordinii de drept &n activitatea de punere &n eecutare a
unor otăr5ri *udecătore#ti av5nd ciar &n caurile prevăute de lee iniţiativa pornirii eecutării
silite.
Secţiunea a )3a. P-rţile $n faza eecu!-rii sili!e
%1. Con&iţiile "en!ru a fi "ar!e $n faza &e eecu!are sili!-
Condiţiile ce tre0uie &ndeplinite pentru a 'i parte &n 'aa de eecutare silită sunt6
+ eistenţa unei creanţe certe licide #i eii0ile=
+ eistenţa unui titlu eecutoriu prin care această creanţă este constatată=
+ *usti'icarea unui interes=
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+ calitatea procesuală=
+ capacitatea procesuală
>peci'ic eecutării silite este 'aptul că dreptul 7creanţa8 creditorului urăritor tre0uie să 'ie
consacrat printr+un titlu eecutoriu 7otăr5re *udecătorească sau un alt &nscris care constituie titlu
eecutoriu potrivit leii8 iar creanţa pusă &n eecutare să 'ie certă licidă #i eii0ilă.
n ceea ce &l prive#te pe de0itor pentru a 'i parte &n 'aa de eecutare silită este necesar ca prin
titlul eecutoriu să se 'i sta0ilit o0liaţia sa de a 'ace sau de a nu 'ace ceva corespunător dreptului
su0iectiv al creditorului.
Interesul tre0uie să 'ie născut #l actual adică să eiste &n oentul &n care se solicită &nceperea
eecutării silite. Această condiţie este &ndeplinită &ntotdeauna &n 'aa e eecutare deoarece con'or
art. $$2 alin. 718 C.proc.civ. eecutarea silită nu se poate 'ace dec5t dacă creanţa este certă licidă #i
eii0ilă. ;r dacă dreptul 7creanţa8 este actual atunci #i interesul este născut #i actual. Preciă că &n
caul creditorilor
este supus intervenienţi
unei condiţii sau unuiinteresul este actual ciar dacă dreptul constatat prin titlul de creanţă
teren suspensiv.
Interesul tre0uie să 'ie personal #i direct &n sensul că 'olosul practic tre0uie să &l viee pe cel
care solicită &nceperea eecutării silite iar nu pe altcineva.
Cali!a!ea "rocesual-
n 'aa de eecutare silită calitatea procesuală presupune eistenţa identităţii dintre creditorul
urăritor #i titularul creanţei sta0ilite prin titlul eecutoriu 7calitate procesuală activă8 #i dintre
de0itorul urărit #i cel ţinut la &ndeplinirea o0liaţiei prin titlul eecutoriu 7calitate procesuală pasivă8.
Ca"aci!a!ea "rocesual-
Codul de procedură civilă nu cuprinde dispoiţii speciale privind capacitatea de 'olosinţă
respectiv cea de eerciţiu a părţilor &n 'aa de eecutare silită. A#a 'iind ureaă ca &n această
privinţă să se aplice reulile de drept coun &n aterie prevăute de art. "$ #i ur. C.proc.civ.
inclusiv &n ceea ce prive#te sancţiunile care intervin &n caul e'ectuării actelor de eecutare de sau
&potriva unei persoane lipsite de capacitate de 'olosinţă sau de eerciţiu
Co"ar!ici"area "rocesual- $n faza &e eecu!are sili!-
Consi&eraţii 6enerale
aa de eecutare silită opune de reulă un creditor urăritor #i un de0itor urărit. nsă este
posi0il ca ai ulţi creditori să &nceapă urărirea silită &potriva aceluia#i de0itor.
n cadrul eecutării silite spre deose0ire de 'aa de *udecată coparticiparea procesuală de
reulă nu poate 'i dec5t activă. Dacă prin acela#i titlu eecutoriu sunt o0liaţi ai ulţi de0itori
eecutarea tre0uie să se 'acă &n principiu separat pentru 'iecare dintre ei.
:rărirea se 'ace distinct pentru 'iecare de0itor &n parte nu nuai atunci c5nd o0liaţia
sta0ilită prin titlul eecutoriu este con*unctă 7divii0ilă8 sau c5nd unul dintre de0itori este de0itor
principal iar celălalt accesoriu 7de eeplu ca 'ideiusor8 ci #i atunci c5nd o0liaţia este solidară sau
indivii0ilă.
In!er#enţia al!or cre&i!ori $n ca&rul ur0-ririi sili!e
Potrivit art. $4! C.proc.civ. orice creditor al de0itorului poate &n condiţiile art. $!9 #i ur.
C.proc.civ. să intervină &n procedura de eecutare silită a'lată &n curs p5nă la data 'iării de către
eecutorul *udecătoresc a terenului pentru valori'icarea 0unurilor urări0ile iar după depunerea sau
consenarea suelor realiate din urărire poate să participe la distri0uirea acestor sue potrivit
dispoiţiilor art. !$3 #i ur. C.proc.civ.

urăririiDin aceste
silite dispoiţii
o0iliare sau leale reultă
io0iliare că intervenţia
&ncepute altor creditori poate avea loc nuai &n cadrul
de alt creditor.
Potrivit art. $9, alin. 718 C.proc.civ. dacă prin lee nu se dispune alt'el intervenţia creditorilor
cirora'ari poate 'i 'ăcută p5nă la terenul sta0ilit de către eecutor pentru valori'icarea &n oricare
dintre odalităţile prevăute de lee ori convenite de părţi a 0unurilor o0ile sau io0ile urărite.
n ceea ce prive#te depunerea creanţelor privileiate ale statului sau ale unităţilor adinistrativ+
teritoriale tre0uie avut &n vedere #i art. !$" C.proc.civ. care prevede că aseenea creditori au o0liaţia
de a+#i declara #i &nscrie creanţele enţionate &n teren de 3, de ile de la noti'icarea 'ăcută &n acest
sens de creditorii urăritori sau intervenienţi dacă le+a 'ost 'ăcută &n teren de 1" ile de la &nceperea
eecutării silite. Nerespectarea de către stat sau de către unitatea adinistrativ+teritorială a o0liaţiei
enţionate are ca e'ect pierderea pre'erinţei creanţei privileiate &n raport cu creditorii care au solicitat
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
declaraţia. Creditorii intervenienţi #i cei ale căror creanţe au 'ost recunoscute de către de0itor pot să
participe la distri0uirea suei reultate din urărire &n liita suelor reclaate sau după ca
recunoscute #i dacă au titluri eecutorii să participe &n condiţiile leii la urărirea 0unurilor
de0itorului #i să solicite dacă este caul e'ectuarea unor acte de eecutare silită &n cadrul urăririi &n
care au intervenit.
Or&inea &e "referinţ- $n cazul "lurali!-ţii &e cre&i!ori
Pluralitatea de creditori ridică pro0lea ordinii &n care se distri0uie &ntre ace#tia suele
realiate prin urărirea silită.
In sisteul de drept ro5n este consacrat principiul ealităţii creditorilor. >isteul ealităţii
creditorilor se aplică &n priul r5nd &n caul creditorilor cirora'ari. &nsă ace#tia ureaă a 'i plătiţi
ciar #i &n caul &n care ei au 'ost cei care au declan#at urărirea silită nuai după ce au 'ost
&ndestulate creanţele creditorilor privileiaţi sau ipotecari. -alitatea se aplică #i creditorilor
privileiaţi sau cu aranţii
%). Dre"!urile reale atunci
i oli6aţiile c5nd creanţele
"-rţilor $n faza &erespectiv
eecu!arearanţiile
sili!- lor au acela#i ran.
Dre"!urile "-rţilor
In cadrul eecutării silite părţile tre0uie să &#i des'ă#oare activitatea procesuală &n liitele
drepturilor procedurale con'erite de lee #i cu respectarea &ndatoririlor procesuale ipuse de aceasta.
n ceea ce prive#te drepturile de care dispun părţile &n 'aa de eecutare silită art. $4" alin. 718
C.proc.civ. prevede că de0itorul #i creditorul au dreptul să asiste personal sau prin repreentanţii lor la
e'ectuarea tuturor actelor de eecutare să ia cuno#tinţă de actele dosarului de eecutare #i să o0ţină
adeverinţe #i copii de pe aceste acte certi'icate de eecutorul *udecătoresc pe celtuiala părţii
interesate iar atunci c5nd se consideră vătăaţi &n drepturile ori interesele lor leitie pot contesta
actele de eecutare sau eecutarea silită &nsă#i &n terenele #i condiţiile prevăute de lee.
Oli6aţiile "-rţilor
Bi &n 'aa de eecutare silită părţile au &ndatorirea de a &ndeplini actele de procedură &n
condiţiile ordinea #i terenele sta0ilite de lee sau după ca de eecutoru *udecătoresc respectiv de
*udecător #i să contri0uie la des'ă#urarea 'ără &nt5riere a eecutării silite urărind tot ast'el
'inaliarea acesteia.
De aseenea părţile au o0liaţia de a &#i eercita drepturile procesuale cu 0ună+credinţă
potrivit scopului &n vederea căruia au 'ost recunoscute de lee #i 'ără a se &ncălca drepturile procesuale
ale altei părţi. Con'or art. $4$ alin. 718 C.proc.civ. creditorul este o0liat să acorde eecutorului
*udecătoresc la cererea acestuia spri*in e'ectiv pentru aducerea la &ndeplinire in 0une condiţii a
eecutării silite pun5ndu+i la dispoiţie #i i*loacele necesare in acest scop. -l este o0liat să
avansee celtuielile necesare &ndeplinirii actelor de eecutare potrivit dispoiţiilor luate de eecutor.
De0itorul este ţinut su0 sancţiunea plăţii unei aeni *udiciare &n cuantuul prevăut de art.
1!! alin. 728 C.proc.civ. să declare la cererea eecutorului toate 0unurite sale o0ile #i io0ile
inclusiv cele a'late &n proprietate coună pe cote+părţi sau &n devălă#ie cu arătarea locului &n care
acestea se a'lă precu #i toate veniturile sale curente sau periodice.
n vederea eecutării silite de0itorul este o0liat să perită eecutorului *udecătoresc accesul
la 0unurile sale. n ca de re'u eecutorul *udecătoresc poate intra &n &ncăperile ce repreintă
doiciliul re#edinţa sau sediul de0itorului ori al altei persoane care deţine 0unurile acestuia precu #i
&n orice alte locuri aparţin5nd lor cu concursul 'orţei pu0lice o altă o0liaţie a de0itorului este aceea de
a suporta celtuielile ocaionate de e'ectuarea eecutării silite. Constituie celtuieli de eecutare6
taele
potrivitdeleii=
ti0ru necesare
onorariul declan#ării
avocatului eecutării
&n 'aa silite=silită=
de eecutare onorariul eecutorului *udecătoresc sta0ilit
%7. Eecu!orul u&ec-!oresc
;ranul de eecutare este oranul &nvestit cu autoritatea 'orţei pu0lice pentru a putea ipune
de0itorului urărit sau unor terţe persoane care deţin 0unurile acestuia o0liaţia de a eecuta
dispoiţiile din titlul eecutoriu.
De lee lata &n o5nia &n principiu sinurul &nvestit cu autoritatea 'orţei pu0lice pentru
aducerea la &ndeplinire a titlurilor eecutorii este eecutorul *udecătoresc. n caurile epres #i liitativ
prevăute de lee eecutarea silită a anuitor titluri eecutorii poate 'i 'ăcută de alte orane de
eecutare.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Potrivit art. $$4 Cproc.civ. de &ndată ce prie#te cererea de eecutare eecutorul *udecătoresc
va dispune &nreistrarea acesteia iar potrivit art. $$" alin. 718 C.proc.civ. va soluţiona cererea de
&ncuviinţare a eecutării silite &n aiu 3 ile de la &nreistrarea ei.
-ecutorul *udecătoresc va respine cererea de &ncuviinţare a eecutării silite nuai dacă6
cererea de eecutare silită este de copetenţa altui oran de eecutare dec5t cel sesiat= otăr5rea sau
după ca &nscrisul nu constituie potrivit leii titlu eecutoriu= &nceierea prin care s+a dispus
&ncuviinţarea eecutării silite poate 'i supusă controlului instanţei de eecutare pe calea contestaţiei la
eecutare &n condiţiile leii. &nceierea prin care se respine cererea de &ncuviinţare a eecutării silite
poate 'i contestată de către creditor &n teren de 1" ile de la counicare la instanţa de eecutare.
n activitatea des'ă#urată eecutorul este o0liat să ani'este un rol activ stăruind prin toate
i*loacele adise de lee pentru realiarea interală #i cu celeritate a o0liaţiei prevăute &n titlul
eecutoriu cu respectarea dispoiţiilor leii a drepturilor părţilor #i ale altor persoane interesate

necesare-ecutorul *udecătoresc
pentru e'ectuarea este &ndreptăţit
eecutării să solicite
de la cei care datoreaăcounicarea &n de0itorului
sue de 0ani scris a tuturor in'oraţiilor
urărit ori deţin
0unuri ale acestuia supuse urăririi. De aseenea la cererea eecutorului *udecătoresc instituţiile
pu0lice instituţiile de credit #i orice alte persoane 'iice sau *uridice sunt o0liate să &i counice de
&ndată &n copie docuentele precu #i &n scris datele #i in'oraţiile apreciate de eecutorul
*udecătoresc ca 'iind necesare realiării eecutării silite inclusiv codul nueric personal al
persoanelor supuse urăririi ciar dacă prin lei speciale se dispune alt'el.
-ecutorul are #i o0liaţia de a+l in'ora pe de0itor despre drepturile #i o0liaţiile pe care
acesta le are precu #i cu privire la consecinţele la care se epune &n caul continuării eecutării silite.
<otodată eecutorul *udecătoresc are &ndatorirea de a stărui pentru a+l deterina pe de0itor să eecute
de 0unăvoie o0liaţia sa arăt5ndu+i consecinţele la care s+ar epune &n caul continuării eecutării
silite. &n toate caurile de0itorul va 'i in'orat cu privire la cuantuul estiativ al celtuielilor de
eecutare.
iind oranul de eecutare cu plenitudine de copetenţă &n doeniul eecutării silite a
dispoiţiilor cu caracter civil lato sensu eecutorul *udecătoresc are copetenţa de a aduce la
&ndeplinire orice ast'el de titluri eecutorii. -l este oran de eecutare 'ără a deose0i &ntre eecutarea
directă #i eecutarea indirectă.
n privinţa copetenţei teritoriale a eecutorului *udecătoresc &n aterie de eecutare silită art.
9 alin. 718 din Leea nr. 1!!2,,, prevede că aceasta aparţine eecutorului *udecătoresc din
circuscripţia curţii de apel &n a cărei raă teritorială ureaă să se 'acă eecutarea &n condiţiile
Codului de procedură civilă.
n caul urăririi silite a 0unurilor o0ile #i al eecutării silite directe o0iliare eecutorul
*udecătoresc din circuscripţia curţii de apel unde se a'lă doiciliul ori după ca sediul de0itorului
sau din circuscripţia curţii de apel unde se a'lă 0unurile= &n caul &n care doiciliul sau după ca
sediul de0itorului se a'lă &n străinătate este copetent oricare eecutor *udecătoresc.
%9. Ins!anţa &e eecu!are
Instanţa de eecutare este *udecătoria &n a cărei circuscripţie se a'lă la data sesiării oranului
de eecutare doiciliul sau după ca sediul de0itorului &n a'ara caurilor &n care leea dispune alt'el.
Dacă doiciliul sau după ca sediul de0ito rului nu se a'lă &n ţară este copetentă *udecătoria &n a
cărei circuscripţie se a'lă la data sesiării oranului de eecutare doiciliul sau după ca sediul
creditorului iar dacă acesta nu se a'lă &n ţară *udecătoria &n a cărei circuscripţie se a'lă sediul
0iroului%:.
eecutorului
inis!erul*udecătoresc
Pulic &nvestit de creditor.
Potrivit art. $"( C.proc.civ. )inisterul Pu0lic spri*ină &n condiţiile leii eecutarea otăr5rilor
*udecătore#ti #i a altor titluri eecutorii.
n caurile anue prevăute de lee )inisterul Pu0lic poate să ceară punerea &n eecutare a
otăr5rilor *udecătore#ti #i a altor titluri eecutorii. &n acest sens art. 92 alin. 7"8 C.proc.civ. perite
procurorului să ceară punerea &n eecutare a titlurilor eecutorii eise &n 'avoarea inorilor a
persoanelor puse su0 interdicţie #i a dispăruţilor.
CRE2NŢ2 PUSA 4N EHECUT2RE
Creanţele care "o! fi "use $n eecu!are

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Con'or art. $2! alin. 718 C.proc.civ. pot 'i eecutate silit o0liaţiile al căror o0iect constă &n
plata unei sue de 0ani predarea unui 0un ori a 'olosinţei acestuia des'iinţarea unei construcţii a unei
plantaţii ori a altei lucrări &ncredinţarea inorului sta0ilirea locuinţei #i viitarea acestuia sau &n
luarea unei alte ăsuri sta0ilite prin titlul eecutoriu.
Potrivit art. $22 alin. 738 C.proc.civ. eecutarea silită se 'ace pentru realiarea creanţei
principale precu #i a accesoriilor acesteia repreentate de do05ni penalităţi sau a altor sue
acordate con'or leii prin titlu #i a celtuielilor de eecutare.
Carac!erele creanţei "use $n eecu!are
Potrivit art. $$2 alin. 718 C.proc.civ. Feecutarea silită nu se poate 'ace dec5t dacă creanţa este
certă licidă #i eii0ilăG.
Prin urare pentru a porni eecutarea silită nu este su'icientă eistenţa unui titlu eecutoriu
ci creditorul tre0uie să &#i *usti'ice urărirea silită prin eistenţa unei creanţe certe licide #i eii0ile.
Dacă titlul eecutoriu
drept creditorului potrivit art.nu cuprinde
1"3" C.civ. do05ni
7re'eritor penalităţi
la daunelesau alte sue
oratorii &nsă ele
&n caul se cuvin0ăne#ti8
o0liaţiilor de plin
sau altor dispoiţii leale speciale acestea vor 'i sta0ilite la cererea creditorului de către instanţa de
eecutare prin &nceiere dată cu citarea părţilor pentru suele ast'el sta0ilite &nceierea instanţei de
eecutare constituind titlu eecutoriu
Jeri'icarea caracterului cert licid #i eii0il al creanţei puse &n eecutare se 'ace de eecutorul
*udecătoresc cu ocaia &ncuviinţării eecutării silite care dacă va constata ne&ndeplinirea acestor
condiţii va respine cererea cu care a 'ost sesiat de creditor

TITLURILE EHECUTORII
%1. Noţiunea &e '!i!lu eecu!oriu(
Potrivit art. $32 alin. 718 C.proc.civ. eecutarea silită se poate e'ectua nuai &n teeiul unui
titlu eecutoriu. A#adar titlul eecutoriu este sinurul teei care perite eecutarea silită.
Codul de procedură civilă nu de'ine#te titlul eecutoriu &nsă art. $32 alin. 728 enuera liitativ
cateoriile de titluri eecutorii #i anue6 otăr5rile eecutorii prevăute de art. $33 C.proc.civ.
otăr5rile cu eecutare proviorie otăr5rile de'initive precu #i orice alte otăr5ri sau &nscrisuri care
potrivit leii pot 'i puse &n eecutare.
%). 4n#es!irea cu for0ul- eecu!orie
Potrivit art. $4,1 alin. 718 C.proc.civ titlurile eecutorii altele dec5t otăr5rile *udecătore#ti
pot 'i puse &n eecutare nuai dacă sunt &nvestite cu 'orulă eecutorie.
A#adar caracterul de titlu eecutoriu con'erit de lee unui &nscris altul dec5t o otăr5re
*udecătorească nu este su'icient pentru a se putea declan#a eecutarea silită &n 0aa acestuia. &n
preala0il este necesar ca &nscrisul care constituie titlu eecutoriu să 'ie &nvestit cu 'orulă eecutorie.
orula eecutorie este enţiunea aplicată pe oriinalul &nscrisului care constituie titlul
eecutoriu care cuprinde ordinul dat &n nuele Pre#edintelui o5niei către oranele de eecutare să
aducă la &ndeplinire cele cuprinse &n otăr5re sau &nscris iar procurorilor să spri*ine această eecutare.
Conţinutul 'orulei eecutorii este prevăut de art. $4,1 alin. 7$8 C.proc civ după cu
ureaă6
FNoi Pre#edintele o5niei
Dă &puternicire #i ordonă eecutorilor *udecătore#ti să pună &n eecutare titlul 7Aici
ureaă eleentele de identi'icare a titlului eecutoriu.8 pentru care s+a pronunţat preenta &nceiere
de &nvestire
e'ectivă cu 'orulă
a tuturor acteloreecutorie. ;rdonă
de eecutare aenţilor
silită iar 'orţei pu0lice
procurorilor să pentru
să stăruie spri*ineducerea
&ndeplinirea proptă #ia
la &ndeplinire
titlului eecutoriu &n condiţiile leii. 7:reaă senătura pre#edintelui instanţei #i a re'ierului.8G.
Din prevederile Codului de procedură civilă reultă că aplicarea 'orulei eecutorii pe
&nscrisurile care constituie titluri eecutorii altele dec5t otăr5rile *udecătore#ti constituie o condiţie
indispensa0ilă pentru eecutarea acestora. Cererea de &nvestire tre0uie să 'ie &nsoţită &n od
o0liatoriu de oriinalul titlului eecutoriu ce se solicită a 'i &nvestit cu 'orulă eecutorie. La cerere
se va anea dacă este caul dovada calităţii de repreentant. Cererea de &nvestire cu 'orulă
eecutorie este supusă taei *udiciare de ti0ru de 2, de lei pentru 'iecare titlu a cărui &nvestire se
solicită potrivit dispoiţiilor art. 1, alin. 718 lit. a8 din ;.:.. nr. !,2,13.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Potrivit art. $4,1 alin. 728 C.proc.civ. cererea de &nvestire cu 'orulă eecutorie se
soluţioneaă de *udecătoria &n circuscripţia căreia se a'lă doiciliul sau sediul creditorului ori al
de0itorului. Dacă doiciliul sau după ca sediul creditorului se a'lă &n străinătate creditorul va putea
depune cererea de &nvestire #i la *udecătoria &n circuscripţia căreia se a'lă doiciliul său ales.
A#adar din punct de vedere aterial copetenţa de soluţionare a cererii de &nvestire cu
'orulă eecutorie revine *udecătoriei. Copetenţa teritorială este alternativă 'iind deopotrivă
copetente at5t instanţa de la doiciliul sau după ca sediul creditorului c5t #i cea &n circuscripţia
căreia se a'lă doiciliul sau după ca sediul de0itorului iar dacă doiciliul sau după ca sediul
creditorului se a'lă &n străinătate creditorul va putea depune cererea de &nvestire #i la *udecătoria &n
circuscripţia căreia se a'lă doiciliul său ales.
%7. Elierarea !i!lului eecu!oriu
După &nvestire titlul eecutoriu altul dec5t otăr5rea *udecătorească se eli0ereaă părţii
interesate 7creditorului
Această soluţie sau repreentantului
reultă acestuia8.
din prevederile art. $$3>ealin.
eli0ereaă un sinurpotrivit
748 C.proc.civ. titlu eecutoriu.
cu care la cererea
de eecutare se vor ata#a titlul eecutoriu &n oriinal sau &n copie lealiată după ca precu #i din
dispoiţiile art. (,2 alin. 738 care 'ac vor0ire despre reiterea titlului eecutoriu personal creditorului
sau repreentantului acestuia atunci c5nd eecutarea silită nu ai poate 'i e'ectuată ori continuată din
caua lipsei de 0unuri urări0ile ori a iposi0ilităţii de valori'icare a unor ast'el de 0unuri creditorul
a renunţat la urărire sau a 'ost des'iinţată eecutarea silită.
Ca!e6oriile &e !i!luri eecu!orii
>'era titlurilor eecutorii este 'oarte lară #i cuprinde pe l5nă otăr5rile *udecătore#ti6
&nceierile #i procesele+ver0ale &ntocite de eecutorii *udecătore#ti care potrivit leii constituie
titluri eecutorii= &nscrisurile autentice &n caurile prevăute de lee= titlurile eecutorii notariale eise
&n condiţiile prevăute de lee= titlurile de credit sau alte &nscrisuri cărora leea le recunoa#te putere
eecutorie precu #i &nscrisurile cărora leea le con'eră &n od epres caracter eecutoriu.
ntruc5t nuărul titlurilor eecutorii este 'oarte are ureaă o preentare succintă a acestora
'ăc5nd ai ulte preciări doar cu privire la cele ai des &nt5lnite &n practica *udiciară. n cadrul
acestei enuerări se vor distine &ntre pe de o parte otăr5rile *udecătore#ti #i otăr5rile altor orane
cu activitate *urisdicţională iar pe de altă parte celelalte titluri eecutorii care nu sunt constituite &n
cadrul unei activităţi *urisdicţionale.
1. otăr5rile *udecătore#ti #i cele eise de alte orane cu activitate *urisdicţională
otăr5rile *udecătore#ti
otăr5rile instanţelor *udecătore#ti pronunţate &n aterie civilă inclusiv &n aterie de con'licte
de uncă &n aterie de contencios adinistrativ cele pronunţate &n enuerarea otăr5rilor pronunţate
de instanţele *udecătore#ti tre0uie incluse #i otăr5rile date &n procesele #i cererile de drept al 'ailiei
7&n aterie de adopţie nulitatea căsătoriei decăderea din drepturile8 procesele penale c5nd statueaă
asupra unor pretenţii civile 7despău0iri celtuieli de *udecată8 cele prin care părţile sunt o0liate la
plata unor aeni 'ără caracter penal 7adinistrative *udecătore#ti etc.8 pot constitui teeiul
eecutării silite &potriva de0itorului care nu &#i &ndepline#te de 0unăvoie o0liaţia.
otăr5rile ar0itrate
Ar0itra*ul este o cale de soluţionare convenţională a litiiilor cu ecluderea copetenţei
instanţelor *udecătore#ti prin persoane particulare care sunt &nvestite de părţile litiante să soluţionee
prin otăr5re o0liatorie un litiiu purt5nd asupra unor drepturi de care părţile pot dispune
Fotăr5rile străine condiţiile de recunoa#tere #i eecutare pe teritoriul o5niei ale otăr5rilor
n ceea ce prive#te
*udecătore#ti străine tre0uie 'ăcută distincţia &ntre otăr5rile străine pronunţate &ntr+un alt stat e0ru
al :niunii -uropene #i cele pronunţate &ntr+un stat terţ :niunii.
otăr5rile străine pronunţate &ntr+un alt stat e0ru al :niunii -uropene.
ncep5nd cu data de 1, ianuarie 2,1" condiţiile de recunoa#tere #i eecutare &n o5nia ale
otăr5rilor *udecătore#ti străine pronunţate &ntr+un alt stat e0ru al :niunii -uropene sunt sta0ilite de
eulaentul 7:-8 nr. 121"2,12 al Parlaentului -uropean #i al Consiliului din 12 dece0rie 2,12
privind copetenţa *udiciară recunoa#terea #i eecutarea otăr5rilor &n aterie civilă #i coercială
2. <itlurile eecutorii care nu sunt eise de orane cu activitate *urisdicţională
nscrisurile autentice
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Potrivit art. 2$9 alin. 718 tea I C.proc.civ. &nscrisul autentic este &nscrisul &ntocit sau după
ca priit #i autenti'icat de o autoritate pu0lică de notarul pu0lic sau de către o altă persoană &nvestită
de stat cu autoritate pu0lică &n 'ora #i condiţiile sta0ilite de lee. -ste de aseenea autentic orice
alt &nscris eis de către o autoritate pu0lică #i căruia leea &i con'eră acest caracter Hart. 2$9 alin. 728
Cproc.civ..
Constituie &nscrisuri autentice6 actele autentice notariale procesele+ver0ale &ntocite de aenţii
procedurali &nsărcinaţi cu &n5narea actelor de procedură actele de procedură &ndeplinite de eecutorii
*udecătore#ti etc. A#adar de#i &nscrisurile autentice notariale sunt cele ai nueroase &n practică
totu#i cateoria &nscrisurilor autentice nu tre0uie redusă la acestea.
nscrisurile autentice constituie titluri eecutorii &n caurile anue prevăute de lee. eultă
deci că nu orice &nscris autentic este #i titlu eecutoriu ci este necesar ca o dispoiţie leală epresă să
&i con'ere un aseenea caracter.
<itlurile
Con'ordeart. credit
$4, C.proc.civ. ca0ia 0iletul la ordin #i cecul precu #i alte titluri de credit
constituie titluri eecutorii dacă &ndeplinesc condiţiile prevăute &n leea specială.
Ca0ia 0iletul la ordin #i cecul sunt releentate de Leea nr. "!1934 asupra ca0iei #i
0iletului la ordin #i Leea nr. "91934 asupra cecului.
Actele de sancţionare &n ateria contravenţiilor
-ecutarea sancţiunilor contravenţionale se 'ace potrivit art. 3(+42 din ;.. nr. 22,,1 privind
reiul *uridic al contravenţiilor. Procesul+ver0al neatacat &n teren precu #i otăr5rea
*udecătorească de'initivă prin care s+a soluţionat pl5nerea constituie titlu eecutoriu 'ără vreo altă
'oralitate 7art. 3(8.
Punerea &n eecutare a sancţiunii aenii contravenţionale se 'ace ast'el6
de către oranul din care 'ace parte aentul constatator ori de c5te ori nu se eercită calea de atac
&potriva procesului+ver0al &n terenul prevăut de lee=
de către instanţa *udecătorească &n celelalte cauri.
n vederea eecutării aenii aceste orane vor counica din o'iciu procesul+ver0al de
constatare a contravenţiei #i de aplicare a sancţiunii neatacat cu pl5nere &n terenul leal oranelor
'iscale copetente care vor proceda la eecutare potrivit dispoiţiilor leale privind eecutarea silită a
creanţelor 'iscale. &potriva actelor de eecutare se poate 'ace contestaţie la eecutare &n condiţiile
leii 7art. 398.
<itlurile eecutorii privind creanţele 'iscale
Potrivit art. 141 alin. 718 Cproc.'isc. eecutarea silită a creanţelor 'iscale se e'ectueaă &n
teeiul unui titlu eecutoriu eis potrivit prevederilor preentului cod de către oranul de eecutare
copetent &n a cărui raă teritorială &#i are doiciliul 'iscal de0itorul sau al unui &nscris care potrivit
leii constituie titlu eecutoriu.
<itlul eecutoriu 'iscal eis de oranul de eecutare copetent va conţine pe l5nă eleentele
prevăute la art. 43 alin. 728 C.proc.'tsc. 7respectiv6 denuirea oranului 'iscal eitent= data la care a
'ost eis #i data de la care &#i produce e'ectele= datele de identi'icare a contri0ua0ilului sau a persoanei
&puternicite de contri0ua0il după ca= o0iectul actului adinistrativ 'iscal= otivele de 'apt #i
teeiul de drept= nuele senătura persoanelor &puternicite ale oranului 'iscal potrivit leii #i
#tapila oranului 'iscal eitent= posi0ilitatea de a 'i contestat terenul de depunere a contestaţiei #i
oranul 'iscal la care se depune contestaţia= enţiuni privind audierea contri0ua0ilului8 #i
urătoarele6 codul de identi'icare
identi'icare= cuantuul 'iscală datorate
#i natura suelor doiciliul 'iscal al acestuia
#i neacitate teeiulprecu
leal al#iputerii
orice alte date dea
eecutorii
titlului.
Contractele de asistenţă *uridică
Potrivit art. 31 alin. 738 din Leea nr. "1199" contractul de asistenţă *uridică leal &nceiat
este titlu eecutoriu. &nvestirea cu 'orulă eecutorie este de copetenţa *udecătoriei &n a cărei raă
teritorială se a'lă sediul pro'esional al avocatului. estanţele din onorarii #i alte celtuieli e'ectuate de
avocat &n interesul procesual al clientului său se recupereaă potrivit dispoiţiilor statutului pro'esiei.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

CURS 1)
EHECUT2RE2 SILIT2 "ar!ea a II3aB

4NCUVIINŢ2RE2 EHECUTARII SILITE Fl 4NFTIINŢ2RE2 PRE2L2ILA 2

DEITORULUI
Secţiunea 1. $ncu#iinţarea eecu!-rii sili!e
-ecutarea silită este uvernată de principiul disponi0ilităţii ast'el &nc5t aceasta nu poate
&ncepe dec5t la cererea titularului creanţei constatate prin titlul eecutoriu. n art. $$3 alin. 738
C.proc.civ. sunt prevăute enţiunile pe care tre0uie să le cuprindă cererea de eecutare silită
respectiv nuele
de0itorului= 0unuldesau
'ailie
dupăprenuele
ca 'elul #iprestaţiei
doiciliul sau după
datorate= ca denuirea
odalităţile #i sediulsolicitate
de eecutare creditorului
de #i
creditor precu #i toate celelalte enţiuni enerale prevăute de art. 14! C.proc.civ. pentru cererile
adresate instanţelor *udecătore#ti.
La cererea 'orulată creditorul va ata#a titlul eecutoriu &n oriinal sau &n copie lealiată
precu #i dacă este caul &nscrisurile anue prevăute de lee.
Cererea de eecutare se poate 'ace personal sau prin repreentant leal ori convenţional. n
acest din ură ca &n cererea de eecutare se va 'ace enţiune despre calitatea de andatar
alătur5ndu+se totodată dovada acestei calităţi.
Depunerea cererii se 'ace la 0iroul eecutorului *udecătoresc copetent 'ie personal de către
creditor sau de repreentantul leal ori convenţional al acestuia 'ie prin po#tă curier tele'a po#tă
electronică sau prin alte i*loace care asiură transiterea tetului #i con'irarea priirii cererii
&preună cu toate docuentele *usti'icative.
n preent cererea de &ncuviinţare a eecutării silite de copetenţa eecutorului *udecătoresc
nu ai este supusă taei *udiciare de ti0ru.
Potrivit art. $$4 Cprociv. de &ndată ce prie#te cererea de eecutare eecutorul *udecătoresc
va dispune &nreistrarea ei.
După &nreistrarea cererii de &ncuviinţare a eecutării silite eecutorul *udecătoresc procedeaă
la soluţionarea acesteia &n aiu 3 ile. -ecutorul *udecătoresc soluţioneaă cererea de
&ncuviinţare a eecutării silite prin &nceiere 'ără citarea părţilor. )otivarea &nceierii se 'ace &n cel
ult ( ile de la pronunţare.
Articolul $$" alin. 7"8 C.proc.civ. releenteaă otivele pentru care cererea de eecutare
poate 'i respinsă. Ast'el potrivit acestui tet de lee Feecutorul *udecătoresc va respine cererea de
&ncuviinţare a eecutării silite nuai dacă6
+cererea de eecutare silită este de copetenţa altui oran de eecutare dec5t cel sesiat=
+otăr5rea sau după ca &nscrisul nu constituie potrivitt leii titlu eecutoriu=
+&nscrisul altul dec5t o otăr5re *udecătorească nu este &nvestit cu 'orulă eecutorie=
+creanţa nu este certă licidă #i eii0ilă=
+de0itorul se 0ucură de iunitate de eecutare=
+titlul cuprinde dispoiţii care nu se pot aduce la &ndeplinire prin eecutare silită=
+eistă alte ipediente prevăute de leeG.
C5t prive#te
&ncuviinţarea e'ectele
eecutării &ncuviinţării
silite perite eecutării
creditorului siliteeecutorului
să ceară potrivit art.*udecătoresc
$$" alin. 748 C.proc.civ.
copetent să
recură siultan ori succesiv la toate odalităţile de eecutare prevăute de lee &n vederea realiării
drepturilor sale inclusiv a celtuielilor de eecutare. &ncuviinţarea eecutării silite produce e'ecte pe
&ntre teritoriul ţării. De aseenea &ncuviinţarea eecutării silite se etinde #i asupra titlurilor
eecutorii care se vor eite de eecutorul *udecătoresc &n cadrul procedurii de eecutare silită
&ncuviinţate.

Secţiunea a )3a. $n!iinţarea "realail- a &ei!orului

nainte de a trece la eecutarea silită a 0unurilor de0itorului eecutorul *udecătoresc este
o0liat să &l &n#tiinţee pe acesta despre pornirea eecutării. n acest sens art. $$$ C.proc.civ. prevede
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
că după &ncuviinţarea cererii de eecutare eecutorul *udecătoresc va counica de0itorului o copie de
pe &nceierea de &ncuviinţare &preună cu o copie certi'icată de eecutor pentru con'oritate cu
oriinalul a titlului eecutoriu #i dacă leea nu prevede alt'el o soaţie.
>oaţia cuprinde invitaţia adresată de0itorul de a eecuta de 0unăvoie o0liaţia sa de &ndată
sau &n terenul acordat de lee precu #i &n#tiinţarea că &n ca contrar se va proceda la continuarea
eecutării silite 7art. $$( C.proc.civ.8. >oaţia este un act de procedură care se 'ace &n 'oră scrisă.
Ast'el &n caul prevăut de art. (31 C.proc.civ. al urăririi silite a 0unurilor o0ile terenul
sta0ilit de lee pentru eecutarea de 0unăvoie de către de0itor este de o i de la counicarea soaţiei.
n caul urăririi silite io0iliare art. !19 Cproc.civ. sta0ile#te un teren de 1" ile de la
priirea soaţiei #i prin urare nuai după epirarea acestui teren dacă de0itorul nu &#i eecută
o0liaţia de plată a suei datorate eecutorul *udecătoresc va &ncepe procedura de v5nare.
Pentru urărirea 'ructelor neculese #i a recoltelor prinse de rădăcini art. (9" C.proc.civ.
sta0ile#te
aseeneaun teren de 2deile
a terenului de la priirea
$ săptă5ni soaţiei
&naintea &nainte
coacerii de &nceperea urăririi cu respectarea de
'ructelor.
n ceea ce prive#te predarea silită a 0unurilor o0ile #i predarea silită a 0unurilor io0ile art.
!92 #i art. !9$ C.proc.civ. prevăd că se lasă de0itorului pentru eecutarea de 0unăvoie un teren de
24 de ore de la counicarea soaţiei pentru predarea 0unurilor o0ile #i ! ile pentru predarea celor
io0ile cu preciarea că &n caul io0ilelor cu destinaţie de locuinţă evacuarea nu poate 'i 'ăcută de
la data de 1 dece0rie #i p5nă la data de 1 artie a anului urător Hart. !9" alin. 718 C.proc.civ.111.
n caul eecutării silite a unor o0liaţii de a 'ace sau a o0liaţiei de a nu 'ace art. 9,3 #i art.
9,4 C.proc.civ. sta0ilesc un teren de 1, ile de la counicarea soaţiei pentru &ndeplinirea voluntară
de către de0itor a o0liaţiei de a 'ace cuprinse &ntr+un titlu eecutoriu #i tot ast'el &n ipotea unor
o0liaţii de a nu 'ace. n caul eecutării otăr5rilor *udecătore#ti re'eritoare la inori terenul pentru
eecutarea o0liaţiei sta0ilite &n titlul eecutoriu este 'iat de eecutorul *udecătoresc 7art. 9,9
C.proc.civ.8.

INCIDENTE C2RE 4PIEDICA, STIN S2U 2JNA EHECUT2RE2 SILITA

Secţiunea 1. Prescri"ţia &re"!ului &e a oţine eecu!area sili!-
%1. Consi&eraţii 6enerale. Se&iul 0a!eriei
Nu nuai dreptul aterial la acţiune se stine prin prescripţie etinctivă ci #i dreptul de a
o0ţine eecutarea silită.
A#adar invocarea 0ene'iciului prescripţiei dreptului de a o0ţine eecutarea silită poate 'i 'ăcută
nuai de persoana interesată Hart. (,$ alin. 718 C.proc.civ. &n cursul eecutării silite inclusiv pe calea
contestaţiei la eecutare. Prin urare oranul de eecutare căruia i se preintă un titlu eecutoriu
după &plinirea terenului de prescripţie nu poate să re'ue punerea &n eecutare a acestuia. De
aseenea instanţa copetentă nu poate să respină pentru acest otiv cererea de &nvestire cu 'orulă
eecutorie a unui alt titlu eecutoriu dec5t o otăr5re *udecătorească.
Prescripţia dreptului de a o0ţine eecutarea silită nu &piedică eecutarea voluntară a o0liaţiei
de către de0itor.
%). Ter0enul &e "rescri"ţie
Potrivit art. (," alin. 718 tea I C.proc.civ. dreptul de a o0ţine eecutarea silită se prescrie &n
teren de 3 ani dacă leea nu prevede alt'el. Acesta este terenul eneral de drept coun care &n
lipsa unei dispoiţii contrare eprese se aplică &n caul eecutării silite a titlurilor eecutorii indi'erent
dacă acestea se re'eră "rescri"ţiei
%7. 4nce"u!ul la drepturi patrioniale sau nepatrioniale.
Potrivit art. (," alin. 728 tea I C.proc.civ. &nceputul terenului de prescripţie este arcat de
oentul &n care se na#te dreptul de a o0ţine eecutarea silită. Prin urare este necesar să se
deterine c5nd se na#te acest drept.
n caul titlurilor care nu se o0ţin &n ura unei proceduri *urisdicţionale conten+ cioase dreptul
de a o0ţine eecutarea silită se na#te din oentul eli0erării sau &ntocirii titlului eecutoriu deci de
la acest oent &ncepe să cură prescripţia. Prin ecepţie &n aterie 'iscală art. 131 C.proc.'isc.
prevede că dreptul de a o0ţine eecutarea silită a creanţelor 'iscale &ncepe să cură de la data de 1
ianuarie a anului urător celui &n care a luat na#tere acest drept.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
n ceea ce prive#te titlurile repreentate de otăr5ri ale oranelor cu atri0uţii *urisdicţionale
altele dec5t otăr5rile *udecătore#ti #i ar0itrale din dispoiţiile art. $3" tea a ll+a C.proc.civ. reultă că
acestea pot 'i puse &n eecutare de la data ră5nerii de'initive 'ie prin neatacarea lor &n 'aţa instanţei
*udecătore#ti copetente 'ie prin respinerea căii de atac prevăute de lee. &n priul ca otăr5rea
ră5ne de'initivă la data epirării terenului de eercitare a căii de atac prevăute de lee iar &n cel
de+al doilea la data ră5nerii de'initive a otăr5rii *udecătore#ti de respinere a căii de atac respective.
%9. 40"linirea !er0enului &e "rescri"ţie
)oentul &n care se s'5r#e#te terenul de prescripţie se deterină potrivit dispoiţiilor art.
2""1+2""$ C.civ. la care art. (1, C.proc.civ. 'ace triitere pentru aplicarea &n copletarea
prevederilor re'eritoare la prescripţia dreptului de a o0ţine eecutarea silită.
<erenul sta0ilit pe săptă5ni luni sau ani se &pline#te &n iua corespunătoare din ultia
săptă5nă ori lună sau din ultiul an. Dacă ultia lună nu are o i corespunătoare celei &n care
terenul a &nceput
cincispreecea i. să cură el se &pline#te &n ultia i a acestei luni. )i*locul lunii se socote#te a
%:. Sus"en&area i $n!reru"erea cursului "rescri"ţiei
n tipul curerii terenului de prescripţie este posi0il să intervină anuite caue o0iective
care să &l &piedice pe titularul dreptului de a o0ţine eecutarea silită să &#i eercite dreptul după cu
este posi0il #i ca titularul să 'i 'ăcut anuite acte pentru realiarea dreptului său 'ără să 'i a*uns la o
realiare deplină. Pentru a &nlătura &n aseenea situaţii e'ectul etinctiv al prescripţiei s+au
releentat pe de o parte suspendarea cursului prescripţiei #i pe de altă parte &ntreruperea
prescripţiei.
Sus"en&area cursului "rescri"ţiei
>uspendarea prescripţiei constă &n oprirea teporară a curerii ei pe tipul c5t dureaă caua
suspendării. C5nd această cauă dispare prescripţia &#i reia cursul socotindu+se #i tipul scurs &nainte
de suspendare Hart. (,( alin. 728 C.proc.civ.. <re0uie să adăuă că potrivit alin. 738 al art. (,(
C.proc.civ. prescripţia nu se suspendă pe tipul c5t eecutarea silită este suspendată la cererea
creditorului urăritor &ntreruperea prescripţiei.
>pre deose0ire de suspendarea prescripţiei care opre#te cursul ei deoarece creditorul se a'lă tn
iposi0ilitate de a+#i eercita dreptul &ntreruperea prescripţiei se 'ace de către creditor sau &n interesul
său prin acte care de cele ai ulte ori epriă voinţa acestuia de a+#i realia dreptul.
Cauele de &ntrerupere sunt enuerate &n art. (,! alin. 718 C.proc.civ.. Ast'el cursul prescripţiei
se &ntrerupe6
+pe data &ndeplinirii de către de0itor &nainte de &nceperea eecutării silite sau &n cursul acesteia
a unui act voluntar de eecutare a o0liaţiei prevăute &n titlul eecutoriu ori a recunoa#terii &n orice
alt od a datoriei=
+pe data depunerii cererii de eecutare &nsoţită de titlul eecutoriu ciar dacă a 'ost adresată
unui oran de eecutare necopetent=
+pe data depunerii cererii de intervenţie &n cadrul urăririi silite pornite de alţi creditori=
+pe data &ndeplinirii &n cursul eecutării silite a unui act de eecutare=
+pe data depunerii cererii de reluare a eecutării=
+&n alte cauri prevăute de lee.
%;. Re"unerea $n !er0enul &e "rescri"ţie
epunerea &n terenul de prescripţie este releentată de art. (,9 C.proc.civ. care prevede că
după &plinireasăterenului
'ost &piedicat de prescripţie
ceară eecutarea datorităcreditorul poate
unor otive cere repunerea &n acest teren nuai dacă a
teeinice.
Art.(,9 alin. 718 C.proc civ. se ulţue#te să preciee &n od eneric că este vor0a de
Fotive teeiniceG 'iind deci lăsate la li0era apreciere a instanţei de eecutare căreia i se solicită
repunerea &n terenul de prescripţie etinctive.
%<. Sus"en&area acor&a!- &e cre&i!or
Potrivit art. (,, alin. 728 C.proc.civ. eecutarea se suspendă #i la cererea creditorului urăritor
de către eecutorul *udecătoresc. A#adar &n virtutea principiului disponi0ilităţii creditorul poate 'i de
acord cu suspendarea eecutării silite.
<erenul de periare nu se suspendă pe tipul c5t eecutarea silită este suspendată la cererea
creditorului suspendarea voluntară a eecutării de către creditor are ca e'ect &nceperea curerii
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
terenului de periare. Creditorul care acordă suspendarea eecutării tre0uie a#adar să 'ie dilient #i
să re&nceapă eecutarea &nainte de epirarea terenului de periare care atunci c5nd suspendarea a
'ost acordată de creditor va tre0ui să 'ie calculat de la data la care a intervenit suspendarea.
%=. Sus"en&area acor&a!- &e ins!anţa &e u&eca!- "e aza c-ilor &e a!ac con!ra
8o!-r5rilor u&ec-!ore!i
>uspendarea leală intervine uneori de drept iar alteori nuai la cererea de0itorului
&ncuviinţată de instanţă sau de oranul copetent.
>uspendarea eecutării &n caul eercitării apelului
Potrivit art. 4$! alin. 7"8 C.proc.civ. terenul de apel suspendă eecutarea otăr5rii de priă
instanţă cu ecepţia caurilor anue prevăute de lee. n acelea#i condiţii eecutarea se suspendă
dacă apelul a 'ost eercitat &n teren.
Cererea de suspendare a eecutării proviorii se *udecă de către instanţa de apel care poate
&ncuviinţa suspendarea
art. (1! alin. nuai cu depunerea
728 #i 738 C.proc.civ. unei cauţiuni
Asupra cererii &n cuantuul
de suspendare instanţapedecare &l va
apel 'ia &ncaurile
&n toate condiţiile
se
pronunţă prin &nceiere ciar #i &naintea terenului 'iat pentru *udecarea apelului.
>uspendarea eecutării &n caul eercitării recursului
ecursul este o cale de atac nesuspensivă de eecutare.
Prin deroare de la această reulă art. 4!4 alin. 718 C.proc.civ. releenteaă anuite ipotee
&n care această cale etraordinară de atac suspendă de drept eecutarea. -ste vor0a despre otăr5rile
pronunţate &n cauele privitoare la des'iinţarea de construcţii plantaţii sau a oricăror lucrări av5nd o
a#eare 'iă precu #i &n caurile anue prevăute de lee. La cerere &nsă instanţa sesiată cu
*udecata recursului poate dispune otivat suspendarea eecutării otăr5rii. Cererea de suspendare se
depune direct la instanţa de recurs alătur5ndu+se o copie certi'icată de pe cererea de recurs #i dovada
depunerii cauţiunii prevăute la art. (1! C.proc.civ.
>uspendarea eecutării &n caul eercitării contestaţiei &n anulare #i a reviuirii
n tereni aseănători art. ",( #i art. "12 Cproc.civ. dispun că instanţa sesiată cu o
contestaţie &n anulare sau cu o reviuire poate suspenda eecutarea otăr5rii a cărei anulare sau
reviuire se cere su0 condiţia constituirii unei cauţiuni dispoiţiile art. 4!4 C.proc.civ
Potrivit alin. 718 al acestui articol Fp5nă la soluţionarea contestaţiei la eecutare sau a altei
cereri privind eecutarea silită la solicitarea părţii interesate #i nuai pentru otive teeinice
instanţa copetentă poate suspenda eecutarea. >uspendarea se poate solicita odată cu contestaţia la
eecutare sau prin cerere separatăG Copetenţa de soluţionare a cererii de suspendare a eecutării silite
aparţine instanţei copetente potrivit leii să *udece contestaţia la eecutare respectiv după ca
instanţa de eecutare 7&n caul contestaţiei la eecutare propriu+ise sau al altor cereri care vieaă
eecutarea silită8 sau instanţa care a pronunţat otăr5rea care constituie titlul eecutoriu 7&n caul
contestaţiei la titlu8
e'eritor la e'ectele suspendării eecutării silite art (,, alin. 738 C.proc.civ. dispune că pe
perioada acesteia actele de eecutare e'ectuate anterior ăsurile de eecutare dispuse de instanţa de
eecutare sau de eecutor inclusiv cele de indisponi0iliare a 0unurilor veniturilor #i conturilor
0ancare ră5n &n 'iinţă &n a'ară de caul &n care prin lee sau prin otăr5re *udecătorească se dispune
alt'el.
Secţiunea a 73a. Peri0area eecu!-rii sili!e
%1. Noţiuni 6enerale

procedurăPeriarea este o sancţiune

civilă releenteaă procedurală
instituţia careeecutării
periării opereaăsilite
#i &n &n
cadrul eecutării
art. $9$+$9! . silite. Codul de
Potrivit art. $9$ alin. 718 C.proc.civ. F&n caul &n care creditorul din culpa sa a lăsat să treacă $ luni
'ără să &ndeplinească un act sau deers necesar eecutării silite ce i+a 'ost solicitat &n scris de către
eecutorul *udecătoresc eecutarea se periă de drept  iar alin. 728 al aceluia#i articol dispune că F&n
ca de suspendare a eecutării terenul de periare cure de la &ncetarea suspendării. 7...8G.
Din aceste dispoiţii leale reultă că de lee lata pentru a interveni periarea eecutării
silite se cer a 'i &ntrunite cuulativ urătoarele condiţii6
+să eiste o eecutare silită &n curs=
+continuarea eecutării silite să necesite &ndeplinirea unui act sau deers din partea

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
+creditorului sau să 'i &ncetat ăsura suspendării eecutării silite #i continuarea ei să 'ie
posi0ilă=
+eecutorul *udecătoresc să 'i solicitat &n scris creditorului &ndeplinirea actului sau deersului
necesar eecutării silite.
eultă că este necesar ca solicitarea scrisă să 'ie counicată de către eecutorul *udecătoresc
creditorului.
%). Proce&ura "eri0-rii
Periarea intervine de plin drept la &plinirea terenului de $ luni de la data counicării către
creditor de către eecutorul *udecătoresc a solicitării scrise privind necesitatea &ndeplinirii unui act
sau deers necesar eecutării silite. >u0linie că tre0uie ca solicitarea scrisă a eecutorului să se
re'ere la un anuit act sau deers concret necesar eecutării silite.
%7. Efec!ele "eri0-rii

art. $9(Periarea are ca e'ectactele

alin. 728 C.proc.civ. des'iinţarea actelorcare
de eecutare de au
eecutare &ndeplinite.
dus la realiarea &n Cu toate
parte acesteacuprinse
a creanţei potrivit
&n titlul eecutoriu #i a accesoriilor acesteia nu sunt atinse de e'ectul periării
%9. Cazurile $n care nu se a"lic- "eri0area
Periarea nu se aplică ăsurilor asiurătorii &n'iinţate &nainte de &nceperea eecutării precu
secestrul asiurător sau poprirea asiurătorie acestea ne'iind ăsuri de eecutare ci nuai ăsuri
pentru asiurarea acţiunii luate anterior o0ţinerii titlului eecutoriu. Cu toate acestea dacă &n teren
de $ luni după na#terea dreptului de a o0ţine eecutarea silită creditorul nu solicită &nceperea urăririi
silite aprecie că ăsurile asiurătorii luate se periă deoarece după o0ţinerea titlului eecutoriu
ele do05ndesc &n realitate caracterul unor ăsuri de eecutare.
Periarea nu opereaă nici &n caul eecutării silite a creanţelor 'iscale
OIECTUL EHECUTARII SILITE
Secţiunea 1. Noţiunea &e oiec! al eecu!-rii sili!e
Con'or art. $2! alin. 718 C.proc.civ. pot 'i eecutate silit o0liaţiile al căror o0iect constă &n
plata unei sue de 0ani predarea unui 0un ori a 'olosinţei acestuia des'iinţarea unei construcţii a unei
plantaţii ori a altei lucrări &ncredinţarea inorului sta0ilirea locuinţei #i viitarea acestuia sau &n
luarea unei alte ăsuri sta0ilite prin titlul eecutoriu.
eultă a#adar că &n ceea ce prive#te noţiunea de o0iect al eecutării silite este necesar să se
'acă distincţia &ntre eecutarea silită directă #i eecutarea silită indirectă. n caul eecutării silite
directe o0iectul ei coincide cu o0iectul o0liaţiei care revine de0itorului reult5nd din titlul
eecutoriu. ntr+adevăr &ntruc5t &n aseenea cauri eecutarea silită se 'ace tocai pentru ca creditorul
să o0ţină o0iectul o0liaţiei asuate de de0itor 7de eeplu predarea unui 0un deterinat e'ectuarea
unei lucrări &ncredinţarea inorului8 nici nu s+ar putea ca o0iectul eecutării silite să nu poarte asupra
&nsu#i o0iectului o0liaţiei.
n caul eecutării silite indirecte &ntruc5t creditorul urăre#te realiarea unei creanţe
pecuniare eecutarea se 'ace prin valori'icarea 0unurilor sesia0ile ale de0itorului pentru ca din
suele de 0ani ast'el o0ţinute să 'ie &ndestulată creanţa pusă &n eecutare.
Secţiunea a )3a. 4n!in&erea ur0-ririi sili!e
Potrivit dispoiţiilor art. $29 alin. 718 tea a ll+a Cproc.civ. veniturile #i 0unurile de0itorului pot
'i urărite nuai tn ăsura necesară realiării drepturilor creditorilor n caul &n care prin titlul
eecutoriu au 'ost stipulate ori acordate do05ni penalităţi sau alte sue care se cuvin creditorului
'ără să 'iDe'ostaseenea
sta0ilit cuantuul acestora
eecutorul ele vor 'ilacalculate
*udecătoresc cerereadecreditorului
eecutorul *udecătoresc potrivit
poate actualia leii.
valoarea
o0liaţiei principale sta0ilite &n 0ani indi'erent de ivorul ei potrivit criteriilor cuprinse &n titlul
eecutoriu. &n caul &n care titlul eecutoriu nu conţine niciun aseenea criteriu eecutorul
*udecătoresc va proceda la cererea creditorului la actualiare &n 'uncţie de rata in'laţiei calculată de la
data c5nd otăr5rea *udecătorească a devenit eecutorie sau &n caul celorlalte titluri eecutorii de la
data c5nd creanţa a devenit eii0ilă #i p5nă la data plăţii e'ective a o0liaţiei cuprinse &n oricare dintre
aceste titluri.
Dacă s+a realiat interal creanţa prevăută &n titlul eecutoriu s+au acitat celtuielile de
eecutare precu #i alte sue datorate potrivit leii eecutarea silită &nceteaă. &n acest ca con'or
art. (,2 alin. 728 C.proc.civ. eecutorul *udecătoresc va &ntoci o &nceiere otivată &n 'apt #i &n
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
drept cu enţionarea cauei de &ncetare a eecutării. &nceierea de &ncetare a eecutării va 'i
counicată de &ndată creditorului #i de0itorului #i are reiul *uridic sta0ilit de art. $"$ C.proc.civ.
Secţiunea a 93a. Or&inea &e ur0-rire a unurilor &ei!orului
n ateria urăririi silite principiul consacrat de art. $22 alin. 738 C.proc.civ este acela că
eecutarea silită are loc &n oricare dintre 'orele prevăute de lee siultan sau succesiv p5nă la
realiarea dreptului recunoscut prin titlul eecutoriu
Leea ipune o anuită ordine de urărire &ntre 0unurlle io0lle ale de0itorului &n caul
creditorului ipotecar ast'el6 creditorul ipotecar nu poate cere scoaterea la v5nare silită a 0unurilor
neipo+ ţecate ale de0itorului său dec5t &n caul &n care urărirea silită a 0unurilor io0ile ipotecate nu
a condus la &ndestularea creditorului ipotecar &n liita suelor totale datorate. Creditorii ale căror
creanţe s+au născut &n leătură cu o anuită diviiune a patrioniului de0itorului autoriată de lee
tre0uie să urărească ai &nt5i 0unurile care 'ac o0iectul acelei ase patrioniale. Dacă acestea nu
sunt su'iciente pentru
Secţiunea satis'acerea
a :3a. creanţelor
Deli0i!area unurilorpotneur0-riile
'i urărite #i celelalte 0unuri ale&ei!orului
&in "a!ri0oniul de0itorului.
Nu pot 'i supuse eecutării silite dec5t 0unurile urări0ile ale de0itorului. A#adar &n
patrioniul de0itorului urărit pot coeista alături de 0unurile urări0ile #i 0unuri insesia0ile.
Din dispoiţiile art. 2324 C.civ. reultă că reula o constituie sesia0ilitatea 0unurilor iar
ecepţia insesia0ilitatea lor. Prin urare pentru a sta0ili care 0unuri sunt urări0ile nu este necesar
să se deterine care anue 0unuri pot 'ora o0iect de eecutare silită ci tre0uie să se preciee care
0unuri nu pot 'i urărite silit.
%1. unuri ece"!a!e &e ia ur0-rirea sili!- ca inalienaile
/unurile inaliena0ile nu pot 'ora o0iectul urăririi silite deoarece insesia0ilitatea este o
consecinţă necesară a inaliena0ilităţii Hart. 2329 alin. 728 C.civ.. &ntr+adevăr ceea ce nu se poate
&nstrăina de 0unăvoie nu se poate &nstrăina nici silit.
/unurile ce 'oreaă o0iect al dreptului de proprietate pu0lică al statului sau al unităţilor
adinistrativ+teritoriale sunt inaliena0ile #i insesia0ile potrivit art. 13$ alin. 748 din Constituţie.
Cateoriile de 0unuri inaliena0ile care 'ac o0iectul proprietăţii private sunt 'oarte reduse.
Potrivit art. ("2 C.civ. nu pot 'i &nstrăinate #i pe cale de consecinţă nici urărite dreptul de u
#i dreptul de a0itaţie. >coaterea acestor dee0răinte ale dreptului de proprietate din circuitul civil
se datoreaă caracterului lor strict personal.
%). unurile neur0-riile &a!ori!- sco"ului "en!ru care sun! folosi!e
/unurile care intră &n această cateorie sunt aliena0ile &nsă potrivit leii ele sunt eceptate de
la urărirea silită &n considerarea scopului la care servesc. /unurile din această cateorie pot 'i
insesia0ile total sau parţial necondiţionat ori condiţionat 7de eistenţa altor 0unuri &n patrioniul
de0itorului8 a0solut 7&n raporturile de0itorului cu orice creditor8 sau nuai relativ 7&n raporturile
de0itorului cu anuiţi creditori8.
/unurile strict necesare traiului de0itorului #i al 'ailiei sale precu #i 0unurile cu caracter
strict personal.
Pentru consideraţii de protecţie socială care răspund unor interese enerale leiuitorul dore#te
să asiure de0itorului urărit #i 'ailiei sale un ini de 0unuri necesare eistenţei.
Cu acest o0iectiv art. (2$ C.proc.civ. prevede că nu sunt urări0ile urătoarele 0unuri o0ile
aparţin5nd de0itorului6 0unurile de u personal sau casnic indispensa0ile traiului de0itorului #i 'ailiei
sale #i o0iectele de cult dacă nu sunt ai ulte de acela#i 'el= o0iectele indispensa0ile persoanelor cu
andicap
de 3 luni #i
iarcele
dacădestinate
de0itorul&nri*irii
se ocupă 0olnavilor= alientele
eclusiv cu necesare
aricultura de0itorului
alientele #i 'ailiei
necesare sale pe
p5nă la noua tip
recoltă
anialele destinate o0ţinerii i*loacelor de su0istenţă #i 'ura*ele necesare pentru aceste aniale p5nă
la noua recoltă=co0usti0ilul necesar de0itorului #i 'ailiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă=
scrisorile 'otora'iile #i ta0lourile personale sau de 'ailie #i altele aseenea= 0unurile declarate
neurări0ile &n caurile #i &n condiţiile prevăute de lee.
Articolul (2! alin. 718 Cproc.civ. sta0ile#te că veniturile de0itorului 7salariile #i toate veniturile
periodice asiilate salariului8 sunt supuse unei insesia0ilităţi a0solute 7&n raporturile cu oricare dintre
creditori8 dar parţiale o cotă din salariu 7ori din veniturile asiilate acestuia8 'iind reervată
creditorilor urăritori. Această cotă este varia0ilă &n 'uncţie de cateoria din care 'ace parte creditorul
adică &n raport de 'elul creanţei ce se valori'ică după cu ureaă6 P5nă la *uătate din venitul lunar
2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
net pentru suele datorate cu titlu de o0liaţie de &ntreţinere sau alocaţie pentru copii= p5nă la o treie
din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
Potrivit art. (2! alin. 7(8 Cproc.civ. nu pot 'i urărite pentru niciun 'el de datorii alocaţiile de
stat #i indeniaţiile pentru copii a*utoarele pentru &nri*irea copilului 0olnav a*utoarele de
aternitate cele acordate &n ca de deces 0ursele de studii acordate de stat diurnele precu #i orice
alte aseenea indeniaţii cu destinaţie specială sta0ilite potrivit leii.
CONTEST2ŢI2 L2 EHECUT2RE
Secţiunea 1. Noţiune. Se&iul 0a!eriei. Na!ur- uri&ic-
Contestaţia la eecutare este i*locul procesual speci'ic 'aei eecutării silite prin care se
realieaă controlul *udecătoresc asupra lealităţii actelor de eecutare sau asupra eecutării silite
&nse#i precu #i asupra &nceierilor &ntocite de eecutorul *udecătoresc &n cadrul eecutării silite.
Cu privire la natura *uridică a contestaţiei la eecutare &n literatura de specialitate s+a arătat că
aceasta
Fpl5nereGestespeci'ică
&n principal un proceduri
acestei i*loc procedural special
prin care creatanularea
se o0ţine pentru procedura de eecutare
sau &ndepărtarea unor silită
acte deo
eecutare ori uneori ciar #i aniilarea e'ectului eecutoriu al unui titlu eecutoriu. >peci'ic
contestaţiei la eecutare este 'aptul că aceasta este descisă nu nuai părţilor eecutării silite ci #i
terţilor vătăaţi prin urărirea neleală a 0unurilor lor
Secţiunea a )3a. Oiec!ul con!es!aţiei la eecu!are
Din dispoiţiile art. (11 C.proc.civ. reultă &n ce poate consta o0iectul contestaţiei la eecutare.
Ast'el potrivit alin. 718 al articolului enţionat &potriva eecutării silite a &nceierilor date
de eecutorul *udecătoresc precu #i &potriva oricărui act de eecutare se poate 'ace contestaţie de
către cei interesaţi sau vătăaţi prin eecutare. De aseenea se poate 'ace contestaţie la eecutare #i
&n caul &n care eecutorul *udecătoresc re'uă să e'ectuee o eecutare silită sau să &ndeplinească un
act de eecutare silită &n condiţiile leii.
Con'or alin. 728 al aceluia#i articol dacă nu s+a utiliat procedura prevăută la art. 443
C.proc.civ. se poate 'ace contestaţie #i &n caul &n care sunt necesare lăuriri cu privire la &nţelesul
&ntinderea sau aplicarea titlului eecutoriu.
Instanţa care soluţioneaă contestaţia la eecutare se liiteaă să cercetee dacă actele de
eecutare se realieaă cu respectarea dispoiţiilor leale privind eecutarea silită sau c5nd este caul
sta0ile#te &ntinderea &nţelesul ori aplicarea dispoitivului otăr5rii ce se eecută
Secţiunea a )3a. Co0"e!enţa &e soluţionare a con!es!aţiei la eecu!are
eleentarea privind copetenţa instanţelor de a soluţiona contestaţiile la eecutare at5t
copetenţa aterială c5t #i cea teritorială este cuprinsă &n art. (13 C.proc.civ.
Potrivit alin. 718 al articolului enţionat contestaţia se introduce la instanţa de eecutare.
Con'or art. $", alin. 718 C.proc.civ. instanţa de eecutare este *udecătoria &n a cărei
circuscripţie se a'lă la data sesiării oranului de eecutare doiciliul sau după ca sediul
de0itorului &n a'ara caurilor &n care leea dispune alt'el. Dacă doiciliul sau după ca sediul
de0itorului nu se a'lă &n ţară este copetentă *udecătoria &n a cărei circuscripţie se a'lă la data
sesiării oranului de eecutare doiciliul sau după ca sediul creditorului iar dacă acesta nu se a'lă
&n ţară *udecătoria &n a cărei circuscripţie se a'lă sediul 0iroului eecutorului *udecătoresc &nvestit de
creditor. <re0uie avute &n vedere #i dispoiţiile alin. 7I18 al aceluia#i articol care prevede că
sci0area doiciliului sau sediului de0itorului ori după ca al creditorului după &nceperea eecutării
silite nu atrae sci0area copetenţei instanţei de eecutare.
n caul
io0ilelor urăririi
precu silitepredării
#i &n caul a io0ilelor
silite aal0unurilor
urăririiio0ile
silite a 'ructelor
art. (13 #i a veniturilor
alin. enerale
728 C.proc.civ. ale o
instituie
copetenţă teritorială alternativă periţ5nd contestatorului ca pe l5nă instanţa de eecutare să
sesiee #i *udecătoria de la locul situării io0ilului dacă acesta se a'lă &n circuscripţia altei curţi de
apel dec5t cea &n care se a'lă instanţa de eecutare.
Contestaţia privind lăurirea &nţelesului &ntinderii sau aplicării titlului eecutoriu se introduce
la instanţa care a pronunţat otăr5rea ce se eecută. Dacă o aseenea contestaţie vieaă un titlu
eecutoriu ce nu eană de la un oran de *urisdicţie copetenţa de soluţionare aparţine instanţei de
eecutare.
Secţiunea a 73a. Proce&ura &e u&eca!a a con!es!aţiei la eecu!are

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
eulile de *udecată a contestaţiei la eecutare sunt sta0ilite de art. (1"+(19 C.proc.civ. n
privinţa conţinutului cererii alin. 728 al art. (1" C.proc.civ. cuprinde o prevedere specială 'aţă de
dreptul coun potrivit cu care dacă nu locuie#te sau nu are sediul &n localitatea de re#edinţă a
instanţei copetente să *udece contestaţia la eecutare contestatorul este o0liat să &#i aleaă
doiciliul sau sediul procesual &n această localitate #i totodată să desenee persoana căreia ureaă
să i se 'acă counicările.
Contestaţia la eecutare este supusă taei de ti0ru care potrivit dispoiţiilor art. 1, alin. 728
din ;.:.. nr. !,2,13 se calculeaă prin raportare la valoarea 0unului urărit sau a creanţei puse &n
eecutare respectiv cu o suă 'iă atunci c5nd o0iectul eecutării nu este evalua0il &n 0ani. Ast'el
taa de ti0ru pentru contestaţie se calculeaă la valoarea 0unurilor a căror urărire se contestă sau la
valoarea creanţei puse &n eecutare c5nd această creanţă este ai ică dec5t valoarea 0unurilor
urărite. <aa &nsă nu poate depă#i sua prevăută de lee respectiv 1.,,, Iei indi'erent de valoarea
contestată. &n caul
taeaă cu 1,, &n caul
lei. &n care o0iectul eecutării
&n care prin silitelanueecutare
contestaţia este evalua0il &n 0ani
se invocă contestaţiaart.
&n condiţiile la (12
eecutare se
alin. 728
C.proc.civ.H21 #i otive de 'apt sau de drept privitoare la 'ondul dreptului taa de ti0ru se sta0ile#te
la valoarea o0iectului cererii con'or art. 3 alin. 718 din ;.:.. nr. !,2,13 Hart. 1, alin. 738 din
;.:.. nr. !,2,13.
e'eritor la procedura de *udecată a contestaţiei la eecutare art. (1$ alin. 718 Cproc.civ.
sta0ile#te că aceasta se des'ă#oară după procedura prevăută de Codul de procedură civilă pentru
*udecata &n priă instanţă care se aplică &n od corespunător. <ea 'inală a aceluia#i tet de lee
instituie o deroare iportantă de la procedura de drept coun privind *udecata &n priă instanţă
prevă5nd că dispoiţiile
Leea 'ace vor0ire de Fvaloarea de0itului urăritG &nsă terenul este ipropriu deoarece &n
realitate se urăresc 0unurile de0itorului pentru satis'acerea creanţei căreia &i este corelativă datoria
de0itorului urărit. De 'apt leiuitorul are &n vedere valoarea creanţei puse &n eecutare.
<otodată la cererea părţilor sau atunci c5nd apreciaă că este necesar instanţa va putea solicita
relaţii #i eplicaţii scrise de la eecutorul *udecătoresc.
In teeiul contestaţiei la eecutare instanţa poate p5nă la soluţionare suspendă eecutarea
dacă se depune o cauţiune &n cuantuul prevăut de art. (1! alin. 728 #i 738 C.proc.civ.
La *udecata contestaţiei tre0uie să participe &n priul r5nd părţile direct interesate.+creditorul
#i de0itorul dar #i celelalte părţi după ca terţul vătăat care pretinde ca i s+a urărit pe nedrept un
0un al său #i care de o0icei a și introdus contestaţia.
In ceea ce prive#te pe eecutorul *udecătoresc cu ecepţia contestaţiilor &ndreptate &potriva
re'uului său de a e'ectua o eecutare silită sau de a &ndeplini un act de eecutare potrivit leii acesta
nu are calitate procesuală pasivă &n cadrul contestaţiei la eecutare introduse de una dintre părţi sau de
un terţ vătăat prin eecutare.
Din dispoiţiile art. (1$ alin. 718 C.proc.civ. reultă că la *udecarea contestaţiei la eecutare
sunt adisi0ile toate pro0ele care se pot 'olosi #i la *udecarea oricărei acţiuni in *ustiţie cu condiţia ca
acestea să 'i 'ost propuse după ca prin cererea de ceare in *udecată respectiv prin &nt5pinare.
n privinţa căilor de atac art. (1( alin. 718 C.proc.civ. sta0ile#te ca reulă enerală că
otăr5rea pronunţată cu privire la contestaţie poate 'i atacată nuai cu apel. Atunci c5nd este dată de
instanţa de eecutare &nceierea este supusă terenului de apel prevăut de art. $", alin. 738
C.proc.civ. respectiv de 1, ile care cure de la counicare.
<re0uie &nsăde
căile etraordinare să atac
su0linie că otăr5rile
prevăute asupra
de lee #i anue contestaţiilor
contestaţia la
&n eecutare
anulare #ipot 'i atacatedeoarece
reviuirea #i pe
supriarea căii etraordinare a recursului cale de atac de re'orare nu are seni'icaţia supriării #i a
căilor etraordinare de retractare.
4NTO2RCERE2 EHECUTARII SILITE
-ecutării silite repreintă o0liaţia pentru creditor de a proceda la restituirea către de0itor a tot
ce i+a luat prin eecutare silită c5nd după săv5r#irea eecutarii intervine anularea titlului eecutoriu
sau a eecutării silite.
ntoarcerea eecutării silite poate interveni at5t &n caul urăririi silite c5t #i &n cel al eecutării
silite directe .

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil
Cu titlu de principiu art. $42 Cproc.civ. prevede că des'iinţarea titlului eecutoriu atrae
des'i.nţarea de drept a tuturor actelor de eecutare e'ectuate &n 0aa acestuia daca prin lee nu se
prevede alt'el. &n acest ca partea interesată are dreptul la &ntoarcerea eecutării silite.
Condiţiile #i procedura &ntoarcerii eecutării silite sunt releentate de art (22+(2" C.proc.civ.
esta0ilirea situaţiei anterioare se 'ace prin restituirea &n natură a 0unurilor care au 'ăcut
o0iectul eecutării silite. Cu toate acestea con'or art. (22 alin. 728 C.proc.civ. resta0ilire situaţiei
anterioare nu se poate 'ace cu atinerea drepturilor de'initiv do05ndite de terţii de 0ună+credinţă.
ntoarcerea eecutării silite se dispune de instanţa *udecătorească ce a des'iinţat titlul
eecutoriu sau &nsă#i eecutarea silită la cererea celui interesat prin aceea#i otăr5re. &n caul &n care
0unul supus eecutării silite este un 0un io0il instanţa va dispune asupra e'ectuării operaţiunilor de
carte 'unciară necesare 'ără &nsă a se aduce atinere drepturilor de'initiv do05ndite de terţii de 0ună+
credinţă potrivit reulilor de carte 'unciară.

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

ilio6rafie

1. /oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1"
vol I
). /oroi a0riel >tancu )irela Drept procesual civil -ditura aaniu /ucure#ti 2,1"
vol II
7. Leș Ioan Noul Cod de Procedură Civilă. Coentariu pe articole -ditura C.. /ecE 2,1"
9. Codul de Procedură Civilă
:. . /oroi Codul de procedură coentat și adnotat vol I -d. All /acE/ucurești 2,,1
;. J. ). Cio0anu <ratat teoretic și practic de procedură civilă vol I -d. Național /ucurești
199$
<. J.).Ci0anu ). Nicolae Noul cod Jol I
=. ). <ă05rcă Drept procesual civil 2,13

2
Lect.univ.drd Ilincuța Andreea Drept Procesual Civil

SEIN2R SAPTAJN2 1

Preentarea 'i#ei disciplinei a odului de des'ă#urare a seinariilor a cerinţelor speci'ice a 0aei

ateriale care va 'i 'olosită. <ip6 3, inute.
Noțiunea de @proces civil@. Principii 'undaentale. Analiă pe tet.
<ip alocat6 ",  concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 )
Noțiunea &e Kac țiune ci#il-K+ con&i ții &e eerci!are . Analiă pe tet
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

Ins!anța @ co0"unere și cons!i!uireSEIN2R

. Analiă peSAPTAJN2
tet. 7
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 9
Co0"e!ența 0a!e rial- a ins!a n țelor &e u&ec a!- . Analiă pe tet.
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 :
Ter0ene "roce&urale. Analiă pe tet discuţii #i de0ateri
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 ;
E!a"ele u&ec-ții + analiă pe tet discuţii #i de0aterispețe
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 <

2"elul. Recursul. Re#izuirea. ? analiă pe tet discuţii #i de0ateri spețe
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 =
Recursul $n in!eresul le6ii+ analiă pe tet discuţii #i de0ateri.
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 >

Proce&ura "unerii su in!er&ic ție . Proce&ura &e &eclarare a 0orții . >pe țe și analiă pe tet
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 1?
Tes!are se0es!rial-
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 11
2naliz- "roce&uri s"eciale ? analiă pe tet discuţii #i de0ateri
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute

SEIN2R SAPTAJN2 1)
Eecu!area sili!-. >pețe și analiă pe tet  discuţii #i de0ateri
<ip alocat6 !, inute= concluii6 2, inute