PROCEDURA CIVILA

1) Achiesarea.
Achiesarea reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului
sau adera la hotararea pronuntata impotria sa. E!ista doua "orme ale achiesarii# achiesarea la
pretentiile reclamantului si achiesarea la hotarare. Conditiile acestui act de dispozitie nu di"era
esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Ele se re"era la capacitatea de e!ercitiu a partii si
la e!primarea ala$ila a consimtamantului. Achiesarea la pretentii consta intr%o recunoastere
pura si simpla a pretentiilor reclamantului. O atare achiesare poate "i totala sau partiala& dupa
cum paratul recunoaste in intre'ime sau numai in parte pretentiile adersarului. In am$ele
cazuri recunosterea tre$uie sa "ie pura si simpla& adica neconditionata. O marturisire cali"icata
sau comple!a nu constituie o achiesare. Recunoasterea pretentiilor partii aderse se o$tine cel
mai adesea pe calea intero'atoriului& dar ea poate "i si spontana. Recunoasterea totala a
pretentilor conduce la "inalizarea actiitatii (udiciare in cauza supusa instantei spre solutionare.
Achiesarea poate "i si partiala& caz in care instanta poate pronunta o hotarare in acest sens.
Codul de procedura ciila se ocupa in mod special doar de recunoasterea partiala. Potriit art.
)*+ C. proc. ci# ,Daca paratul recunoaste o parte din preteniiile reclamantului& instanta la
cererea acestuia& a da o hotarare partiala in masura recunoasterii. Rezulta ca achiesarea la
pretentii este conditionata de acordul reclamantului& in sensul ca numai in atare conditi se poate
pronunta o hotarare partiala. Pentru a constitui temei al unei hotarari partiale recunoasterea
paratului tre$uie sa "ie data in "orma unei marturisiri (udiciare- ea tre$uie sa "ie de asemenea
e!presa. .arturisirea e!tra(udiciara nu poate determina pronuntarea unei hotarari partiale. De
asemenea& hotararea partiala nu poate "i pronuntata pe temeiul unei prezumtii de recunoastere
dedusa din re"uzul partii de a raspunde la intero'atoriu sau de a se in"atisa pentru a raspunde
la intero'atoriul propus. /otararea partiala pronuntata in aceste conditii deine e!ecutorie de
drept& ast"el cum precizeaza art. )*0 pct. * C. proc. ci. In caz de renuntare la insusi dreptul
pretins& instanta da o hotarare prin care a respin'e cererea in "ond si a hotari asupra
cheltuielilor. Renuntarea la drept se poate "ace si "ara inoirea celeilalte parti& atat in prima
instanta cat si in apel. Renuntarea se poate "ace in sedinta sau prin inscris autentic. /otararea
se da "ara drept de apel. Cand renuntarea este "acuta in instanta de apel& hotararea primei
instante a "i anulata in totul sau in parte& in masura renuntarii.
)) Actele de procedur1# no2iune& condi2ii de ala$ilitate& sanc2iuni procesuale.
Prin act de procedura se intele'e orice act 3operatiune (uridica sau inscris) "acut pentru
declararea procesului& in cursul si in cadrul procesului ciil de catre instanta (udecatoreasca&
1
parti si ceilalti participanti la proces& le'at de actiitatea procesuala a acestora. Actele de
procedura sunt clasi"icate in literatura de specialitate& dupa mai multe criterii& marea diersitate
a acestora "iind determinata practic de numarul mare de acte procedurale care& in inlantuirea lor
determina intrea'a structura a procesului ciil. Ast"el sunt# actele procedurale ale instantei&
partilor& tertelor persoane si or'anelor de e!ecutare silita& acte de procedura er$ale si acte de
procedura scrise- acte de procedura o$li'atorii si acte de procedura scrisa- acte de procedura
o$li'atorii si acte de procedura "acultatie- acte unilaterale& acte $ilaterale si acte multilaterale-
acte (udiciare si acte e!tra(udiciare- acte de procedura speci"ice (udecatii in prima instanta- acte
speci"ice (udecatii in "ata instantelor de control (udiciar si acte de e!ecutare silita etc. In ceea ce
prieste conditiile 'enerale de ala$ilitate ale actelor de procedura ciila& aceasta determinare
este e!trem de comple!a tocmai datorita caracterului aria$il al acestora. O prezentare a
conditiilor 'enerale de aliditate a actelor de procedura este necesara pentru o mai $una
cunoastere a mecanismului actelor (uridice ce intereseaza actiitatea de in"aptuire a (ustitiei&
determinare ce se re"era atat la conditiile de "ond cat si la cerintele de "orma ale actelor. Ast"el
in mod traditional literatura (uridica de specialitate a apreciat ca doua sunt conditiile 'enerale de
aliditate ale actelor de procedura# "orma scrisa si indicarea in chiar continutul actului ca
cerintele le'ii au "ost indeplinite& actele de procedura se intocmesc numai in lim$a romana.
4orma scrisa reprezinta o conditie de ala$ilitate a celor mai multe acte de procedura.
.a(oritatea actelor dispuse de catre instantele de (udecata si de or'anele de e!ecutare tre$uie
indeplinite in "orma scrisa. De la aceasta re'ula e!ista o importanta e!ceptie in priinta actelor
ce reprezinta mani"estari unilaterale sau $ilaterale de ointa ale partilor. O a doua conditie o
contituie mentiunea in acte ca cerintele le'ii au "ost respectate. Aceasta inseamna ca actul de
procedura nu poate "i completat cu pro$e e!trinseci& ci tre$uie sa "aca doada prin el insusi.
E!ceptia de la aceasta re'ula o reprezinta principiul echialentei. Potriit acestui principiu& in
cazurile preazute de le'e un act de procedura poate "i inlocuit printr%un act de procedura care
sa produca aceleasi e"ecte. De asemenea se considera ca actele de procedura care im$raca
"orma scrisa tre$uie redatctate in lim$a romana. In a"ara acestor conditii e!ista si unele cerinte
care izeaza locul sau timpul intocmirii actelor de procedura. Actele de procedura nu se pot
intocmi oricand& ci numai in termenele preazute de le'e& iar in unele cazuri doar in anumite
"aze ale procesului ciil. Actele de procedura se intocmesc de re'ula la sediul instantei de
(udecata si in cadrul unei sedinte pu$lice. 5erespectarea acestor conditii atra'e nulitatea
actelor. Actele de procedura indeplinite de un (udecator necompetent sunt nule. Actele
indeplinite cu neo$serarea "ormelor le'ale sau de un "unctionar necompetent se or declara
nule numai daca prin aceasta s%a pricinuit partii o atamare ce nu se poate inlatura decat prin
anularea lor. In cazul nulitatilor preazute anume de le'e& atamarea se presupune pana la
doada contrarie. Anularea unui act de procedura atra'e si nulitatea actelor urmatoare& in
2
masura in care acestea nu pot aea o e!istenta de sine statatoare. 6udecatorul a putea sa
dispuna indreptarea nere'ularitatilor saarsite cu priire la actele de procedura. Presedintele a
amana (udecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a "ost citata cu
respectarea cerintelor preazute de le'e su$ pedeapsa nulitatii. 5ulitatile de ordine pu$lica pot
"i ridicate de parte sau de (udecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se declara numai
dupa cererea partii care are interes sa o inoce. 5ere'ularitatea actelor de procedura se
acopera daca partea nu a inocat%o la prima zi de in"atisare ce a urmat dupa aceasta
nere'ularitate si inainte de a pune concluzii in "ond. 5imeni nu poate inoca nere'ularitatea
pricinuita prin propriul sau "apt.
7) Ac2iunea ciil1. Clasi"icarea ac2iunilor ciile
Dupa scopul material urmarit de reclamant# actiune in realizarea dreptului- actiuni in e!ecutare&
in condamnare& in ad(udecare prin care reclamantul care se pretinde titularul unui drept
su$iecti ciil& solicita instantei o$li'area paratului la respectarea dreptului sau& iar daca acest
lucru nu mai este posi$il la despa'u$iri pentru pre(udiciul cauzat 3actiune in reendicare& in
restituirea unor imo$ile& eacuare& prin care se cere rezolutiunea unei actiuni) actiune in
constatarea dreptului %prin care reclamantul cere instantei sa se constate numai e!istenta unui
drept al sau ine!istenta unui drept al paratului impotria sa. Art.111 Codul de Procedura Ciila.
pot "i# pozitie ne'atie declaratorii& prin care se cere constatarea e!istentei sau ine!istenta
unui raport (uridic intero'atoriu%reclamantul cheama in mod preenti in (udecata o persoana
care ar putea sa%i conteste dreptul proocatorii& prin care titularul dreptului cheama in mod
direct in (udecata pe cel ce%l tul$ura in e!ercitiul dreptului sau actiune in constituire de drepturi %
prin care se solicita aplicarea le'ii la anumite date sau "apte inocate pentru a deduce
consecintele ce se impun in ederea creeri unei situatii (uridice noi. Dupa natura dreptului ce se
alori"ica prin actiuni personale%se alori"ica un drept personal de creanta& sunt nelimitate ca
numar. Din punct de edere teritorial& in cazul actiunilor personale& re'ula este ca cererea se
depune la instanta de la domiciliul paratului 1 Reale%se alori"ica un drept real. Pot "i mo$iliare
sau imo$iliare& dupa cum dreptul alori"icat are ca o$iect un $un mo$il sau imo$il. Pot "i petitorii
sau posesorii. ) .i!te%se alori"ica in acelasi timp un drept real si un drept de creanta. 8e
clasi"ica in actiuni ce urmaresc e!ecutarea unui act (uridic si actiuni prin care se solicita
anularea sau rezolutiunea unui act (uridic prin care se transmite sau se constata un drept real
imo$iliar. In ceea ce prieste calitatea procedurala in cazul actiunilor personale titularul se a
indrepta impotria su$iectului pasi din raportul (uridic o$li'ational. Dupa calea procedurala
aleasa de parte# art.1* Cod Procedura Ciila. Cererile accesorii si incidentale sunt in
competenta instantei competente sa (udece cererea principala%principale& accesorii& incidentale
3
9) Ac2iunea :n constatare. De"ini2ie& re'lementare& condi2ii de admisi$ilitate.
Partea care are interes poate sa "aca cerere pentru constatarea e!istentei sau nee!istentei unui
drept. Cererea nu poate "i primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Cereri :n
recunoa;terea dreptului sau :n con"irmare % acelea prin care reclamantul solicit1 instan2ei
constatarea e!isten2ei sau ine!isten2ei unui raport (uridic concret cu p<r<tul- sediul materiei# art.
111 C. proc. ci.- ac2iunea :n constatare are un caracter su$sidiar "a21 de cererea :n realizare&
urm<nd a se respin'e ca inadmisi$il1 dac1 partea poate cere realizarea dreptului& :n temeiul
dispozi2iilor art. 111 C. proc. ci. ac2iunea :n constatare nu tre$uie con"undat1 cu cererea
priitoare la constatarea unor situa2ii de "apt :n cadrul procedurii de asi'urare a doezilor.
Aceasta actiune nu poate "i admisa daca se solicita constatarea unie situatii de "apt. Admiterea
actiunii in constatare este conditionata de e!istenta unui interes le'itim& actual si nascut.
Cererea de chemare in (udecata se "ormuleaza in scris& tre$uie sa indeplineasca cerintele
preazute de le'e si se adreseaza instantei care este competenta sa (udece cererile aand ca
o$iect e!ecutarea prestatiei. Cererea se tim$reaza. /otararea instantei de (udecata are putere
de lucru (udecat& dar nu are e"ecte e!ecutorii.
=) Ac2iunile petitorii ;i posesorii 3asem1n1ri ;i deose$iri)
La randul lor actiunile reale se pot imparti in actiuni petitorii si actiuni posesorii.
8unt actiuni petitorii& acele actiuni reale menite sa apere dreptul de proprietate sau alt drept
real& cum ar "i actiunile in reendicare& actiunile con"esorii& actiunile in 'ranituire. 8unt actiuni
posesorii acele actiuni reale destinate sa apere posesiunea unui imo$il. Intre cele ) cate'orii de
actiuni e!ista insa mai multe deose$iri& dintre care cele mai importante sunt ) # % spre deose$ire
de actiunile petitorii care izeaza "ondul dreptului& cele posesorii prote(eaza doar posesia- in
reme ce actiunile petitorii nu pot "i promoate decat de titularul dreptului real incalcat& actiunile
posesorii pot "i promoate de catre posesor. Cererile petitorii%Cererile priitoare la $unuri
imo$ile se "ac numai la instanta in circumscriptia careia se a"la imo$ilele. Cand imo$ilul este
situat in circumscriptiile mai multor instante& cererea se a "ace la instanta domiciliului sau
resedintei paratului& daca acestea se a"la in reuna din aceste circumscriptii& iar in caz contrar&
la oricare din instantele in circumscriptiile carora se a"la imo$ilul. Cererile priitoare la
posesiune or "i admise numai daca# nu a trecut un an de la tul$urare sau deposedare-
reclamantul doedeste ca& inainte de aceasta data& el a posedat cel putin un an- posesiunea lui
intruneste conditiile cerute. In cazul cand deposedarea sau tul$urarea s%a "acut prin iolenta&
reclamantul este scutit de a "ace doada ceruta. Cererile posesorii se (udeca de ur'enta si cu
precadere. Intampinarea nu este o$li'atorie. Asemenea cereri se pot "ace si pentru ocrotirea
seritutilor continue si aparente. Cererile posesorii pot "i "acute si de cel care detine lucrul in
4
interesul sau propriu& in temeiul unui contract incheiat cu posesorul& a"ara numai daca
tul$uratorul nu este cel pentru care el detine.
>) Admiterea ;i administrarea pro$ei cu :nscrisuri
Prin inscris se intele'e orice declaratie despre un act sau "apt (uridic& "acuta prin scrieri de
mana sau dactilo'ra"iere& lito'ra"iere sau imprimare& pe hartie sau orice material. Inscrisurile
reprezinta unul din cele mai importante mi(loace de pro$a& usor de pastrat& usor de administrat
in "ata instantei si 'reu altera$il prin trecerea timpului& iar uneori constituie chiar conditia de
ala$ilitate a actului (uridic ce urmeaza a "i pro$at. Ca mi(loc de pro$atiune (udiciara& inscrisurile
se clasi"ica in# inscrisuri preconstituite& intocmite cu intentia de a "i "olosite ca mi(loc de pro$a in
cazul iirii unui eentual liti'iu si& inscrisuri nepreconstituite& acele inscrisuri care nu s%au
intocmit in scopul de a "i "olosite ca mi(loc de pro$a intr%un liti'iu& dar care in mod accidental si
in lipsa de alte mi(loace de pro$a& sunt totusi utilizate pentru doedirea raportului (uridic liti'ios.
Inscrisuri su$ semnatura priata%sunt inscrisuri intocmite de parti& "ara interentia unui or'an de
stat si semnate de partile sau partea care le emana. In principiu& sin'ura conditie care se cere
pentru ala$ilitatea inscrisului su$ semnatura priata este semnatura partilor& care tre$uie
e!ecutata de mana partilor chiar daca inscrisul poate "i scris de mana& dactilo'ra"iat& lito'ra"iat
sau imprimat. In unele cazuri& le'ea cere si unele conditii speciale# testamentul olo'ra" tre$uie
scris in intre'ime& datat si semnat de mana testatorului& 3art. 0=? C.ci.)- "ormalitatea multiplului
e!emplar& ceruta in cazul inscrisurilor care constata conentii sinala'matice pentru ca& "iecare
din partile conentiei sa o poata doedi in caz de eentual liti'iu& 3art. 11*? C.ci.)- mentiunea
$un si apro$at- ceruta in cazul inscrisului su$ semnatura priata care constata conentii din
care se nasc o$li'atii ale uneia din parti "ata de alta& 3art. 110+ C.ci.). Alte inscrisuri%In a"ara de
inscrisurile autentice si inscrisurile su$ semnatura priata& Codul ciil se re"era si la# re'istrele
comerciantilor 3art. 1107%1109)& re'istrele& caietele sau hartiile casnice 3art. 110=)& mentiunea
creditorului pe titlul de creanta 3art. 110>)& "acturi acceptate& corespondenta& tele'rame si
re'istrele partilor. Administrarea pro$ei prin inscrisuri%Partile or ane!a la cererea de chemare
in (udecata si la intampinare copii certi"icate de pe inscrisurile "olosite ca mi(loace de pro$a& sau
daca nu au procedat ast"el& le or depune la prima zi de in"atisare. Administrarea pro$ei prin
inscrisuri este re'lementata de art. 1*)%10= Cod procesual ciil. Cand partea inedereaza ca
partea potrinica detine un inscris priitor la pricina& instanta poate ordona in"atisarea lui.
Cererea de in"atisare nu poate "i respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi
partea potrinica s%a re"erit in (udecata la inscris ori daca& dupa le'e& ea este o$li'ata sa
in"atiseze inscrisul. Instanta a respin'e cererea de in"atisare a inscrisului& in intre'ime sau in
parte& in cazurile# cand cuprinsul inscrisului prieste chestiuni cu totul personale- cand
5
in"atisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul- cand in"atisarea ar atra'e
urmarirea penala impotria partii sau a unei alte persoane& ori ar e!pune%o dispretului pu$lic.
Daca partea re"uza sa raspunda la intero'atoriul ce s%a propus in doedirea detinerii sau
e!istentei inscrisului& daca reiese din doezile administrate ca l%a ascuns sau l%a distrus sau
daca& dupa ce s%a doedit detinerea inscrisului& nu%l in"atiseaza la cererea instantei& aceasta a
putea socoti ca doedite pretentiile partii care a cerut in"atisarea& cu priire la cuprinsul acelui
inscris. Daca inscrisul se 'aseste in pastrarea unei autoritati& instanta a lua masuri pentru
aducerea lui& putand pronunta impotria se"ului autoritatii& in caz de re"uz neintemeiat&
despa'u$iri pentru "iecare zi de intarziere. Daca inscrisul este detinut de o alta persoana&
aceasta a putea "i citata ca martor& punandu%i%se in edere sa aduca inscrisul in instanta& su$
pedeapsa platii de despa'u$iri pentru "iecare zi de intarziere. Aceasta este indreptatita sa
re"uze aducerea inscrisului. Re'uli 'enerale ;i comune priind admisi$ilitatea pro$elor%Doezile
nu pot "i "olosite :n dezle'area pricinii dec<t dac1 :ndeplinesc cumulati anumite condi2ii& care
nu sunt re'lementate ca atare& ci rezult1 din interpretarea dispozi2iilor priind pro$ele. 8e
re2ineau urm1toarele condi2ii de admisi$ilitate a pro$elor# "aptele ce tre$uie doedite s1 "ie
contesta$ile ;i contestate de partea aders1& adic1 t1'1duite& c1ci de ce s1 mai doede;ti un
"apt de(a m1rturisit sau recunoscut- "aptele a c1ror e!isten21 tre$uie doedit1 s1 nu "ie socotite
de le'e ca ade1rate& deoarece pro$a acestora este inutil1- pro$a s1 nu "ie oprit1 de le'e-
pro$a s1 "ie erosimil1- pro$a s1 "ie pertinent1- pro$a s1 "ie concludent1. Primele dou1 condi2ii
re2inute se re"er1 la "aptele ce tre$uie doedite& ca o$iect al pro$ei& ;i nu la pro$1& :n :n2eles de
mi(loc de doad1. @n doctrina recent1& sunt re2inute urm1toarele condi2ii 'enerale de
admisi$ilitate a pro$elor # pro$a s1 "ie le'al1 sau pro$a s1 nu "ie oprit1 de le'e- pro$a s1 "ie
erosimil1- pro$a s1 "ie pertinent1- pro$a s1 "ie concludent1. Pro$a s1 nu "ie oprit1 de le'e A se
pune at<t din punctul de edere al dreptului material& c<t ;i din punctul de edere al dreptului
procesual& "ie ca mi(loc de pro$1& "ie :n doedirea unor :mpre(ur1ri contrare le'ii. 5ici o pro$1 nu
poate "i :ncuiin2at1 de c1tre instan21 dac1 nu este admis1 de le'e. Impotria constat1rilor
personale ale a'entului instrumentator al unui act autentic nu se poate "ace doada dec<t prin
procedura special1 a :nscrierii :n "als. Pro$a s1 "ie erosimil1& adic1 s1 nu contrazic1 le'ile
naturii& s1 nu tind1 la doedirea unor "apte imposi$ile. Verosimilitatea :nseamn1 ca "aptele s1
"ie cu putin21. Instan2a tre$uie s1 cerceteze :n concret pro$lema erosimilit12ii pro$ei&
e!amin<nd cu aten2ie "aptele ce se tind a "i pro$ate ;i concordan2a lor cu le'ile naturii. Instan2a
tre$uie s1 aprecieze erosimilitatea pro$ei :n raport cu datele ;tiin2i"ice e!istente :n momentul
administr1rii pro$ei& c1ci :n timp o pro$1 de;i ini2ial neerosimil1 poate "ace ulterior credi$il
"aptul pretins. Pro$a s1 "ie pertinent1%Este admisi$il1 pro$a unui "apt numai :n m1sura :n care
are le'1tur1 direct1 sau m1car indirect1 cu o$iectul preten2iilor sau ap1r1rile p1r2ilor ;i poate
in"luen2a :ntr%un "el sau altul solu2ia liti'iului :n care este inocat1. Orice "apt care nu are
6
le'1tur1 cu o$iectul procesului ;i care deci nu ar "i suscepti$il :n principiu de a crea& modi"ica
sau stin'e un raport (uridic nu poate "i inocat cu succes ca o$iect al pro$a2iunii (udiciare.
Pertinen2a pro$ei implic1 ;i utilitatea ei& adic1 "aptul eri"icat prin pro$a2iune tre$uie s1 "ie
persuasi& de natur1 s1 conduc1 pe (udec1tor la o anumit1 conin'ere. Pertinen2a presupune#
eri"icarea admisi$ilit12ii (uridice a pro$ei& a le'alit12ii ;i a utilit12ii ei. @n acest sens (udec1torii au
:ndatorirea s1 st1ruie& prin toate mi(loacele le'ale& pentru a preeni orice 're;eal1 priind
a"larea ade1rului :n cauz1& pe $aza sta$ilirii "aptelor ;i prin aplicarea corect1 a le'ii& :n scopul
pronun21rii unei hot1r<ri temeinice ;i le'ale. Ei or putea ordona administrarea pro$elor pe care
le consider1 necesare& chiar dac1 p1r2ile se :mpotriesc. De asemenea& pertinen2a presupune
;i eri"icarea rela2iei e!istente :ntre preten2iile "ormulate ;i "aptul suscepti$il de pro$are& un "apt
nemi(locit sau unul ecin ;i cone!. Deci& ultima condi2ie de admisi$ilitate a pro$ei re2inut1 :n
doctrina (uridic1 este concluden2a pro$ei. Pro$a este concludent1 atunci c<nd poart1 asupra
unor :mpre(ur1ri care sunt de natur1 s1 duc1 la rezolarea& solu2ionarea cauzei respectie.
Doezile se pot :ncuiin2a numai dac1 instan2a socote;te c1 ele pot s1 duc1 la dezle'area
pricinii& :ns1 permite instan2ei s1 :ncuiin2eze pro$a& "1r1 a mai e!amina concluden2a& dac1 este
prime(die ca ele s1 se piard1 prin :nt<rziere. O pro$1 concludent1 este :ntotdeauna ;i o pro$1
pertinent1& c1ci dac1 a dus la solu2ionarea cauzei :nseamn1 c1 pro$a a aut le'1tur1 cu acea
cauz1& :ns1 nu :ntotdeauna o pro$1 care este pertinent1 duce la solu2ionarea liti'iului.
*) Apelul. 5o2iune& o$iect& su$iecte& cauza apelului& termen de declarare
/otararile date in prima instanta de (udecatorie sunt supuse apelului la tri$unal& iar hotararile
date in prima instanta de catre tri$unal sunt supuse apelului la curtea de apel. Impotria
incheierilor premer'atoare nu se poate "ace apel decat o data cu "ondul& in a"ara de cazul cand
prin ele s%a intrerupt s%au s%a suspendat cursul (udecatii. Apelul impotria hotararii se socoteste
"acut si impotria incheierilor premer'atoare. Partea care a renuntat e!pres la apel cu priire la
o hotarare nu mai are dreptul de a "ace apel. Bermenul de apel este de 1= zile de la
comunicarea hotararii& daca le'ea nu dispune alt"el. Bermenul de apel cur'e chiar daca
comunicarea hotararii a "ost "acuta o data cu somatia de e!ecutare. Daca o parte "ace apel
inainte de comunicarea hotararii& aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de
apel. Pentru procuror termenul de apel cur'e de la pronuntarea hotararii& in a"ara de cazurile in
care procurorul a participat la (udecarea cauzei& cand termenul cur'e de la comunicarea
hotararii. Bermenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa "aca apel. In
acest caz se "ace din nou o sin'ura comunicare a hotararii& la cel din urma domiciliu al partii& pe
numele mostenirii& "ara sa se arate numele si calitatea "iecarui mostenitor. Pentru mostenitorii
incapa$ili& cei cu capacitate restransa sau disparuti ori in caz de mostenire acanta& termenul
7
a cur'e din ziua in care se a numi tutorele& curatorul sau administratorul proizoriu. Apelul nu
constituie prin el insusi un act de acceptare a mostenirii. Bermenul de apel se intrerupe si prin
moartea mandatarului caruia i s%a "acut comunicarea. In acest caz se a "ace o noua
comunicare partii& la domiciliul ei& iar termenul de apel a incepe sa cur'a din nou de la aceasta
data.
0) Aprecierea pro$elor :n procesul ciil.
Aprecierea pro$elor consta in operatiunea mentala "acuta de instanta pentru a determina
puterea pro$anta si aloarea "iecarei pro$e in parte& precum si ale tuturor pro$elor impreuna.
Este de remarcat ca toate pro$ele se apreciaza li$er. In cadrul procesului ciil& instanta tre$uie
sa e!amineze admisi$ilitatea pro$elor& apoi sa le administreze pe cele incuiintate& si cu ocazia
deli$erarii& sa aprecieze pro$ele administrate. In priinta admisi$ilitatii pro$elor& e!ista anumite
conditii care tre$uie indeplinite si anume# pro$a sa "ie le'ala& adica sa nu "ie oprita de le'ea
materiala sau de cea procesuala- pro$a sa "ie erosimila& adica sa tinda la doedirea unor "apte
reale& posi$ile& credi$ile& sa nu contrazica le'ile naturii- pro$a sa "ie utila- pro$a sa "ie
pertinenta& adica sa ai$a le'atura cu o$iectul procesului- pro$a sa "ie concludenta& sa duca la
rezolarea cauzei respectie. Este posi$il ca o pro$a sa "ie pertinenta& dar sa nu "ie
concludenta. In le'atura cu administrarea pro$elor tre$uie e!aminate trei aspecte# propunerea
pro$elor se "ace de catre reclamant prin cererea de chemare in (udecata& iar de catre parat prin
intampinare- incuiintarea pro$elor. Asupra pro$elor impuse de parti instanta se pronunta printr%
o incheiere motiata& atat in caz de admitere cat si in caz de respin'ere a acestora-
administrarea pro$ei se "ace in "ata instantei de (udecata& in ordinea statornicita de aceasta.
Este de remarcat ca toate pro$ele se apreciaza li$er.
?) Ar1tarea titularului dreptului
Paratul care detine un lucru pentru altul sau care e!ercita in numele altuia un drept asupra unui
lucru a putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau e!ercita dreptul& daca a "ost
chemat in (udecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. Cererea
priitoare la aratarea titularului dreptului a "i motiata si se a depune o data cu intampinarea&
iar& daca aceasta nu este o$li'atorie& cel mai tarziu la prima zi de in"atisare. Cererea a "i
comunicata celui aratat ca titular& impreuna cu citatia& copiile de pe cerere si inscrisurile de la
dosar. Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte& el a
lua locul paratului& care a "i scos din (udecata. 8e poate aplica doar in cazul actiunilor reale.
Pune in discutie in primul rand posesia $unurilor. Aandu%se in edere ca $unurile pot "i
urmarite in mainile oricui s%ar a"la& calitatea de parat reine detinatorului care a putea implica
8
pe cel in numele caruia detine sau e!ercita dreptul. Brasaturi# este posi$il numai in actiuni reale-
prin intermediul ei se urmareste su$stituirea paratului din proces cu persoana care are calitatea
de titular al dreptului care "ace o$iectul actiunii. Paratul din momentul in care este chemat in
(udecata tre$uie sa "aca la randul sau o cerere pe care o a depune o data cu intampinarea& cel
mai tarziu la prima zi de in"atisare. Dez$aterile ulterioare ale procesului depind de atitudinea pe
care o a adopta terta persoana& respecti daca i se recunoaste sau nea'a aceasta calitate.
Daca i se recunoaste si reclamantul consimte& tertul a lua locul paratului care a "i scos din
proces. Daca nea'a se or aplica dispozitiile le'ale. Ea poate "i "acuta numai de paratul care&
detinand un lucru pentru altul& sau e!ercitand in numele altuia& un drept asupra lucrului& este
chemat in (udecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. Cu alte cuinte
presupune e!istenta unui raport (uridic intre parat si titularul dreptului& cu priire la lucrul
determinat ce "ormeaza o$iectul cererii& pe de o parte& iar pe de alta parte& prin cerere tre$uie
sa se alori"ice un drept real. Cererea priitoare la aratarea titularului dreptului a "i motiata si
se a depune o data cu intampinarea& iar daca aceasta nu este o$li'atorie& cel mai tarziu la
prima zi de in"atisare. Bertului i se a comunica cererea de aratare a titularului dreptului& copie
de pe cererea de chemare in (udecata& copie de pe inscrisurile a"late la dosar. Pentru a se
putea admite o asemenea cerere& tre$uie cumulati# reclamantul sa urmareasca alori"icarea
unui drept real& deci sa "i introdus o cerere reala- paratul sa "ie un simplu detentor precar al
$unului asupra caruia poarta dreptul real inocat de reclamant- paratul sa a"irme ca titularul
dreptului este un tert- paratul sa "aca cererea de aratare a titularului dreptului- cererea sa "ie
introdusa cel mai tarziu la prima zi de in"atisare.
1+) Calitatea procesual1 % condi2ie cerut1 pentru a "i parte :n proces.
Calitatea procesuala presupune e!istenta unei identitati :ntre persoana reclamantului si cel care
este titularul dreptului pretins 3calitate procesuala actia)& precum si :ntre persoana chemata :n
(udecata 3p<r<t) si cel care este su$iect pasi :n raportul (uridic dedus (udecatii 3calitate
procesuala pasia). Reclamantul "iind cel care porneste actiunea tre$uie sa (usti"ice at<t
calitatea sa procesuala actia c<t si calitatea procesuala pasia a persoanei pe care a chemat%
o :n (udecata prin indicarea o$iectului cererii si a motielor de "apt si de drept pe care se
:ntemeiaza pretentia sa. Drepturile si o$li'atiile procedurale pot "i transmise :n cursul procesului
ceea ce echialeaza cu o transmisiune a calitatii procesuale actie sau pasie. Bransmisiunea
poate "i le'ala sau conentionala. @n cazul persoanelor "izice transmisiunea le'ala se realizeaza
pe calea mostenirii sau a succesiunii& mostenitorii care accepta succesiunea prelu<nd pozitia
procesuala pe care o aea decuius& cu e!ceptia cazurilor pe care le'ea nu permite acestea
pentru ca este or$a de drepturi nemi(locit le'ate de persoane 3drepturi strict personale). @n
9
cazul persoanelor (uridice transmisiunea le'ala are loc pe calea reor'anizarii sau trans"ormarii
persoanei (uridice care este parte :n proces. Bransmisiunea conentionala a calitatii procesuale
poate aea loc ca urmare a cesiunii de creanta& a <nzarii sau a donarii $unului liti'ios& a
preluarii datoriei cu consimtam<ntul creditorului. E!ceptia lipsei calitatii procesuale este o
e!ceptie de "ond si consta :n respin'erea cererii ca "iind introdusa de catre o persoana "ara
calitate procesuala sau care da :n (udecata o persoana "ara calitate. Una din conditiile pentru a
"i parte in procesul ciil sau pentru e!ercitarea actiunii ciile& alaturi de capacitatea procesuala
si e!istenta interesului (udiciar.
11) Capacitatea procesual1
Condi2ie cerut1 pentru a "i parte :n proces. In dreptul ciil capacitatea ciila a "ost de"inita ca
"iind acea parte a capacitatii (uridice care consta in aptitudinea su$iectului de drept ciil de a
aea si de a%si e!ercita drepturi su$iectie ciile si de a aea si de a%si asuma o$li'atii ciile
prin incheierea de acte (uridice ciile. Ea reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii
ciile. E!ista ) tipuri de capacitate# capacitatea procesuala de "olosinta- capacitatea procesuala
de e!ercitiu. Capacitatea procesuala de "olosinta consta :n aptitudinea unei persoane de a aea
drepturi si o$li'atii pe plan procesual. @n cazul persoanelor "izice capacitatea de "olosinta
:ncepe de la nasterea lor si :nceteaza la decesul lor. 5imeni nu poate "i lipsit total de aceasta
capacitate& :nsa :n cazurile si conditiile e!pres preazute de le'e capacitatea procesuala de
"olosinta poate "i limitata. Capacitatea procesuala de "olosinta a persoanelor (uridice se
do$<ndeste de la data :n"iintarii lor 3:nre'istrare& act de dispozitie& autorizare) si :nceteaza la
data des"iintarii prin dizolare& "aliment.
Capacitatea procesuala de e!ercitiu consta :n aptitudinea unei persoane de a%si alori"ica
sin'ura drepturile procesuale si de a%si :ndeplini sin'ura o$li'atiile procedurale& deci de a sta :n
instanta. @n cazul persoanelor "izice capacitatea de e!ercitiu se do$<ndeste la 10 ani. .inora de
1> ani sau dupa caz 1= ani do$<ndeste prin casatorie capacitate deplina de e!ercitiu.
Reprezentarea le'ala interine :n cazul persoanelor "izice lipsite de capacitate de e!ercitiu
3minori su$ 19 ani) si interzisii (udecatoresti. Acestia nu stau :n proces procesual ci prin
reprezentantii lor 3parinti& tutore& curatori). Asistarea interine :n cazul persoanelor cu capacitate
de e!ercitiu restr<nsa 319%10 ani). Acestia or "i citati si or sta personal :n proces dar or "i
asistati de catre parinti sau tutori care or semna alaturi de minori cererile adresate instantei.
Autorizarea interine :n cazul :n care reprezentantul le'al al celui lipsit de capacitate de
e!ercitiu 3minorul cu capacitate restr<nsa) si ocrotitorul care :l asista e"ectueaza acte de
dispozitie. Capacitatea de e!ercitiu a persoanelor (uridice se do$<ndeste :n temeiul le'ii de la
10
data :n"iintarii lor si s"<rseste la data :ncetarii persoanei (uridice. Persoana (uridica :si e!ercita
drepturile si o$li'atiile prin intermediul or'anelor sale :n limitele puterilor ce le%au "ost o"erite&
aceste acte "iind considerate ca apartin<nd persoanei (uridice :nsasi. Capacitatea procesuala
este aplicatia pe plan procesual a capacitatii ciile& respecti aptitudinea 'enerala a persoanelor
de a do$andi si e!ercita drepturi si de a%si asuma o$li'atii in plan procesual.
1)) Cazurile de reizuire.
Reizuirea unei hotarari ramase de"initia in instanta de apel sau prin neapelare& precum si a
unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand eoca "ondul& se poate cere in
urmatoarele cazuri# daca dispozitiul hotararii cuprinde dispozitii potrinice ce nu se pot aduce
la indeplinire- daca s%a pronuntat asupra unor lucruri care nu s%au cerut sau nu s%a pronuntat
asupra unui lucru cerut& ori s%a dat mai mult decat s%a cerut- daca o$iectul pricinii nu se a"la in
"iinta- daca un (udecator& martor sau e!pert& care a luat parte la (udecata& a "ost condamnat
ireoca$il pentru o in"ractiune priitoare la pricina sau daca hotararea s%a dat in temeiul unui
inscris declarat "als in cursul sau in urma (udecatii& sau daca partea care a (urat a "ost
condamnata ireoca$il pentru "als- daca& dupa darea hotararii& s%au descoperit inscrisuri
doeditoare& retinute de partea potrinica sau care nu au putut "i in"atisate dintr%o impre(urare
mai presus de ointa partilor& ori daca s%a reizuit hotararea unei instante penale sau
administratie pe care ea s%a intemeiat- daca statul ori alte persoane (uridice de drept pu$lic
sau de utilitate pu$lica& disparutii& incapa$ilii sau cei pusi su$ curatela sau consiliul (udiciar nu
au "ost aparati de loc sau au "ost aparati cu iclenie de cei insarcinati sa%i apere- daca e!ista
hotarari de"initie potrinice date de instante de acelasi 'rad sau de 'rade deose$ite& in una
sau aceeasi pricina& intre aceleasi persoane& aand aceeasi calitate. Aceste dispozitii se aplica
si in cazul cand hotararile potrinice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre
instante este Curtea 8uprema de (ustitie& cererea de reizuire se a (udeca de aceasta instanta-
daca partea a "ost impiedicata sa se in"atiseze la (udecata si sa instiinteze instanta despre
aceasta& dintr%o impre(urare mai presus de ointa sa.
17) C1ile de atac. 5o2iune& clasi"icare& principii 'enerale.
Caile de atac sunt posi$ilitati le'ale de eri"icare a hotar<rilor date :n prima instanta&
identi"ic<ndu%se :n aceasta priinta cu un control ierarhic superior. Caile de atac in procesul ciil
se clasi"ica in cai ordinare de atac# apelul si recursul si cai e!traordinare de atac# contestatia in
anulare& recursul in interesul le'ii si reizuirea. Principiile procesului ciil sunt urm1toarele#
principiul li$erului acces la (usti2ie- principiul dreptului la un proces echita$il& :ntr%un termen
11
optim ;i preizi$il- principiul le'alit12ii- principiul e'alit12ii- principiul disponi$ilit12ii- principiul
$unei%credin2e- principiul dreptului la ap1rare- principiul contradictorialit12ii- principiul oralit12ii-
principiul nemi(locirii- principiul pu$licit12ii- principiul respectului cuenit (usti2iei& principiul
continuit12ii- "unc2ionarea (usti2iei ca sericiu pu$lic- principiul rolului acti al (udec1torului& :n
str<ns1 interdependen21 cu e!ercitarea dreptului de dispozi2ie al p1r2ilor ;i cu responsa$ilizarea
acestora ;i a ap1r1torilor lor- principiului le'alit12ii c1ilor de atac& :n sensul c1 hot1r<rea este
supus1 numai c1ilor de atac pre1zute de le'e- re'ulile ierarhiei ;i unicit12ii c1ilor de atac
recunoscute de(a :n doctrin1 ;i (urispruden21& "apt ce a aea drept consecin21 imposi$ilitatea
e!ercit1rii unei c1i e!traordinare de atac :nainte de e!ercitarea apelului. @n cazul :n care p1r2ile
or coneni e!pres& hot1r<rea suscepti$il1 de apel a putea "i atacat1 cu recurs& dar numai
pentru :nc1lcarea sau aplicarea 're;it1 a normelor de drept material.
19) Cercetarea procesului :n cazul administr1rii pro$elor de c1tre aoca2i.
Cercetarea procesului in cazul administrarii pro$ei de catre aocati se aplica numai in cazul
liti'iilor patrimoniale& a"ara de acelea ce priesc drepturi asupra carora le'ea nu permite a se
"ace tranzactie. La prima zi de in"atisare partile pot coneni ca aocatii care le asista si le
reprezinta sa administreze pro$ele in cauza. Consimtamantul pentru administrarea pro$elor& se
a da de catre parti& personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala& in "ata instantei&
luandu%se act despre aceasta in incheiere& sau prin inscris intocmit in "ata aocatului& care este
o$li'at sa certi"ice consimtamantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. Daca
sunt mai multe parti asistate de acelasi aocat& consimtamantul se a da de "iecare dintre ele
separat. Botodata& "iecare parte este o$li'ata sa declare ca isi ale'e domiciliul la aocatul care
o reprezinta. Dupa constatarea ala$ilitatii consimtamantului dat instanta# a rezola e!ceptiile
ce se inoca ori pe care le poate ridica din o"iciu- a hotari asupra cererilor de interentie
"ormulate de parti sau de terte persoane& in conditiile le'ii- a e!amina "iecare pretentie si
aparare in parte& pe $aza cererii de chemare in (udecata& a intampinarii si a e!plicatiilor
aocatilor- a constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate- la cerere&
a dispune& in conditiile le'ii& masuri asi'uratorii& masuri pentru asi'urarea doezilor ori pentru
constatarea unei situatii de "apt& in cazul in care aceste masuri nu au "ost luate& in tot sau in
parte- a lua act de renuntarea reclamantului& de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor-
a incuiinta pro$ele solicitate de parti& pe care le 'aseste concludente& precum si pe cele pe
care& din o"iciu& le considera necesare pentru (udecarea procesului- a decide in le'atura cu
orice alte cereri care se pot "ormula la prima zi de in"atisare. Pentru administrarea pro$elor de
catre aocati instanta a sta$ili un termen de pana la > luni& tinand seama de olumul si
comple!itatea acestora. Bermenul a putea "i prelun'it daca in cursul administrarii pro$elor# se
12
inoca o e!ceptie sau un incident procedural asupra caruia& potriit le'ii& instanta tre$uie sa se
pronunte- in acest caz& termenul se prelun'este cu timpul necesar solutionarii e!ceptiei sau
incidentului- a incetat& din orice cauza& contractul de asistenta (uridica dintre una din parti si
aocatul sau- in acest caz& termenul se prelun'este cu cel mult o luna pentru an'a(area altui
aocat- una dintre parti a decedat- in acest caz& termenul se prelun'este cu timpul in care
procesul este suspendat sau cu termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces
a mostenitorilor- in orice alte cazuri in care le'ea preede suspendarea procesului& termenul se
prelun'este cu perioada suspendarii.In cel mult 1= zile de la incuiintarea pro$elor aocatii
partilor or prezenta instantei pro'ramul de administrare a acestora& purtand semnatura
aocatilor& in care se or arata locul si data administrarii "iecarei pro$e. Pro'ramul se
incuiinteaza de instanta& in camera de consiliu& si este o$li'atoriu pentru parti si aocatii lor.
Pro$ele pot "i administrate in ca$inetul unuia dintre aocati sau in orice alt loc conenit& daca
natura pro$ei impune aceasta. Partile& prin aocati& sunt o$li'ate sa%si comunice inscrisurile si
orice alte acte& prin scrisoare recomandata cu con"irmare de primire sau in mod direct& su$
luare de semnatura. Daca in cursul administrarii pro$elor una dintre parti "ormuleaza o cerere&
inoca o e!ceptie& inadmisi$ilitatea reunei pro$e sau orice alt incident priind administrarea
pro$elor& ea a sesiza instanta care& cu citarea celeilalte parti& prin incheiere data in camera de
consiliu& se a pronunta de indata& iar cand este necesar& in cel mult 7+ de zile de la data la
care a "ost sesizata. Incheierea poate "i atacata numai o data cu "ondul procesului.
1=) Cererea de apel ;i motiarea ei. 4elurile apelului.
Ce tre$uie s cuprind1 cererea de apel:% numele& domiciliul sau re;edin2a p1r2ilor& ori& pentru
persoanele (uridice& denumirea ;i sediul& precum ;i& dup1 caz& num1rul de :nmatriculare :n
re'istrul comer2ului sau de :nscriere :n re'istrul persoanelor (uridice& codul "iscal ;i codul
$ancar. Dac1 persoana locuieste :n str1in1tate tre$uie indicat ;i domiciliul ales :n Rom<nia&
unde urmeaz1 s1 se "ac1 comunic1rile priind procesul- hot1r<rea care se atac1 3 num1rul&
data pronun21rii& instan2a ;i dosarul :n care s%a pronun2at)- motiele pentru care se apreciaza c1
hot1r<rea apelata este nele'al1 ;i netemeinic1 3motiele de "apt ;i de drept)- doezile inocate
:n solu2ionarea apelului- semn1tura. .otiarea apelului se poate "ace p<n1 la prima zi de
:n"12i;are& respecti c<nd procedura de citare este le'al :ndeplinit1 iar p1r2ile pot pune concluzii
:n "ond. 8e poate motia apelul "ie odat1 cu declara2ia de apel, "ie separat, p<n1 la prima zi de
:n"12i;are. Dac1 nu se arata care sunt motiele pentru care se apreciaza c1 hot1r<rea primei
13
instan2e este nele'al1 ;i netemeinic1& instan2a de apel a analiza apelul declarat :n raport de
mi(loacele de ap1rare ;i doezile de la prima instan21 "1r1 a lua :n considerare alte motie noi&
ce nu au "ost aute :n edere de prima instan21. @n cererea de apel tre$uie s1 se arate care
sunt doezile de administrat& iar dac1 se "ace re"erire la :nscrisuri tre$uie al1turate cererii de
apel :n at<tea e!emplare c<te p1r2i sunt& inclusi pentru instan21. Dac1 sunt :n lim$1 str1in1&
sau cu litere echi& tre$uie s1 se depuna traduceri sau copii cu litere latine& certi"icate. Dac1 se
solicita pro$a cu martori tre$uie s1 se indice numele ;i adresele martorilor& iar dac1 se solicita
pro$a cu intero'atoriul p1r2ii& tre$uie s1 se solicite :n"12i;area acesteia :n persoan1. Aceast1
cerin21 poate "i :mplinit1 p<n1 la prima zi de :n"12i;are. Instan2a de apel poate administra
pro$ele noi doar dac1 au "ost propuse prin motiele de apel. Alt"el& administrarea de pro$e noi
se poate "ace de c1tre instan2a de apel doar dac1 necesitatea acestora rezult1 din dez$ateri.
C<t prie;te semn1tura cererii de apel& lipsa acesteia poate "i :mplinit1 la prima zi de :n"12i;are
urm1toare termenului la care s%a inocat e!cep2ia& dac1 nu persoana nu a "ost prezenta la
termenul la care s%a inocat lipsa semn1turii de pe cererea de apel. Cererea de apel se
depune la instan2a a c1rei hot1r<re se atac1& su$ sanc2iunea nulitatii. Aceast1 preedere le'al1
se re"er1 numai la declara2ia de apel& deoarece motiele de apel "ormulate separat se depun
p<n1 la prima zi de :n"12i;are ;i se depun direct la instan2a de apel . De asemenea& apelul
incident sau apelul proocat se depun direct la instan2a de apel. Cererea de apel se depune :n
at<tea e!emplare c<2i intima2i sunt. La cererea de apel tre$uie ane!ata doada achit1rii ta!ei
(udiciare de tim$ru ;i tim$ru (udiciar. 8e poate depune cererea de apel direct sau prin po;t1.
Dac1 se depune personal cererea de apel& la cerere& se poate eli$era doad1 scris1. Cererea
de apel "ormulat1 de :neste;te instan2a de apel ;i suspend1 e!ecutarea hot1r<rii atacate.
Apelul poate :m$r1ca mai multe "orme# Daca o persoana e reclamant ;i& prin hot1r<rea
pronun2at1 :n cauza :n care are calitate de parte& s%a respins ac2iunea& :mpotria hot1r<ri ise
poate "ormula apel. Aceast1 "orm1 a apelului este apelul principal. Daca o persoana e intimat
:n cauza :n care partea aders1 a declarat apel ;i rea schim$area hot1r<rii primei instan2e& se
poate& prin cerere proprie& s1 se adere la apelul principal. Aceast1 "orm1 a apelului este apelul
incident. Dac1& :ntr%o cauz1 :n care& la (udecata :n prim1 instan21& au "ost doi p<r<2i& iar prin
hot1r<re doar "a21 de un p<r<t au "ost admise preten2iile reclamantului& acest p<r<t poate
declara apel principal& pentru schim$area hot1r<rii. La r<ndul s1u& reclamantul& :n apelul
p<r<tului& poate aea interes s1 declare apel :mpotria celuilalt intimat%p<r<t& care s1 "ie o$li'at
la plata sumei solicitate& dac1 se a admite apelul principal. Aceast1 "orm1 a apelului este
apelul proocat.
1>) Cererea de chemare :n 'aran2ie.
14
Partea poate sa cheme in 'arantie o alta persoana impotria careia ar putea sa se indrepte& in
cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in 'arantie sau in despa'u$ire. In aceleasi
conditii& cel chemat in 'arantie poate& la randul sau& sa cheme in 'arantie o alta persoana.
Cererea a "i "acuta in conditiile de "orma pentru cererea de chemare in (udecata. Cererea
"acuta de parat se a depune o data cu intampinarea- cand intampinarea nu este o$li'atorie&
cererea se a depune cel mai tarziu la prima zi de in"atisare. Cererea de chemare in 'arantie
"acuta de reclamant se poate depune& pana la inchiderea dez$aterilor& inaintea primei instante.
Instanta a dispune ca cererea sa "ie comunicata celui chemat in 'arantie si& daca intampinarea
este o$li'atorie& a soroci termenul in care aceasta urmeaza sa "ie depusa de cel chemat in
'arantie. Cererea de chemare in 'arantie se (udeca o data cu cererea principala. Cand
(udecarea cererii principale ar "i intarziata prin chemarea in 'arantie& instanta poate dispune
despartirea ei spre a "i (udecate deose$it. Aceast1 "orm1 de interen2ie "or2at1 este posi$il1 ori
de c<te ori partea care ar putea pierde procesul poate s1 cheme :n 'aran2ie o alt1 persoan1
:mpotria c1reia ar putea s1 se :ndrepte cu o cerere de 'aran2ie sau :n desp1'u$ire. Le'ea
permite ca ter2ul chemat :n 'aran2ie s1 cheme :n (udecat1& la r<ndul lui& o alt1 persoan1.
Posi$ilitatea chem1rilor :n 'aran2ie este limitat1 la dou1& adic1 prima chemare "1cut1 de unele
dintre p1r2ile ini2iale ;i a doua cerere "1cut1 de cel ast"el chemat :n 'aran2ie. Chemarea :n
'aran2ie presupune e!isten2a unui proces ciil a"lat :n "aza (udec12ii :n prim1 instan21. De
asemenea& :ntre cererea principal1 ;i cererea de chemare :n 'aran2ie tre$uie s1 e!iste o
le'1tur1 de dependen21 ast"el :nc<t solu2ia ce se a da :n cererea principal1 s1 poat1 in"luen2a
solu2ia ce se a pronun2a asupra cererii de chemare :n 'aran2ie. Cererea de chemare :n
'aran2ie tre$uie s1 "ie :ntocmit1 cu respectarea cerin2elor pentru cererea de chemare :n
(udecat1.
1*) Cererea de chemare :n (udecat1
Cererea tre$uie s1 cuprind1 datele personale ;i de identi"icare ale reclamantului ;i ale
persoanei chemate :n (udecat1 cara se re"er1 la# nume& prenume& domiciliu sau
re;edin21& iar pentru persoanele (uridice& num1rul de :nmatriculare la Re'istrul
Comer2ului& codul "iscal ;i contul $ancar. @n situa2ia :n care persoana locuieste :n
str1in1tate& are o$li'a2ia s1 men2ioneze domiciliul ales din Rom<nia unde urmeaz1 s1
primeasca toate comunic1rile priind procesul. Cererea a cuprinde numele ;i sediul
pro"esional al aocatului& respecti numele ;i calitatea celui care o reprezint1. Dac1 nu se
cunoaste domiciliul persoanei chemate :n (udecat1& a tre$ui s1 se mentioneze :n cerere
aceast1 :mpre(urare ;i s1 se prezinte doezi instan2ei unde se depune cererea& :n sensul
c1 s%au "acut demersuri pentru a"larea domiciliului p1r2ii aderse. @n momentul depunerii
15
cererii la instan21& :n procedurile ce or urma pentru (udecarea pricinii& a "i citat :n
calitate de reclamant& iar persoana chemat1 :n (udecat1 or "i citate :n calitate de p<r<t.
Dup1 men2ionarea datelor personale ;i de identi"icare ale reclamantului ;i ale persoanei
chemat1 :n (udecat1& tre$uie s1 se arate ce drept solicita2i s1 1 "ie recunoscut de c1tre
p<r<t. Atunci c<nd preten2iile "ormulate :n cerere sunt ealua$ile se a indica aloarea.
Dup1 prezentarea pe scurt a "aptelor care au determinat s1 introduce2i cererea& este
recomandat s1 se indice te!tul de le'e pe care se intemeiaza cererea& :ns1 aceast1
precizare nu este o$li'atorie :ntruc<t cali"icarea ac2iunii se a "ace de instan2a sesizat1
cu (udecarea procesului. De asemenea& tre$uie s1 se arate doezile pe care se spri(ina
dreptul pretins& iar dac1 e!ista :nscrisuri& tre$uie ane!ate la cererea depus1. @n situa2ia :n
care se cheama :n (udecat1& mai multe persoane& at<t cererea c<t ;i actele ane!ate
tre$uie depuse :n at<tea e!emplare c<2i p<r<2i sunt :n cauz1 plus un e!emplar pentru
instan21. Dac1 :nscrisurile depuse sunt :ntr%o lim$1 str1in1 sau cu litere echi& tre$uie
traduse. @n cuprinsul cererii se poate solicita& ;i pro$a cu martori& indic<nd numele ;i
domiciliul acestora sau prezen2a :n instan21 a p<r<tului pentru a "i supus la intero'atoriu.
Dup1 :ntocmirea cererii& se a proceda la semnarea ei& iar :n situa2ia :n care cererea nu a
"ost "ormulata personal& aceasta a "i semnat1 de persoana care a :ntocmit%o. Cererea
de chemare :n (udecat1 se depune "ie personal sau prin reprezentant& "ie prin post1.
E!cep2ie de la aceast1 re'ul1 o reprezint1 cererea de dior2 care tre$uie depus1
personal de c1tre reclamant. La primirea cererii de chemare :n (udecat1 de c1tre
pre;edintele instan2ei sau de c1tre (udec1torul care :l :nlocuie;te& dac1 aceasta nu
:ntrune;te cerin2ele pre1zute de le'e& se pune :n edere s1 se completeze cererea de
:ndat1. Atunci c<nd completarea nu este posi$il1& cererea se a :nre'istra ;i se acord1
un termen scurt. @n cazul :n care se depune cererea de chemare :n (udecat1 prin po;t1&
se or comunica :n scris lipsurile ei& a<nd o$li'a2ia ca p<n1 la termenul acordat s1 se
"aca complet1rile sau modi"ic1rile necesare. @n toate cazurile& ne:ndeplinirea :n termen a
o$li'a2iilor priind completarea sau modi"icarea cererii poate atra'e suspendarea
(udec12ii. Dac1 se constat1 :ndeplinirea condi2iilor pre1zute de le'e pentru cererea de
chemare :n (udecat1& procesul :;i urmeaz1 cursul "iresc. Paratul are posi$ilitatea sa se
apere "a21 de preten2iile reclamantului prin depunerea unei cereri denumit1
C:nt<mpinareD. @nt<mpinarea tre$uie s1 cuprins1 acelea;i elemente ca ;i o cerere de
chemare :n (udecat1& e!cep2iile de procedur1 care se ridica la cererea reclamantului&
r1spunsul la preten2iile :n "apt ;i :n drept "ormulate de acesta& doezile prin care se ap1ra
16
:mpotria acestora ;i semn1tura. Ca ;i :n cazul cererii de chemare :n (udecat1&
:nt<mpinarea tre$uie depus1 :n at<tea e!emplare c<2i reclaman2i sunt :n cauz1& plus un
e!emplar pentru instan21. Dac1 :n cauz1 o persoana are calitatea de p<r<t al1turi de
alte persoane& se poate depune o sin'ur1 :nt<mpinare pentru to2i p<r<2ii sau numai
pentru cei care doresc s1 o "ormuleze. @nt<mpinarea poate "i depus1 cel mai t<rziu cu =
zile :nainte de termenul sta$ilit pentru (udecat1. @n situa2ia :n care nu se depune
:nt<mpinare& la prima zi de :n"12i;are& instan2a a pune :n edere s1 se arate e!cep2iile&
doezile ;i mi(loacele de ap1rare la cererea "ormulat1 de reclamant. La solicitarea&
instan2a poate acorda un termen pentru pre'1tirea ap1r1rii ;i depunerea :nt<mpin1rii.
Atunci c<nd o persoana a "ost chemata :n (udecat1 de o alta persoan1 ;i se apreciaza
c1 este :ndrept12it s1 solicite preten2ii de la persoana respecti1& are posi$ilitatea le'al1
s1 "ormuleze o cerere denumit1 Ccerere reconen2ional1D. La "el ca cererea de chemare
:n (udecat1 ;i :nt<mpinarea& cererea reconen2ional1 tre$uie :ntocmit1 2in<nd cont de
elementele prezentate anterior. Cererea reconen2ional1 o depune2i o dat1 cu
:nt<mpinarea& iar dac1 nu sunte2i o$li'at la :nt<mpinare& o pute2i depune cel mai t<rziu la
prima zi de :n"12i;are. @n situa2ia c<nd reclamantul :;i modi"ic1 cererea de chemare :n
(udecat1& se poate depune cererea reconen2ional1 cel mai t<rziu p<n1 la termenul
:ncuiin2at de instan21. De re'ul1& cererea reconen2ional1 se (udec1 o dat1 cu cererea
principal1& iar :n cazul :n care cererea reclamantului este :n stare de (udecat1& cererea
reconen2ional1 se poate (udeca separat.
10) Cererea de chemare :n (udecat1 a altor persoane.
Aceast1 "orm1 de atra'ere a ter2ilor :n (udecat1 presupune chemarea :n (udecat1 a altor
persoane prin care una dintre p1r2ile ini2iale solicit1 introducerea :n proces a unei ter2e
persoane ce ar putea s1 pretind1 acelea;i drepturi ca ;i reclamantul. De re'ul1& interesul de a
"ormula o cerere de chemare :n (udecat1 a altor persoane& care pot pretinde acelea;i drepturi
ca ;i reclamantul apar2ine p<r<tului. Ei reclamantul are posi$ilitatea s1 "ormuleze o ast"el de
cerere :ntruc<t este posi$il ca acesta s1 a"le de e!isten2a unui ter2 care ar "i :n m1sur1 s1
pretind1 acelea;i drepturi ca ;i el& dup1 declan;area procesului& "ie :n sus2inerile p<r<tului& "ie
din pro$ele administrate :n cauz1. Indi"erent dac1 ter2ul este chemat :n (udecat1 de reclamant
sau de p<r<t acesta do$<nde;te calitate de interenient :n interes propriu& iar hot1r<rea :i a "i
opoza$il1. Cererea prin care se dore;te ca un ter2 s1 "ie atras :n proces tre$uie "1cut1 :n
condi2iile de "orm1 pre1zute de le'e pentru cererea de chemare :n (udecat1 iar& :n plus& tre$uie
17
s1 o"ere date ;i cu priire la procesul care de(a s1 a"l1 pe rol. @ntruc<t p<r<tul este :n m1sur1 s1
cunoasc1 persoanele care pot pretinde acelea;i drepturi ca ;i reclamantul doar dup1 ce i s%a
comunicat cererea de chemare :n (udecat1& le'ea a sta$ilit ca acesta s1 depun1 o asemenea
cerere de chemare :n (udecat1 a altor persoane o dat1 cu :nt<mpinarea sau& c<nd :nt<mpinarea
nu este o$li'atorie& cel mai t<rziu prima zi de la :n"12i;are. Pentru reclamant& le'ea nu a sta$ilit
ca termen limit1 pentru introducerea acesteia prima zi de :n"12i;are :ntruc<t& :n primul r<nd&
dac1 ar "i cunoscut c1 e!ist1 reo persoan1 care ar "i reclamat acelea;i drepturi ca ;i el l%ar "i
chemat :n (udecat1 ca p<r<t& iar :n al doilea r<nd& el ia cuno;tin21 de aceast1 :mpre(urare a$ia
:n cursul (udec12ii. Un e"ect speci"ic al cererii de interen2ie "or2at1 const1 :n scoaterea din
proces a p<r<tului :n cazul :n care acesta este chemat pentru o datorie $1neasc1 ;i recunoa;te
preten2iile $1ne;ti "ormulate :mpotria sa. Dac1 acesta declar1 c1 dore;te s1%;i achite datoria
"a21 de cel care :;i a sta$ili (udec1tore;te dreptul ;i a depune suma respecti1& (udecata a
continua :ntre reclamant ;i ter2ul chemat :n (udecat1.
1?) Cererea de recurs ;i motiarea ei. Cuprins.
Cererea de recurs a cuprinde& su$ sanc2iunea nulit12ii& urm1toarele men2iuni# numele&
domiciliul sau re;edin2a p1r2ilor ori& pentru persoanele (uridice& denumirea ;i sediul lor& precum
;i& dup1 caz& num1rul de :nmatriculare :n re'istrul comer2ului sau de :nscriere :n re'istrul
persoanelor (uridice& codul unic de :nre'istrare sau& dup1 caz& codul "iscal ;i contul $ancar.
Dac1 recurentul locuie;te :n str1in1tate& a ar1ta ;i domiciliul ales :n Rom<nia& unde urmeaz1
s1 i se "ac1 toate comunic1rile priind procesul- indicarea hot1r<rii care se atac1- motiele de
nele'alitate pe care se :ntemeiaz1 recursul ;i dezoltarea lor sau& dup1 caz& men2iunea c1
motiele or "i depuse printr%un memoriu separat- semn1tura. @n lipsa acestor elemente&
cererea de recurs a "i anulat1. .otiele de recurs tre$uie s1 e!prime nemul2umirea cu priire
la hot1r<rea atacat1& adic1 tre$uie s1 se determine 're;elile imputate instan2ei& cu precizarea
c1& critica "ormulat1 tre$uie s1 se :ncadreze :n unul sau mai multe dintre motiele de
nele'alitate# instan2a nu a "ost alc1tuit1 potriit dispozi2iilor le'ale- hot1r<rea s%a dat de al2i
(udec1tori dec<t cei care au luat parte la dez$aterea :n "ond a pricinii- hot1r<rea s%a dat cu
:nc1lcarea competen2ei altei instan2e- instan2a a dep1;it atri$u2iie puterii (udec1tore;ti- instan2a
a :nc1lcat "ormele de procedur1 pre1zute su$ sanc2iunea nulit12ii& prin hot1r<rea dat1- instan2a
a acordat mai mult dec<t s%a cerut& ori ceea ce nu s%a cerut- hot1r<rea nu cuprinde motiele pe
care se spri(in1 sau c<nd cuprinde motie contradictorii ori str1ine de natura pricinii- instan2a&
interpret<nd 're;it actul (uridic dedus (udec12ii& a schim$at natura ori :n2elesul l1murit ;i 1dit
ne:ndoelnic al acestuia- hot1r<rea pronun2at1 este lipsit1 de temei le'al ori a "ost dat1 cu
:nc1lcarea sau aplicarea 're;it1 a le'ii- Dac1 se indica 're;it motiele de recurs& instan2a nu a
18
dispune nulitatea recursului& dac1 criticile "ormulate pot "i :ncadrate :ntr%unul din motiele de
nele'alitate. De asemenea& dac1 se indica 're;it te!tele de le'e& instan2a nu a dispune
nulitatea recursului& important este ca& criticile pe care le "ormulate s1 se :ncadreze :n motiele
de nele'alitate pre1zute de le'e. Deci cererea de recurs nu tre$uie s1 "ac1 re"erire doar la
motiele de nele'alitate& ci tre$uie& :n parte& "iecare moti de nele'alitate. Aceast1 ar'umentare
a motielor de recurs poate "i depus1 ;i printr%un memoriu separat& :ns1 tre$uie s1 precizate :n
cererea de recurs c1 e!punerea pe lar' a motielor de recurs se or depune printr%un memoriu
separat. Dac1 recursul este declarat :mpotria unei hot1r<ri (udec1tore;ti care nu este supus1
apelului acesta nu este limitat la motiele de nele'alitate pre1zute de le'e& instan2a a<nd
o$li'a2ia s1 e!amineze cauza su$ toate aspectele. .otiarea cererii de recurs se "ace prin
cererea de recurs sau :n1untrul termenului de recurs. Bermenul pentru depunerea motielor de
recurs se socote;te de la comunicarea hot1r<rii& chiar dac1 recursul s%a "1cut mai :nainte. @n
cazul :n care nu se con"orma acestor dispozi2ii le'ale& sanc2iunea care interine este nulitatea
recursului. Cererea de recurs se depune la instan2a a c1rei hot1r<re se atac1& su$ sanc2iunea
nulit12ii. Dac1 motiele de recurs se "ormuleaza separat de cererea de recurs& acestea nu
tre$uie depuse neap1rat la instan2a a c1rei hot1r<re se atac1& ci se pot depune direct la
instan2a de recurs. Cererea de recurs se depune :n at<tea e!emplare c<2i intima2i sunt. Este :n
interesul p1r2ii s1 se con"ormeze acestei cerin2e deoarece& :n caz contrar& instan2a a "i neoit1
s1 acorde un alt termen de (udecat1 pentru a comunica tuturor p1r2ilor cererea depus1. Al1turat
cererii de recurs tre$uie ane!ata doada achit1rii ta!ei (udiciare de tim$ru. Dac1 le'ea preede
c1 cererea de recurs se tim$reaz1& atunci se aplic1& :n mod o$li'atoriu& ;i tim$ru (udiciar. Dac1
nu se con"orma dispozi2iilor le'ale priitoare la tim$ra(& sanc2iunea care interine este anularea
cererii de recurs. 8e poate depune cererea de recurs personal sau prin po;t1. Cererea de
recurs "ormulat1 :neste;te instan2a cu solu2ionarea recursului. 8pre deose$ire de apel& cererea
de recurs nu suspend1& de drept& e!ecutarea hot1r<rii recurate& dec<t :n cazurile e!pres
pre1zute de le'e. @ns1& pentru a $ene"icia de acest e"ect al recursului& e!ista posi$ilitatea
solicitarii instan2ei de recurs s1 dispun1 suspendarea e!ecut1rii hot1r<rii recurate. Condi2ia
esen2ial1 pentru a "ormula cerere de suspendare a e!ecut1rii hot1r<rii recurate este aceea a
e!ercit1rii recursului. Cererea de suspendare se poate "ormula prin cererea de recurs sau
separat pe cale principal1& :n condi2iile dreptului comun sau pe cale de ordonan21 pre;edin2ial1.
Pentru solu2ionarea cererii tre$uie s1 depusa cau2iunea& :n cuantumul "i!at de instan21& dup1
ascultarea p1r2ilor& care or "i citate :n acest sens. @ncheierea prin care s%a "i!at cau2iunea nu
este supus1 nici unei c1i de atac. @ncheierea prin care instan2a a dispus suspendarea e!ecut1rii
este supus1 separat recursului& :n termen de 1= zile de la data comunic1rii.
)+) Cererea reconen2ional1
19
Daca paratul are pretentii in le'atura cu cererea sau cu mi(loacele de aparare ale reclamantului&
el poate sa "aca cerere reconentionala. Cererea tre$uie sa indeplineasca conditiile preazute
pentru cererea de chemare in (udecata. Cererea reconentionala se depune o data cu
intampinarea sau& daca paratul nu este o$li'at la intampinare& cel mai tarziu la prima zi de
in"atisare. Cand reclamantul si%a modi"icat cererea de chemare in (udecata& cererea
reconentionala se a depune cel mai tarziu pana la termenul ce se a incuiinta paratului& spre
acest s"arsit. Cererea reconentionala se (udeca o data cu cererea principala. Cand insa numai
cererea principala este in stare de a "i (udecata& instanta o poate (udeca deose$it. Cererea
reconen2ional1 reprezint1 actul procedural prin intermediul c1ruia p<r<tul urm1re;te
alori"icarea unui drept propriu "a21 de reclamant. Cererea reconen2ional1 se :n"12i;eaz1 ca o
"acultate procesual1 pentru p<r<t& acesta a<nd dreptul de a ale'e :ntre alori"icarea preten2iilor
sale pe cale incident1 sau printr%o ac2iune ciil1 separat1. Valori"icarea preten2iilor p<r<tului prin
intermediul cererii reconen2ionale o"er1 :ns1 o serie de aanta(e dintre care pot "i amintite#
asi'ur1 solu2ionarea a dou1 liti'ii :ntr%un sin'ur cadru procesual- determin1 realizarea unei
economii de timp ;i cheltuieli- o"er1 condi2ii pentru o mai $un1 (udecat1& (udec1torii "iind pu;i :n
situa2ia de a cu noaste :n toat1 comple!itatea lor raporturile (uridice dintre p1r2i- constituie o
'aran2ie :mpotria insola$ilit12ii reclamantului ;i eit1 posi$ilitatea pronun21rii unor hot1r<ri
(udec1tore;ti de"initie. Din punct de edere al naturii sale (uridice cererea reconen2ional1 are
o "izionomie proprie determinat1 at<t de caracterul s1u de ac2iune ciil1& c<t ;i de condi2iile
particulare de e!ercitare. Cererea reconen2ional1 este mai mult dec<t o simpl1 ap1rare- ea
este o contra%ac2iune& un contra atacD sau o contrao"ensi1& :ntruc<t prin intermediul acesteia
p<r<tul :;i poate alori"ica un drept propriu "at1 de reclamant. Prin scopul pe care%l urm1re;te %
alori"icarea unui drept propriu A cererea reconen2ional1 tre$uie considerat1 ca o erita$il1
ac2iune ciil1. Din punct de edere al condi2iilor de e!erci2iu cererea reconen2ional1 tre$uie s1
:ndeplineasc1 toate cerin2ele unei ac2iuni ciile o$i;nuite. Din punct de edere al "ormei cererea
reconen2ional1 este asimilat1 cu o cerere de chemare :n (udecat1& C. proc. ci. statu<nd c1#
Fcererea tre$uie s1 :ndeplineasc1 condi2iile pre1zute pentru cererea de chemare :n (udecat1D.
Pe l<n'1 aceste condi2ii 'enerale C. proc. ci. impune ca ;i condi2ie suplimentar1& aceea ca
ac2iunea reconen2ional1 s1 ai$1 le'1tur1 cu cererea reclamantului. Cererea reconen2ional1
este admisi$il1& ast"el cum precizeaz1 C. proc. ci.& numai dac1 este :n le'1tur1 cu cererea
principal1. Aceast1 condi2ie decur'e :n mod necesar din caracterul incident al cererii
reconen2ionale. Cererea reconen2ional1 se (udec1& :n principiu& de instan2a sesizat1 cu
cererea principal1. Potriit C. proc. ci. cererea reconen2ional1 se depune o dat1 cu
:nt<mpinarea sau dac1 p<r<tul nu este o$li'at la :nt<mpinare& cel mai t<rziu la prima zi de
:n"12i;are. 5erespectarea termenului men2ionat mai sus atra'e dup1 sine solu2ionarea separat1
a cererii p<r<tului de ac2iunea principal1. Cu toate acestea& cererea reconen2ional1 se poate
20
solu2iona :n continuare :mpreun1 cu ac2iunea principal1 dac1 reclamantul consimte la aceasta.
O situa2ie special1 :nt<lnim :n materia dior2ului. Ast"el& so2ul p<r<t poate s1 "ac1 ;i el cerere de
desp1r2enie& p<n1 la prima zi de :n"12i;are& dar numai pentru "apte petrecute :nainte de aceast1
dat1. Cererea reconen2ional1 se redacteaz1& :n mod o$i;nuit& :ntr%un :nscris separat& procedeu
care este recomanda$il. Ea poate "i inserat1 :ns1 ;i :n cuprinsul :nt<mpin1rii. Cererea
reconen2ional1 se (udec1 o dat1 cu cererea principal1. Dac1& :ns1& numai cererea principal1
este :n stare de (udecat1& instan2a o poate (udeca separat. Dis(un'erea este ;i tre$uie s1 "ie o
situa2ie de e!cep2ie. .1sura dis(un'erii tre$uie s1 "ie luat1 :ns1 cu mult1 precau2iune spre a nu
se :mpieta asupra operei de administrare a (usti2iei prin dispozi2ii ce ar putea determina
pronun2area ineita$il1 a unor hot1r<ri (udec1tore;ti contradictorii. @n procesul ciil cererea
reconen2ional1 poate "i "ormulat1 de c1tre p1r2i ;i :mpotria unei interen2ii principale& c1ci ;i
aceasta din urm1 se :n"12i;eaz1 ca o erita$il1 ac2iune ciil1. Dispozi2iile procedurale potriit
c1rora ac2iunea reconen2ional1 se depune odat1 cu :nt<mpinarea sau cel mai t<rziu la prima zi
de :n"12i;are nu constituie un impediment le'al pentru admiterea cererii reconen2ionale&
:ntruc<t :nt<mpinarea poate "i depus1 p<n1 la termenul sta$ilit de instan21& adic1 ;i dup1 prima
zi de :n"12i;are. Asupra ac2iunii principale ;i asupra cererii reconen2ionale "ormulate de p<r<t
instan2a tre$uie s1 se pronun2e printr%o sin'ur1 hot1r<re& care a cuprinde solu2ii cu priire la
toate preten2iile.
)1) Cheltuielile de (udecat1.
Partea care cade in pretentiuni a "i o$li'ata la cerere& sa plateasca cheltuielile de (udecata.
6udecatorii nu pot micsora cheltuielile de tim$ru& ta!e de procedura si impozit proportional&
plata e!pertilor& despa'u$irea martorilor& precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a
casti'at a doedi ca le%a "acut. 6udecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze
onorariile aocatilor& potriit cu cele preazute in ta$loul onorariilor minimale& ori de cate ori or
constata motiat ca sunt nepotriite de mici sau de mari& "ata de aloarea pricinii sau munca
indeplinita de aocat. Paratul care a recunoscut la prima zi de in"atisare pretentiile
reclamantului nu a putea "i o$li'at la plata cheltuielilor de (udecata& a"ara numai daca a "ost
pus in intarziere inainte de chemarea in (udecata. Cand pretentiile "iecarei parti au "ost
incuiintate numai in parte& instanta a aprecia in ce masura "iecare din ele poate "i o$li'ata la
plata cheltuielilor de (udecata& putand "ace compensarea lor. Daca sunt mai multi reclamanti
sau mai multi parati& ei or "i o$li'ati sa plateasca cheltuielile de (udecata in mod e'al&
proportional sau solidar& potriit cu interesul ce are "iecare sau dupa "elul raportului de drept
dintre ei. Con"orm art. )*9& C.pr.ci. partea care cade in pretentii a "i o$li'at la plata
cheltuielilor de (udecata. La "undamentul acestei o$li'atii se a"la culpa procesuala a partii. Art.
21
)*=& C.pr.ci. arata ca& daca paratul recunoaste pretentiile reclamantului la primul termen& el a
"i a$solit de plata cheltuielilor de (udecata. Chiar "acand o asemenea recunoastere& el a "i
o$li'at la plata cheltuielilor de (udecata in urmatoarele situatii# atunci cand instanta nu poate
pronunta hotararea (udecatoreasca numai pe $aza recunoasterii "acuta de parat& ea tre$uind sa
administreze si alte pro$e- in cazul in care recunoasterea pretentiilor s%a "acut de catre parat in
apel& recurs sau in "aza re(udecarii in urma casarii cu trimitere- cand recunoasterea pretentiilor
nu este e"ectia& ea rezultand doar implict& din anumite acte sau "apte procesuale- atunci cand
paratul a "ost pus in intarziere de reclamant& inainte de a introduce cererea de chemare in
(udecata- in situatia in care paratul tre$uie considerat de drept in intarziere& pe temeiul unor
dispozitii ale le'ii& precum si in cazul pensiei de intretinere sau a alocatiei de stat pentru copii- in
situatia in care& prin natura liti'iului si a hotararii instantei& nu era necesar sa se procedeze la
punerea in intarziere.
))) Competen2a 'eneral1 a instan2elor (udec1tore;ti
Competenta 'enerala reprezinta acea institutie procesuala prin intermediul careia se
delimiteaza actiitatea instantelor (udecatoresti de atri$utiile altor autoritati statale sau
nestatale. Dupa ce se sta$ileste ca o anumita cauza ciila intra in s"era de actiitate a autoritatii
(udecatoresti& este necesar apoi sa se sta$ileasca care anume dintre di"eritele instante
(udecatoresti are caderea de a solutiona cauza respectia. Competenta instantelor
(udecatoresti%reprezinta distri$uirea dierselor liti'ii spre solutionare di"eritelor instante. Aceasta
se "ace prin re'uli de competenta. Incalcarea acestor re'uli de competenta 'enerala semni"ica
un e!ces de putere 3incalcarea principiului separatiei puterilor) si (usti"ica& dupa caz& e!ercitarea
recursului impotria hotararii sau e!ercitarea recursului in anulare& daca hotararea a deenit
de(a ireoca$ila. Principiile cu priire la competenta instantelor (udecatoresti. Competenta
instantelor (udecatoresti este aceeasi pentru toti. 5u este admisa nici o discriminare intre
(ustitia$ili in ceea ce prieste competenta instantelor. 5ici un (ustitia$il nu poate "i sustras
competentei instantelor determinata prin le'e. Competenta instantei este le'ala. Este preazuta
prin le'e& in art. 1%1>& C.pr.ci. Instanta nu%si poate dele'a competenta. Acest principiu are in
edere doua aspecte# numai in situatiile e!pres preazute de le'e unele atri$utii (urisdictionale
pot "i realizate de catre o alta instanta decat aceea la care s%a introdus cererea de chemare in
(udecata. Daca le'ea nu preede alt"el& atri$utiile (urisdictionale se realizeaza de catre intre'ul
complet de (udecata 3le'ea preede ca tranzactia poate "i priita si de un sin'ur (udecator).
Instanta este competenta in circumscriptia ei teritoriala. 8in'ura e!ceptie admisa in acest caz
este competenta conentionala. Competenta instantelor este su$iectiata& adica determinata
prin cererea de chemare in (udecata. In acest caz instanta isi a eri"ica competenta in raport
22
cu re'ulile de procedura in i'oare la momentul introducerii cererii& tot atunci eri"icand si daca
e!ista reo dispozitie priind ultraactiitatea unor norme in materie de competenta. Instantele
(udecatoresti se $ucura de plenitudine de (urisdictie. Daca le'ea nu preede e!pres alt"el& toate
di"erendele (uridice se rezola de catre instante. 6udecatorul actiunii este si (udecatorul
e!ceptiilor si a oricaror alte incidente in (udecata. Ast"el se asi'ura unitatea liti'iului si
celeritatea (udecatii. Doar in doua cazuri o alta instanta se pronunta asupra incidentelor in
(udecata# Rezolarea unor chestiuni pre(udiciale& adica dezle'area de catre o alta instanta a
unei chestiuni liti'ioase& dezle'are de care depinde solutia ce o a da instanta inestita cu
cererea de chemare in (udecata. E!ceptia de neconstitutionalitate& care se rezola numai de
catre instanta de (urisdictie constitutionala 3Curtea Constitutionala). In acest caz& la inocarea
e!ceptiei& se suspenda (udecata. Con"lictele de competenta intre instantele (udecatoresti se
rezola in interiorul acestor instante. Acestea se rezola de catre instanta ierarhic superioara
celor a"late in con"lict 3art. ))& C.pr.ci.). Principiul "orum re%reprezinta re'ula con"orm careia
cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia se a"la domiciliul paratului. Le'ea are in
edere domiciliul real& e"ecti& nu cel mentionat in actele de eidenta a populatiei. Daca
instantele saarsesc un e!ces de putere& incalca normele 'enerale de competenta& hotararea
este loita de nulitate. 5ulitatea poate "i inocata prin recurs sau recurs in anulare
)7) Competen2a material1 a instan2elor (udec1tore;ti
Este or$a despre competenta instantelor pe articala. Criteriile competentei materiale sunt#
natura o$iectului liti'iului- aloarea o$iectului liti'iului- calitatea partilor- ur'enta- natura
o$iectului material%este criteriul principal de determinare& o$iecti si determinat prin le'e.
Competenta materiala a tri$unalelor este instituita la art. )& C.pr.ci. Uneori& acest simplu criteriu
nu este su"icient pentru delimitarea competentei materiale& moti pentru care opereaza& in
su$sidiar& celelalte trei criterii. Valoarea o$iectului liti'iului%liti'iile ciile dintre (udecatorie si
tri$unal sunt distri$uite dupa aloare. Bot dupa aloare se distri$uie liti'iile comerciale dintre
tri$unal si Curtea de Apel. Valoarea o$iectului liti'iului este determinata de reclamant prin
cererea sa de chemare in (udecata 3le'ea dispune ca acest lucru se "ace Fdupa pretuirea
reclamantului& in irtutea principiului disponi$ilitatiiD). 8e considera ca desi aloarea se
determina dupa Fpretuirea reclamantuluiD& instanta poate si tre$uie sa controleze determinarea
alorii "acute de reclamant din urmatoarele motie# re'ulile cu priire la competenta materiala
3art. 1=?& C.pr.ci.) sunt re'uli de ordine pu$lica& ele neputand "i i'norate nici de instanta si nici
de parti- daca instanta nu ar aea posi$ilitatea sa eri"ice aloarea& reclamantul ar putea
e!ercita a$uzi dreptul sau de a pretui aloarea- daca instanta nu ar aea posi$ilitatea sa
eri"ice aloarea& paratul ar "i pus in imposi$ilitatea de a%si "ormula mi(loacele sale de aparare&
23
inclusi in ceea ce prieste pretuirea alorii "acute de reclamant- daca instanta nu ar aea
posi$ilitatea sa eri"ice aloarea& paratul ar "i impiedicat& de la inceput& sa puna in opera 3sa
intre$uinteze) una din e!ceptiile esentiale de procedura# e!ceptia de necompetenta. Ast"el cum
rezulta din dispozitiile le'ii& pe parcursul (udecatii& reclamantul poate sa mareasca sau sa
micsoreze aloarea o$iectului liti'iului "ara ca ast"el cererea sa se considere modi"icata 3art.
17)& C.pr.ci.). Art. 101& C.pr.ci. preede ca& daca pe parcursul procesului se modi"ica aloarea
liti'iului& instanta nu se dezinesteste& ci continua sa solutioneze acel liti'iu. In aloarea liti'iului
se cuprinde nu numai pre(udiciul propriu%zis& dar si& dupa caz& do$anzile& penalitatile si orice
alte cheltuieli "acute de catre parte anterior deschiderii liti'iului& dar in le'atura cu liti'iul. 5u se
cuprind insa in aloarea o$iectului liti'iului penalitatile& do$anzile ulterioare recuzarii instantei si
nici cheltuielile de (udecata care nu se pot determina decat la s"arsitul procesului si care oricum
au un re'im (uridic di"erit 3art. )*9& C.pr.ci.). Daca reclamantul "ace mai multe cereri ealua$ile
in $ani nu se cumuleaza aloarea acestora& a"ara doar de situatia in care o$li'atia este
indiizi$ila sau solidara. In principiu& reclamantul poate sa solicite numai o parte din creanta& nu
aloarea intrea'a a creantei& si anume doar acea parte care a deenit e!i'i$ila 3a a(uns la
termen). Daca intrea'a creanta a deenit e!i'i$ila& reclamantul nu o poate "ra'menta pentru a
schim$a competenta instantei le'al inestite. Boate modi"icarile ce interin in proces prin
renuntarea reclamantului la o parte din pretentii& prin achiesarea la pretentii din partea paratului&
ori prin compensare (udecatoreasca& nu a"ecteaza competenta instantei in raport cu aloarea
creantei initial determinata. Calitatea partilor%in le'atura cu unele liti'ii& competenta instantelor e
determinata uneori si in raport cu su$iectele procesuale& ast"el# in materie de contencios
administrati& competenta este distri$uita intre tri$unal si Curtea de Apel in raport cu autorul
actului administrati incalcat in (ustitie Ur'enta%interine doar in mod e!ceptional. 6udecatoriile
(udeca#. in prima instanta& toate procesele si cererile in a"ara de cele date de le'e in
competenta altor instante- plan'erile impotria hotararilor autoritatilor administratiei pu$lice cu
actiitate (urisdictionala si ale altor or'ane cu ast"el de actiitate& in cazurile preazute de le'e-
in orice alte materii date prin le'e in competenta lor. Bri$unalele (udeca# in prima instanta#
procesele si cererile in materie comerciala cu e!ceptia celor al caror o$iect are o aloare de
pana la 1+ milioane lei inclusi- procesele si cererile priind drepturi si o$li'atii rezultand din
raporturi (uridice ciile& al caror o$iect are o aloare de peste 1=+ milioane lei- procesele si
cererile in materie de contencios administrati& in a"ara de cele date in competenta curtilor de
apel- procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala-
procesele si cererile in materie de e!propriere- cererile pentru incuiintarea adoptiilor- cererile
priind punerea su$ interdictie& declararea disparitiei si declararea mortii- cererile priitoare la
nulitatea casatoriei& nulitatea sau des"acerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile
parintesti- cererile pentru repararea pre(udiciilor cauzate prin erori (udiciare saarsite in
24
procesele penale- cererile pentru recunoasterea& precum si cele pentru incuiintarea e!ecutarii
silite a hotararilor date in tari straine- ca instante de apel& apelurile declarate impotria
hotararilor pronuntate de (udecatorii in prima instanta- ca instante de recurs& recursurile
impotria hotararilor pronuntate de (udecatorii in ultima instanta- in orice alte materii date prin
le'e in competenta lor. Curtile de apel (udeca# in prima instanta& procesele si cererile in materie
de contencios administrati priind actele de competenta autoritatilor administratiei pu$lice
centrale& ale pre"ecturilor& ale sericiilor pu$lice descentralizate la niel (udetean& ale
ministerelor si ale celorlalte or'ane centrale& ale autoritatilor pu$lice (udetene a municipiului
Gucuresti- ca instante de apel& apelurile declarate impotria hotararilor pronuntate de tri$unale
in prima instanta- ca instanta de recurs& recursurile declarate impotria hotararilor pronuntate de
tri$unale in apel& precum si in alte cauze preazute de le'e- in alte materii date prin le'e in
competenta lor. Curtea 8uprema de 6ustitie (udeca# recursurile declarate impotria hotararilor
curtilor de apel si a altor hotarari& in cazurile preazute de le'e- recursurile in interesul le'ii-
recursurile in anulare- in orice alte materii date prin le'e in competenta.
)9) Competen2a teritorial1 a instan2elor (udec1tore;ti
Este competenta comuna& dau o$isnuita& "iind determinata potriit principiului F"orum reD& adica
cererea de chemare in (udecata se introduce la instanta in circumscriptia careia isi are
domiciliul sau sediul paratul. Re'ulile ast"el sta$ilite de competenta teritoriala au un caracter
dispoziti& ast"el incat partile pot sa dero'e de la aceste re'uli daca ast"el nu incalca normele
(uridice imperatie de competenta. Pentru determinarea competentei teritoriale se ia in
considerare domiciliul e"ecti sau real& nu cel care "i'ureaza in actele de eidenta a populatiei.
Art. 1?& C.pr.ci. re'lementeaza asa zisa ale'ere de domiciliu& in realitate "iind or$a despre
ale'erea instantei& partile putand coneni ca liti'iul lor sa "ie rezolat de o alta instanta decat
cea determinata prin le'e& daca sunt indeplinite conditiile# intele'erea sa se "aca in scris-
intele'erea sa mentioneze instanta aleasa- ast"el sa nu se incalce normele (uridice imperatie
de competenta- daca intele'erea este "acuta e!clusi in "aoarea reclamantului& el are ast"el o
competenta alternatia& putand introduce cererea si la instanta de la domiciliul paratului- daca
intele'erea e "acuta in "aoarea am$elor parti& reclamantul este o$li'at sa introduca cererea la
instanta aleasa. Art. ?& C.pr.ci re'lementeaza competenta instantei in cazul pluralitatii de
parati# cererea poate "i introdusa la instanta de la domiciliul oricaruia dintre parati- intre parti
tre$uie sa e!iste o le'atura cat prieste o$iectul liti'iului- toti paratii tre$uie sa ai$a calitatea de
de$itori principali- instanta sa "ie competenta in raport cu toti paratii instanta sa "ie competenta
"ata de oricare dintre parati& in raport cu domiciliul acestora. Competenta teritoriala alternatia%
25
re'lementata prin dispozitiile art. >& *& 0& 1+& C.pr.ci.& in sensul ca in ipotezele aratate de aceste
articole& reclamantul are posi$ilitate sa alea'a intre doua sau mai multe instante& dar odata
aleasa o anumita instanta& ale'erea este ireoca$ila. Competenta teritoriala e!clusia
3e!ceptionala)%re'lementata in sensul ca& in ipotezele e!pres si limitati preazute de le'e&
cererea de chemare in (udecata tre$uie introdusa numai la o anumita instanta. Ast"el& in cazul in
care liti'iul are ca o$iect un imo$il& cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia se
a"la imo$ilul. In caz de mostenire& cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia de
cu(us si%a aut ultimul domiciliu. In caz de reor'anizare (udecatoreasca si "aliment& cererea se
introduce la instanta in circumscriptia careia de$itorul in cauza si%a aut sediul principal al
actiitatii sale comerciale. In caz de diort& cererea se introduce la instanta in circumscriptia
careia sotii au aut ultimul domiciliu. In caz de declarare a disparitiei sau a mortii& cererea se
introduce la instanta in circumscriptia careia cel disparut sau decedat a aut ultimul domiciliu.
Cererea se "ace la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau
nu are domiciliu cunoscut& cererea se "ace la instanta resedintei sale din tara& iar daca nu are
nici resedinta cunoscuta& la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Cand paratul& in
a"ara de domiciliul sau& are in chip statornic o indeletnicire pro"esionala ori una sau mai multe
asezari a'ricole& comerciale sau industriale& cererea se poate "ace si la instanta locului acelor
asezari sau indeletniciri& pentru o$li'atiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza
sa se e!ecute in acel loc. Cererea impotria unei persoane (uridice de drept priat se "ace la
instanta sediului ei principal. Cererea se poate "ace si la instanta locului unde ea are
reprezentanta& pentru o$li'atiile ce urmeaza a "i e!ecutate in acel loc sau care izorasc din acte
incheiate prin reprezentant sau din "apte saarsite de acesta. Cererea impotria unei asociatii
sau societati "ara personalitate (uridica se "ace la instanta domiciliului persoanei careia& potriit
intele'erii dintre asociati& i s%a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii& iar& in
lipsa unei asemenea persoane& la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din
urma caz& reclamantul a putea cere instantei numirea unui curator& care sa reprezinte
interesele asociatilor. Cererile indreptate impotria statului& directiilor 'enerale& re'iilor pu$lice&
caselor autonome si administratiilor comerciale& se pot "ace la instantele din capitala tarii sau la
cele din resedinta (udetului unde isi are domiciliul reclamantul.
)=) Condi2iile de admisi$ilitate a pro$elor
In cadrul procesului ciil& instanta tre$uie sa e!amineze admisi$ilitatea pro$elor& apoi sa le
administreze pe cele incuiintate& si cu ocazia deli$erarii& sa aprecieze pro$ele administrate. In
priinta admisi$ilitatii pro$elor& e!ista anumite conditii care tre$uie indeplinite si anume# pro$a
sa "ie le'ala& adica sa nu "ie oprita de le'ea materiala sau de cea procesuala 3e!emplu& art >1)&
26
alin. "inal C.pr.ci). pro$a sa "ie erosimila& adica sa tinda la doedirea unor "apte reale&
posi$ile& credi$ile& sa nu contrazica le'ile naturii. pro$a sa "ie utila 3pro$a este inutila cand tinde
la doedirea unor "apte incontesta$ile). pro$a sa "ie pertinenta& adica sa ai$a le'atura cu
o$iectul procesului. pro$a sa "ie concludenta& sa duca la rezolarea cauzei respectie. Este
posi$il ca o pro$a sa "ie pertinenta& dar sa nu "ie concludenta. Re'uli 'enerale ;i comune
priind admisi$ilitatea pro$elor Doezile nu pot "i "olosite :n dezle'area pricinii dec<t dac1
:ndeplinesc cumulati anumite condi2ii& care nu sunt re'lementate ca atare& ci rezult1 din
interpretarea dispozi2iilor priind pro$ele. 8e re2ineau urm1toarele condi2ii de admisi$ilitate a
pro$elor#% "aptele ce tre$uie doedite s1 "ie contesta$ile ;i contestate de partea aders1& adic1
t1'1duite& c1ci de ce s1 mai doede;ti un "apt de(a m1rturisit sau recunoscut-% "aptele a c1ror
e!isten21 tre$uie doedit1 s1 nu "ie socotite de le'e ca ade1rate& deoarece pro$a acestora
este inutil1-% pro$a s1 nu "ie oprit1 de le'e-% pro$a s1 "ie erosimil1-% pro$a s1 "ie pertinent1-%
pro$a s1 "ie concludent1. Primele dou1 condi2ii re2inute se re"er1 la "aptele ce tre$uie doedite&
ca o$iect al pro$ei& ;i nu la pro$1& :n :n2eles de mi(loc de doad1. @n doctrina recent1 & sunt
re2inute urm1toarele condi2ii 'enerale de admisi$ilitate a pro$elor #% pro$a s1 "ie le'al1 sau
pro$a s1 nu "ie oprit1 de le'e-% pro$a s1 "ie erosimil1-% pro$a s1 "ie pertinent1-% pro$a s1 "ie
concludent1 . Pro$a s1 nu "ie oprit1 de le'e A se pune at<t din punctul de edere al dreptului
material& c<t ;i din punctul de edere al dreptului procesual& "ie ca mi(loc de pro$1& "ie :n
doedirea unor :mpre(ur1ri contrare le'ii. 5ici o pro$1 nu poate "i :ncuiin2at1 de c1tre instan21
dac1 nu este admis1 de le'e. Impotria constat1rilor personale ale a'entului instrumentator al
unui act autentic nu se poate "ace doada dec<t prin procedura special1 a :nscrierii :n "als.
Pro$a s1 "ie erosimil1& adic1 s1 nu contrazic1 le'ile naturii& s1 nu tind1 la doedirea unor "apte
imposi$ile. Verosimilitatea :nseamn1 ca "aptele s1 "ie cu putin21. Instan2a tre$uie s1 cerceteze
:n concret pro$lema erosimilit12ii pro$ei& e!amin<nd cu aten2ie "aptele ce se tind a "i pro$ate ;i
concordan2a lor cu le'ile naturii . Instan2a tre$uie s1 aprecieze erosimilitatea pro$ei :n raport
cu datele ;tiin2i"ice e!istente :n momentul administr1rii pro$ei& c1ci :n timp o pro$1 de;i ini2ial
neerosimil1 poate "ace ulterior credi$il "aptul pretins . Pro$a s1 "ie pertinent1 Este admisi$il1
pro$a unui "apt numai :n m1sura :n care are le'1tur1 direct1 sau m1car indirect1 cu o$iectul
preten2iilor sau ap1r1rile p1r2ilor ;i poate in"luen2a :ntr%un "el sau altul solu2ia liti'iului :n care
este inocat1 .Orice "apt care nu are le'1tur1 cu o$iectul procesului ;i care deci nu ar "i
suscepti$il :n principiu de a crea& modi"ica sau stin'e un raport (uridic nu poate "i inocat cu
succes ca o$iect al pro$a2iunii (udiciare . Pertinen2a pro$ei implic1 ;i utilitatea ei& adic1 "aptul
eri"icat prin pro$a2iune tre$uie s1 "ie persuasi &de natur1 s1 conduc1 pe (udec1tor la o
anumit1 conin'ere .Pertinen2a presupune# eri"icarea admisi$ilit12ii (uridice a pro$ei& a
le'alit12ii ;i a utilit12ii ei .@n acest sens (udec1torii au :ndatorirea s1 st1ruie& prin toate mi(loacele
le'ale& pentru a preeni orice 're;eal1 priind a"larea ade1rului :n cauz1& pe $aza sta$ilirii
27
"aptelor ;i prin aplicarea corect1 a le'ii& :n scopul pronun21rii unei hot1r<ri temeinice ;i le'ale.
Ei or putea ordona administrarea pro$elor pe care le consider1 necesare& chiar dac1 p1r2ile se
:mpotriesc. De asemenea& pertinen2a presupune ;i eri"icarea rela2iei e!istente :ntre preten2iile
"ormulate ;i "aptul suscepti$il de pro$are& un "apt nemi(locit sau unul ecin ;i cone! . Deci&
ultima condi2ie de admisi$ilitate a pro$ei re2inut1 :n doctrina (uridic1 este concluden2a pro$ei.
Pro$a este concludent1 atunci c<nd poart1 asupra unor :mpre(ur1ri care sunt de natur1 s1 duc1
la rezolarea& solu2ionarea cauzei respectie Doezile se pot :ncuiin2a numai dac1 instan2a
socote;te c1 ele pot s1 duc1 la dezle'area pricinii& :ns1 permite instan2ei s1 :ncuiin2eze pro$a&
"1r1 a mai e!amina concluden2a& dac1 este prime(die ca ele s1 se piard1 prin :nt<rziere. O
pro$1 concludent1 este :ntotdeauna ;i o pro$1 pertinent1 & c1ci dac1 a dus la solu2ionarea
cauzei :nseamn1 c1 pro$a a aut le'1tur1 cu acea cauz1& :ns1 nu :ntotdeauna o pro$1 care
este pertinent1 duce la solu2ionarea liti'iului.
)>) Con"lictele de competen21 ;i re'ulatorul de competen21
E!ista con"lict de competenta#1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotria
competente sa (udece aceeasi pricina-). cand doua sau mai multe instante& prin hotarari
ireoca$ile s%au declarat necompetente de a (udeca aceeasi pricina. Instanta& inaintea careia s%
a iit con"lictul de competenta& a suspenda din o"iciu orice alta procedura si a inainta dosarul
instantei in drept sa hotarasca asupra con"lictului. Con"lictul iit intre doua (udecatorii din
circumscriptia aceluiasi tri$unal se (udeca de acel tri$unal. Daca cele doua (udecatorii nu tin de
acelasi tri$unal sau daca con"lictul s%a nascut intre o (udecatorie si un tri$unal& sau intre doua
tri$unale& competenta este Curtea respectia. Daca cele doua instante in con"lict nu se 'asesc
in circumscriptia aceleiasi Curti& precum si con"lictul intre doua Curti& se (udeca de Curtea
8uprema de 6ustitie. E!ista con"lict de competenta& si in cazul in care el se ieste intre instante
(udecatoresti si alte or'ane cu actiitate (urisdictionala. In acest caz& con"lictul de competenta
se rezola de instanta (udecatoreasca ierarhic superioara instantei in con"lict. Instanta
competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu drept de
recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale,
instanta competenta este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Curtea uprema
de !ustitie, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa
judece pricina. Indi"erent de "orma con"lictului& el se rezola printr%un re'ulator de competenta&
care& su$ aspectul re'imului sau procedural se caracterizeaza prin urmatoarele# a) Re'ulatorul
de competenta e cerut in "ata instantei unde s%a iit con"lictul. $) Odata solicitat re'ulatorul de
competenta& se suspenda orice act de procedura in acel liti'iu. c) Re'ulatorul de competenta e
dat de instanta ierarhic superioara celor a"late in con"lict. d) Re'ulatorul de competenta e dat in
28
Camera de Consiliu& "ara citarea partilor. e) Impotria re'ulatorului de competenta se poate
e!ercita recurs in = zile de la comunicarea lui. ") Recursul se sloutioneaza totdeauna cu citarea
partilor. ') /otararea data in recurs se impune instantei desemnata ca "iind competenta sa
solutioneze acel liti'iu.
)*) Contesta2ia :n anulare. 5o2iune ;i cazuri.
8e caracterizeaza prin atri$utele rezultate din re'lementarile cuprinse in art. 71*%7)1& C.pr.ci.
Este o cale e!traordinara de atac pentru ca poate "i e!ercitata numai impotria anumitor
hotarari si numai pentru motie e!pres si limitati preazute de le'e. De asemenea& este o cale
de atac comuna& pentru ca se a"la la dispozitia partilor si este o cale de atac de retractare&
pentru ca se adreseaza chiar instantei care a pronuntat hotararea atacata. In principiu& e o cale
de atac nesuspensia de e!ecutare& instanta putand totusi sa dispuna suspendarea hotararii
atacate la cererea partii si cu plata unei cautiuni.Le'ea re'lementeaza doua "orme de
contestatie in anulare# a) O$isnuita 3de drept comun) $) 8peciala
8ituatiile 3motiele) e!ercitarii caii de atac a contestatiei in anulare o$isnuite sunt#1. Cand
partea nu a "ost citata sau nu a "ost citata le'al pentru ziua cand s%a (udecat pricina. ). Cand
instanta a incalcat re'ulile cu priire la competenta& indi"erent daca ar "i or$a de competenta
'enerala& materiala sau de cea teritoriala e!ceptionala. Contestatia in anulare speciala prieste
numai hotararile instantei de recurs si poate "i e!ercitata pentru unul dintre urmatoarele motie#
1. Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a saarsit o 'reseala materiala ). Cand
instanta de recurs& respin'and recursul sau admitandu%l numai in parte a omis sa cerceteze
unul dintre motiele de recurs care ar "i "ost determinante pentru solutionarea cauzei& cu
conditia ca acest moti sa "i "ost inocat de parte si el sa "i aut releanta pentru solutionarea
recursului. O$iectul contestatiei in anulare il constituie hotararea ireoca$ila& adica cele aratate
e!pres de art. 77* 3))& C.pr.ci. Daca partea are la dispozitie mai multe motie pentru
contestatia in anulare& ea tre$uie sa le inoce deodata& ne"iind posi$il e!ercitarea contestatiei in
anulare in mod repetat& pentru dierse motie. Bermenul in care poate "i e!ercitata contestatia in
anulare este& dupa caz# 1. In cazul hotararilor (udecatoresti suscepti$ile de e!ecutare silita&
contestatia poate "i e!ercitata inaintea de inceperea e!ecutiei& pe toata durata e!ecutiei& pana
la ultimul act de e!ecutare. ). In cazul hotararii (udecatoresti nesuscepti$ile de e!ecutare silita&
contestatia in anulare poate "i e!ercitata in 1= zile de la data cand partea a cunoscut hotararea&
dar sa nu "i trecut mai mult de 1 an de la data cand a deenit ireoca$ila.Intampinarea la
contestatie este o$li'atorie. In raport cu motiele contestatiei solutia instantei poate "i
urmatoarea#% Pentru lipsa de citare sau citare de"ectuoasa se re(udeca "ondul liti'iului si se
pronunta o alta hotarare.% Pentru incalcarea re'lementarilor cu priire la competenta&
29
admitandu%se contestatia& cauza se trimite la instanta competenta. % Pentru saarsirea unei
'reseli materiale& admitandu%se contestatia& se re(udeca calea de atac a recursului. Pentru
omiterea unui moti de recurs& se completeaza hotararea in urma e!aminarii si a acestui moti.
In cazul contestatiei in anulare& partii care a recurs la aceasta cale nu i se poate a'raa situatia
in urma rezolarii contestatiei. /otararea data in urma rezolarii contestatiei in anulare poate "i
atacata prin aceleasi cai de atac prin care a "ost atacata si hotararea care a "acut o$iectul
contestatiei.
)0) Contesta2ia la e!ecutarea silit1 A competen2a ;i e"ectele hot1r<rii.
Contestatia prin care do$anditorul se opune la scoaterea la anzare se a putea "ace numai in
termen de 1+ zile de la comunicarea incheierii $iroului de carte "unciara prin care s%a dispus
notarea in cartea "unciara a somatiei de incepere a urmaririi silite.
Contestatia se introduce la instanta de e!ecutare. Contestatia priind lamurirea intelesului&
intinderii sau aplicarii titlului e!ecutoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotararea ce se
e!ecuta. Daca o asemenea contestatie izeaza un titlu e!ecutoriu ce nu emana de la un or'an
de (urisdictie& competenta de solutionare apartine instantei de e!ecutare.Impartirea $unurilor
proprietate comuna poate "i hotarata& la cererea partii interesate& si in cadrul (udecarii
contestatiei la e!ecutare.Contestatia la e!ecutare se (udeca cu procedura preazuta pentru
(udecata in prima instanta& care se aplica in mod corespunzator. Instanta sesizata a solicita de
indata or'anului de e!ecutare sa%i transmita& in termenul "i!at& copii certi"icate de acesta de pe
actele dosarului de e!ecutare in cauza&. Partile or "i citate in termen scurt& iar (udecarea
contestatiei se "ace de ur'enta si cu precadere./otararea prin care s%a solutionat contestatia
priind intelesul& intinderea sau aplicarea titlului e!ecutoriu este supusa acelorasi cai de atac ca
si hotararea ce se e!ecuta.Pana la solutionarea contestatiei la e!ecutare sau a altei cereri
priind e!ecutarea silita& instanta competenta poate suspenda e!ecutarea& daca se depune o
cautiune in cuantumul "i!at de instanta& in a"ara de cazul in care le'ea dispune alt"el.Daca
$unurile urmarite sunt supuse stricaciunii& pieirii sau deprecierii& se a suspenda numai
distri$uirea pretului. Daca admite contestatia la e!ecutare& instanta& dupa caz& anuleaza actul
de e!ecutare contestat sau dispune indreptarea acestuia& anularea ori incetarea e!ecutarii
insesi& anularea ori lamurirea titlului e!ecutoriu sau e"ectuarea actului de e!ecutare a carui
indeplinire a "ost re"uzata.
)?) Coparticiparea procesual1.
.ai multe persoane pot "i impreuna reclamante sau parate daca o$iectul pricinii este un drept
sau o o$li'atiune comuna ori daca drepturile sau o$li'atiile lor au aceeasi cauza. Actele de
30
procedura& apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot "olosi nici pa'u$i
celorlalti.Cu toate acestea& daca prin natura raportului (uridic sau in temeiul unei dispozitii a
le'ii& e"ectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor& actele de procedura
indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuiintate numai unora din ei pentru indeplinirea
actelor de procedura "olosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrinice
celor "acute de ceilalti& se a tine seama de actele cele mai "aora$ile. Reclamantii sau paratii
care nu s%au in"atisat sau nu au indeplinit un act de procedura in termen or continua totusi sa
"ie citati.
7+) E!cep2ia de necompeten21
Este mi(locul tehnic procedural prin care& dupa caz& instanta& din o"iciu& sau procurorul& daca
participa la dez$ateri& ori oricare dintre parti sau numai paratul& pot sa inoce nerespectarea
re'ulilor de competenta. Re'imul (uridic procedural al e!ceptiei de necompetenta# se
caracterizeaza prin# 1) E!ceptia de necompetenta tre$uie inocata inaintea altor e!ceptii. )) In
raport cu natura normei (uridice de competenta incalcate& e!ceptia poate "i inocata oricand in
cursul procesului sau numai intr%un anumit stadiu al procesului. Daca instanta admite e!ceptia
pentru incalcarea normei (uridice 'enerale de competenta& atunci ea a respin'e cererea de
chemare in (udecata ca inadmisi$ila. Daca a respin'e e!ceptia de necompetenta& incheierea
ei a putea "i atacata numai odata cu "ondul. In cazul admiterii e!ceptiei de necompetenta&
decur' urmatoarele consecinte# a) Instanta se dezinesteste de solutionarea acelui liti'iu. $)
Boate actele de procedura "acute in acel proces dein nule in $aza art. 1+=& C.pr.ci. c) Doezile
administrate in cauza se pastreaza& ele apartinand cauzei si nu par%tilor& pentru a "i alori"icate
la instanta competenta. d) Impotria hotararilor de admitere a e!ceptiei& partea poate declara
recurs 3numai recurs) in = zile de la pronuntarea hotararii atacate. e) Dupa ramanerea
ireoca$ila a hotararii de admitere a e!ceptiei& dosarul se trimite la instanta considerata
competenta 3aceasta instanta poate sa se considere si ea necompetenta& rezultand un con"lict
de competenta). Dosarul a "i trimis instantei competente sau& dupa caz& altui or'an cu
actiitate (urisdictionala competent& de indata ce hotararea de declinare a competentei a
deenit ireoca$ila. Brimiterea dosarului& dupa caz& instantei competente sau altui or'an cu
actiitate (urisdictionala competent& nu este impiedicata de e!ercitarea caii de atac de catre
partea care a o$tinut declararea necompetentei. Daca necompetenta nu este de ordine pu$lica&
partea care a "acut cererea la o instanta necompetenta nu a putea cere declararea
necompetentei. 5ecompetenta este de ordine pu$lica#1. cand pricina nu este de competenta
instantelor (udecatoresti-). cand pricina este de competenta unei instante de alt 'rad- 7. cand
pricina este de competenta unei alte instante de acelasi 'rad si partile nu o pot inlatura-In cazul
31
declararii necompetentei& doezile administrate in instanta necompetenta raman casti'ate
(udecatii si instanta competenta nu a dispune re"acerea lor decat pentru motie temeinice.
71) Desistarea.
In materie ciila& desistarea este renuntarea reclamantului "ie la (udecata& "ie renuntarea la
insusi dreptului pretins. Renuntarea la (udecata poate "i "acuta oricand in cursul (udecatii
3er$al& sau prin cerere scrisa) si are ca e"ect inchiderea procesului. De asemenea& renuntarea
la dreptul pretins poate "i "acuta oricand in "ata primei instante si chiar in "ata instanti de apel si
duce la stin'erea procesului si o data cu aceasta& se stin'e si posi$ilitatea "ormarii unui nou
proces pentru alori"icarea dreptului la care s%a renuntat. In prima situatie& instana da incheiere
"ara drept de apel& iar in a doua& da hotarare "ara drept de apel. Renuntarea la (udecata se
constata prin incheiere data "ara drept de apel. Daca renuntarea s%a "acut dupa comunicarea
cererii de chemare in (udecata& instanta& la cererea paratului& a o$li'a pe reclamant la
cheltuieli. Cand partile au intrat in dez$aterea "ondului& renuntarea nu se poate "ace decat cu
inoirea celeilalte parti.In caz de renuntare la insusi dreptul pretins& instanta da o hotarare prin
care a respin'e cererea in "ond si a hotari asupra cheltuielilor.Renuntarea la drept se poate
"ace si "ara inoirea celeilalte parti& atat in prima instanta cat si in apel.Renuntarea se poate
"ace in sedinta sau prin inscris autentic./otararea se da "ara drept de apel. Cand renuntarea
este "acuta in instanta de apel& hotararea primei instante a "i anulata in totul sau in parte& in
masura renuntarii.
7)) Dior2ul prin acordul p1r2ilor. 6udecata& pro$ele& m1suri proizorii& hot1r<rea& c1i de atac
In cazul in care cererea de diort se intemeiaza pe acordul partilor& ea a "i semnata de am$ii
soti. Atunci cand este cazul& in actiunea de diort& sotii or sta$ili si modalitatile in care au
conenit sa "ie solutionate cererile accesorii diortului. Primind cererea de diort "ormulata
presedintele instantei a eri"ica e!istenta consimtamantului sotilor& dupa care& a "i!a un
termen de doua luni in sedinta pu$lica. La termenul de (udecata& instanta a eri"ica daca sotii
staruie in des"acerea casatoriei pe $aza acordului lor si& in caz a"irmati& a trece la (udecarea
cererii& "ara a administra pro$e cu priire la motiele de diort. Pentru solutionarea cererilor
accesorii priind numele pe care sotii il or purta dupa diort& pensia de intretinere si atri$uirea
locuintei& instanta a putea dispune& atunci cand considera necesar& administrarea pro$elor
preazute de le'e. /otararea care se pronunta este de"initia si ireoca$ila in ce prieste
diortul. Pentru a putea solicita dior2ul prin acordul p1r2ilor& tre$uie s1 :ndeplini2i urm1toarele
condi2ii# s1 "i trecut cel pu2in un an de la :ncheierea c1s1toriei- s1 nu e!iste copii minori rezulta2i
din aceast1 c1s1torie.
32
77) Drepturile ;i o$li'a2iile procesuale ale p1r2ilor. A$uzul de drept procesual.
A$uzul de drept procedural presupune dou1 elemente& deduse din dispozi2iile :nscrise :n art. *)7
alin. 3)) C. proc. ci. ;i anume# un element su$iecti# const1 :n e!ercitarea cu rea%credin21 a
dreptului procedural& :n scop de ;ican1 H h1r2uire& "1r1 (usti"icarea unui interes special ;i le'itim&
ci numai cu inten2ia de a%l 1t1ma pe adersar& pentru a diminua sau :nt<rzia posi$ilit12ile de
ap1rare ori de alori"icare a drepturilor acestuia& pentru a%l constr<n'e la a$andonarea
sus2inerilor sale ori la concesiuni-un element o$iecti# care const1 :n deturnarea dreptului
procedural de la scopul pentru care a "ost recunoscut& de la "inalitatea sa le'al1& actul s1<r;it
neput<nd "i e!plicat printr%un moti le'itim. Drepul este considerat ca a$uzi# autorul actului s1
"ie titularul dreptului procedural :n cauz1 ;i s1 "ie capa$il s1 :l e!ercite- dreptul procedural s1 "ie
utilizat :n limitele sale e!terne& "i!ate de le'e& s1 respecte dispozi2iile le'ale re"eritoare la
condi2iile :n care se e!ercit1 dreptul procedural& la "orma actului ;i la termenul :n care tre$uie
e"ectuat acesta- dreptul procedural s1 "ie diri(at spre realizarea unui alt scop dec<t acela pentru
care a "ost acordat de le'e- dreptul procedural s1 "ie e!ercitat cu rea%credin21# art. *)7 alin. 3))
C. proc. ci. dispune c1 partea care "olose;te drepturile procedurale :n chip a$uzi r1spunde
pentru pa'u$ele su"erite- pentru a nu se :nc1lca principiul disponi$ilit12ii& desp1'u$irile nu pot "i
acordate din o"iciu de c1tre (udec1torul cauzei& ci numai la cererea e!pres1 a p1r2ii interesate-
con"orm principiului de drept accesorium seIuitur principale& instan2a competent1 a se pronun2a
asupra cererii de desp1'u$iri a "i instan2a sesizat1 cu rezolarea liti'iului :n care s%a s1<r;it
acel a$uz.
79) E"ectele apelului.
In apel nu se poate schim$a calitatea partilor& cauza sau o$iectul cererii de chemare in (udecata
si nici nu se potalte cereri noi. E!ceptiile de procedura si alte asemenea mi(loace de aparare nu
sunt considerate cereri noi. 8e or putea cere insa do$anzi& rate& enituri a(unse la termen si
orice alte despa'u$iri iite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea&a putea solicita
compensatia le'ala. Instanta de apel a putea incuiinta re"acerea sau completarea pro$elor
administrate la prima instanta& precum si administrarea altor pro$e& daca le considera necesare
pentru solutionarea cauzei. Instanta de apel poate pastra ori schim$a in tot sau in parte
hotararea atacata. In cazul in care se constata ca& in mod 'resit& prima instanta a rezolat
procesul "ara a intra in cercetarea "ondului ori (udecata s%a "acut in lipsa partii care nu a "ost
le'al citata& instanta de apel a des"iinta hotararea atacata si a trimite cauza spre re(udecare
primei instante. Daca hotararea a "ost des"iintata pentru lipsa de competenta& cauza se trimite
spre (udecare instantei competente sau altui or'an cu actiitate (urisdictionala competent.
Dispozitiile de procedura priind (udecata in prima instanta se aplica si in instanta de apel& in
33
masura in care nu sunt potrinice celor cuprinse in prezentul capitol. Dezinestirea instantei
care a pronuntat hotararea atacata si inestirea instantei de apel. Aceasta operatiune este
necesara intrucat instanta de apel nu se poate inesti din o"iciu& spre deose$ire de instanta de
"ond. Atat termenul de apel& cat si apelul propriu%zis suspenda e!ecutarea hotararii atacate&
e!ceptand hotararea (udecatoreasca cu e!ecutie remelnica& deoarece apelul are caracter
deoluti& ast"el incat rea$ordandu%se "ondul& ar "i posi$il sa se dea o cu totul alta solutie.
E"ectul deoluti se re"era la posi$ilitatea instantei de apel de a rea$orda "ondul liti'iului. In
apel& daca apelul este admis& instanta a putea proceda la re(udecarea "ondului liti'iului. In apel
nu sunt admise cereri noi. Botusi& art. )?9& C.pr.ci. preede ca nu se considera a "i cereri noi si&
prin urmare& sunt admise in apel urmatoarele# inocarea unor e!ceptii de procedura- inocarea
unor mi(loace de aparare- solicitarea de rate& do$anzi si alte datorii a(unse la termen pana la
(udecarea apelului- compensatia le'ala de drepturi- In conditiile unor re'lementari speciale sunt
admisi$ile in apel urmatoarele# cererea de interentie oluntara principala a unui tert& dar numai
cu acordul partilor- cererea de interentie oluntara accesorie a unui tert& pentru ca ea este o
simpla cerere in aparare. In conditiile actualelor re'lementari& intampinarea in apel este
o$li'atorie si tre$uie depusa cu cel putin = zile inaintea termenului de (udecata. 8olutiile la care
se poate opri instanta de apel sunt# 1) Respin'erea apelului ca ne"ondat. In aceasta situatie&
hotararea primei instante deine de"initia si este suscepti$ila de atac cu recurs. )) Eocarea
"ondului de catre instanta de apel. Aceasta s%ar putea opri atunci cand prima instanta a respins
sau a anulat cererea de chemare in (udecata si instanta de apel considera apelul intemeiat. 7)
Admiterea apelului& dar cu trimiterea cauzei spre re(udecare la prima instanta& atunci cand
aceasta nu a a$ordat "ondul pentru ca nu s%a considerat competenta& iar instanta de apel nu se
considera nici ea competenta. 9) Admiterea apelului si retinerea cauzei pentru (udecare& daca
instanta de apel este competenta sa rezole liti'iul. Instanta de apel a putea da si alte solutii#
nulitatea apelului 3pentru ca nu a "ost tim$rat& motiat etc.)- tardiitatea apelului 3daca a "ost
e!ercitat dupa implinirea termenului de apel)- constatarea perimarii (udecatii in apel-
inadmisi$ilitatea apelului& pentru ca acea hotarare nu putea "i atacata decat direct cu recurs.
/otararea instantei de apel este supusa urmatoarelor cai de atac# a) Recursul- $) Contestatia in
anulare o$isnuita sau de drept comun- c) Reizuirea- d) Contestatia la titlu& daca s%a a(uns de(a
in "aza e!ecutarii silite-
7=) E"ectele primirii cererii de chemare :n (udecat1.
8esizarea instantei se "ace prin intermediul cererii de chemare in (udecata. Prin intermediul
acesteia de pune in miscare actiunea ciila inestindu%se instanta cu a(utorul unei
cauze.Presedintele instantei sau (udecatorul de sericiu eri"ica daca s%au sta$ilit conditiile
34
le'ale in ceea ce rpieste continutul cererii si numarul de e!emplare.In caz contrar&
reclamantului i se pune in edere sa completeze sau sa modi"ice cerere& sa depuna copii
certi"icate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea. Daca cererea este trimisa prin
posta reclamantului i se a comunica lipsurile ei& cu mentiunea ca pana la termenul acordat sa
"aca modi"icarile necesare. In caz contrar poate intereni suspendarea (udecatii. Presedintele
instantei indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile le'ale pentru cererea de chemare in
(udecata "i!eaza termenul de (udecata& pe care su$ semnatura il da in cunostinta reclamantului
prezent sau reprezentantului acestuia. 8e dispune in acelasi timp sa se comunica paratului
odata cu citatia copii de pe cerere si inscrisuri punandu%i%se in edere sa depuna la dosar
intampinarea cel mai tarziu cu = zile inainte de termenul sta$ilit. Bermenul de (udecata a "i
sta$ilit ast"el incat de la data primirii citatiei& paratul sa ai$a la dispozitie cel putin 1= zile pentru
a%si pre'ati apararea& iar in cauzele ur'ente = zile. Daca paratul locuieste in strainatate&
presedintele instantei poate sta$ili un termen mai indelun'at. Prin citatie paratul a "i in"ormat
ca are o$li'atia sa isi alea'a un domiciliu in Romania unde urmeaza sa i se "aca toate
comunicarile priind procesul. In caz contrar orice comunicare i se a "ace prin scrisoare
recomandata. Prin primirea cererii& instanta se inesteste cu (udecarea ei. Lucrari pre'atitoare
pentru (udecarea cauzei #% se eri"ica plata ta!ei de tim$ru -%se "i!eaza primul termen de
(udecata -%se dispune citarea partilor. In urma depunerii si primirii cererii se produc urmatoarele
e"ecte #%inestirea instantei cu (udecarea cauzei -%se "i!eaza natura si o$iectul procesului -%se
sta$ileste cadrul procesual cu priire la partile liti'ante -%se determina competenta teritoriala a
instantei - %intreruperea cursului prescriptiei dreptului la actiune chiar daca cererea a "ost
introdusa la o instanta sau alt or'an necompetent. Cererea se considera depusa in ziua in care
a "ost primita si inre'istrata la instanta. Daca a "ost trimisa prin posta& ziua in care a "ost trimisa
recomandat. Depunerea cererii de chemare in (udecata prezinta si e"ectul punerii in intarziere
care se prezinta de la caz la caz #%pentru posesorul de $una%credinta inceteaza dreptul de a
mai cule'e "ructele -%daca paratul e chemat pentru predarea unui $un cert& riscurile trec asupra
sa din mometul chemarii in (udecata -%daca pretentiile reclamantului se re"era la o o$li'atie de a
"ace sau de a da& din ziua chemarii in (udecata& paratul a "i tinut sa plateasca daune%interese.
Daca este or$a de o suma de $ani din ziua chemarii in (udecata or incepe sa cur'a
do$anzile -%in materie de pensie de intretinere data depunerii cererii a "i considerata data la
care urmeaza sa se plateasca pensia. Cand este cazul& reclamantului i se pune in edere sa
completeze sau sa modi"ice cererea si sa depuna cererea si copii certi"icate de pe toate
inscrisurile pe care isi intemeiaza cererea. Reclamantul a completa cererea de indata. Atunci
cand completarea nu este posi$ila& cererea se a inre'istra si i se a acorda reclamantului un
termen scurt. In cazul in care cererea a "ost primita prin posta& reclamantului i se or comunica
in scris lipsurile ei& cu mentiunea ca& pana la termenul acordat& urmeaza sa "aca completarile
35
sau modi"icarile necesare. Acordarea termenului& se "ace& in toate cazurile& cu mentiunea ca
neindeplinirea in acest termen a o$li'atiilor priind completarea sau modi"icarea cererii poate
atra'e suspendarea (udecatii.In procesele in care& sunt mai multi reclamanti sau parati&
presedintele instantei& tinand cont de numarul "oarte mare al acestora& de necesitatea de a
asi'ura des"asurarea normala a actiitatii de (udecata& cu respectarea drepturilor si intereselor
le'itime ale partilor& a putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii
de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului& la domiciliul sau sediul
acestuia.
7>) E!cep2iile procesuale. 5o2iune& clasi"icare ;i procedura de solu2ionare
E!ceptiile sunt di"erite incidente care pot aparea in cursul procesului& iar mi(locul tehnic de
inocare a acestor incidente il constituie e!ceptiile procesuale. E!ceptiile procesuale nu apartin
in e!clusiitate paratului& ele putand "i inocate si de reclamant& dar& de re'ula& ele sunt
inocate de catre parat& in sens lar' or$ind& ca mi(loace de aparare de catre acesta in procesul
ciil. E!ceptiile pot "i numeroase si "oarte ariate# 1) E!ceptiile cu priire la partile din proces#
lipsa de capacitate procesuala a partii- lipsa de calitate procesuala- lipsa calitatii de
reprezentant& de mandatar- )) E!ceptiile cu priire la instanta de (udecata# depasirea de catre
instanta a atri$utiilor puterii (udecatoresti& adica incalcarea de catre instanta a normelor de
competenta 'enerala- incalcarea normelor de competenta materiala sau teritoriala- 'resita
alcatuire a completului de (udecata sau 'resita alcatuire a instantei. In unele procese prezenta
procurorului este o$li'atorie. Daca el nu este prezent se poate inoca aceasta e!ceptie-
incompati$ilitatea (udecatorului- recuzarea (udecatorului- stramutarea pricinii 7) E!ceptiile in
le'atura cu actele de procedura si cu termenele procedurale# prematuritatea cererii de chemare
in (udecata- lipsa unui interes in e!ercitarea actului de procedura- nulitatea actului de
procedura- decaderea partilor& prin implinirea termenului& din dreptul de a mai "ace un act de
procedura- 9) E!ceptiile in le'atura cu (udecata& cu modul de derulare a procesului#
neindeplinirea de catre reclamant a procedurii preala$ile& atunci cand le'ea instituie o
asemenea procedura- neindeplinirea de catre reclamant a procedurii de conciliere- litispendenta
%consta in sesizarea a doua sau mai multe instante concomitent cu rezolarea aceluiasi liti'iu.
.ai e!ista si alte e!ceptii# cone!itatea- perimarea (udecatii- prescriptia e!tinctia- autoritatea de
lucru (udecat- suspendarea (udecatii sau intreruperea (udecatii. Putem distin'e doua mari
cate'orii de e!ceptii# a) E!ceptii de "ond %- Cele cu priire la conditia de e!ercitare a actiunii
ciile si cu priire la dreptul dedus (udecatii. $) E!ceptii de procedura propriu%zisa %- Cele
re"eritoare la des"iintarea procesului ciil& precum e!ceptia de necompetenta& de perimare a
(udecatii& lipsa de calitate procesuala. 8e pot retine doua re'uli# a) 8e a inoca cu prioritate
36
acea e!ceptie procesuala care "ace de prisos a$ordarea "ondului indiciului. $) 8e a inoca mai
intai acea e!ceptie procesuala care "ace de prisos inocarea altor e!ceptii. E!ceptiile se rezola
de catre instanta printr%o incheiere interlocutorie daca e respinsa e!ceptia si instanta retine
cauza spre (udecata& aceasta incheiere putand "i atacata odata cu "ondul. Bot printr%o incheiere
interlocutorie se rezola e!ceptiile daca ea este admisa de instanta& dar totusi retine cauza spre
(udecare in "ond. De asemenea& o ast"el de incheiere a putea "i atacata odata cu "ondul
liti'iului. E!ceptia se rezola printr%o hotarare daca o instanta o admite& iar prin admitere se
dezinesteste de acea cauza. /otararea de admitere a putea "i atacata prin caile de atac
preazute de le'e. Cand in "ata instantei de (udecata se pune in discutie competenta acesteia&
ea este o$li'ata sa sta$ileasca instanta competenta ori& daca este cazul& un alt or'an cu
actiitate (urisdictionala competent. Daca instanta se declara competenta& a trece la (udecarea
pricinii& cel nemultumit putand sa "aca& potriit le'ii& apel sau recurs dupa darea hotararii asupra
"ondului. Daca instanta se declara necompetenta& ea a trimite dosarul instantei competente&
sau& dupa caz& altui or'an cu actiitate (urisdictionala competent& de indata ce hotararea a
deenit ireoca$ila. Bermenul pentru e!ercitarea caii de atac cur'e de la pronuntare.Brimiterea
dosarului& dupa caz& instantei competente sau altui or'an cu actiitate (urisdictionala
competent& nu este impiedicata de e!ercitarea caii de atac de catre partea care a o$tinut
declararea necompetentei. Daca necompetenta nu este de ordine pu$lica& partea care a "acut
cererea la o instanta necompetenta nu a putea cere declararea necompetentei.5ecompetenta
este de ordine pu$lica# 1. cand pricina nu este de competenta instantelor (udecatoresti- ). cand
pricina este de competenta unei instante de alt 'rad- 7. cand pricina este de competenta unei
alte instante de acelasi 'rad si partile nu o pot inlatura. In cazul declararii necompetentei&
doezile administrate in instanta necompetenta raman casti'ate (udecatii si instanta
competenta nu a dispune re"acerea lor decat pentru motie temeinice. Cand instanta constata
lipsa capacitatii de e!ercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu
"ace doada calitatii sale& se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri.Daca lipsurile
nu se implinesc& instanta a anula cererea. E!ceptiile de procedura de ordine pu$lica pot "i
ridicate inaintea instantei de recurs numai cand nu este neoie de o eri"icare a impre(urarilor
de "apt in a"ara dosarului. 5imeni nu poate "i chemat in (udecata pentru aceeasi cauza& acelasi
o$iect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.Aceasta e!ceptie se a putea ridica de
parti sau de (udecator in orice stare a pricinii in "ata instantelor de "ond. Daca e!ceptia este
primita& dosarul se a trimite instantei care a "ost mai intai inestita& iar in cazul cand pricinile se
a"la in (udecata unor instante de 'rade deose$ite& la instanta cu 'rad mai inalt. Partile or putea
cere intrunirea mai multor pricini ce se a"la inaintea aceleiasi instante sau instante deose$ite&
de acelasi 'rad& in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si al caror o$iect si
cauza au intre dansele o stransa le'atura. Intrunirea poate "i "acuta de (udecator chiar daca
37
partile nu au cerut%o. Dosarul a "i trimis instantei mai intai inestita& a"ara numai daca
amandoua partile cer trimiterea lui la una din celelalte instante. Cand una din pricini este de
competenta unei instante& si partile nu o pot inlatura& intrunirea se a "ace la acea instanta.
7*) E!ecutarea silit1 direct1.
E!ecutarea silit1 3urm1rirea silit1) este procedura prin mi(locirea c1reia creditorul& titular al
dreptului recunoscut printr%o hot1r<re (udec1toreasc1 sau printr%un alt titlu e!ecutoriu&
constr<n'e cu concursul or'anelor de stat competente pe de$itorul s1u& care nu%;i e!ecut1 de
$un1 oie o$li'a2iile decur'<nd dintr%un asemenea titlu& de a ;i le aduce la :ndeplinire& :n mod
silit.Le'isla2ia e!ecu2ional1 re'lementeaz1 dou1 modalit12i di"erite de e!ecutare#executarea
silit direct ;i executarea silit indirect. E!ecutarea silit1 este direct1 atunci c<nd creditorul
tinde s1 o$2in1 realizarea :n natur1 a presta2iei care "ormeaz1 o$iectul o$li'a2iei de$itorului&
ast"el cum aceasta este :nscris1 :n titlul e!ecutoriu& o$li'a2ie de a "ace. Aceast1 modalitate de
e!ecutare
mai este cunoscut1 ;i su$ denumirea de e!ecutare silit1 :n natur1. Dac1 o$iectul o$li'a2iei
de$itorului :l constituie un $un determinat& dup1 natura $unului& mo$il sau imo$il& e!ecutarea
silit1 direct1 a "i mo$iliar1 sau imo$iliar1. @n cazul e!ecut1rii silite directe imo$iliare& e!ecutorul
(udec1toresc este cel de la locul a;ez1rii $unului. Bot :n cadrul aceleia;i modalit12i e!ist1 ;i
e!ecutarea silit1 direct1 a o$li'a2iilor de a "ace sau a nu "ace cea care implic1 "aptul personal
al de$itorului. Aceast1 o$li'a2ie nu poate "i realizat1 pe calea constr<n'erii "izice. 8in'ura cale
de constr<n'ere pentru a determina pe de$itor s1%;i e!ecute o$li'a2ia :n natur1 const1 :n
aplicarea daunelor cominatorii& ca o sanc2iune const<nd :n plata unei sume de $ani pentru
"iecare zi de :nt<rziere p<n1 la e!ecutarea o$li'a2iei :n natura sa speci"ic1& sau :ncuiin2area de
a e!ecuta creditorul o$li'a2ia de$itorului& dar pe cheltuiala acestuia. E!ecutarea silit1 direct1
sau :n natur1 se realizeaz1 su$ trei "orme# a predrii "unurilor mo"ile# a predrii "unurilor
imo"ile ;i a executrii altor o"liga$ii de a face sau a o"liga$iei de a nu face. a. predarea silit1 a
$unurilor mo$ile. Procedura pred1rii silite a $unurilor de$uteaz1 printr%o soma2ie transmis1 prin
e!ecutorul (udec1toresc de$itorului& pentru a i se o"eri acestuia posi$ilitatea de a se con"orma
o$li'a2iei sta$ilite prin titlul e!ecutoriu. Dac1 partea o$li'at1 s1 predea un $un mo$il& determinat
prin cantitate ;i calitate& nu%;i :ndepline;te o$li'a2ia :n termen de o zi de la primirea soma2iei&
predarea lui se a "ace prin e!ecutare silit1 3art. =*= C. proc. ci.). @n scopul realiz1rii e!ecut1rii&
e!ecutorul (udec1toresc a ridica $unul urm1rit de la de$itor sau de la persoana la care se a"l1&
pun<ndu%l pe creditor :n drepturile sale& sta$ilite prin titlul e!ecutoriu. Despre aceste opera2ii
e!ecutorul (udec1toresc a :ncheia un proces%er$al& sta$ilind totodat1 cheltuielile de e!ecutare
38
pe care urmeaz1 s1 le pl1teasc1 de$itorul. Procesul%er$al men2ionat constituie titlu e!ecutoriu
:n priin2a cheltuielilor de e!ecutare sta$ilite :n sarcina de$itorului. $. predarea silit1 a $unurilor
imo$ile. Procedura pred1rii silite a $unurilor imo$ile constituie o "orm1 de urm1rire direct1 a
o$li'a2iei care "ormeaz1 o$iectul raportului (uridic recunoscut printr%un titlu e!ecutoriu. Aceast1
"orm1 de e!ecutare se poate realiza :n cazul admiterii unei ac2iuni :n reendicare& a unei ac2iuni
:n eacuare ;i :n cazul oric1rei hot1r<ri prin care s%a dispus restituirea sau predarea unui $un
imo$il. Aceast1 procedur1 cuprinde& :n principiu& acelea;i etape ca ;i :n cazul pred1rii silite a
$unurilor mo$ile. Ast"el& dac1 partea o$li'at1 s1 p1r1seasc1 ori s1 predea un imo$il nu%;i
:ndepline;te aceast1 o$li'a2ie :n termen de = zile de la primirea soma2iei& ea a "i :ndep1rtat1
prin e!ecutare silit1& iar imo$ilul a "i predat celui :ndrept12it. @n ederea e!ecut1rii silite a
o$li'a2iei& e!ecutorul (udec1toresc a soma pe de$itor s1 p1r1seasc1 de :ndat1 imo$ilul& iar :n
caz de :mpotriire& a eli$era imo$ilul cu a(utorul "or2ei pu$lice& pun<nd pe creditor :n drepturile
sale. Dac1 e!ecutarea prie;te un imo$il :n care se '1sesc $unuri mo$ile ce nu "ormeaz1
o$iectul e!ecut1rii ;i pe care de$itorul nu le ridic1 sin'ur& e!ecutorul a :ncredin2a aceste $unuri
:n p1strarea unui custode& pe cheltuiala de$itorului. Despre :ndeplinirea e!ecut1rii potriit
preederilor prezentei sec2iuni e!ecutorul (udec1toresc a :ntocmi un proces%er$al. c.
e!ecutarea silit1 a altor o$li'a2ii de a "ace sau de a nu "ace. 5ecesitatea e!ecut1rii silite se
poate ii nu doar :n cazul :n care urm1ritul a "ost o$li'at printr%un titlu e!ecutoriu s1 predea un
$un mo$il sau imo$il determinat& ci ;i atunci c<nd el a "ost o$li'at s1 "ac1 cea sau s1 se a$2in1
de la o anumit1 ac2iune. Ast"el& dac1 de$itorul re"uz1 s1 :ndeplineasc1 o o$li'a2ie de a "ace&
cuprins1 :ntrun titlu e!ecutoriu& :n termen de 1+ zile de la primirea soma2iei& creditorul poate "i
autorizat de instan2a de e!ecutare& prin :ncheiere ireoca$il1& dat1 cu citarea p1r2ilor& s1 o
:ndeplineasc1 el :nsu;i sau prin alte persoane& pe cheltuiala de$itorului. Dac1 o$li'a2ia de a
"ace nu poate "i :ndeplinit1 prin alt1 persoan1 dec<t de$itorul& acesta poate "i constr<ns la
:ndeplinirea ei& prin aplicarea unei amenzi ciile. Instan2a sesizat1 de creditor poate o$li'a pe
de$itor& prin :ncheiere ireoca$il1& dat1 cu citarea p1r2ilor& s1 pl1teasc1& :n "aoarea statului& o
amend1 ciil1& sta$ilit1 pe zi de :nt<rziere p<n1 la e!ecutarea o$li'a2iei pre1zute :n titlul
e!ecutoriu. Pentru acoperirea pre(udiciilor cauzate prin ne:ndeplinirea o$li'a2iei creditorul poate
cere o$li'area de$itorului la daune%interese. Aceste dispozi2iile sunt aplica$ile :n mod
corespunz1tor ;i :n cazul c<nd titlul e!ecutoriu cuprinde o o$li'a2ie de a nu "ace. Creditorul a
putea cere instan2ei de e!ecutare s1 "ie autorizat& prin :ncheiere ireoca$il1& dat1 cu citarea
p1r2ilor& s1 des"iin2eze el :nsu;i sau prin alte persoane& dac1 este cazul& pe socoteala
de$itorului& lucr1rile "1cute de acesta :mpotria o$li'a2iei de a nu "ace. Dac1 de$itorul se opune
la e!ecutarea o$li'a2iei de c1tre creditor& acesta a putea o$2ine& prin intermediul e!ecutorului
(udec1toresc& concursul or'anelor de poli2ie& (andarmerie sau al altor a'en2i ai "or2ei pu$lice&
dup1 caz.O$li'atia sta$ilita prin hotararea unei instante sau printr%un alt titlu se aduce la
39
indeplinire de $unaoie.In cazul in care de$itorul nu e!ecuta de $unaoie o$li'atia sa& aceasta
se aduce la indeplinire prin e!ecutare silita& daca le'ea nu preede alt"el. E!ecutarea silita are
loc in oricare dintre "ormele preazute de le'e& simultan sau succesi& pana la realizarea
dreptului recunoscut prin titlu e!ecutoriu& achitarea do$anzilor& penalitatilor sau a altor sume&
acordate potriit le'ii prin acesta& precum si a cheltuielilor de e!ecutare. Pot "i e!ecutate silit
o$li'atiile al caror o$iect consta in plata unei sume de $ani& predarea unui $un ori a "olosintei
acestuia& des"iintarea unei constructii& plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri
admise de le'e. In cazul in care prin titlul e!ecutoriu au "ost acordate do$anzi& penalitati sau
alte sume& "ara sa "i "ost sta$ilit cuantumul acestora& ele or "i calculate de or'anul de
e!ecutare& potriit le'ii. Daca titlul e!ecutoriu contine su"iciente criterii in "unctie de care or'anul
de e!ecutare poate actualiza aloarea o$li'atiei principale sta$ilite in $ani& indi"erent de izorul
ei& se a proceda& la cererea creditorului& si la actualizarea acestei sume. In cazul in care titlul
e!ecutoriu nu contine niciun asemenea criteriu& or'anul de e!ecutare a proceda la actualizare
in "unctie de rata in"latiei& calculata de la data cand hotararea (udecatoreasca a deenit
e!ecutorie sau& in cazul celorlalte titluri e!ecutorii& de la data cand creanta a deenit e!i'i$ila si
pana la data platii e"ectie a o$li'atiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri.Veniturile si
$unurile de$itorului pot "i supuse e!ecutarii silite daca& potriit le'ii& sunt urmari$ile si numai in
masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor. Gunurile supuse unui re'im special
de circulatie pot "i urmarite numai cu respectarea conditiilor preazute de le'e.In tot cursul
e!ecutarii silite& su$ suprae'herea or'anului de e!ecutare& creditorul si de$itorul pot coneni
ca aceasta sa se e"ectueze& in total sau in parte& numai asupra eniturilor $anesti ale
de$itorului& ca anzarea $unurilor supuse urmaririi sa se "aca prin $una inoiala sau ca plata
o$li'atiei sa se "aca in alt mod admis de le'e.
70) E!ecutarea silit1 indirect1 A imo$iliar1.
Urmarirea $unurilor imo$iliare este una din cele mai importante "orme de e!ecutare silita
indirecta& ea "iind "olosita cu precadere pt alori"icarea creantelor insemnate. In 'eneral&
aceasta alori"icare constituie o anzare a $unurilor urmarite& creditorii "iind indestulati din pretul
realizat& in anumite cazuri ei "iind indreptatiti a prelua $unul in contul creantei. Prin e!ecutarea
sau urmarirea silita imo$iliara% procedura e!ecutionala indirecta% se alori"ica $unurile imo$ile
ale de$itorului& in ederea realizarii drepturilor creditorului. Pot "orma o$iectul urmaririi silite
imo$iliare si dreptul de uzu"ruct asupra unui imo$il& precum si dreptul de super"icie& iar dreptul
de seritute poate "i urmarit silit numai odata cu "ondul dominant caruia ii pro"ita. Urmarirea
silita imo$iliara se intinde de plin drept si asupra $unurilor accesorii imo$ilului. Imo$ilul unui
minor sau al unei persoane puse su$ interdictie nu poate "i urmarit silit inaintea urmaririi
mo$ilelor sale. Contestatia prin care do$inditorul se opune la scoaterea la anzare se a putea
40
"ace numai in termen de 1+ zile de la comunicarea incheierii $iroului de carte "unciara prin care
s%a dispus notarea in cartea "unciara a somatiei de de incepere a urmaririi silite. 5u orice $un
imo$iliar poate "i urmarit. Printre $unurile imo$ile ce nu pot "i urmarite "i'ureaza& in principal&
$unurile proprietate pu$lica& inaliena$ile. Imo$ilele urmarite silit se alori"ica prin anzarea la
licitatie pu$lica& anzarea directa si prin alte modalitati admise de le'e. In ederea identi"icarii
imo$ilului urmarit& e!ecutorul (udecatoresc se a deplasa la locul unde este situat acesta si a
incheia un proces er$al de situatie. Procesul%er$al a cuprinde si descrierea cat mai
amanuntita a imo$ilului urmarit. Dreptul de seritute poate "i urmarit silit numai o data cu "ondul
dominant caruia ii pro"ita. Urmarirea imo$ilelor inscrise in cartea "unciara se "ace pe corpuri de
proprietate in intre'imea lor. 8e pot urmari in mod separat constructiile ce "ormeaza o
proprietate distincta de sol& drepturile priitoare la proprietatea pe eta(e sau pe apartamente&
precum si orice alte drepturi priitoare la $unuri pe care le'ea le declara imo$ile. Urmarirea
silita imo$iliara se intinde de plin drept si asupra $unurilor accesorii imo$ilului. Gunurile
accesorii nu pot "i urmarite decat o data cu imo$ilul. Imo$ilul unui minor sau al unei persoane
puse su$ interdictie nu poate "i urmarit silit inaintea urmaririi mo$ilelor sale. Creditorul ipotecar
poate urmari in acelasi timp si imo$ilele neipotecate ale de$itorului sau. In cazul in care se
urmareste un imo$il ipotecat instrainat& do$anditorul acestui $un& care nu este personal o$li'at
pentru creanta ipotecara& poate sa ceara instantei de e!ecutare urmarirea altor imo$ile
ipotecate pentru aceeasi o$li'atie& a"late in posesiunea de$itorului principal. Pana la
solutionarea cererii urmarirea imo$ilului ipotecat este suspendata.Creditorii personali ai unui
de$itor coproprietar sau codealmas nu or putea sa urmareasca partea acestuia din imo$ilele
a"late in proprietate comuna& ci or tre$ui sa ceara mai intai imparteala acestora.Creditorii
personali pot urmari insa cota%parte determinata a de$itorului lor din imo$ilul a"lat in
coproprietate& "ara a mai "i necesar sa ceara imparteala.
7?) E!ecutarea silit1 indirect1 A mo$iliar1.
Daca in termen de o zi de la primirea somatiei de$itorul nu plateste suma datorata& e!ecutorul
(udecatoresc de pe lan'a instanta de e!ecutare a proceda la sechestrarea $unurilor mo$ile
urmari$ile ale de$itorului& chiar daca acestea sunt detinute de un tert. In cazul in care e!ista
pericol eident de sustra'ere a $unurilor de la urmarire& la cererea creditorului sau a
e!ecutorului (udecatoresc& presedintele instantei de e!ecutare a putea dispune& prin incheiere
ireoca$ila& data "ara citarea partilor& ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si
sechestrul. E!ecutorul (udecatoresc este o$li'at sa identi"ice si sa ealueze cu acordul partilor
$unurile sechestrate& iar in caz contrar a solicita e"ectuarea unei e!pertize. Gunurile or "i
ealuate la aloarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de e!pertiza se comunica si
41
de$itorului. Pentru $unurile sechestrate asi'urator nu este necesara o noua sechestrare&
e!ecutorul (udecatoresc "iind insa o$li'at sa eri"ice daca $unurile respectie se 'asesc la locul
aplicarii sechestrului si daca nu au "ost su$stituite sau de'radate& precum si sa sechestreze alte
$unuri ale de$itorului& in cazul in care cele 'asite la eri"icare nu sunt su"iciente pentru
realizarea creantei. E!ecutorul depune la instanta ori'inalul procesul%er$al al listei& iar instanta
dispune ziua si locul unde se a "ace anzarea la licitatie 3nu in mai putin de ) saptamani de la
ridicarea $unurilor A nulitatea anzarii A timp pentru de$itor sa isi achite totusi o$li'atia- dar nu
in mai mult de 1 luna de la ridicare)- locul licitatiei poate "i# in "ata (udecatoriei& la locul unde se
a"la $unurile sau in alte locuri destinate licitatiilor). Instanta instiinteaza de$itorul de data si locul
anzarii cu 7 zile inainte& iar e!ecutorul lipeste a"ise pentru pu$licitatea anzarii# pe strazi& la
usa (udecatoriei& la Primarie& la locul anzarii. In ziua licitatiei& e!ecutorul se duce la locul unde
se a"la $unurile A ii da custodelui o chitanta de eli$erare& ia $unurile si le duce la locul anzarii.
La licitatie# e!ecutorul stri'a pretul minim A le ad(udeca cel care o"era pretul cel mai mare- dupa
ce a andut toate $unurile care acopereau creanta intocmeste proces%er$al despre modul in
care s%a des"asurat licitatia& iar restul $unurilor le preda de$itorului- e!ecutorul depune $anii la
CEC iar recipisa si procesul%er$al la instanta. Pretul se distri$uie ast"el 31) sumele pentru
e!ecutor- 3)) suma ce reprezinta creanta creditorului si sumele pe care acesta le%a cheltuit cu
e!ecutarea. Instanta "inalizeaza e!ecutarea& dand ultimul act de e!ecutare.
9+) E!ecutarea silit1 indirect1 A prin poprire.
Poprirea este acea "orm1 a e!ecut1rii silite indirecte prin care se alori"ic1 sumele de $ani&
titlurile de aloare sau alte $unuri mo$ile incorporale urm1ri$ile datorate de$itorului de o a treia
persoan1 sau pe care aceasta i le a datora :n iitor :n temeiul unor raporturi (uridice e!istente.
Poprirea poate "i "olosit1 nu numai :n cazul :n care de$itorul este o persoan1 "izic1& ci ;i :n cazul
:n care acesta are calitatea de persoan1 (uridic1. Voca2ia de a deeni parte :ntr%un raport (uridic
de poprire are un caracter 'eneral& c1ci nimeni nu se poate sustra'e& :n principiu& de la aceast1
procedur1. Pe de alt1 parte& poprirea se realizeaz1 prin intermediul unei proceduri ce con"er1
suple2e ;i rapiditate :n recuperarea creditului& elemente de natur1 a o "ace pre"era$il1 altor
proceduri e!ecu2ionale. @n cadrul unei popriri particip1& de re'ul1& trei su$iec2i de drept#
creditorul urm1ritor& denumit ;i creditor popritor& de$itorul urm1rit& denumit ;i de$itor poprit ;i o
ter21 persoan1& denumit1 ter2 poprit& care datoreaz1 o sum1 de $ani de$itorului urm1rit& :ntre
aceste trei su$iecte de drept se sta$ilesc tot at<tea raporturi (uridice. Dintre aceste raporturi
(uridice dou1 preced :n"iin2area popririi. Este or$a de raportul de crean21 dintre creditorul
urm1ritor ;i de$itorul urm1rit& precum ;i de raportul de crean21 dintre de$itorul poprit ;i ter2ul
poprit& acesta din urm1 caracteriz<ndu%se prin aceea c1 ter2ul este dator "a21 de de$itorul
42
urm1rit. Cele dou1 raporturi (uridice men2ionate sunt raporturi de drept su$stan2ial& raporturi de
crean21& care%;i au izorul& cel mai adesea& :n raporturile contractuale dintre p1r2i. Al treilea
raport (uridic implicat :ntr%o poprire are un caracter cu totul particular& c1ci el nu precede raportul
e!ecu2ional& ci ia na;tere tocmai :n cadrul procedurii de urm1rire silit1. Cel de%al treilea raport
(uridic este tot un raport de crean21& un raport de la creditor la de$itor& :n sensul c1 de$itorul
poprit este creditor al ter2ului. Dar acest raport (uridic se creeaz1 prin adresa de :n"iin2are sau&
dup1 caz& de alidare a popririi. Prin adresa de :n"iin2are sau& dup1 caz& prin sentin2a de
alidare ia na;tere raportul de crean21 dintre creditorul urm1ritor ;i ter2ul poprit& :n sensul c1
acesta din urm1 a tre$ui s1 pl1teasc1 sumele datorate de$itorului % :n limitele necesare pentru
acoperirea crean2ei % direct :n m<inile creditorului urm1ritor. O$iectul popririi :l constituie sumele
de $ani pe care ter2ul poprit le datoreaz1 de$itorului urm1rit. Potriit le'ii& sunt supuse
e!ecut1rii silite prin poprire sumele de $ani& titlurile de aloare sau alte $unuri mo$ile
incorporale urm1ri$ile. Poprirea se :n"iin2eaz1 la cererea creditorului& de e!ecutorul
(udec1toresc de la domiciliul sau sediul de$itorului ori de la domiciliul sau sediul ter2ului poprit.
Pentru sumele datorate cu titlu de o$li'a2ie de :ntre2inere sau de aloca2ie pentru copii& precum
;i :n cazul sumelor datorate cu titlu de desp1'u$iri pentru repararea pa'u$elor cauzate prin
moarte& 1t1marea inte'rit12ii corporale sau a s1n1t12ii& c<nd e!ecutarea se "ace asupra
salariului sau asupra altor enituri periodice cunoscute realizate de de$itor& :n"iin2area popririi se
dispune de instan2a de "ond& din o"iciu& de :ndat1 ce hot1r<rea este e!ecutorie potriit le'ii.
Poprirea se :n"iin2eaz1 "1r1 soma2ie& prin adres1 :nso2it1 de o copie certi"icat1 de pe titlul
e!ecutoriu& comunicat1 celei de%a treia persoane& :n;tiin2<ndu%se totodat1 ;i de$itorul despre
m1sura luat1. @n adresa de poprire se a pune :n edere celei de%a treia persoane& care deine
ter2 poprit& interdic2ia de a pl1ti de$itorului sumele de $ani sau $unurile mo$ile incorporale ce i
le datoreaz1 ori pe care i le a datora& declar<ndu%le poprite :n m1sura necesar1 pentru
realizarea o$li'a2iei ce se e!ecut1 silit. @n cazul :n care poprirea a "ost :n"iin2at1 ca m1sur1
asi'ur1torie ;i nu a "ost des"iin2at1 p<n1 la o$2inerea titlului e!ecutoriu& se a comunica ter2ului
poprit copie certi"icat1 de pe titlul e!ecutoriu :n ederea :ndeplinirii o$li'a2iilor pe care le are.
Indisponi$ilizarea sumelor de $ani sau a $unurilor mo$ile incorporale poprite a :nceta dac1
de$itorul consemneaz1& cu a"ecta2iune special1& :ntrea'a aloare a crean2ei la dispozi2ia
creditorului urm1ritor. De$itorul a :nm<na recipisa de consemnare e!ecutorului (udec1toresc&
care a :n;tiin2a de :ndat1 pe ter2ul poprit. Poprirea r1m<ne :n "iin21 ;i atunci c<nd de$itorul :;i
schim$1 locul de munc1 la o alt1 unitate sau este pensionat. @n aceste cazuri& unitatea de la
care pleac1 de$itorul a trimite actele prin care s%a :n"iin2at poprirea unit12ii la care se a"l1 noul
loc de munc1 al de$itorului sau or'anului competent de ocrotire social1 care& de la data primirii
acestor acte& deine ter2 poprit. Dac1 de$itorul p1r1se;te unitatea "1r1 ca aceasta s1 cunoasc1
noul loc de munc1& ea :l a :ncuno;tin2a pe creditor despre aceast1 :mpre(urare. Dup1 a"larea
43
noului loc de munc1 al de$itorului& creditorul :l a aduce la cuno;tin21 unit12ii de la care
de$itorul a plecat. @n termen de 1= zile de la comunicarea popririi& iar :n cazul sumelor de $ani
datorate :n iitor& de la scaden2a acestora& ter2ul poprit este o$li'at# a) s1 consemneze suma de
$ani sau& dup1 caz& s1 indisponi$ilizeze $unurile mo$ile incorporale poprite ;i s1 trimit1 doada
e!ecutorului- $) s1 pl1teasc1 direct creditorului suma re2inut1 ;i cuenit1 acestuia& :n cazul
popririlor pentru sumele datorate cu titlu de o$li'a2ie de :ntre2inere sau de aloca2ie pentru copii&
precum ;i :n cazul sumelor datorate cu titlu de desp1'u$iri pentru repararea pa'u$elor cauzate
prin moarte& 1t1marea inte'rit12ii corporale sau a s1n1t12ii& c<nd e!ecutarea se "ace asupra
salariului sau asupra altor enituri periodice cunoscute realizate de de$itor. La cererea
creditorului suma :i a "i trimis1 la domiciliul indicat sau& dac1 este cazul& la re;edin2a indicat1&
cheltuielile de trimitere "iind :n sarcina de$itorului. Dac1 sunt :n"iin2ate mai multe popriri& ter2ul
poprit a comunica& dup1 caz& e!ecutorului ori creditorilor numele ;i adresa celorlal2i creditori&
precum ;i sumele poprite de "iecare :n parte. @n cazul de$itorului titular de conturi $ancare& la
data sesiz1rii $1ncii& sumele e!istente& precum ;i cele proenite din :ncas1rile iitoare sunt
indisponi$ilizate :n m1sura necesar1 realiz1rii crean2ei. Din momentul indisponi$iliz1rii ;i p<n1
la achitarea inte'ral1 a o$li'a2iilor pre1zute :n titlul e!ecutoriu ter2ul poprit nu a "ace nici o alt1
plat1 sau alt1 opera2iune care ar putea diminua suma indisponi$ilizat1& dac1 le'ea nu preede
alt"el. Aceste dispozi2ii sunt aplica$ile ;i :n cazurile :n care poprirea se :n"iin2eaz1 asupra
titlurilor de aloare sau altor $unuri mo$ile incorporale urm1ri$ile ce se a"l1 :n p1strare la unit12i
specializate. E!ecutorul (udec1toresc a proceda la eli$erarea sau distri$uirea sumei de $ani
consemnate& numai dup1 :mplinirea termenului de 1= zile de la primirea doezii de consemnare
a acestei sume. Creditorilor care nu locuiesc sau nu%;i au sediul :n localitatea unde
"unc2ioneaz1 e!ecutorul& acesta le a trimite sumele pl1tite de ter2ul poprit pe cheltuiala
de$itorului. @n cazul :n care sunt :n"iin2ate mai multe popriri ;i sumele cuenite creditorilor
dep1;esc suma urm1ri$il1 din eniturile de$itorului& ter2ul poprit& a re2ine ;i a consemna suma
urm1ri$il1 ;i a depune doada consemn1rii la e!ecutorul (udec1toresc. Dac1 ter2ul poprit nu%;i
mai :ndepline;te o$li'a2iile ce%i rein pentru e"ectuarea popririi& inclusi :n cazul :n care& :n loc
s1 consemneze suma urm1ri$il1 a li$erat%o de$itorului poprit& creditorul& de$itorul sau or'anul
de e!ecutare& :n termen de 7 luni de la data c<nd ter2ul poprit tre$uia s1 consemneze sau s1
pl1teasc1 suma urm1ri$il1& poate sesiza instan2a de e!ecutare& :n ederea alid1rii popririi.
Instan2a a cita creditorul urm1ritor& de$itorul ;i ter2ul poprit ;i& dac1 din pro$ele administrate
rezult1 c1 ter2ul poprit datoreaz1 sume de $ani de$itorului& a da o hot1r<re de alidare a
popririi prin care a o$li'a ter2ul poprit s1 pl1teasc1 creditorului& :n limita crean2ei& suma
datorat1 de$itorului& iar :n caz contrar& a hot1r: des"iin2area popririi. Ber2ul poprit& care& cu rea%
credin21& a re"uzat s1%;i :ndeplineasc1 o$li'a2iile priind e"ectuarea popririi& a putea "i
amendat& prin aceea;i hot1r<re. Dac1 sumele sunt datorate periodic& poprirea se alideaz1 at<t
44
pentru sumele a(unse la scaden21& c<t ;i pentru cele care or "i scadente :n iitor& alidarea
produc<ndu%;i e"ectele numai la data c<nd sumele dein scadente. Dup1 alidarea popririi
ter2ul poprit a proceda& dup1 caz& la consemnarea sau plat1. @n caz de nerespectare a acestor
o$li'a2ii& e!ecutarea silit1 se a "ace :mpotria ter2ului poprit& pe $aza hot1r<rii de alidare care
constituie titlu e!ecutoriu. Dac1 poprirea a "ost :n"iin2at1 asupra unor titluri de aloare sau
asupra altor $unuri mo$ile incorporale& e!ecutorul a proceda la alori"icarea lor 2in<nd seama
;i de re'lement1rile speciale re"eritoare la aceste $unuri& precum ;i la eli$erarea sau
distri$uirea sumelor o$2inute. 5u sunt supuse e!ecutarii silite prin poprire a) sumele care sunt
destinate unei a"ectatiuni speciale preazute de le'e si asupra carora de$itorul este lipsit de
dreptul de dispozitie- $) sumele reprezentand credite neram$ursa$ile sau "inantari primite de la
institutii sau or'anizatii internationale pentru derularea unor pro'rame ori proiecte- c) sumele
necesare platii drepturilor salariale& dar nu mai mult de > luni de la data in"iintarii popririi.
Poprirea se in"iinteaza la cererea creditorului& de e!ecutorul (udecatoresc de la domiciliul sau
sediul de$itorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.Pentru sumele datorate cu titlu de
o$li'atie de intretinere sau de alocatie pentru copii& precum si in cazul sumelor datorate cu titlu
de despa'u$iri pentru repararea pa'u$elor cauzate prin moarte& atamarea inte'ritatii
corporale sau a sanatatii& cand e!ecutarea se "ace asupra salariului sau asupra altor enituri
periodice cunoscute realizate de de$itor& in"iintarea popririi se dispune de instanta de "ond& din
o"iciu& de indata ce hotararea este e!ecutorie potriit le'ii.
91) E!ecutarea remelnic1 a hot1r<rii (udec1tore;ti
/otararile primei instante sunt e!ecutorii de drept cand au ca o$iect# 1. plata salariilor ).
despa'u$iri pentru accidente de munca- 7. rente sau pensii alimentare- 9. reparatii 'ra$nice- =.
punerea sau ridicarea pecetilor ori "acerea inentarului- >. pricini priitoare la posesiune& numai
in ce prieste posesiunea- *. in orice alte cazuri in care le'ea preede ca hotararea este
e!ecutorie. Instanta poate incuiinta e!ecutia remelnica a hotararilor priitoare la $unuri ori de
cate ori a 'asi de cuiinta ca masura este de tre$uinta "ata cu temeinicia adita a dreptului& cu
starea de insola$ilitate a de$itorului sau ca e!ista prime(die adita in intarziere- in acest caz
instana a putea o$li'a la darea unei cautiuni.E!ecutia remelnica nu se poate incuiinta# 1. in
materie de stramutare de hotare& des"iintare de constructii& plantatii sau a oricaror lucrari aand
o asezare "i!a- ). cand prin hotarare se dispune inta$ularea unui drept sau radierea lui din
cartea "unciara. Cererea de e!ecutie remelnica se a putea "ace si er$al in instanta pana la
inchiderea dez$aterilor. Daca cererea a "ost respinsa de prima instanta& ea poate "i "acuta din
nou in apel. Cererea pentru suspendarea e!ecutiei remelnice se a putea "ace "ie o data cu
apelul "ie deose$it in tot cursul instantei de apel. Cererea se a depune la prima instanta sau
45
instanta de apel& in care caz se a alatura in copie le'alizata dispozitiul hotararii. Cererea de
suspendare se a (udeca de instanta de apel.8uspendarea a putea "i incuiintata cu sau "ara
cautiune. Pana la dezle'area cererii de suspendare& suspendarea a putea "i incuiintata
remelnic& prin ordonanta presedintiala& chiar inainte de sosirea dosarului.
9)) E!pertiza (udiciar1.
.i(loc le'al de pro$a& constand in e"ectuarea de inesti'atii& lucrari& analize& calcule& aprecieri si
concluzii& de catre un specialist intr%un anumit domeniu& din dispozitia or'anului de urmarire
penala sau (urisdictie& in scopul elicidarii unor "apte sau impre(urari care "ormeaza ori ar urma
sa "ormeze o$iectul unui proces. Dupa domeniul in care se e!ecuta& e!pertizele (udiciare pot "i
de mai multe "eluri# conta$ile& $alistice& $iolo'ice& 'enetice& medico%le'ale& 'ra"olo'ice& tehnice.
Cand pentru lamurirea unor impre(urari de "apt instanta considera necesar sa cunoasca
parerea unor specialisti& a numi& la cererea partilor ori din o"iciu& unul sau trei e!perti& sta$ilind
prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care tre$uie sa
e"ectueze e!pertiza. Bermenul a "i sta$ilit ast"el incat depunerea e!pertizei la instanta sa ai$a
loc. Cand este necesar& instanta a solicita e"ectuarea e!pertizei unui la$orator sau unui institut
de specialitate. In domeniile strict specializate& in care nu e!ista e!perti autorizati& din o"iciu sau
la cererea oricareia dintre parti (udecatorul poate solicita punctul de edere al uneia sau mai
multor personalitati ori specialisti din domeniul respecti. Punctul de edere a "i prezentat in
camera de consiliu sau in sedinta pu$lica& partile "iind indreptatite sa puna si ele intre$ari. Daca
partile nu se inoiesc asupra numirii e!pertilor& ei se or numi de catre instanta& prin tra'ere la
sorti& in sedinta pu$lica& de pe lista intocmita si comunicata de catre $iroul local de e!pertiza&
cuprinzand persoanele inscrise in eidenta celor autorizate& potriit le'ii& sa e"ectueze e!pertize
(udiciare.Incheierea de numire a sta$ili si plata e!pertilor.
97) /ot1r<rea de parta(
/ot1r<rea (udec1toreasc1 de parta( imo$iliar& declarati1 de drepturi& constituie titlu ala$il :n
$aza c1ruia& se :nscrie :n cartea "unciar1 dreptul de proprietate imo$iliar1. Parta(ul este
operatiunea (uridica prin care se pune capat starii de indiiziune prin trans"ormarea drepturilor
la cote%parti a$stracte de proprietate din mostenire in drepturi de proprietate indiiduale asupra
$unurilor "acand parte din masa parta(a$ila& prin atri$uirea e"ectia a acestora mostenitorilor
de"unctului. Parta(ul $unurilor comune dupa des"acerea casatoriei se poate "ace# pe cale
conentionala pe cale (udiciara In cazul parta(ului in timpul casatoriei& acesta se poate realiza
numai pe cale (udiciara. Pentru e"ectuarea parta(ului conentional& tre$uie sa e!iste acordul
unanim si ala$il e!primat al sotilor. El poate "i solicitat oricand de oricare dintre coindiizari& cu
46
e!ceptia cazului cand intre coindiizari e!ista o intele'ere de suspendare temporara a dreptului
de a cere parta(ul. Parta(ul de"initi sau de proprietate se deose$este de parta(ul de "olosinta
sau proizoriu care se re"era doar la posesia si "olosinta $unurilor succesorale pe timpul starii
de indiiziune& "iecare copartas "olosind indiidual $unurile ce i%au "ost atri$uite& aand dreptul
la "ructele si eniturile produse de acestea& "ara o$li'atia de a da socoteala celorlalti
coindiizari. 8pre deose$ire de parta(ul de"initi& care produce e"ecte retroactie de la data
deschiderii succesiunii& parta(ul de "olosinta nu produce e"ecte decat de la data realizarii sale
prin $una intele'ere sau pe cale (udecatoreasca. Parta(ul poate "i total& in priinta intre'ului
patrimoniu succesoral si in priinta tuturor coindiizarilor& dar poate "i si partial& "ie doar in
priinta unor anumite $unuri& restul ramanand in indiiziune& "ie doar in priinta unuia sau unora
dintre coindiizari& restul ramanand in indiiziune. Parta(ul poate "i realizat amia$il sau pe cale
(udecatoreasca. Parta(ul amia$il%In con"ormitate cu dispozitiile art. *7+ alin. 1 C. ci.& parta(ul
amia$il se poate realiza atunci cand toti coindiizarii sunt de acord si acestia au capacitate
deplina de e!ercitiu& adica drept de dispozitie asupra drepturilor lor. Acest parta( se poate
realiza atat in "orma scrisa cat si consensual& situatie in care insa pentru a putea "i inocat cu
succes tre$uie sa poata "i pro$at in conditiile dreptului comun. In orice caz& parta(ul er$al
tre$uie sa "ie doedit neindoilenic& neputand "i dedus din stari de "apt echioce. Aand in edere
dispozitiile art. ?>= alin. ) C. ci. care opresc pactele asupra succesiunilor nedeschise& parta(ul
oluntar nu se poate realiza in mod ala$il decat dupa deschiderea mostenirii . Parta(ul amia$il
poate "i realizat nu numai e!tra(udiciar& ci si printr%o tranzactie "acuta printr%o hotarare de
e!pedient in "ata instantei de (udecata & chiar daca printre coindiizari se a"la si minori sau
interzisi (udecatoresti& daca e!ista incuiintarea preala$ila a instantei tutelare& precum si& atunci
cind este cazul& a ocrotitorului le'al.Parta(ul amia$il realizat "ara respectarea normelor le'ale
re"eritoare la ocrotirea minorilor nu este nul a$solut& ci doar anula$il& putand "i rati"icat de
acestia dupa a(un'erea la ma(orat. Daca intre coindiizari s%a realizat un parta( amia$il& nici
unul dintre ei nu poate cere ulterior un alt parta(. Parta(ul (udiciar%are loc atunci cand#
coindiizarii nu se intele' in priinta realizarii unui parta( amia$il- e!ista coindiizari care nu pot
"i prezenti la parta(- precum si in cazul in care printre coindiizari e!ista minori sau interzisi
(udecatoresti& iar autoritatea tutelara nu si%a dat acordul la impartirea amia$ila. Primii indreptatiti
sa ceara parta(ul sunt coindiizarii. 5imeni nu poate "i o$li'at sa ramana in indiiziune& moti
pentru care oricare dintre coindiizari poate cere parta(ul. 5u pot cere parta(ul mostenitorii lipsiti
de drepturi asupra masei indiize& cum este cazul le'atarilor sau instituitilor contractuali cu titlu
particular& ori a mostenitorilor anomali& toti acestia primind indiidual direct de la de"unct
anumite $unuri. De asemenea& cumparatorul unui $un succesoral indiidual determinat de la
unul dintre coindiizari este un aand%cauza particular& care nu do$andeste prin aceasta
calitatea de coindiizar& ast"el incat nu poate cere parta(ul in nume propriu . Dat "iind "aptul ca
47
indiiziunea nu poate e!ista decat intre persoane care au drepturi de aceeasi natura& nudul
proprietar nu poate cere Cparta(ulD contra uzu"ructuarului& dar daca e!ista mai multi nuzi%
proprietari sau mai multi uzu"ructuari& asadar doua indiiziuni di"erite asupra aceleiasi
succesiuni oricare dintre nuzii%proprietari poate cere parta(ul in priinta indiiziunii de nuda%
proprietate& in timp ce oricare dintre uzu"ructuari poate cere parta(ul in priinta indiiziunii de
uzu"ruct- dar daca unul dintre coindiizari are drepturi in am$ele indiiziuni& acesta poate cere
parta(ul in oricare dintre acestea. Parta(ul se di"erentiaza de alte actiuni in (ustitie prin aceea ca
oricine ar introduce actiunea& e!ista un (udicium duple!& adica du$la calitate& "iecare coindiizar
"iind reclamant in ceea ce prieste cota sa parte si parat in ceea ce prieste cota%parte reenind
din succesiune "iecaruia dintre ceilalti coindiizari& moti pentru care conditiile de capacitate
cerute pentru a initia actiunea in parta( sunt cerute si pentru a sta in (ustitie ca parat . Creditorii
personali ai coindiizarilor pot actiona pe cale o$lica. Intrucat creditoruii coindiizarilor nu
actioneaza in nume propriu& ci pe cale o$lica& ei nu pot cere parta(ul decat in cazul in care si
de$itorul lor ar "i putut sa%l ceara& nu si atunci cand& de pilda& ar e!ista o conentie ala$ila de
mentinere temporara a indiiziunii. Din momentul in care creditorii sunt dezinteresati prin plata
creantelor lor& actiunea de parta( pornita de acestia nu mai poate "i continuata& "iind lipsita de
interes. Desi parta(ul produce e"ecte declaratie& iar nu translatie de drepturi& actiunea pentru
realizarea acestuia nu este una o$isnuita intrucat prin intermediul ei se realizeaza o
trans"ormare pro"unda a dreptului de proprietate& drepturile indiize asupra masei parta(a$ile
"iind su$stituite prin drepturi indiiduale asupra unor $unuri determinate& participarea la parta(
necesita deplina capacitate de e!ercitiu a tuturor coindiizarilor& reclamanti si parati in acelasi
timp. De aceea& in timp ce ma(orii& aand capacitate deplina de e!ecitiu& participa sin'uri la
parta(& minorii su$ 19 ani si interzisii (udecatoresti participa prin reprezentantii lor le'ali& iar
persoanele cu capacitate de e!ercitiu restransa participa "iind asistate de ocrotitorii le'ali.
Introducerea actiunii de parta( de catre un minor su$ 19 ani prin reprezentantul sau le'al poate
"i realizata "ara incuiintarea preala$ila a autoritatii tutelare& drepturile sale "iind su"icient ocrotite
prin realizarea parta(ului de catre instanta de (udecata Cererea de parta( tre$uie sa arate
persoanele intre care urmeaza a aea loc imparteala& titlul de mostenire al "iecareia dintre
acestea& $unurile supuse impartelii& ealuarea acestora dupa aprecierea reclamantului& locul
unde se a"la si persoanele care le detin sau le administreaza. Daca e!ista trei sau mai multi
coindiizari& parta(ul poate "i realizat si partial& doar "ata de unul sau unii dintre coindiizari&
restul& la cererea lor& ramanand in indiiziune. Parta(ul partial este insa inadmisi$il atunci cand
toti coindiizarii solicita iesirea din indiiziune. Boate pretentiile reciproce dintre succesori care
au le'atura cu mostenirea or "i rezolate in cadrul procesului de parta(. Cand o$iectul
parta(ului il "ormeaza o mostenire care nu ridica pro$leme deose$ite de ealuare a $unurilor
succesorale si de atri$uire a acestora& instanta de (udecata a proceda direct prin hotararea pe
48
care o pronunta& mai intai& la sta$ilirea $unurilor supuse impartelii& a persoanelor cu ocatie la
acestea& a cotelor%parti ce se cuin "iecarui mostenitor& a creantelor pe care mostenitorii le au
unii "ata de altii& precum si a pasiului mostenirii& dupa care se a proceda la atri$uirea in natura
a loturilor si la sta$ilirea eentualelor sulte pentru echili$rarea alorica a acestora intre "ostii
coindiizari. Daca mostenirea nu poate "i impartita direct de instanta intrucat sunt necesare
masuratori sau ealuari ale $unurilor care compun masa de impartit& instanta de (udecata a
proceda mai intai la sta$ilirea printr%o incheiere de admitere in principiu a cererii de parta( a
$unurilor supuse impartelii& a persoanelor care au ocatie la mostenire& a cotelor%parti ce rein
acestora din mostenire& a creantelor pe care coindiizarii le au unii "ata de altii& precum si a
pasiului succesiunii& dupa care& prin aceeasi incheiere& se a desemna un e!pert pentru
ealuarea $unurilor si propuneri de "ormare a loturilor ce urmeaza a "i atri$uite coindiizarilor.
E'alitatea in drepturi a coindiizarilor si echitatea parta(ului impun sta$ilirea alorii de circulatie
a $unurilor indiize la data impartelii& dar aandu%se in edere starea acestora din momentul
deschiderii mostenirii - diminuarea sau sporul de aloare tre$uie sa "ie suportata& respecti sa
pro"ite& tuturor coindiizarilor in proportia cotei%parti ce reine "iecaruia din mostenire. E"ectele
hotararii de parta(. A"ara de cazul in care instanta decide inchiderea dosarului de parta( intrucat
nici una din modalitatile preazute de le'e pentru aceasta nu s%a putut realiza imparteala
propriu%zisa se realizeaza printr%o hotarare (udecatoreasca. E"ectele aceste hotarari
(udecatoresti sunt di"erite. Ast"el& in timp ce partea din hotarare prin care se constata calitatea
de coindiizari& masa parta(a$ila& cotele ce rein "iecarui mostenitor si impartirea in natura sau
atri$uirea $unurilor succesorale unuia sau altuia dintre coindiizari nu este suscepti$ila de
e!ecutare silita& "iind imprescripti$ila su$ aspectul autoritatii lucrului (udecat& partea din hotarare
prin care se dispune predarea $unurilor celor carora li s%au atri$uit si nu le detin este supusa
prescriptiei e!tictie in priinta dreptului de a cere e!ecutarea silita- dat "iind insa "aptul ca
dreptul sau de proprietate recunoscut prin parta( ramane intact& ne"iind supus prescriptiei
e!tinctie& coindiizarul atri$utar poate reendica $unurile respectie de la cei care le detin&
aceasta actiune "iind imprescripti$ila. Predarea $unurilor atri$uite prin parta( se poate cere de
catre coindiizari chiar daca nu au solicitat aceasta prin actiunea de parta( si instanta nu s%a
pronuntat in acest sens& pro$lemele le'ate de realitatea detinerii $unurilor si a identitatii
acestora urmand a "i solutionate& daca este cazul& pe calea contestatiei la e!ecutare .In cazul in
care prin hotararea de parta( un coindiizar a "ost o$li'at sa predea altui coindiizar o serie de
$unuri mo$ile sau contraaloarea acestora calculata in raport cu data parta(ului& iar ulterior
instraineaza aceste lucruri si o"era reclamantului contraaloarea sta$ilita prin hotarare& dar
aceasta este diminuata in termeni reali prin in"latie& reclamantul este in drept sa introduca o
actiune in despa'u$ire pentru a o$tine echialentul actual al $unurilor instrainate de parat "ara
drept& neputandu%i%se opune autoritatea lucrului (udecat intrucat o$iectul si cauza celor doua
49
actiuni sunt di"erite. Reclamantul tre$uie sa mentioneze in cererea de parta( urmatoarele
aspecte# persoanele intre care urmeaza a aea loc imparteala- titlul pe $aza caruia se cere
imparteala- toate $unurile supuse impartelii si ealuarea lor- locul unde se a"la $unurile supuse
impartelii precum si persoana care le detine sau le administreaza. Daca partile sunt prezente&
instanta le a cere declaratii cu priire la "iecare dintre $unurile supuse impartelii si a lua act
daca este cazul& de recunoasterile si acordul lor cu priire la e!istenta $unurilor& locul unde se
a"la si aloarea acestora. Daca partile nu se inoiesc& instanta a sta$ili# $unurile supuse
impartelii- calitatea de coproprietar si cota parte ce se cuine "iecaruia- creantele nascute din
starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unuii "ata de altii- datoriile transmise
prin mostenire& datoriile si creantele comostenitorilor "ata de de"unct& precum si sarcinilie
mostenirii 3in situatia parta(ului unei mosteniri).Incheierea poate sa "ie atacata cu apel sau&
dupa caz cu recurs& odata cu "ondul& "iind supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data
asupra "ondului procesului. De asemenea& se poate ataca si incheierea prin care mai inainte de
pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca e!ista si alti coproprietari sau ca au "ost
omise unele $unuri care tre$uiau supuse impartelii& "ara ca& priitor la acesti coproprietari sau la
acele $unuri& sa "i aut loc o dez$atere contradictorie. Instanta a tine cont pentru "ormarea si
atri$uirea loturilor de urmatorele aspecte# de acordul partilor- marimea cotei%parti cuenita-
natura $unului- domiciliul si ocupatia partilor- im$unatatirile sau constructiile "acute cu acordul
celorlati coproprietari. La cererea unuia dintre coproprietari instanta poate sa ii atri$uie prin
incheiere intre'ul $un in urmatoarele cazuri# cand imparteala in natura a $unului nu este
posi$ila- cand s%ar cauza prin imparteala o scadere importanta a alorii $unului- cand s%ar
modi"ica in mod pa'u$itor distinatia economica a $unului. Binand seama de impre(urarile
cauzei& instanta de (udecata poate sa atri$uie $unul unui coproprietar in mod direct dand in
acest sens o hotarare asupra "ondului procesului. In cazul in care nici unul dintre coproprietari
nu cere atri$uirea $unului ori& desi acesta a "ost atri$uit proizoriu& nu s%au dispus& in termenul
sta$ilit& sumele cuenite celorlalti coproprietari& instanta& a dispune prin incheiere anzarea
$unului. Incheierea poate fi atacata separata cu apel. %aca nu s&a recurs la aceasta cale de
atac, incheierea nu mai poate sa fie atacata odata cu hotararea asupra fondului. Vanzarea se
poate "ace "ie de catre parti prin $una inoiala& "ie de catre e!ecutorul (udecatoresc. Daca s%a
dispus ca anzarea sa "ie "acuta de parti tre$uie sa se respecte un termen de > luni. Daca
$unul nu a "ost andut pana la implinirea acestui termen& instanta& prin incheiere& a dispune ca
anzarea sa "ie e"ectuata de catre e!ecutorul (udecatoresc. In toate cazurile& asupra cererii de
imparteala instanta se a pronunta prin hotarare. In situatia in care imparteala nu se poate
realiza in niciuna dintre modalitatile preazute de le'e& instanta a hotari inchiderea dosarului.
99) /ot1r<rea (udec1toreasc1. Cuprinsul hot1r<rii (udec1tore;ti. E"ectele hot1r<rii (udec1tore;ti .
50
/otararea (udecatoreasca este actul culminati al (udecatii& act (urisdictional prin care instanta
transeaza di"erendul dintre parti. Ea tre$uie data si tre$uie sa indeplineasca urmatoarele
conditii# /otararea tre$uie adoptata de o instanta (udecatoreasca- /otararea tre$uie data cu
respectarea principiului continuitatii& adica de catre acei (udecatori care au participat la punerea
concluziilor in "ond- /otararea tre$uie data cu respectarea principiului secretului deli$erarii&
adica "ara participarea partilor sau a altor persoane. In cazul unui complet alcatuit din mai multi
(udecatori& hotararea tre$uie adoptata cu ma(oritate& iar daca nu se realizeaza ma(oritatea se
constituie un complet de dier'enta& prin intrarea in complet si a presedintelui instantei sau a
unui (udecator desemnat de presedinte. Indata dupa deli$erare se redacteaza minuta& adica
dispozitiul hotararii ce a "i comunicata partilor. 8u$ sanctiunea nulitatii& minuta tre$uie
semnata de (udecatorii& care au participat la deli$erare si de 're"ier. .inuta tre$uie pronuntata
in sedinta pu$lica pentru a se respecta principiul pu$licitatii. Ea tre$uie sa cuprinda
urmatoarele# 8olutia data de instanta cererii principale& cererilor incidentale si accesorii-
.entiunea ca a "ost pronuntata in sedinta pu$lica- Eentuala mentiune ca partea& ascultand
minuta& a declarat calea de atac sau ca a renuntat la e!ercitarea caii de atac- La s"arsitul
minutei se a mentiona calea de atac impotria hotararii si termenul in care aceasta poate "i
e!ercitata& cu mentiunea ca partea $ene"iciaza de caile de atac con"erite prin le'e- Odata
pronuntata hotararea& instanta se dezinesteste. 6udecatorii nu mai pot reeni asupra hotararii
pronuntate. E!ista e!ceptii de la aceasta re'ula& dar ele sunt numai aparente# a) Indreptarea
hotararii $) Lamurirea hotararii c) Completarea hotararii. Indreptarea hotararii%8e realizeaza in
conditiile preazute de art. )01& C.pr.ci. Daca hotararea cuprinde erori materiale& nu de
(udecata in "ond& ea poate "i indreptata. Indreptarea se "ace de catre aceeasi instanta si in
acelasi complet. Ea poate "i realizata din o"iciu sau la cererea uneia dintre parti. Cererea partii
poate "i "acuta oricand& ea ne"iind circumscrisa intr%un termen determinat. Indreptarea se "ace in
camera de consiliu& cu sau "ara citarea partilor. Partile nu or putea "i o$li'ate la cheltuieli de
(udecata suplimentare. Lamurirea hotararii%8e realizeaza in conditiile preazute de art. )011&
C.pr.ci. Poate intereni atunci cand intelesul sau intinderea dispozitiului nu sunt su"icient de
clare ori atunci cand dispozitiul curpinde elemente potrinice care "ac imposi$ila punerea lui in
e!ecutare silita. Lamurirea nu poate intereni decat la cererea partii- Cererea tre$uie "acuta
inlauntrul termenului preazut de le'e pentru eentuala e!ercitare a caii de atac- Lamurirea se
realizeaza de catre aceeasi instanta si in aceeasi compunere- Lamurirea dispozitiului hotararii
se a "ace printr%o incheiere data in camera de consiliu& cu citarea partilor- Incheierea poate "i
atacata prin aceleasi cai prin care poate "i atacata si hotararea lamurita- Partile nu pot "i
o$li'ate la plata unor cheltuieli de (udecata suplimentare- Completarea hotararii%8e realizeaza
in conditiile preazute de art. )01)& C.pr.ci. Completarea poate intereni atunci cand instanta
s%a pronuntat minus petita& adica daca ea nu a rezolat un capat de cerere. Completarea se a
51
"ace la cererea partii.
Cererea poate "i "acuta inlauntrul termenului preazut pentru e!ercitarea caii de atac. Asupra
cererii de completare se pronunta aceeasi instanta si in acelasi com%plet. Instanta se pronunta
printr%o hotarare& rezoland si capatul de cerere indicat. /otararea este supusa acelorasi cai de
atac ca si hotararea completata 3initiala). Partile nu pot "i o$li'ate la plata unor cheltuieli de
(udecata suplimentare.
9=) Incompati$ilitatea. A$2inerea ;i recuzarea
6udecatorul care a pronuntat o hotarare intr%o pricina nu poate lua parte la (udecata aceleiasi
pricini in apel sau in recurs si nici in caz de re(udecare dupa casare. De asemenea nu poate lua
parte la (udecata cel care a "ost martor& e!pert sau
ar$itru in aceeasi pricina. 6udecatorul care stie ca e!ista un moti de recuzare in priinta sa
este dator sa instiinteze pe se"ul lui si sa se a$tina de la (udecarea pricinii. A$tinerea se
propune de (udecator. 6udecatorul poate "i recuzat#1. cand el& sotul sau& ascendentii ori
descendentii lor& au reun interes in (udecarea pricinii sau cand este sot& ruda sau a"in& pana la
al patrulea 'rad inclusi& cu reuna din parti- ). cand el este sot& ruda sau a"in in linie directa ori
in linie colaterala& pana la al patrulea 'rad inclusi& cu aocatul sau mandatarul unei parti sau
daca este casatorit cu "ratele ori sora sotului uneia din aceste persoane- 7. cand sotul in iata si
nedespartit este ruda sau a"in a uneia din parti pana la al patrulea 'rad inclusi& sau daca& "iind
incetat din iata ori despartit& au ramas copii- 9. daca el& sotul sau rudele lor pana la al patrulea
'rad inclusi au o pricina asemanatoare cu aceea care se (udeca sau daca au o (udecata la
instanta unde una din parti este (udecator- =. daca intre aceleasi persoane si una din parti a "ost
o (udecata penala in timp de = ani inaintea recuzarii- >. daca este tutor& curator sau consiliu
(udiciar al uneia din parti- *. daca si%a spus parerea cu priire la pricina ce se (udeca- 0. daca a
primit de la una din parti daruri sau "a'aduieli de daruri ori alt"el de indatoriri- ?. daca este
ra(masie intre el& sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea 'rad inclusi si una din parti&
sotii sau rudele acestora pana la 'radul al treilea inclusi. 5u se pot recuza (udecatorii& rude
sau a"ini ai acelora care stau in (udecata ca tutor& curator& consiliu (udiciar sau director al unei
institutii pu$lice sau societati comerciale& cand acestia nu au interes personal in (udecarea
pricinii. Propunerea de recuzare se a "ace er$al sau in scris pentru "iecare (udecator in parte
si inainte de inceperea oricarei dez$ateri.Cand motiele de recuzare s%au iit dupa inceperea
dez$aterilor& partea a tre$ui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
6udecatorul impotria caruia e propusa recuzarea poate declara ca se a$tine. Recuzarea
(udecatorului se hotaraste de instanta respectia& in alcatuirea careia nu poate sa intre cel
recuzat. In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de (udecata& precum si
52
in cazul cand recuzarea prieste pe toti (udecatorii unei instante& aceasta se (udeca de instanta
la care se indreapta calea de atac respectia. Recuzarea tuturor mem$rilor nei sectiuni a Curtii
8upreme de 6ustitie se (udeca de cealalta sectiune a Curtii 8upreme de 6ustitie. Instanta
decide asupra recuzarii& in camera de consiliu& "ara prezenta partilor si ascultand pe (udecatorul
recuzat numai daca 'aseste de cuiinta. 5u se admite intero'atoriul sau (uramantul ca mi(loc
de doada a motielor de recuzare. In cursul (udecarii cererii de recuzare nu se a "ace nici un
act de procedura. Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta pu$lica. Daca recuzarea s%a
primit& (udecatorul se retra'e si nu poate sa stea "ata la chi$zuirea asupra pricinii. Incheierea
prin care s%a hotarat recuzarea a arata in ce masura actele indeplinite de (udecatorul recuzat
urmeaza sa "ie pastrate. Instanta superioara inestita cu (udecarea cererii de recuzare a
dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi 'rad& in cazul cand 'aseste ca cererea de
recuzare este intemeiata. Daca cererea este respinsa& pricina se inapoiaza spre (udecare
instantei in"erioare. Incheierea prin care s%a incuiintat sau respins a$tinerea& ca si aceea prin
care s%a incuiintat recuzarea& nu este supusa la nici o cale de atac. Incheierea prin care s%a
respins recuzarea se poate ataca numai o data cu "ondul. Cand instanta superioara de "ond
constata ca recuzarea a "ost pe nedrept respinsa& re"ace toate actele si doezile administrate la
prima instanta. Cand cererea de recuzare a "ost "acuta cu rea%credinta& instanta a condamna
pe cel care a "acut%o la o amenda si la despa'u$irea partii atamate.
9>) @ncheierea de ;edin21.
Este hotararea pronuntata de instanta de (udecata in cursul (udecatii care nu rezola "ondul
cauzei& ci se pronunta asupra dierselor cereri& pro$leme sau e!ceptii ori masuri procesuale
care se iesc in timpul (udecatii. Dez$aterile urmate in sedinta se or trece in incheierea de
sedinta& care a "i semnata de (udecatori si de 're"ier. La cerere& 're"a a eli$era copii de pe
incheierea de sedinta& de pe hotarare sau dispoziti sau de pe celelalte inscrisuri a"late la
dosar. Copiile de pe incheieri& dispoziti sau hotarari se or putea eli$era numai dupa ce
acestea au "ost semnate de toti (udecatorii& su$ pedeapsa pentru 're"ieri de a "i urmariti ca
"alsi"icatori.In cazul cand dez$aterile s%au urmat in sedinta secreta& alte persoane decat partile
nu pot do$andi copii de pe incheieri& e!pertize sau declaratii de martori decat cu incuiintarea
presedintelui. Elementele incheierii de sedinta sunt aceleasi oricarei hotarari (udecatoresti#
pream$ulul in care se consemneaza compunerea instantei& o$iectul cauzei& rezumatul sustinerii
partilor- considerentele sau motiarea masurilor luate de instanta dispozitiul% se consemneaza
masura ordonata de catre instanta. 8e semneaza su$ sanctiunea nulitatii de catre mem$rii
completului si 're"ierului de sedinta. Cu a(utorul incheierii se poate reconstitui intre'ul parcurs
al procesului& asi'urandu%se posi$ilitatea e"ectuarii e"ectuarii controlului (udiciar. Doctrina si
53
practica (udiciara numesc prima cate'orie incheieri interlocutorii si cea de a doua cate'orie
incheieri preparatorii 3instanta ia unele masuri in ederea cercetarii si solutionarii cauzei "ara a
anticipa asupra solutiilor iitoare si de"initie). Instanta nu rezola aspecte sau impre(urari
le'ate de "ondul cauzei. .asura luat de instanta prin ast"el de incheieri nu are putere de lucru
(udecat& deci instanta poate reeni asupra masurii luate daca se impune pentru solutionarea
cauzei. Incheierile interlocutorii% instanta rezoland "ondul unor impre(urari de "apt sau drept
lasa sa se intrezareasca solutia "inala a procesului. 8e caracterizeaza prin "aptul ca
pre(udiciaza "ondul si au autoritate de lucru (udecat. 6udecatorul nu este strans le'at prin
incheierile interlocutorii& in sensul ca autoritatea de lucru (udecat nu are aloare decat pentru
"aptul sau impre(urarea care a "acut o$iectul masurii luate si pentru stadiul in care se a"la
procesul in acel moment.
9*) @ndreptarea& completarea ;i l1murirea hot1r<rii (udec1tore;ti
@ndreptarea hot1r<rii Potriit art.)01 alin.1 C.proc.ci.& erorile sau omisiunile cu priire la
numele& calitatea ;i sus2inerile p1r2ilor sau cele de calcul& precum ;i orice alte erori materiale
din hot1r<ri sau :ncheieri pot "i :ndreptate din o"iciu sau la cerere. Cererea de :ndreptare poate
"i "ormulat1 oric<nd ;i nu doar :n termenul de prescrip2ie a dreptului de a solicita e!ecutarea
silit1& :ntruc<t le'iuitorul nu preede nici o limitare :n timp. @ndreptarea poate "i dispus1 ;i din
o"iciu. 8olu2ionarea cererii se "ace de c1tre instan2a care a dat hot1r<rea sau :ncheierea ce
"ormeaz1 o$iectul :ndrept1rii& :n aceea;i compunere& ne"iind o$li'atoriu s1 participe la (udecat1
aceia;i (udec1tori. Asupra cererii& instan2a se pronun21 prin :ncheiere dat1 :n camera de
consiliu. P1r2ile or "i citate numai dac1 instan2a socote;te c1 este necesar s1 dea anumite
l1muriri 3art.)01 alin.) C.proc.ci.). Pe $aza :ncheierii& :ndreptarea se a "ace :n am$ele
e!emplare ori'inale ale hot1r<rii 3art.)01 alin. ultim C.proc.ci.). Incheierea pronun2at1 :n
temeiul art. )01 C.proc.ci. este supus1 acelora;i c1i de atac ca ;i hot1r<rea :n le'1tur1 cu care
s%a solicitat :ndreptarea. L1murirea hot1r<rii%in cazul :n care sunt necesare l1muriri cu priire la
:n2elesul& :ntinderea sau aplicarea dispozitiului hot1r<rii ori acesta cuprinde dispozi2ii
potrinice& p1r2ile pot cere instan2ei care a pronun2at hot1r<rea s1 l1mureasc1 dispozitiul sau
s1 :nl1ture dispozi2iile potrinice. Instan2a a rezola cererea de ur'en21& prin :ncheiere dat1 :n
camera de consiliu& cu citarea p1r2ilor. @ncheierea se a ata;a la hot1r<re& at<t :n dosarul
cauzei& c<t ;i :n dosarul de hot1r<ri al instan2ei. @ncheierea este supus1 acelora;i c1i de atac ca
;i hot1r<rea :n le'1tur1 cu care s%a solicitat l1murirea sau :ndreptarea dispozi2iilor potrinice
P1r2ile nu pot "i o$li'ate la plata cheltuielilor de (udecat1. Completarea hot1r<rii%Dac1 prin
hot1r<rea dat1 instan2a a omis s1 se pronun2e asupra unui cap1t de cerere principal sau
accesoriu ori asupra unei cereri cone!e sau incidentale& se poate cere completarea hot1r<rii :n
54
acela;i termen :n care se poate declara& dup1 caz& apel sau recurs :mpotria acelei hot1r<ri& iar
:n cazul hot1r<rilor date :n "ond dup1 casarea cu re2inere& :n termen de 1= zile de la pronun2are.
Cererea de completare a hot1r<rii poate "i "ormulat1 de partea interesat1 :n acela;i termen :n
care se poate declara& dup1 caz& apel sau recurs :mpotria acelei hot1r<ri& iar :n cazul hot1r<rii
date :n "ond dup1 casarea cu re2inere& :n termen de 1= zile de la pronun2are. Cererea se
solu2ioneaz1 de ur'en21& cu citarea p1r2ilor& de c1tre instan2a care a pronun2at hot1r<rea a c1rei
completare se solicit1. Instan2a se a pronun2a :n aceea;i compunere& prin hot1r<re separat1&
care se a ata;a at<t :n dosarul cauzei& c<t ;i :n dosarul de hot1r<ri al instan2ei. /ot1r<rea
pronun2at1 este supus1 acelora;i c1i de atac ca ;i hot1r<rea :n le'1tur1 cu care s%a solicitat
completarea& iar p1r2ile nu pot "i o$li'ate la plata cheltuielilor le'ate de completare.
90) @nt<mpinarea
Intampinarea este actul de procedura prin care paratul raspunde la cererea de chemare in
(udecata& urmarind sa se apere "ata de pretentiile reclamantului. Intampinarea nu se tim$reaza
si a "i depusa cu cel putin = zile inainte de termenul "i!at pentru (udecata. Intampinarea a
cuprinde#1. e!ceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului- ). raspunsul la
toate capetele de "apt si de drept ale cererii- 7. doezile cu care se apara impotria "iecarui
capat din cerere- cand a cere doada cu martori& paratul a arata numele si locuinta lor- La
intampinare se or alatura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt- de asemenea se
a alatura acelasi numar de copii certi"icate de pe inscrisurile pe care se spri(ina& mai mult un
rand de copii pentru instanta. Daca mai multi reclamanti au un sin'ur reprezentant& sau un
reclamant sta in (udecata in mai multe calitati (uridice& se a depune la dosar pentru aceste parti
cate o sin'ura copie. Cand sunt mai multi parati& ei pot raspunde toti impreuna sau numai o
parte din ei& printr%o sin'ura intampinare. Depunerea intampinarii nu este o$li'atorie. In cazul
in care nu s%a depus intampinare& presedintele ii a pune in edere paratului& la prima zi de
in"atisare& sa arate e!ceptiile& doezile si toate mi(loacele sale de aparare& despre care se a
"ace or$ire in incheierea de sedinta.
9?) Litispenden2a ;i cone!itatea.
Litispendenta 3art. 1>7& C.pr.ci.)%Reprezinta situatia creata ca urmare a sesizarii a doua sau
mai multe instante& chiar de 'rade di"erite& cu solutionarea aceleiasi cauze. Conditiile si re'imul
(uridic procedural al litispendentei se caracterizeaza prin# Intre cele doua sau mai multe cauze
cu care au "ost sesizate di"erite instante tre$uie sa e!iste deplina identitate su$ aspectul
o$iectului& partilor si al "undamen%tului (uridic ast"el incat& intrunite "iind conditiile autoritatii de
lucru (udecat& daca una din instante ar pronunta de(a o hotarare& s%ar putea inoca e!ceptia
55
autoritatii de lucru (udecat in "ata celorlalte instante. Cauzele cu care au "ost inestite di"eritele
instante tre$uie sa "ie pendinte 3pe rol). Ast"el& daca intr%una din cauze s%a pronuntat de(a o
hotarare se a inoca e!cep%tia autoritatii de lucru (udecat. Instantele sesizate cu rezolarea
aceleiasi cauze tre$uie sa "ie competente& alt%minteri& incidentul rezultat din sesizarea a doua
instante cu aceeasi cauza s%ar putea eentual rezola prin ridicarea e!ceptiei de
necompetenta.E!ceptia litispendentei se inoca in "ata instantei cea din urma sesizata.
E!ceptia poate "i inocata atat de catre parti& cat si de catre instanta& din o"iciu& care nu o a
putea rezola decat dupa punerea ei in dez$aterea contradictorie a partilor. E!ceptia se poate
inoca in orice etapa procesuala dar& in orice caz& numai in "ata instantei de "ond& nu si in "ata
instantei de control (udiciar 3apel sau recurs). Daca instanta admite e!ceptia de litispendenta&
ea a trimite cauza la instanta mai intai sesizata& iar daca una din instantele sesizate e de un
'rad superior& cauza se a trimite acesteia. Daca e!ceptia de litispendenta este respinsa&
solutia instantei a putea "i atacata& dar numai odata cu "ondul pricinii. Cone!itatea reprezintJ o
institutie destinatJ a seri& alJturi de litispendentJ& la o mai $unJ administrare a (ustitiei prin
eitarea posi$ilitJtilor irtuale de pronuntare a unor hotJr<ri (udecJtoresti contradictorii. Cu toate
asemJnJrile si "inalitJtile comune ale celor douJ institutii deose$irile sunt si ele semni"icatie
su$ multiple aspecte. PJrtile or putea cere :ntrunirea mai multor pricini ce se a"lJ :naintea
aceleiasi instante sau instante deose$ite& de aceiasi 'rad& :n care sunt aceleasi pJrti sau chiar
:mpreunJ cu alte pJrti si al cJror o$iect si cauzJ au :ntre d<nsele o str<nsJ le'JturJ.
Cone!itatea presupune e!istenta unor liti'ii di"erite. Aceasta constituie si nota distinctiJ a
cone!itJtii :n raport cu situatia de litispendentJ. Alt"el spus& :n cazul cone!itJtii ne a"lJm :n
prezenta unor actiuni di"erite& dar care pentru o administrare mai e"icientJ a (ustitiei se impune
sJ "ie reunite. @n schim$& :n cazul litispendentei& (onctiunea cauzelor se impune spre a se eita&
:n esentJ& o du$la (udecatJ :n una si aceeasi cauzJ. Pentru a "i aplica$ilJ cone!itatea tre$uie sJ
"ie :ndeplinite anumite conditii. Prima conditie se re"erJ la e!istenta a douJ sau mai multe cauze
a"late pe rolul aceleiasi instante& sau :n instante di"erite de acelasi 'rad& :n care sJ e!iste cel
putin o parte comunJ. @n le'JturJ cu aceastJ conditie esentialJ a cone!itJtii remarcJm ca ea
izeazJ :ndeose$i aspectul su$iecti al institutiei& respecti pJrtile din cele douJ sau mai multe
actiuni. Din acest punct de edere& le'ea impune cerinta ca cel putin una dinpJrti sa "ie comuna
:n cele douJ sau mai multe actiuni pendinte :n "ata instantelor (udecJtoresti. Cerinta enuntatJ
este statornicitJ printr%o e!primare neechioca a le'iuitorului& art. 1>9 alin 31) din Codul de
procedurJ ciilJ re"erindu%se la posi$ilitatea cone!Jrii pricinilor :n care sunt aceleasi pJrti sau
chiar :mpreunJ cu alte pJrti. Prin urmare& dacJ :ntr%o cauzJ ciilJ nu "i'ureazJ cel putin una
dintre pJrtile dintr%un alt proces cone!itatea este inoperantJ. A doua conditie se re"erJ la
e!istenta unei str<nse le'Jturi de o$iect si cauzJ :ntre cele douJ sau mai multe procese. Bripla
identitate de pJrti& o$iect si cauzJ :ntre cele douJ actiuni nu este cerutJ :n cazul cone!itJtii& asa
56
cum ea este impusJ de le'e :n cazul litispendentei sau al autoritJtii lucrului (udecat& "apt pentru
care prin cone!are actiunile :si pJstreazJ :ntrea'a lor indiidualitate si nu se realizeazJ o
contopire a acestora :ntr%un sin'ur proces. Prin cone!are actiunile sunt si rJm<n distincte& doar
(udecata lor se "ace de aceeasi instantJ. Ca atare& pretentiile "ormulate :n cele douJ actiuni nu
tre$uie sJ "ie spri(inite cu necesitate pe aceleasi motie de "apt si de drept& "iind su"icient un
izor comun (uridic sau numai acelasi o$iect ori numai aceeasi cauzJ. 8ituatiile care pot
(usti"ica cone!area pricinilor ciile pot "i dintre cele mai dierse. Cu titlu e!empli"icati&
mentionJm c<tea asemenea situatii# cazul unei actiuni pentru e!ecutarea prestatiei sta$ilite de
pJrti :ntr%un contract si al celeilalte pJrti pentru anularea sau rezilierea acelui contract- cazul a
douJ actiuni e!ercitate de ictimele unui accident de circulatie :mpotria aceluiasi p<r<t-
actiunea de parta( succesoral si actiunea promoatJ de unii dintre mostenitori pentru
reductiunea donatiilor e!cesie etc. Botusi& :ntre cele douJ sau mai multe cauze tre$uie sJ
e!iste o asemenea le'JturJ :nc<t cone!area cauzelor sJ se impunJ spre a se asi'ura o mai
$unJ (udecatJ& anume :n sensul de a se eita posi$ilitatea pronuntJrii unor hotJr<ri
(udecJtoresti contradictorii si pentru a se realiza economie de timp si de cheltuieli. Cone!area
pricinilor reine :n e!clusiitate instantei :n "ata cJreia s%a ridicat e!ceptia de cone!itate. Pentru
a se pronunta asupra e!ceptiei& instanta a tre$ui sJ aprecieze dacJ reunirea cauzelor este de
naturJ sJ conducJ la o mai $unJ administrare a (ustitiei. Acest drept de apreciere nu are un
caracter nelimitat. O primJ limitare decur'e din "aptul cJ proro'area de competentJ nu poate
opera& :n principiu& :mpotria re'ulilor imperatie cu priire la atri$utiile instantelor (udecJtoresti
si nici :ntre or'ane de (urisdictie care "ac parte din sisteme di"erite. @n al doilea r<nd& cone!itatea
este limitatJ la acele cazuri :n care :ntre o$iectul si cauza celor douJ actiuni e!istJ o str<nsJ
le'JturJ. Pe de altJ parte& tre$uie sJ recunoastem si instantelor de control& :n anumite
circumstante& dreptul de a eri"ica le'alitatea reunirii :ntr%un sin'ur proces a douJ sau mai multe
actiuni. E!ceptia de cone!itate are un re'im (uridic aparte :n raport cu alte e!ceptii de
procedurJ. @nainte de a analiza acest re'im (uridic al cone!itJtii este necesar sJ "acem
precizarea cJ normele care o re'lementeazJ nu au un caracter imperati. AceastJ concluzie
este dedusJ de doctrinJ si (urisprudentJ din :mpre(urarea cJ le'ea :i con"erJ (udecJtorului un
drept de apreciere asupra necesitJtii reunirii cauzelor cone!e. Cu toate acestea& tre$uie sJ
remarcJm cJ e!ceptia de cone!itate are unele trJsJturi care o apropie de e!ceptiile a$solute.
Pe de altJ parte& nu se poate i'nora "aptul cJ institutia cone!itJtii a "ost re'lementatJ ca atare
de le'iuitor spre a seri unui interes 'eneral& acela al unei $une administrJri a (ustitiei. Prima
pro$lemJ care tre$uie analizatJ :n le'JturJ cu re'imul (uridic al e!ceptiei de cone!itate este
aceea a persoanelor care o pot inoca. @n acest sens art. 1>9 alin. 3)) din Codul de procedurJ
ciilJ precizeazJ cJ :ntrunirea poate "i "JcutJ de (udecJtor chiar dacJ pJrtile nu au cerut%o. Ca
urmare& e!ceptia de cone!itate poate "i inocatJ nu numai de pJrti& ci si de instanta din o"iciu.
57
E!ceptia de cone!itate poate "i inocatJ numai dacJ actiunile izate de aceastJ situatie
procesualJ se a"lJ :n "ata unor instante de acelasi 'rad. AceastJ cerintJ rezultJ :n mod e!plicit
din preederile art. 1>9 alin. 31) din Codul de procedurJ ciilJ. Prin urmare& cone!itatea nu este
admisi$ilJ dacJ una din pricini se a"lJ pe rolul unei instante de "ond iar alta "ormeazJ o$iectul
apelului sau recursului& :n schim$& este posi$ilJ cone!area a douJ apeluri sau recursuri. O
pro$lemJ importantJ este si aceea determinJrii momentului procesual p<nJ la care este
posi$ilJ inocarea e!ceptiei de cone!itate. Dispozitiile procedurale care re'lementeazJ
e!ceptia de cone!itate sunt clare& art. 1>9 din Codul de procedurJ ciilJ nu cuprinde nici o
limitare :n priinta momentului procesual :n care poate "i inocatJ e!ceptia de cone!itate si prin
urmare& aceastJ e!ceptie poate "i inocatJ :n tot cursul dez$aterilor :n "ata primei instantei
E!ceptia de cone!itate are ca e"ect& :n caz de admitere a acesteia& trimiterea cauzei spre
solutionare la instanta mai :nt<i :nestitJ. @n aceste conditii& se realizeazJ practic o proro'are
le'alJ de competentJ. Instanta la care s%a trimis cauza spre cone!are nu este tinutJ de
aprecierea "JcutJ de cealaltJ instanta- ea poate aprecia asupra oportunitJtii cone!Jrii cauzelor.
In cazul :n care instanta de trimitere respin'e cone!area& ea a retrimite cauza instantei
desesizate& iar :n acest mod se poate crea un con"lict ne'ati de competentJ. De re'ulJ& :n caz
de admitere a e!ceptiei de cone!itate& cauza se trimite la instanta mai :nt<i :nestitJ cu e!ceptia
situatiei :n care am<ndouJ pJrtile cer trimiterea lui la una din celelalte instante. O asemenea
:ntele'ere :ntre pJrti nu este totusi posi$ilJ& atunci c<nd una din pricini este de competenta unei
instante si pJrtile nu o pot :nlJtura. Pentru o asemenea situatie cone!area cauzelor se a "ace
la instanta competentJ :n mod a$solut. Aceste dispozitii procedurale con"irmJ inadmisi$ilitatea
proro'Jrii de competentJ :mpotria re'ulilor de ordine pu$licJ priitoare la atri$utiile instantelor
(udecJtoresti. Este de mentionat "aptul cJ :n cazul respin'erii e!ceptiei de cone!itate instanta
se pronuntJ printr%o :ncheiere si procedeazJ la solutionarea :n continuare a cauzei. @ncheierea
prin care se respin'e e!ceptia de cone!itate poate "i atacatJ cu apel sau dupJ caz cu recurs
dar numai odatJ cu "ondul cauzei. Opusul cone!Jrii este dis(un'erea. Art. 1>= din Codul de
procedurJ ciilJ preede cJ# @n orice stare a (udecJtii se pot despJrti pricinile :ntrunite& dacJ
instanta socoteste cJ numai una din ele este :n stare de a "i (udecatJ. Dispozitiile priitoare la
cone!are si dis(un'ere desi nu sunt imperatie& ci lJsate la aprecierea instantelor& tre$uie sJ "ie
aplicate :n asa "el :nc<t sJ a(ute mai $ine si mai repede la realizarea drepturilor ce "ormeazJ
o$iectul (udecJtii& ca scop "inal al procesului ciil.
=+) .1surile asi'uratorii. 8echestrul (udiciar. 8echestrul asi'urator. Poprirea asi'uratorie.
Creditorul care nu are titlu e!ecutoriu& dar a carui creanta este constatata prin act scris si este
e!i'i$ila& poate solicita in"iintarea unui sechestru asi'urator asupra $unurilor mo$ile si imo$ile
ale de$itorului& daca doedeste ca a intentat actiune. El poate "i o$li'at la plata unei cautiuni in
58
cuantumul "i!at de catre instanta. Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este
constatata in scris& daca doedeste ca a intentat actiune si depune& o data cu cererea de
sechestru& o cautiune de (umatate din aloarea reclamata.Instanta poate incuiinta sechestrul
asi'urator chiar daca creanta nu este e!i'i$ila& in cazurile in care de$itorul a micsorat prin "apta
sa asi'urarile date creditorului sau nu a dat asi'urarile promise ori atunci cand este pericol ca
de$itorul sa se sustra'a de la urmarire sau sa%si ascunda ori sa%si risipeasca aerea.Instanta
a decide de ur'enta& in camera de consiliu& "ara citarea partilor& prin incheiere e!ecutorie&
"i!and totodata& daca este cazul& cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa "ie
depusa aceasta. Incheierea este supusa numai recursului& in termen de = zile de la
comunicare. Recursul se (udeca de ur'enta si cu precadere& cu citarea in termen scurt a
partilor. 8echestrul (udiciar poate "i de"init drept acea masura asi'uratorie prin care sunt
indisponi$ilizate $unuri mo$ile sau imo$ile care "ac o$iectul unui proces priind proprietatea
sau un alt drept real& posesia& "olosinta ori administrarea $unului proprietate comuna& atunci
cand acest lucru este necesar pentru conserarea $unului respecti. .asura sechestrului
(udiciar prieste $unuri mo$ile sau imo$ile in le'atura cu care e!ista un proces. O$iectul
procesului tre$uie sa poarte asupra proprietatii sau altui drept real principal& asupra posesiunii
unui $un mo$il sau imo$il& ori asupra "olosintei sau administrarii $unului proprietate comuna. Cu
toate acestea sechestrul a putea "i instituit "ara conditia e!istentei procesului in anumite situatii
e!pres si limitati enumerate de le'e. O conditie necesara pentru instituirea sechestrului
(udiciar este depunerea unei cautiuni& in cuantumul "i!at de instanta& atunci cand aceasta a
considera necesar. Cererea se solutioneaza de ur'enta si cu precadere& dar cu citarea partilor&
"iind o procedura de natura contencioasa. Persoana careia i se incredinteaza paza $unului pus
su$ sechestru poarta denumirea de administrator%sechestru. In cazul sechestrului aplicat unor
$unuri imo$ile& incheierea a "i inscrisa de indata in cartea "unciara& pentru a "ace opoza$il
sechestrul tuturor acelora care dupa inscriere or do$andi reun drept asupra imo$ilului
respecti. 8echestru (udiciar ia s"arsit odata cu ramanerea de"initia a hotararii date asupra
"ondului& moment la care $unul conserat a "i predat partii care a casti'at procesul. Ori de cate
ori e!ista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal& asupra posesiunii unui $un
mo$il sau imo$il& ori asupra "olosintei sau administrarii unui $un proprietate comuna& instanta
competenta pentru (udecarea cererii principale a putea sa incuiinteze& la cererea celui
interesat& punerea su$ sechestru (udiciar a $unului& daca aceasta masura este necesara pentru
conserarea dreptului respecti.8e a putea& de asemenea& incuiinta sechestrul (udiciar& chiar
"ara a e!ista proces#1. asupra unui $un pe care de$itorul il o"era pentru li$erarea sa-). asupra
unui $un cu priire la care cel interesat are motie temeinice sa se teama ca a "i sustras&
distrus ori alterat de posesorul sau actual-7. asupra unor $unuri mo$ile care alcatuiesc 'arantia
creditorului& cand acesta inedereaza insola$ilitatea de$itorului sau ori cand are motie
59
temeinice sa $anuiasca ca de$itorul a "u'i ori sa se teama de sustra'eri sau deteriorari. In
aceste cazuri& competenta este instanta in circumscriptia careia se a"la $unul. .asura
sechestrului asi'urator se aduce la indeplinire de catre e!ecutorul (udecatoresc& potriit re'ulilor
priitoare la e!ecutarea silita& care se aplica in mod corespunzator.In cazul $unurilor mo$ile&
e!ecutorul a aplica sechestrul asupra $unurilor urmari$ile numai in masura necesara realizarii
creantei.8echestrul asi'urator pus asupra unui imo$il se a inscrie de indata in cartea "unciara.
Inscrierea "ace opoza$il sechestrul tuturor acelora care& dupa inscriere& or do$andi reun drept
asupra imo$ilului respecti.Impotria modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului
cel interesat a putea "ace contestatie. Daca de$itorul a da& in toate cazurile& 'arantie
indestulatoare& instanta a putea ridica& la cererea de$itorului& sechestrul asi'urator. Cererea se
solutioneaza in camera de consiliu& de ur'enta si cu citarea in termen scurt a partilor& prin
incheiere supusa numai recursului in termen de = zile de la pronuntare. Recursul se (udeca de
ur'enta si cu precadere. In cazul in care cererea principala& in temeiul careia a "ost incuiintata
masura asi'uratorie& a "ost anulata& respinsa sau perimata prin hotarare ireoca$ila& ori daca
cel care a "acut%o a renuntat la (udecarea acesteia& de$itorul poate cere ridicarea masurii de
catre instanta care a incuiintat%o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere ireoca$ila&
data "ara citarea partilor. Valori"icarea $unurilor sechestrate nu se a putea "ace decat dupa ce
creditorul a o$tinut titlul e!ecutoriu. Poprirea asi'uratorie se poate in"iinta asupra sumelor de
$ani& titlurilor de aloare sau altor $unuri mo$ile incorporale urmari$ile datorate de$itorului de o
a treia persoana sau pe care aceasta i le a datora in iitor in temeiul unor raporturi (uridice
e!istente.
51) .i(loacele 'enerale de ap1rare ale p<r<tului. 5o2iune. Clasi"icare. Analiza lor.
Renuntarea de catre parat la inocarea decaderii. Decaderea este sanctiunea care interine in
cazul in care un act de procedura nu a "ost "acut in termenul preazut de le'e sau pana la
etapa procesuala sta$ilita prin le'e 3E!# Apelul e!ercitat in 1= zile de la darea hotararii).8e pune
pro$lema in ce conditii& operand decaderea& paratul poate renunta la in%ocarea decaderii.
Daca e or$a de o norma (uridica imperatia& paratul nu poate sa renunta la e!ecutarea
dreptului decazut. Pentru a renunta la inocarea acestei sanctiuni tre$uie indeplinite
urmatoarele cinci conditii# a) 5orma care sta$ileste termenul sa "ie dispozitia& nu una
imperatia sau de ordine pu$lica. $) Bermenul de decadere sa se "i implinit 35u se renunta
anticipat la inocarea incalcarii unor termene& ci doar dupa implinirea termenului). c)
Renuntarea la inocarea decaderii tre$uie sa se "aca personal si numai pentru el& nu si pentru
alti participanti in proces& iar daca se "ace prin mandatar tre$uie sa ai$a o procura speciala. d)
Renuntarea la inocarea decaderii tre$uie sa se "aca conditii si "ara rezere. e) Renuntarea&
60
"acandu%se prin mani"estare unilaterala de ointa& tre$uie sa "ie neindoielnica si
neiciata.5einocarea nulitatii unui act de procedura sau con"irmarea 3acoperirea) nulitatii unui
act de proceduraAcest lucru se "ace in urmatoarele conditii# a) 5ulitatea actului sa rezulte din
incalcarea unei norme (uridice dispozitie& adica sa "ie or$a despre o nulitate relatia& nu
a$soluta. $) 5ulitatea sa se "i produs& paratul neputand sa renunte anticipat la inocarea nulitatii
actelor de procedura din proces. c) Renuntarea sa se "aca e!pres sau& daca ea rezulta tacit&
ointa de a renunta sa "ie reala& neindoielnica si neiciata. d) Paratul sa ai$a capacitatea
(uridica de a renunta sau de a con"irma nulitatea relatia. e) Renuntarea sau con"irmarea sa se
"aca personal& iar daca se realizeaza prin mandatar& acesta sa ai$a procura speciala. Prin
aceasta se intele'e luarea in discutie a insusi dreptului dedus (udecatii sau a "undamentului
(uridic al dreptului ele'at 3dedus in (udecata). Apararile in "ond se caracterizeaza prin
urmatoarele# a) Apartin in e!clusiitate paratului. $) Pot "i "acute numai ulterior rezolarii tuturor
e!ceptiilor de procedura. Doar in mod e!ceptional& instanta poate sa uneasca o e!ceptie de
procedura cu apararile in "ond daca este necesara administrarea de pro$e comune atat
e!ceptiei& cat si rezola%rii "ondului liti'iului. c) Apararile in "ond& spre deose$ire de e!ceptiile de
"ond& pot "i "acute uneori chiar in a"ara unui proces ciil 3E!# Inainte de deschiderea procesului&
partea poate inoca e!ceptia de nee!ecutare a contractului& iar apararile in "ond pot "i "acute
chiar in a"ara unui proces ciil).Cerere reconentionala%Reprezinta cererea prin care paratul
insusi "ormuleaza contrapretentii "ata de reclamant si totodata isi "ormuleaza apararile "ata de
cele inocate de reclamant prin cererea de chemare in (udecata. De re'ula& paratul poate "ace
cerere reconentionala pentru a se a(un'e la compensatia (udecatoreasca a datoriei.Cererea
reconentionala tre$uie sa indeplineasca urmatoarele conditii# a) 8a "ie o cerere cone!a celei
principale& sa "ie in le'atura cu aceasta& pentru a putea "i (udecate impreuna. De e!emplu& daca
reclamanta "ace o cerere de diort pentru ina e!clusia a paratului& iar paratul "ace cerere
reconentionala pentru ina e!clusia a reclamantei. In lipsa acestei cereri instanta nu ar putea
pronunta des"acerea casatoriei din ina e!clusia a reclamantei& potriit principiului Fnimeni nu
poate sa%si inoce propria culpaD. $) 8a "ie "acuta deodata cu intampinarea& la termenul sta$ilit
de instanta sau pana cel mai tarziu la prima zi de in"atisare 3prima zi de in"atisare este o
institutie procesuala de"inita in Codul de procedura ciila ca "iind ziua in care partile& "iind le'al
citate& pot pune concluzii in "ond). c) Cererea reconentionala& in principiu& nu e o$li'atorie&
paratul putand sa o "aca separat intr%un cu totul alt proces& e!ceptand situatia in care aceasta
este indiso%cia$ila de cererea principala.
=)) O$iectul e!ecut1rii silite.
61
E!ecutarea silita este procedura prin mi(locirea careia creditorul& titular al dreptului
recunoscut printr%o hotarare (udecatoreasca sau prin alt titlu e!ecutoriu& constran'e A cu
concursul or'anelor competente A pe de$itorul sau care nu isi e!ecuta de $una oie o$li'atiile
decur'and dintr%un asemenea titlu& de a si le aduce la indeplinire in mod silit. Pot "i e!ecutate
silit o$li'atiile al caror o$iect consta in plata unei sume de $ani& predarea unui $un ori a
"olosintei acestuia& des"iintarea unei constructii& plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte
masuri admise de le'e.In cazul in care prin titlul e!ecutoriu au "ost acordate do$anzi& penalitati
sau alte sume& "ara sa "i "ost sta$ilit cuantumul acestora& ele or "i calculate de or'anul de
e!ecutare& potriit le'ii. Daca titlul e!ecutoriu contine su"iciente criterii in "unctie de care or'anul
de e!ecutare poate actualiza aloarea o$li'atiei principale sta$ilite in $ani& indi"erent de izorul
ei& se a proceda& la cererea creditorului& si la actualizarea acestei sume. In cazul in care titlul
e!ecutoriu nu contine niciun asemenea criteriu& or'anul de e!ecutare a proceda la actualizare
in "unctie de rata in"latiei& calculata de la data cand hotararea (udecatoreasca a deenit
e!ecutorie sau& in cazul celorlalte titluri e!ecutorii& de la data cand creanta a deenit e!i'i$ila si
pana la data platii e"ectie a o$li'atiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri. Veniturile si
$unurile de$itorului pot "i supuse e!ecutarii silite daca& potriit le'ii& sunt urmari$ile si numai in
masura necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor. Gunurile supuse unui re'im special
de circulatie pot "i urmarite numai cu respectarea conditiilor preazute de le'e.In tot cursul
e!ecutarii silite& su$ suprae'herea or'anului de e!ecutare& creditorul si de$itorul pot coneni
ca aceasta sa se e"ectueze& in total sau in parte& numai asupra eniturilor $anesti ale
de$itorului& ca anzarea $unurilor supuse urmaririi sa se "aca prin $una inoiala sau ca plata
o$li'atiei sa se "aca in alt mod admis de le'e.

=7) Ordonan2a pre;edin2ial1. Condi2ii de admisi$ilitate& procedur1 de (udecat1 ;i c1ile de atac.
Desemneaza procedura speciala contencioasa in cadrul careia se urmareste o$tinerea rapida&
in cazuri ur'ente& a unei hotarari (udecatoresti proizorii sau desemneaza chiar hotararea pe
care o da instanta in cadrul unei asemenea proceduri. E!ista doua conditii minime ale e!istentei
ordonantei presedintiale# Ur'enta A de e!emplu pericolul pierderii unui drept- preenirea unui
pre(udiciu care nu s%ar mai putea repara- inlaturarea unor piedici din procedura e!ecutarii silite-
Pot opera si orice alte situatii de ur'enta& daca sunt aratate si daca instanta le a retine.
5ea$ordarea "ondului %- Pe aceasta cale nu se trateaza liti'iul in "ond& ci doar sunt adoptate
unele masuri proizorii si ur'ente .asurile proizorii pot "i schim$ate si inainte sa inceapa
"ondul daca se schim$a conditiile de "apt. Aceste masuri& luate printr%o ordonanta presedintiala&
pot deeni masuri de"i%nitie& atunci cand partea a introdus cererea& iar apoi nu a mai introdus
cererea prin%cipala si nici adersarul nu "ace nici o cerere. Brasaturile ordonantei presedintiale#
62
Este o procedura contencioasa si speciala& care poate "i deschisa anterior unei cereri de
chemare in (udecata sau concomitent cu rezolarea unei cereri principale de chemare in
(udecata. Este o procedura rapida& "apt care rezulta din urmatoarele# instanta poate da
ordonanta cu sau "ara citarea partilor- in principiu& ordonanta tre$uie pronuntata deindata& iar
daca se amana pro%nuntarea& amanarea nu poate "i mai mare de )9 de ore- ordonanta tre$uie
sa "ie motiata in cel mult 90 de ore- ordonanta este e!ecutorie prin ea insasi& "ara cerinta unei
somatii preala$ile& ca in cazul punerii in e!ecutare a hotararii (udecatoresti- ordonanta este
suscepti$ila de atac direct cu recurs intr%un termen de ma!im = zile& termen ce incepe sa cur'a&
dupa caz& de la pronuntarea hotararii si de la comunicarea hotararii. Ordonanta cuprinde masuri
remelnice& adica atata timp cat impre(urarile aute in edere la emiterea ei au ramas
neschim$ate. Daca aceste impre(urari se schim$a& partea poate cere o noua ordonanta
presedintiala prin care sa se modi"ice prima ordonanta presedintiala sau& daca prima data a "ost
respin%sa emiterea ordonantei presedintiale& se poate cere din nou emiterea acesteia.
Ordonanta nu e inzestrata cu autoritate de lucru (udecat& pentru ca prin ordonanta nu se
transeaza "ondul liti'iului& dar ordonanta se $ucura de sta$ilitate cat timp impre(urarile care au
(usti"icat emiterea ei au ramas neschim$ate. In principiu& ordonanta presedintiala e admisi$ila in
orice domeniu& in orice raport (uridic. Ea nu este& totusi& admisi$ila in unele situatii din
contencios administrati& se da dreptul partii sa solicite instantei suspendarea e!ecutarii
pedepsei. Are ca elemente de"initorii urmatoarele caracteristici# Partea care solicita ordonanta
presedintiala tre$uie sa "aca o cerere in care sa arate si sa motieze cel putin urmatoarele#
ur'enta& apatenta dreptului& masurile concrete pe care le solicita- competenta in materie de
ordonante presedintiale reine& dupa caz& "ie ins%tantei care a "ost de(a inestita cu o cerere
principala de chemare in (udecata& "ie ins%tantei care ar "i putut sa "ie inestita cu o asemenea
cerere si era competenta sa o rezole- intrucat in procedura ordonantei presedintiale nu se
a$ordeaza "ondul liti%'iului& nu sunt admisi$ile urmatoarele cereri de interentie "ortata a unui
tert in pro%cesul ciil# chemarea in (udecata a unei alte persoane- chemarea in 'arantie-
aratarea titularului dreptului. In schim$& sunt posi$ile "ormele de interentie oluntara a unui tert&
princi%pala sau accesorie& insa in limitele unei ordonante presedintiale& "ara a$ordarea "ondului.
Respectarea limitelor ordonantei presedintiale %se poate "ace si o cerere reconentionala.
Instanta a aprecia ur'enta si oportunitatea masurilor la momentul statuarii& cand cererea de
ordonanta a "ost "acuta& pentru ca este posi$il ca intre timp impre%(urarile sa se "i schim$at.
Ordonanta presedintiala poate "i data si "ara citarea partilor& daca instanta apreciaza strin'enta
luarii immediate a unor masuri. Pentru ca nu se a$ordeaza "ondul liti'iului nu este posi$il
retractul liti'ios in cadrul ordonantei presedintiale. Este posi$ila incheierea unei tranzactii intre
parti cu priire la ceea ce s%a cerut prin cererea de ordonanta presedintiala. Este posi$ila
trans"ormarea unei cereri de ordonanta presedintiala intr%o cerere de chemare in (udecata& sa
63
iners& trans"ormarea unei cereri de chemare in (udecata intr%o simpla cerere de ordonanta
presedintiala. Caile de atac impotria ordonantei presedintiale# Recursul %- Poate "i e!ercitat in
termen de = zile. Contestatia in anulare o$isnuita. 5u este posi$ila reizuirea& pentru ca o
cerere in reizuire nu poate aea ca o$iect decat o hotarare prin care s%a transat "ondul
liti'iului. Recursul in anulare %Daca or e!ista unul dintre motiele ale recursului in anulare.
Pentru ca ordonanta presedintiala e e!ecutorie& "ara o somatie preala$ila& e posi$ila o
contestatie la e!ecutare silita& daca s%a trecut de(a la punerea in e!ecutare a ordonantei
presedintiale.
=9) Parta(ul (udiciar A no2iune& domenii de aplica$ilitate& cererea de ie;ire din indiiziune&
competen2a instan2ei.
Cazurile in care surine. Parta(ul (udiciar are loc atunci cand# coindiizarii nu se intele' in
priinta realizarii unui parta( amia$il- e!ista coindiizari care nu pot "i prezenti la parta(- precum
si in cazul in care printre coindiizari e!ista minori sau interzisi (udecatoresti& iar autoritatea
tutelara nu si%a dat acordul la impartirea amia$ila. Primii indreptatiti sa ceara parta(ul sunt
coindiizarii. 5imeni nu poate "i o$li'at sa ramana in indiiziune& moti pentru care oricare
dintre coindiizari poate cere parta(ul. Bitlul de mostenitor este indi"erent. .ostenitorii le'ali&
le'atarii uniersali sau cu titlu uniersal& ori instituitii contractuali uniersali sau cu titlu uniersal
pot solicita deopotria parta(ul. 5u pot cere parta(ul mostenitorii lipsiti de drepturi asupra masei
indiize& cum este cazul le'atarilor sau instituitilor contractuali cu titlu particular& ori a
mostenitorilor anomali& toti acestia primind indiidual direct de la de"unct anumite $unuri. De
asemenea& cumparatorul unui $un succesoral indiidual determinat de la unul dintre coindiizari
este un aand%cauza particular& care nu do$andeste prin aceasta calitatea de coindiizar& ast"el
incat nu poate cere parta(ul in nume propriu. Parta(ul se di"erentiaza de alte actiuni in (ustitie
prin aceea ca oricine ar introduce actiunea& e!ista un (udicium duple!& adica du$la calitate&
"iecare coindiizar "iind reclamant in ceea ce prieste cota sa parte si parat in ceea ce prieste
cota%parte reenind din succesiune "iecaruia dintre ceilalti coindiizari& moti pentru care
conditiile de capacitate cerute pentru a initia actiunea in parta( sunt cerute si pentru a sta in
(ustitie ca parat . Creditorii personali ai coindiizarilor pot actiona pe cale o$lica. Desi parta(ul
produce e"ecte declaratie& iar nu translatie de drepturi& actiunea pentru realizarea acestuia nu
este una o$isnuita intrucat prin intermediul ei se realizeaza o trans"ormare pro"unda a dreptului
de proprietate& drepturile indiize asupra masei parta(a$ile "iind su$stituite prin drepturi
indiiduale asupra unor $unuri determinate & participarea la parta( necesita deplina capacitate
de e!ercitiu a tuturor coindiizarilor& reclamanti si parati in acelasi timp. De aceea& in timp ce
ma(orii& aand capacitate deplina de e!ecitiu& participa sin'uri 3in nume propriu sau prin
64
mandatar) la parta(& minorii su$ 19 ani si interzisii (udecatoresti participa prin reprezentantii lor
le'ali 3parinti sau tutori)& iar persoanele cu capacitate de e!ercitiu restransa 3minorii intre 19%10
ani) participa "iind asistate de ocrotitorii le'ali 3parinti sau tutori). Introducerea actiunii de parta(
de catre un minor su$ 19 ani prin reprezentantul sau le'al poate "i realizata "ara incuiintarea
preala$ila a autoritatii tutelare& drepturile sale "iind su"icient ocrotite prin realizarea parta(ului de
catre instanta de (udecata . Daca minorul ine la parta( in concurs cu unul sau am$ii parinti este
necesara numirea unui curator care& dupa caz& sa%l reprezinte sau sa%l asiste pe acesta&
e!istand contrarietate de interese .Cererea de parta( tre$uie sa arate persoanele intre care
urmeaza a aea loc imparteala& titlul de mostenire al "iecareia dintre acestea& $unurile supuse
impartelii& ealuarea acestora dupa aprecierea reclamantului& locul unde se a"la si persoanele
care le detin sau le administreaza. Daca e!ista trei sau mai multi coindiizari& parta(ul poate "i
realizat si partial& doar "ata de unul sau unii dintre coindiizari& restul& la cererea lor& ramanand
in indiiziune. Parta(ul partial este insa inadmisi$il atunci cand toti coindiizarii solicita iesirea
din indiiziune . Boate pretentiile reciproce dintre succesori care au le'atura cu mostenirea or "i
rezolate in cadrul procesului de parta( . Este or$a& de pida& de plata echialentului lipsei de
"olosinta a unui $un succesoral de catre un sin'ur coindiizar in a"ara unui parta( de "olosinta&
de indemnizarea coindiizarilor care au "acut cheltuieli necesare si utile cu unul sau altul din
$unurile succesorale& de aducrea la parta( a "ructelor produse de $unurile succesorale de la
data deschiderii mostenirii si pana la pata( etc. Cand masa succesorala supusa parta(ului este
compusa din doua sau mai multe mosteniri succesie& se a proceda la parta( in ordinea
deschiderii acestora . Cand o$iectul parta(ului il "ormeaza o mostenire care nu ridica pro$leme
deose$ite de ealuare a $unurilor succesorale si de atri$uire a acestora& instanta de (udecata
a proceda direct prin hotararea pe care o pronunta& mai intai& la sta$ilirea $unurilor supuse
impartelii& a persoanelor cu ocatie la acestea& a cotelor%parti ce se cuin "iecarui mostenitor& a
creantelor pe care mostenitorii le au unii "ata de altii& precum si a pasiului mostenirii& dupa care
se a proceda la atri$uirea in natura a loturilor si la sta$ilirea eentualelor sulte pentru
echili$rarea alorica a acestora intre "ostii coindiizari. Daca mostenirea nu poate "i impartita
direct de instanta intrucat sunt necesare masuratori sau ealuari ale $unurilor care compun
masa de impartit& instanta de (udecata a proceda mai intai la sta$ilirea printr%o incheiere de
admitere in principiu a cererii de parta( a $unurilor supuse impartelii& a persoanelor care au
ocatie la mostenire& a cotelor%parti ce rein acestora din mostenire& a creantelor pe care
coindiizarii le au unii "ata de altii& precum si a pasiului succesiunii& dupa care& prin aceeasi
incheiere& se a desemna un e!pert pentru ealuarea $unurilor si propuneri de "ormare a
loturilor ce urmeaza a "i atri$uite coindiizarilor. Aceasta incheiere este interlocutorie& "iind
o$li'atorie pentru (udecatorii "ondului. Incheierea de admitere in principiu poate "i completata
printr%o noua incheiere daca dupa .pronuntarea celei dintai& dar inainte de pronuntarea hotararii
65
de imparteala se constata ca e!ista si alti coindiizari sau alte $unuri supuse impartelii despre
care nu s%a discutat. De asemenea& con"orm aceluiasi te!t de le'e& cu acordul tuturor
coindiizarilor& instanta de (udecata poate scoate un $un care a "ost cuprins din eroare in masa
de impartit. E'alitatea in drepturi a coindiizarilor si echitatea parta(ului impun sta$ilirea alorii
de circulatie a $unurilor indiize la data impartelii& dar aandu%se in edere starea acestora din
momentul deschiderii mostenirii - diminuarea sau sporul de aloare tre$uie sa "ie suportata&
respecti sa pro"ite& tuturor coindiizarilor in proportia cotei%parti ce reine "iecaruia din
mostenire Ealuarea propriu%zisa se a "ace dupa criterii speci"ice "iecarei cate'orii de $unuri.
Principiul atri$uirii $unurilor succesorale in natura. Loturile "ormate de e!pert %pe cat este posi$il
corespunzand alorii cotei%parti ce reine "iecarui coindiizar din mostenire %- or "i atri$uite in
principiu in natura de instanta& Pentru "ormarea si atri$uirea loturilor instanta de (udecata a tine
seama& daca este cazul& de acordul partilor& iar in lipsa acestuia de criterii cum ar "i# marimea
cotei%parti ce reine "iecaruia din masa $unurilor de impartit- natura $unurilor- domiciliul si
ocupatia partilor- "aptul ca unii dintre coindiizari au adus im$unatatiri $unurilor succesorale cu
acordul celorlalti. 5ici unul din aceste criterii nu poate "i a$solutizat in dauna celorlalte&
impunandu%se corelarea lor. Eentuala di"erenta alorica intre loturi a "i compensata prin plata
unor sume de $ani 3sulte) in "aoarea coindiizarilor ale caror loturi au aloare mai mica decat
cota lor parte. O$li'atia de plata a sultei sta$ilite in sarcina mai multor coindiizari este
diizi$ila& iar nu solidara& "iecare "iind tinut la plata doar pentru partea sa& iar nu pentru intre' .
5eplata sultei la termen nu poate atra'e rezolutiunea parta(ului 3acesta nu este o anzare)&
ceilalti coindiizari neaand alta solutie decat aceeea de a urmari silit $unurile de$itorului.
Atri$uirea proizorie sau de"initia a $unurilor succesorale unui sin'ur coindiizar. Daca
imparteala in natura a unui $un nu este posi$ila sau daca aceasta ar cauza o diminuare sau o
modi"icare pa'u$itoare a alorii sale economice& la cererea unuia sau mai multora dintre
coindiizari& instanta de (udecata a proceda& printr%o incheiere& la atri$uirea proizorie a
intre'ului $un celui care a solicitat acest lucru. Daca cel in "aoarea caruia s%a "acut atri$uirea
proizorie achita la termenul sta$ilit sumele cuenite celorlalti coindizari& instanta ii a atri$ui
de"initi $unul prin hotarare pronuntata asupra "ondului cauzei. Daca plata nu este "acuta la
termen& $unul poate "i atri$uit altui coindiizar in aceleasi conditii. Vanzarea $unurilor
succesorale si impartirea pretului intre condiizari. Cand nici parta(ul in natura& nici parta(ul prin
atri$uire nu sunt posi$ile sau cand toti coindiizarii solicita acest lucru& se a proceda la
anzarea $unurilor succesorale "ie prin $una inoiala& "ie prin intermediul e!ecutorului
(udecatoresc& prin licitatie& in ederea lichidarii acestora& adica a trans"ormarii lor in $ani& care
sa "ie impartiti apoi prin hotarare (udecatoreasca intre coindiizari con"orm cotelor ce le rein
"iecaruia din mostenire. Aceasta modalitate de parta( este una e!trema& neputamd "i impusa de
instanta daca partile cer impartirea in natura sau prin atri$uire . E"ectele hotararii de parta(.
66
A"ara de cazul in care instanta decide inchiderea dosarului de parta( intrucat nici una din
modalitatile preazute de le'e pentru aceasta nu s%a putut realiza& imparteala propriu%zisa se
realizeaza printr%o hotarare (udecatoreasca. E"ectele aceste hotarari (udecatoresti sunt di"erite.
Ast"el& in timp ce partea din hotarare prin care se constata calitatea de coindiizari& masa
parta(a$ila& cotele ce rein "iecarui mostenitor si impartirea in natura sau atri$uirea $unurilor
succesorale unuia sau altuia dintre coindiizari nu este suscepti$ila de e!ecutare silita& "iind
imprescripti$ila su$ aspectul autoritatii lucrului (udecat& partea din hotarare prin care se dispune
predarea $unurilor celor carora li s%au atri$uit si nu le detin este supusa prescriptiei e!tictie in
priinta dreptului de a cere e!ecutarea silita- dat "iind insa "aptul ca dreptul sau de proprietate
recunoscut prin parta( ramane intact& ne"iind supus prescriptiei e!tinctie& coindiizarul atri$utar
poate reendica $unurile respectie de la cei care le detin& aceasta actiune "iind imprescripti$ila
. Predarea $unurilor atri$uite prin parta( se poate cere de catre coindiizari chiar daca nu au
solicitat aceasta prin actiunea de parta( si instanta nu s%a pronuntat in acest sens& pro$lemele
le'ate de realitatea detinerii $unurilor si a identitatii acestora urmand a "i solutionate& daca este
cazul& pe calea contestatiei la e!ecutare In cazul in care prin hotararea de parta( un coindiizar
a "ost o$li'at sa predea altui coindiizar o serie de $unuri mo$ile sau contraaloarea acestora
calculata in raport cu data parta(ului& iar ulterior instraineaza aceste lucruri si o"era
reclamantului contraaloarea sta$ilita prin hotarare& dar aceasta este diminuata in termeni reali
prin in"latie& reclamantul este in drept sa introduca o actiune in despa'u$ire pentru a o$tine
echialentul actual al $unurilor instrainate de parat "ara drept& neputandu%i%se opune autoritatea
lucrului (udecat intrucat o$iectul si cauza celor doua actiuni sunt di"erite. Caracterul declarati si
retroactiitatea parta(ului. 8e consacra re'ula caracterului declarati al parta(ului& ceea ce
inseamna ca& in scopul asi'urarii e'alitatii coindiizarilor& "iecare dintre acestia suporta doar
consecintele propriilor sale acte "acute in timpul starii de indiiziune asupra $unurilor
succesorale& nu si ale actelor "acute de ceilalti coindiizari. De pilda& daca un coindiizar
constituie sin'ur& "ara acordul celorlalti& o ipoteca asupra unui imo$il succesoral& ipoteca este
inopoza$ila coindiizarilor care nu au consimtit la aceasta& iar daca la parta( imo$ilul ipotecat a
cadea in lotul unui asemenea coindiizar& ipoteca este lipsita de e"ecte. In acest caz&
coindiizarul atri$utar "iind considerat ca a do$andit imo$ilul direct de la de"unct& de la data
deschiderii mostenirii& ipoteca se doedeste a "i "acuta de un neproprietar si ca atare este lipsita
de e"ecte. Caracterul declarati al parta(ului "ace ca e"ectele sale sa urce pana la data
deschiderii mostenirii& ceea ce inseamna ca retroactieaza. Intre declaratiitate si retroactiitate
e!ista asadar o le'atura. Aceasta nu este insa indisolu$ila& caci& pe de o parte& e!ista acte
declaratie care nu sunt retroactie& iar pe de alta parte e!ista retroactiitate "ara a e!ista un act
declarati 3cazul unui contract su$ conditie) . In timp ce declaratiitatea tine de natura parta(ului&
neputand "i inlaturata& retroactiitatea nu tine de aceasta& ast"el incat poate ceda "ie in priinta
67
actelor de administrare sau de dispozitie indeplinite de coindiizari in timpul indiiziunii cu
respecatrea re'ulii unanimitatii& care& "iind le'al indeplinite& tre$uie respectate de coindiizarul
atri$utar & "ie in "ata conentei partilor& cum se intampla atunci cand& de e!emplu& coindiizarii
cad de acord ca o ipoteca constituita de unul dintre ei in timpul indiiziunii cu incalcarea re'ulii
unanimitatii sa ramana ala$ila chiar daca $unul ipotecat este atri$uit altui coindiizar decat cel
care a constituit%o. 5erespectarea re'ulilor priitoare la "orma (udiciara a parta(ului in cazul
persoanelor a$sente& a minorilor si interzisilor (udecatoresti este sanctionata cu nulitatea
relatia a parta(ului& "iind or$a de dispozitii re"eritoare la protectia incapa$ililor . Ea nu poate "i
ceruta decat de persoana prote(ata sau de reprezentantii sai le'ali& con"irmarea parta(ului de
catre acestia inlaturand sanctiunea . Actiunea se prescrie in termenul 'eneral de prescritie de
trei ani. Anularea pentru iolenta sau dol%le'ea preede in mod e!pres anularea parta(ului
pentru iciile de consimtamant ale iolentei sau dolului . Anularea pentru iolenta sau dol
urmeaza re'imul de drept comun. Dolul tre$uie sa emane de la un coindiizar& caci in caz
contrar el ramane "ara incidenta asupra parta(ului& dand dreptul doar la o actiune in daune%
interese contra tertului inoat de acesta . Coindiizarul care in urma descoperirii dolului sau
incetarii iolentei instraineaza in tot sau in parte $unurile ce i%au "ost atri$uite la parta( nu mai
poate cere anularea parta(ului. In asemenea situatii se prezuma ire"ra'a$il con"irmarea actului
anula$il& pro$a contrara "iind inadmisi$ila . In principiu& eroarea nu constituie in sine cauza de
anulare a parta(ului. Cu toate acestea& pratcica (udiciara si doctrina nu e!clud cu totul anularea
parta(ului pentru eroare& dar numai in acele cazuri e!ceptionale care nu intra in cate'oriile
mentionate mai sus. Ast"el& pot duce la anularea parta(ului includerea din eroare %- lucru care
tre$uie pro$at % in masa parta(a$ila a unui $un propriu al unui coindiizar& care nu poate sa%l
ein'a pe atri$utar con"orm principiului ca acela care datoreaza 'arantia nu poate sa ein'a&
sau "alsa apreciere a drepturilor coindiizarilor in masa indiiza datorita i'norarii e!istentei unui
testament in "aoarea unuia dintre acestia& cazuri in care se considera ca este or$a de erori
asupra cauzei parta(ului. 5ulitatea a$soluta pentru omiterea unui coindiizar la parta(. Omiterea
unui coindiizar la parta( constituie o cauza de nulitate a$soluta& intrucat Ceste un iciu pro"und
care a"ecteaza parta(ul si& lasandu%l su$ amenintarea unei petitii de ereditate iminente& ii
rapeste orice re'ularitate si sta$ilitateD. Ca e"ect al nulitatii& parta(ul este des"iintat cu e"ecte
retroactie& ca si cand nu ar "i e!istat& coindiizarii "iind considerati ca nu au iesit niciodaa din
indiiziune. Drepturile do$andite de terti ulterior parta(ului asupra $unurilor atri$uite in
proprietate indiiduala "iecarui coindiizar nu se des"iinteaza automat& dar or "i supuse
elementului aleatoriu pe care il reprezinta un nou parta(- daca or cadea din nou in lotul
coindiizarului care le%a constituit& se or consolida de"initi& iar daca or cadea in lotul altui
coindiizar se or rezolutiona cu e"ecte retroactie . 4ructele $unurilor atri$uite indiidual or "i
pastrate de coindiizarul de $una%credinta care le%a perceput pe interalul de timp de la data
68
parta(ului pana la data anularii& in timp ce coindiizarul de rea%credita a "i o$li'at la restituirea
acestora masei indiize "ara nici o e!ceptie. Parta(ul $unurilor comune dupa des"acerea
casatoriei se poate "ace# pe cale conentionala pe cale (udiciara In cazul parta(ului in timpul
casatoriei& acesta se poate realiza numai pe cale (udiciara. Pentru e"ectuarea parta(ului
conentional& tre$uie sa e!iste acordul unanim si ala$il e!primat al sotilor. Parta(ul (udiciar este
realizat de instanta de (udecata. Dreptul de a cere parta(ul este imprescripti$il& cu alte cuinte&
parta(ul poate "i cerut oricand& indi"erent de interalul scurs de la data nasterii starii de
indiiziune. In calea parta(ului pot e!ista doua o$stacole# uzucapiunea de 7+ de ani si e!istenta
unui act de imparteala. Instanta competenta sa (udece procesul de parta( al $unurilor comune&
in cazul in care $unurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de diort& cererea de
parta( aand caracter accesoriu acesteia& este (udecatoria in circumscriptia careia se a"la cel
din urma domiciliu comun al sotilor. In cazul impartirii $unurilor comune ale sotilor cerute pe
cale principala& in timpul casatoriei sau dupa des"acerea casatoriei& competenta se sta$ileste
potriit re'ulilor comune# cand $unurile a caror impartire se cere sunt toate mo$ile& este
competenta instanta de la domiciliul paratului 3art. = C. proc. ci.) atunci cand e!ista si $unuri
imo$ile in masa parta(a$ila& este competenta instanta in a carei raza se a"la imo$ilul 3art. 17 C.
proc. ci.)cand "iecare din parti sesizeaza o alta instanta& am$ele "iind competente si daca
e!ista identitate de parti& de o$iect si de cauza& instanta cea din urma inestita trimite cauza
instantei mai intai sesizate 3daca sunt de acelasi 'rad) sau instantei de 'rad mai inalt 3daca
sunt de 'rade di"erite) 3art. 1>7 C. proc. ci.)
==) Participarea procurorului :n procesul ciil.
Procurorul nu este pur si simplu o parte in procesul ciil& el aand si atri$ute speci"ice in acest
proces& din urmatoarele motie# a) Daca partile propriu%zise pot aea aceasta calitate
procesuala in orice proces ciil& procurorul do$andeste calitatea de parte numai in anumite
procese. $) Procurorul nu a "ost parte in raportul ciil dedus (udecatii si pe care se muleaza& de
"apt& raportul procesual& el nu are in procesul ciil toate dreprturile si o$li'atiile speci"ice unui
pati oarecare din proces. c) Chiar atunci cand procurorul e!ercita actiunea ciila& "iind ast"el
Fparte principalaD& cel in numele caruia s%a e!ercitat actiunea este introdus in proces si dispune
de soarta procesului& procurorul deenind ast"el& din Fparte principalaD& Fparte alaturataD. d) Desi
nu a participat in procesul ciil& procurorul poate sa e!ercite caile de atac impotria hotararii
(udecatoresti& cu toate ca& de re'ula& caile de atac stau doar la dispozitia persoanelor care au
participat in (udecata& do$andind ast"el calitatea de parte in proces. e) E"ectele hotararii
(udecatoresti& chiar atunci cand procurorul a e!ercitat actiunea ciila& nu se ras"ran' asupra
procurorului& ci asupra titularilor de drepturi si o$li'atii la care se re"era actiunea si hotararea
69
(udecatoreasca. ") Procurorul isi e!ercita atri$utiile sale si in procesul ciil& si numai in su$sidiar
el isi e!ercita drepturile si o$li'atiile procesuale. Potriit art. 9=& c.pr.ci. "ormele de participare a
procurorului in procesul ciil sunt urmatoarele# Procurorul e!ercita actiunea ciila in cauzele ce%i
priesc pe minori& persoane puse su$ interdictie sau disparuti. In te!tul actual& spre deose$ire
de cel trecut& nu se mai "ace mentiune cu priire la imposi$ilitatea procurorului de a e!ercita si
sanctiunile strict personale. Practica (udiciara considera ca actiunea strict personala este o
actiune intim le'ata de persoana. Procurorul& e!ercitand actiunea& este Fparte principalaD in
proces. Partea poate renunta la (udecata& la dreptul dedus (udecatii si poate incheia o
tranzactie. Procurorul poate pune concluzii in orice proces ciil& chiar daca nu el este acela care
a e!ercitat actiunea ciila& daca considera necesar pentru apararea drepturilor si li$ertatilor
participantilor in proces. Procurorul poate e!ercita orice cale de atac impotria hotararii
(udecato%resti& chiar daca nu a participat la (udecata. In cazul in care procurorul a participat la
(udecata termenul pentru e!ercitarea caii de atac cur'e pentru el de la comunicarea hotararii. In
cazul in care nu a partcipat la (udecata termenul pentru e!ercitarea caii de atac cur'e de la
pronuntarea hotararii. Procurorul suprae'heaza respectarea le'ii in actiunea in punere in
e!ecu%tare a hotararii (udecatoresti ori a altor titluri e!ecutorii. El e'heaza la respectarea le'ii
numai daca aceasta izeaza interesele minorilor& persoanelor puse su$ interdic%tie sau
disparutilor. Desi din "ormularea art. 9= ar rezulta ca procurorul urmareste doar punerea in
e!ecutare a titlurilor e!ecutorii& tre$uie sa intele'em ca el& de "apt& suprae'heaza& su$
aspectul le'alitatii& intrea'a actiitate de e!ecutare silita ast"el incat a putea sa "aca
contestatie la titlu& contestatie la o operatiune de e!ecutare silita ori a putea sa ceara
intoarcerea e!ecutarii.
=>) Perimarea.
Lasarea in nelucrare a unei cauze timp indelun'at& atra'e consecinta perimarii procesului. Este
o sanctiune procesuala ce consta in stin'erea procesului in "aza in care se 'aseste si se
$azeaza pe prezumtia de desistare a partii de la cererea "acuta dedusa din "aptul inactiitatii in
(udecata. Institutia perimarii are la $aza doua idei# ideea de renuntare tacita dedusa din
nestaruinta partii reme indelun'ata in (udecata si ideea de sanctiune pentru lasarea in
nelucrare a procesului. Orice cerere de chemare in (udecata apel& recurs& reizuire si orice alta
cerere de re"ormare sau reocare se perima de drept& chiar impotria incapa$ililor& daca a
ramas in nelucrare din ina partii timp de 1 an. Cererile care nu o$li'a instanta la (udecarea lor
in "ond nu sunt supuse perimarii # luarea masurilor asi'uratorii. Opereaza impotria tuturor
partilor din proces. Ori de cate ori in proces mai multi reclamanti sau parati perimarea isi
produce e"ectele "ata de toate partile deopotria. Conditiile in care opereaza perimarea #
70
cererea tre$uie sa "i dat nastere unei actiitati (udiciare de "ond prin aplicarea re'ulilor comune
de procedura- cererea tre$uie sa "i ramas in nelucrare timp de 1 an in materie ciila si > luni in
materie comerciala. Oricare dintre parti poate solicita intreruperea perimarii sau instantei din
o"iciu. In cazul coparticiparii procesuale actul de procedura intrerupator de perimare al unuia
"oloseste si celorlati. 8unt trei cazuri in care cur'erea termenului de perimare este suspendata #
opereaza o cauza de suspendare "acultatia a (udecatii& termenul de perimare nu cur'e pe
perioada cat tine suspendarea- cand opereaza o cauza de suspendare a (udecatii le'ala de plin
drept& termenul de perimare nu cur'e timp de 7 luni de la data cand s%a petrecut "aptul care a
determinat suspendarea- partea este impiedicata a sta in (udecata dintr%o impre(urare mai
presus de ointa sa& cursul perimarii este suspendat pe intrea'a perioada cat dureaza acea
impiedicare. 'entru ca perimarea sa opereze, procesul tre"uie sa fi ramas in nelucrare din vina
partii. Partea nu se considera a "i in culpa in urmatoarele cazuri #cand actul de procedura urma
sa "ie indeplinit din o"iciu- "ara ina partii cererea nu a a(uns la instanta competenta- cererii nu i
se poate "i!a termen de (udecata. Bermenul de perimare cur'e de la data ultimului act de
procedura indeplinit in cauza #tim$rarea actiunii& data la care cererea a a(uns la instanta
competenta sa o (udece. Perimarea opereaza de drept prin implinirea termenului de 1 an in
materie civila si de > luni in materie comerciala. 8e constata din o"iciu sau la cererea partii
interesate. Partile interesate pot inoca perimarea printr%o cerere directa sau pe cale de
e!ceptie. Presedintele instantei a repune cauza pe rol "i!andu%i termen de (udecata. 8e a
dispune citarea partilor. 8e a asculta mai intai darea de seama sau concluziile partilor asupra
motielor care au determinat lasarea in nelucrare a cauzei. Daca se constata ca perimarea a
operat se pronunta printr%o hotarare ce poate "i atacata cu recurs in = zile de la pronuntare.
Perimarea stin'e procesul impreuna cu toate actele de procedura e"ectuate pana in momentul
ramanerii in nelucrare a cauzei. 5u stin'e nici dreptul pretins de reclamant si nici dreptul la
actiune.
=*) Prescrip2ia dreptului de a cere e!ecutarea silit1.
Dreptul de a cere e!ecutarea silita se prescrie in termen de 7 ani& daca le'ea nu preede alt"el.
In cazul titlurilor emise in materia actiunilor reale imo$iliare& termenul de prescriptie este de 1+
ani. Bermenul de prescriptie incepe sa cur'a de la data cand se naste dreptul de a cere
e!ecutarea silita. Prin implinirea termenului de prescriptie orice titlu e!ecutoriu isi pierde
puterea e!ecutorie. Cursul prescriptiei se suspenda#a) in cazurile sta$ilite de le'e pentru
suspendarea termenului de prescriptie a dreptului material la actiune- $) pe timpul cat
suspendarea e!ecutarii silite este preazuta de le'e ori a "ost sta$ilita de instanta sau de alt
71
or'an (urisdictional competent- c) atata timp cat de$itorul isi sustra'e eniturile si $unurile de la
urmarire- d) in alte cazuri preazute de le'e. Dupa incetarea suspendarii& prescriptia isi reia
cursul& socotindu%se si timpul scurs inainte de suspendare.Prescriptia nu se suspenda pe timpul
cat e!ecutarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor. Cursul prescriptiei se
intrerupe#a) pe data indeplinirii de catre de$itor& inainte de inceperea e!ecutarii silite sau in
cursul acesteia& a unui act oluntar de e!ecutare a o$li'atiei preazute in titlul e!ecutoriu ori a
recunoasterii& in orice alt mod& a datoriei- $) pe data depunerii cererii de e!ecutare& insotita de
titlul e!ecutoriu& chiar daca a "ost adresata unui or'an de e!ecutare necompetent- c) pe data
trimiterii spre e!ecutare a titlului e!ecutoriu- d) pe data indeplinirii in cursul e!ecutarii silite a
unui act de e!ecutare- e) pe data depunerii cererii de reluare a e!ecutarii& ") in alte cazuri
preazute de le'e. Dupa intrerupere incepe sa cur'a un nou termen de prescriptie. Prescriptia
nu este intrerupta daca cererea de e!ecutare a "ost respinsa& anulata sau daca s%a perimat ori
daca cel care a "acut%o a renuntat la ea. Dupa implinirea termenului de prescriptie creditorul
poate cere repunerea in acest termen& numai daca a "ost impiedicat sa ceara e!ecutarea
datorita unor motie temeinice.Cererea de repunere in termen se introduce la instanta de
e!ecutare competenta& in termen de 1= zile de la incetarea impiedicarii.
=0) Prima zi de :n"12i;are.
Este socotita ca prima zi de in"atisare aceea in care partile& le'al citate& pot pune concluzii. Cel
dintai termen intr%un liti'iu ciil la care& partile "iind le'al citate& pot pune concluzii. La prima zi
de in"atisare reclamantul isi poate modi"ica actiunea in ceea ce prieste o$iectul ei sau
chemarea in (udecata a altor persoane& iar paratul poate "ormula cererea reconentionala si
poate introduce terte persoane in proces& de e!emplu& chemarea in 'arantie. De asemenea&
partile au posi$ilitatea de a ridica e!ceptiile si de a cere pro$e si contrapro$e. Pentru
identi"icarea momentului numit prima zi de in"atisare se cer a "i indeplinite ) conditii # partile sa "i
"ost le'al citate si partile sa poata puna concluzii. Acest moment reprezinta inceputul "azei
pu$lice si contradictoriu a procesului. 5u tre$uie con"undata cu primul termen de (udecata. Din
acest moment se lea'a posi$ilitatea e"ectuarii unor acte procesuale menite a intre$i cadrul
procesual al procesului si de a complini anumite de"iciente semnalate pana la acea data.
5ee"ectuarea acestor acte pana la termenul considerat prima zi de in"atisare atra'e sanctiunea
decaderii din dreptul de a le mai putea indeplini ulterior. Reclamantul are dreptul de a cere
instantei un nou termen pana la prima zi de in"atisare pentru intre'irea sau modi"icarea cererii
de chemare in (udecata sau pentru a propune noi pro$e. Intre'irea cererii se re"era la
complinirea unor lipsuri precum # aratarea motielor de "apt si de drept& indicarea domiciliului
partilor& calitatea procesuala. .odi"icarea izeaza schim$area unor elemente indicate 'resit #
72
temeiul de drept al actiunii& o$iectul cererii. Intre'irea sau modi"icarea cererii poate "i ceruta
numai daca cererea se (udeca pentru prima data in "ond. Cererea de chemare in (udecata nu se
considera modi"icata si nu se ada termen& luandu%se act de declaratiile er$ale ale
reclamantului in incheierea de sedinta in urmatoarele cazuri#cand se indreapta 'reselile
materiale din cuprinsul cererii- cand se mareste H micsoreaza catemea sau o$iectul cererii- cand
se solutioneaza aloarea o$iectului pierdutH pierit- cand se inlocuieste cererea in constatare
printr%o cerere in realizarea dreptului sau dimpotria& in cazul in care cererea in constatare
poate "i primita. Paratul care nu a depus intampinarea la prima zi de in"atisare tre$uie sa%si
anunte er$al& pro$ele& apararile de care urmeaza sa se "oloseasca. Chemarea in (udecata a
altor persoane& chemarea in 'arantie& cand sunt "acute de catre parat& precum si aratarea
titularului dreptului tre$uie "acute pana la prima zi de in"atisare. In caz contrar de sanctioneaza
cu (udecarea lor separata. Doezile& pro$ele care nu au "ost cerute pana la prima zi de
in"atisare su$ sanctiunea decaderii nu or mai putea "i inocate in cursul dez$aterilor decat cu
e!ceptia urmatoarelor cazuri# cand neoia administarrii doezii ar reiesi din dez$ateri si partea
nu o poate preedea- cand administrarea doezii nu impune amanarea (udecatii- cand doada
nu a "ost propusa in conditiile le'ii din cauza nestiintei sau lipsei de pre'atire a partii ce nu a
"ost asistata sau reprezentata de aocat.
=?) Pro$a prin audierea martorilor. Propunere. Admisi$ilitate. O$li'a2ia de a depune m1rturie.
Prezentarea ;i ascultarea martorilor. Aprecierea pro$ei.
(arturia este o relatare orala "acuta de o persoana& in "ata instantei de (udecata& cu priire la
acte sau "apte liti'ioase saarsite in trecut si despre care are cunostinta personal. (artorii sunt
persoane straine de procesul ciil& care relateaza in "ata instantei de (udecata despre actele sau
"aptele priitoare la pricina care se (udeca& ce pot seri la (udecarea ei. Re'ula 'enerala in
materie de administrare a pro$ei cu martori este ca "aptele (uridice pot "i doedite nein'radit cu
martori. Pro$lema admisi$ilitatii pro$ei cu martori este re'lementata in art. 11?1%11?0 Cod ciil.
Prin art. 11?1 se instituie doua interdictii in le'atura cu doada prin martori a actelor (uridice#
interdictia de a doedi cu martori actele (uridice a caror aloare depaseste )=+ lei& pecum
si&interdictia de a doedi cu martori impotria si peste masura unui inscris. Aceste re'uli nu au
caracter imperati. Pro$a cu martori deine admisi$ila in cazurile e!pres preazute de le'e&
analizate ca e!ceptii de la re'ulile preazute de art. 11?1 Cod ciil# inceputul de doada scrisa&
imposi$ilitatea preconstruirii pro$ei scrise& imposi$ilitatea conserarii pro$ei scrise. (artori pot "i
numai persoanele "izice care au cunostinta despre "aptele ce "ormeaza o$iectul (udecatii& "ara
conditie de arsta& dar& la aprecierea depozitiei minorului de su$ 19 ani ca si la persoanele
remelnic lipsite de discernamant& instanta a tine seama de situatia speciala a martorului.
73
E!ceptie de la aceasta re'ula "ac# rudele si a"inii pana la 'radul trei inclusi- sotul sau "ostul sot-
interzisii (udecatoresti- cei condamnati pentru marturie mincinoasa. Dupa incuiintarea pro$ei&
instanta dispune citarea martorilor& ei urmand a "i ascultati in instanta sau la locuinta lor& atunci
cand sunt impiedicati sa ina in instanta. 4iecare martor a "i ascultat deose$it& cei neascultati
neputand "i de "ata. Ascultarea martorilor a "i realizata de catre instanta cu respectarea stricta
a preederilor codului de procedura& care re'lementeaza aceasta materie. In aprecierea pro$ei
cu martori e!ista anumite practici (udecatoresti aand de rezolat succesi doua pro$leme#
daca martorul este sincer& iar apoi&presupunand ca martorul este de $una credinta& daca
declaratia lui corespunde realitatii. .arturisirea prezinta urmatoarele caractere# este un act
unilateral de ointa& constituie un mi(loc de pro$a& este un act personal& este un act e!pres.
.arturisirea e!tra(udiciara poate "i scrisa sau er$ala si este "acuta in a"ara (udecatii procesului
in care se "oloseste aceasta pro$a. .arturisirea (udiciara se o$tine in cursul (udecatii inaintea
(udecatorului& prin intermediul intero'atoriului& dar ea poate "i si spontana& inscriindu%se in
incheierea de sedinta. Dupa modul de e!primare& marturisirea poate "i# marturisire e!presa& sau
marturisire tacita. Dupa structura# marturisirea simpla sau "ara rezere- marturisirea cali"icata-
marturisirea comple!a& prin care& se recunoaste de catre parat a "aptului pretins de reclamant&
dar si a un alt "apt& ulterior& care anihileaza pe primul. In principiu& marturisirea este admisi$ila in
toate materiile. Insa art. >1) alin. "inal& C.pr. ci.& interzice "olosirea intero'atoriului pentru
doedirea motielor de diort& iar art. 71 alin. ) C. pr. Ci. nu permite utilizarea intero'atoriului
ca mi(loc de doada a motielor de recuzare. De asemenea& marturisirea nu este admisi$ila nici
atunci cand# prin admiterea ei s%ar eluda dispozitii imperatie ale le'ii& ori s%ar putera a(un'e la
pierderea unui drept la care nu se poate renunta& sau care nu poate "ace o$iectul unei
tranzactii& si nici cand le'ea cere ca unele "apte (udiciare sa "ie doedite prin anumite mi(loace
de pro$a& preazute in mod e!pres. .arturisirea nu poate "i luata decat in intre'ime impotria
celui care a marturisitK.D& consacrandu%se ast"el re'ula indiizi$ilitatii marturisirii
(udiciare.Potriit art. )10 Cod ciil& intero'atorul se a incuiinta numai cand este or$a de
chestiuni de "apt si cu respectarea urmatoarelor cerinte# "aptele sa "ie personale ale partii
chemate in instanta& "aptele sa "ie in le'atura cu pricina& putand duce la rezolarea ei 3deci
"aptele pertinente si concludente). Din punct de edere al e"ectelor& se pot distin'e trei situatii#
cand partea chemata la intero'ator ta'aduieste "aptele aratate de partea adersa& aceasta din
urma tre$uie sa%si doedeasca sustinerile cu alte mi(loace de pro$a& atitudinea de
nerecunoastere neaand nici un e"ect pro$atoriu- cand partea chemata la intero'ator re"uza
ne(usti"icat sa se prezinte in "ata instantei sau& desi se prezinta& re"uza "ara motie temeinice sa
raspunda la intero'atoriu& instanta poate socoti aceste impre(urari ca o marturisire deplina sau
doar ca un inceput de doada in "olosul partii potrinice- cand partea chemata la intero'atoriu
74
se prezinta si recunoaste sustinerile adersarului& ne a"lam in prezenta unei marturisiri simple&
cali"icata sau comple!a.
>+) Pro$a prin :nscrisuri. De"ini2ie& clasi"icare& aspecte 'enerale.
Prin inscris se intele'e orice declaratie despre un act sau "apt (uridic& "acuta prin scrieri de
mana sau dactilo'ra"iere& lito'ra"iere sau imprimare& pe hartie sau orice material 3panza& lemn&
metal& etc.). Inscrisurile reprezinta unul din cele mai importante mi(loace de pro$a& usor de
pastrat& usor de administrat in "ata instantei si 'reu altera$il prin trecerea timpului& iar uneori
constituie chiar conditia de ala$ilitate a actului (uridic ce urmeaza a "i pro$at.Ca mi(loc de
pro$atiune (udiciara& inscrisurile se clasi"ica in# inscrisuri preconstituite& intocmite cu intentia de
a "i "olosite ca mi(loc de pro$a in cazul iirii unui eentual liti'iu si& inscrisuri nepreconstituite&
acele inscrisuri care nu s%au intocmit in scopul de a "i "olosite ca mi(loc de pro$a intr%un liti'iu&
dar care in mod accidental si in lipsa de alte mi(loace de pro$a& sunt totusi utilizate pentru
doedirea raportului (uridic liti'ios. Inscrisurile su$ semnatura priata sunt inscrisuri intocmite de
parti& "ara interentia unui or'an de stat si semnate de partile sau partea care le emana. In
principiu& sin'ura conditie care se cere pentru ala$ilitatea inscrisului su$ semnatura priata
este semnatura partilor& care tre$uie e!ecutata de mana partilor 3manuscrisa)& chiar daca
inscrisul poate "i scris de mana 3de una din parti& de am$ele parti sau de un tert)& dactilo'ra"iat&
lito'ra"iat sau imprimat. In unele cazuri& le'ea cere si unele conditii speciale# testamentul
olograf tre$uie scris in intre'ime& datat si semnat de mana testatorului& formalitatea multiplului
exemplar& ceruta in cazul inscrisurilor care constata conentii sinala'matice pentru ca& "iecare
din partile conentiei sa o poata doedi in caz de eentual liti'iu& mentiunea "un si apro"at-
ceruta in cazul inscrisului su$ semnatura priata care constata conentii din care se nasc
o$li'atii ale uneia din parti "ata de alta. In a"ara de inscrisurile autentice si inscrisurile su$
semnatura priata& Codul ciil se re"era si la# re'istrele comerciantilor& re'istrele& caietele sau
hartiile casnice& mentiunea creditorului pe titlul de creanta& "acturi acceptate& corespondenta&
tele'rame si re'istrele partilor. Partile or ane!a la cererea de chemare in (udecata si la
intampinare copii certi"icate de pe inscrisurile "olosite ca mi(loace de pro$a& sau daca nu au
procedat ast"el& le or depune la prima zi de in"atisare.
>1) Pro$a prin prezum2ii.
'rezumtiile sunt consecintele pe care ma'istratul sau le'ea le tra' dintr%un "apt cunoscut la un
"apt necunoscut 3art. 11?? C. ci.). Prezumtiile sunt pro$e indirecte& reprezentand concluziile
trase de le'e sau (udecata& de la un "apt cunoscut la un "apt necunoscut& pentru sta$ilirea
raportului (uridic dintre parti& este necesar sa se apeleze la inductia sau deductia realitatilor
75
impre(urarilor cazului& pe calea rationamentelor de la cunoscut la necunoscut.In esenta&
prezumtia este o presupunere "acuta de le'iuitor sau de catre (udecator& in cursul (udecarii
procesului ciil.Din art. 11?? Cod ciil rezulta ca prezumtiile pot "i# le'ale A Fdeterminate special
prin le'eD% si simple A Fcare nu sunt sta$ilite de le'eD& ci Flasate la luminile si intelepciunea
ma'istratuluiD. Art. 1)+) al. 1 Cod ciil precizeaza ca nici o doada nu este primita impotria
prezumtiilor le'ale& cand le'ea& in temeiul unei ast"el de prezumtii& anuleaza un act oarecare&
ori nu da drept a se reclama in (udecata& cu e!ceptia cazurilor in care le'ea permite doada
contrara si a"ara de ceea ce se a zice in priinta marturisirii ce ar "ace o parte in (udecata. De
aici rezulta ca prezumtiile le'ale sunt de doua "eluri# a$solute& iuris et de iure& impotria carora
nu este permisa doada contrara& si relatie& iuris tantum& impotria carora se poate "ace
doada contrara- ma(oritatea prezumtiilor le'ale este "ormata din prezumtii relatie. Le'ea
determina e!pres& limitati prezumtiile le'ale. In art. 1)++ Cod ciil sunt date ca e!emplu patru
cazuri# declararea ca nule a unor acte pe moti ca sunt "acute in "rauda le'ii& do$andirea
dreptului de proprietate sau li$eratiunea unui de$itor& atunci cand acestea rezulta din anumite
impre(urari determinate& li$eratiunea rezultata din anumite impre(urari de "apt& puterea de luuru
(udecat& care prezuma ca hotararea (udecatoreasca ramasa ireoca$ila corespunde adearului.
E!ista si o cate'orie intermediara sau mi!ta de prezumtii le'ale& prezentata uneori ca o
su$diiziune a prezumtiilor le'ale relatie& care pot "i com$atute& dar numai de anumite
persoane sau numai prin anumite mi(loace de pro$a. Concluziile lo'ice pe care (udecatorul le
poate tra'e de la un "apt cunoscut la unul necunoscut si care nu sunt determinate prin le'e se
numesc prezumtii simple. Prezumtiile simple se pot $aza pe anumite mi(loace de pro$a directe
sau pe anumite impre(urari ce permit (udecatorului sa tra'a concluzia e!istentei sau ine!istentei
"aptului care tre$uie pro$at. Prezumtiile simple pot "i# deductie A cand se desprinde o
concluzie practica dintr%una 'enerala A si inductie A daca se desprinde o concluzie 'enerala
din mai multe concluzii practice. Prezumtiile simple se pot $aza pe anumite mi(loace de pro$a
directe sau pe anumite impre(urari ce permit (udecatorului sa tra'a concluzia e!istentei sau
ine!istentei "aptului care tre$uie pro$at. Pentru admisi$ilitatea prezumtiilor simple se cer doua
conditii# prezumtia sa ai$a o 'reutate si Fputerea de a naste pro$a$ilitateaD& si sa "ie admisi$ila
pro$a cu martori& Fa"ara numai daca un act nu este atacat ca s%a "acut prin "rauda& dol sau
iolentaD.
>)) Procedura asi'ur1rii doezilor.
Oricine are interes sa constate de ur'enta marturia unei persoane& parerea unui e!pert& starea
unor lucruri& mo$ile sau imo$ile& sau sa do$andeasca recunoasterea unui inscris& a unui "apt ori
76
a unui drept& a putea cere administrarea acestor doezi daca este prime(die ca ele sa dispara
sau sa "ie 'reu de administrat in iitor. Cererea poate "i "acuta chiar daca nu este prime(die in
intarziere& in cazul cand paratul isi da inoirea.Cererea se a indrepta& inainte de (udecata& la
(udecatoria in circumscriptia careia se a"la martorul sau o$iectul cercetarii& iar in timpul (udecatii&
la instanta care (udeca pricina. Partea a arata in cerere doezile a caror administrare o
pretinde& "aptele ce oieste sa doedeasca& precum si prime(dia intarzierii sau inoirea
paratului. Paratul nu este o$li'at sa depuna intampinare. Instanta a hotari prin incheiere data
in camera de consiliu. In caz de prime(die in intarziere& instanta a putea incuiinta cererea si
"ara citarea partilor. Administrarea doezii a putea "i "acuta de indata sau la termenul ce se a
"i!a. Incheierea instantei este e!ecutorie si poate "i atacata cu recurs in termen de = zile de la
pronuntare& daca s%a dat cu citarea partilor& si de la comunicare& daca s%a dat "ara citarea
lor.Incheierea data in timpul (udecarii unei pricini nu poate "i atacata decat o data cu "ondul.
Orice persoana care are interes sa constate de ur'enta o anumita stare de "apt care ar putea
sa inceteze ori sa se schim$e pana la administrarea doezilor a putea cere instantei in
circumscriptia careia urmeaza sa se "aca constatarea sa dele'e un e!ecutor (udecatoresc din
aceeasi circumscriptie sa constate la "ata locului aceasta stare de "apt. Presedintele poate
incuiinta "acerea constatarii "ara instiintarea aceluia impotria caruia se cere. Procesul%er$al
de constatare a "i comunicat in copie celui impotria caruia s%a "acut constatarea& daca nu a
"ost de "ata. El a "ace doada pana la doada contrarie. In caz de prime(die in intarziere&
administrarea doezii si constatarea prin e!ecutori (udecatoresti se or putea "ace si in zilele de
sar$atoare si chiar in a"ara orelor le'ale& cu incuiintarea anume a ma'istratului. Doezile
administrate in conditiile mai sus preazute pot sa "ie "olosite si de partea care nu a cerut
administrarea lor. Cheltuielile "acute cu administrarea doezilor or "i tinute in seama de
instanta care (udeca pricina in "ond.
>7) Procedura de (udecat1 a apelului.
Atri$utele apelului sunt urmatoarele# a) Cale de atac ordinara %- Poate "i e!ercitat pentru orice
motie de drept sau de "apt. $) Cale de atac comuna %- 8e a"la la dispozitia oricareia dintre
partile din proces. c) Cale de atac de re"ormare %- 8olutionarea lui apartine instantei ierarhic
superioare aceleia care a pronuntat hotararea atacata. d) Cale de atac deolutia %- In cadrul
solutionarii apelului& instanta de control (udiciar poate sa rea$ordeze "ondul liti'iului su$ toate
aspectele acestuia. Botusi& caracterul deoluti al apelului e mar'init de doua re'uli# Atat cat s%a
77
(udecat in "ond se (udeca si in apel si atat deolueaza (udecata in apel& cat s%a cerut de catre
partea apelanta. Pe temeiul principiului disponi$ilitatii& partea poate sa atace doar anumite
chestiuni pe care o intereseaza. e) Atat termenul de apel& cat si (udecata in apel sunt
suspensie de e!ecutarea hotararii atacate& e!ceptand situatia cand hotararea a "ost data de
instanta de "ond cu e!ecutie remelnica& proizorie& "ie in temeiul le'ii& "ie la cererea partii.8%au
consacrat doua noi "orme de apel# aderarea la apel si declararea apelului. Orice cerere
ulterioara alteia principale este incidentala. Asadar& aem trei "orme de apel# un apel principal si
doua "orme de apel incidentale. Intre apelul principal si cel incidental pot "i sta$ilite urmatoarele
deose$iri# a) Apelul principal poate "i e!ercitat de oricare parte din proces& in timp ce apelul
incidental poate "i e!ercitat numai de catre intimat 3adica de acea parte din proces care a
do$andit calitatea de intimat in urma e!ercitarii apelului principal). $) Apelul principal poate "i
e!ercitat impotria oricareia dintre partile la (udecata in "ond. Aderarea la apel se e!ercita
impotria apelantului principal. Decla%rarea apelului poate "i e!ercitata si impotria altui intimat
sau a altei persoane care a participat la (udecata in "ond. c) Apelul principal se e!ercita
independent de e!istenta unui alt apel& in timp ce apelul incidental se e!ercita numai daca
e!ista de(a un apel principal. d) Daca le'ea nu preede alt"el in mod e!pres& apelul principal se
e!ercita in termen de 1= zile de la comunicarea hotararii date& in timp ce apelul incidental&
spune le'ea& poate "i e!ercitat chiar si dupa implinirea termenului de apel 3pana la prima zi de
in"atisare). e) Apelul principal nu poate "i e!ercitat daca respectia parte a achiesat la hotararea
pronuntata in "ond& in timp ce apelul incidental poate "i e!ercitat chiar daca partea a achiesat la
hotararea pronuntata in "ond& putandu%se considera ca achiesarea ei e!presa sau tacita s%a
"acut su$ conditia nee!ercitarii apelului nici de catre cealalta parte. ") Potriit art. )00& c.pr.ci.&
apelul principal& su$ sanctiunea nulitatii acestuia& tre$uie depus la instanta a carei hotarare se
ataca. In schim$& apelul incidental se depune direct la instanta de apel 3de control (udiciar).
O$iectul apelului il constituie hotararea pronuntata in "ond de (udecatorii si tri$unale& daca le'ea
nu preede direct calea de atac a recursului. O data cu e!ercitarea apelului impotria hotararii
pronuntate in "ond se consi%dera atacate si toate incheierile date in acea (udecata& e!ceptand
situatiile cand unele incheieri pot "i atacate separat de "ond& inaintea acestuia. 5u "ac o$iectul
apelului# hotararile date in materie de pensie alimentara si intretinere- hotararile date in materie
ciila& priind pretentii de pana la )++ mil. lei- hotararile date in actiuni posesorii- hotararile date
in actiuni priind inre'istrari in re'istrele de stare ciila- hotarararile date pentru rezolarea
con"lictului de competenta in materie de perimare-In toate aceste situatii aem calea de atac a
recursului. 8u$iectele apelului# partile- .inisterul Pu$lic- alte autoritati 3E!# autoritatea tutelara)&
in conditiile unor le'i speciale. Este& de re'ula& de 1= zile de la momentul comunicarii hotararii.
E"ectele apelului# Dezinestirea 3Desesizarea) instantei care a pronuntat hotararea atacata si
inestirea instantei de apel. Aceasta operatiune este necesara intrucat instanta de apel nu se
78
poate inesti din o"iciu& spre deose$ire de instanta de "ond. Atat termenul de apel& cat si apelul
propriu%zis suspenda e!ecutarea hota%rarii atacate& e!ceptand hotararea (udecatoreasca cu
e!ecutie remelnica 3E!# hota%rarea pentru despa'u$ire in caz de accident de munca& pentru
plata salariilor sau a alocatiilor)& deoarece apelul are caracter deoluti& ast"el incat
rea$ordandu%se "ondul& ar "i posi$il sa se dea o cu totul alta solutie. E"ectul deoluti se re"era
la posi$ilitatea instantei de apel de a rea$orda "ondul liti'iului.
In apel& daca apelul este admis& instanta a putea proceda la re(udecarea "on%dului liti'iului.
Aceasta insa su$ 'uernamantul a doua limite 3restrictii) e!primate prin ada'iile tantum
deolutum cuantum indicati 3Atat deolueaza in apel& cat s%a (udecat de(a in prima instanta) si
tantum deolutum cuantum apelatum. Intampinarea in apel este o$li'atorie si tre$uie depusa cu
cel putin = zile inaintea termenului de (udecata. 8olutiile la care se poate opri instanta de apel
sunt#respin'erea apelului ca ne"ondat. In aceasta situatie& hotararea primei ins%tante deine
de"initia si este suscepti$ila de atac cu recurs- eocarea "ondului de catre instanta de apel.
Aceasta s%ar putea opri atunci cand prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare
in (udecata si instanta de apel considera apelul intemeiat. 5u mai opereaza ada'iul tantum
deolutum cuantum apelatum& dar ramane opera$il ada'iul tantum deolutum cuantum indicati&
(udecata in apel neputand "i o noua (udecata decat cea care s%a dorit a se realiza la nielul
primei instante- admiterea apelului& dar cu trimiterea cauzei spre re(udecare la prima instanta&
atunci cand aceasta nu a a$ordat "ondul pentru ca nu s%a considerat compe%tenta& iar instanta
de apel nu se considera nici ea competenta- admiterea apelului si retinerea cauzei pentru
(udecare 3reprezinta re'ula)& daca instanta de apel este competenta sa rezole liti'iul.In apel nu
se poate schim$a calitatea partilor& cauza sau o$iectul cererii de chemare in (udecata si nici nu
se potalte cereri noi. E!ceptiile de procedura si alte asemenea mi(loace de aparare nu sunt
considerate cereri noi. 8e or putea cere insa do$anzi& rate& enituri a(unse la termen si orice
alte despa'u$iri iite dupa darea hotararii primei instante. De asemenea&a putea solicita
compensatia le'ala.Instanta de apel a putea incuiinta re"acerea sau completarea pro$elor
administrate laprima instanta& precum si administrarea altor pro$e& daca le considera necesare
pentru solutionarea cauzei. Instanta de apel poate pastra ori schim$a in tot sau in parte
hotararea atacata. In cazul in care se constata ca& in mod 'resit& prima instanta a rezolat
procesul "ara a intra in cercetarea "ondului ori (udecata s%a "acut in lipsa partii care nu a "ost
le'al citata& instanta de apel a des"iinta hotararea atacata si a trimite cauza spre re(udecare
primei instante. Daca hotararea a "ost des"iintata pentru lipsa de competenta& cauza se trimite
spre (udecare instantei competente sau altui or'an cu actiitate (urisdictionala competent.
>9) Procedura de (udecat1 a cererii de parta( (udiciar A "aze 3etape)
79
Acte necesare pentru introducerea actiunii de parta(# cerere de chemare in (udecata- acte
doeditoare priind proprietatea $unurilor-doada achitare ta!a de tim$ru (udiciar L tim$ru
(udiciar Cererea de chemare in (udecata tre$uie sa contina# nume& domiciliu sau resedinta
partilor numele& calitatea& sediul pro"esional in cazul reprezentarii prin aocat o$iectul cererii
motiele de "apt si de drept pe care se intemeiaza cererea aratarea doezilor pe care se
spri(ina "iecare capat de cerere. Instanta competenta sa (udece procesul de parta( al $unurilor
comune& in cazul in care $unurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de diort&
cererea de parta( aand caracter accesoriu acesteia& este (udecatoria in circumscriptia careia
se a"la cel din urma domiciliu comun al sotilor. In cazul impartirii $unurilor comune ale sotilor
cerute pe cale principala& in timpul casatoriei sau dupa des"acerea casatoriei& competenta se
sta$ileste potriit re'ulilor comune# cand $unurile a caror impartire se cere sunt toate mo$ile&
este competenta instanta de la domiciliul paratului 3art. = C. proc. ci.) atunci cand e!ista si
$unuri imo$ile in masa parta(a$ila& este competenta instanta in a carei raza se a"la imo$ilul 3art.
17 C. proc. ci.) cand "iecare din parti sesizeaza o alta instanta& am$ele "iind competente si
daca e!ista identitate de parti& de o$iect si de cauza& instanta cea din urma inestita trimite
cauza instantei mai intai sesizate 3daca sunt de acelasi 'rad) sau instantei de 'rad mai inalt
3daca sunt de 'rade di"erite) 3art. 1>7 C. proc. ci.) Con"orm dispozitiilor art. >*7) C. pr. ci.&
cererea de parta( tre$uie sa arate persoanele intre care urmeaza a aea loc imparteala& titlul de
mostenire al "iecareia dintre acestea& $unurile supuse impartelii& ealuarea acestora dupa
aprecierea reclamantului& locul unde se a"la si persoanele care le detin sau le administreaza.
Daca e!ista trei sau mai multi coindiizari& parta(ul poate "i realizat si partial& doar "ata de unul
sau unii dintre coindiizari& restul& la cererea lor& ramanand in indiiziune. Parta(ul partial este
insa inadmisi$il atunci cand toti coindiizarii solicita iesirea din indiiziune. Boate pretentiile
reciproce dintre succesori care au le'atura cu mostenirea or "i rezolate in cadrul procesului
de parta( . Este or$a& de pida& de plata echialentului lipsei de "olosinta a unui $un succesoral
de catre un sin'ur coindiizar in a"ara unui parta( de "olosinta& de indemnizarea coindiizarilor
care au "acut cheltuieli necesare si utile cu unul sau altul din $unurile succesorale& de aducrea
la parta( a "ructelor produse de $unurile succesorale de la data deschiderii mostenirii si pana la
pata( etc. Cand masa succesorala supusa parta(ului este compusa din doua sau mai multe
mosteniri succesie 3de pilda& copiii impart mostenirile ramase dupa tatal si mama lor care au
decedat unul dupa altul la un anumit interal de timp)& se a proceda la parta( in ordinea
deschiderii acestora .Cand o$iectul parta(ului il "ormeaza o mostenire care nu ridica pro$leme
deose$ite de ealuare a $unurilor succesorale si de atri$uire a acestora& instanta de (udecata
a proceda direct prin hotararea pe care o pronunta& mai intai& la sta$ilirea $unurilor supuse
impartelii& a persoanelor cu ocatie la acestea& a cotelor%parti ce se cuin "iecarui mostenitor& a
creantelor pe care mostenitorii le au unii "ata de altii& precum si a pasiului mostenirii& dupa care
80
se a proceda la atri$uirea in natura a loturilor si la sta$ilirea eentualelor sulte pentru
echili$rarea alorica a acestora intre "ostii coindiizari. Daca mostenirea nu poate "i impartita
direct de instanta intrucat sunt necesare masuratori sau ealuari ale $unurilor care compun
masa de impartit& instanta de (udecata a proceda mai intai la sta$ilirea printr%o incheiere de
admitere in principiu a cererii de parta( a $unurilor supuse impartelii& a persoanelor care au
ocatie la mostenire& a cotelor%parti ce rein acestora din mostenire& a creantelor pe care
coindiizarii le au unii "ata de altii& precum si a pasiului succesiunii& dupa care& prin aceeasi
incheiere& se a desemna un e!pert pentru ealuarea $unurilor si propuneri de "ormare a
loturilor ce urmeaza a "i atri$uite coindiizarilor Aceasta incheiere este interlocutorie& "iind
o$li'atorie pentru (udecatorii "ondului. Incheierea de admitere in principiu poate "i completata
printr%o noua incheiere daca dupa .pronuntarea celei dintai& dar inainte de pronuntarea hotararii
de imparteala se constata ca e!ista si alti coindiizari sau alte $unuri supuse impartelii despre
care nu s%a discutat. De asemenea& con"orm aceluiasi te!t de le'e& cu acordul tuturor
coindiizarilor& instanta de (udecata poate scoate un $un care a "ost cuprins din eroare in masa
de impartit. E'alitatea in drepturi a coindiizarilor si echitatea parta(ului impun sta$ilirea alorii
de circulatie a $unurilor indiize la data impartelii& dar aandu%se in edere starea acestora din
momentul deschiderii mostenirii - diminuarea sau sporul de aloare tre$uie sa "ie suportata&
respecti sa pro"ite& tuturor coindiizarilor in proportia cotei%parti ce reine "iecaruia din
mostenire . Principiul atri$uirii $unurilor succesorale in natura. Loturile "ormate de e!pert %pe cat
este posi$il corespunzand alorii cotei%parti ce reine "iecarui coindiizar din mostenire %- or "i
atri$uite in principiu in natura de instanta& respectandu%se in masura posi$ilului dispozitiile art.
*91 alin. 1 C. ci. con"orm carora Cla "ormarea loturilor si compunerea partilor& tre$uie sa se dea
in "iecare parte& pe cat se poate& aceeasi cantitate de mo$ile& de imo$ile& de drepturi sau de
creante de aceeasi natura si aloareD. De aceea& "ara consimtamantul coindiizarilor& este
nele'ala atri$uirea tuturor $unurilor succesorale unuia 3unora) dintre coindiizari iar celorlati
numai a cotraalorii in $ani& atata timp cat atri$uirea in natura este posi$ila . Cu toate acestea&
pentru eitarea diminuarii alorii economice a $unurilor succesorale 3mai ales a imo$ilelor)& se
a eita Cim$ucatatirea peste masuraD a mostenirilor si Cdiiziunea e!ploatatiilorD 3art. *91 alin. )
C. ci.) & ceea ce inseamna ca& in cele din urma& componenta lorturilor este o chestiune de
apreciere de "apt& iar nu de drept. Pentru "ormarea si atri$uirea loturilor instanta de (udecata a
tine seama& daca este cazul& de acordul partilor& iar in lipsa acestuia de criterii cum ar "i#
marimea cotei%parti ce reine "iecaruia din masa $unurilor de impartit- natura $unurilor-
domiciliul si ocupatia partilor- "aptul ca unii dintre coindiizari au adus im$unatatiri $unurilor
succesorale cu acordul celorlalti etc. 3art. >*7? C. pr. ci.) . 5ici unul din aceste criterii nu poate
"i a$solutizat in dauna celorlalte& impunandu%se corelarea lor . Eentuala di"erenta alorica intre
loturi 3unii coindiizari primind loturi care depasesc aloarea cotei%parti ce le reine din
81
mostenire) a "i compensata prin plata unor sume de $ani 3sulte) in "aoarea coindiizarilor ale
caror loturi au aloare mai mica decat cota lor parte 3art. *9) C. ci. si art. >*7= alin. ) C. pr.
ci.). O$li'atia de plata a sultei sta$ilite in sarcina mai multor coindiizari este diizi$ila& iar nu
solidara& "iecare "iind tinut la plata doar pentru partea sa& iar nu pentru intre' . 5eplata sultei la
termen nu poate atra'e rezolutiunea parta(ului 3acesta nu este o anzare)& ceilalti coindiizari
neaand alta solutie decat aceeea de a urmari silit $unurile de$itorului . Atri$uirea proizorie
sau de"initia a $unurilor succesorale unui sin'ur coindiizar. In con"ormitate cu dispozitiile art.
>*71+ alin. 1 C. pr. ci.& daca imparteala in natura a unui $un 3sau chiar a intre'ii succesiuni) nu
este posi$ila sau daca aceasta ar cauza o diminuare sau o modi"icare pa'u$itoare a alorii sale
economice& la cererea unuia sau mai multora dintre coindiizari& instanta de (udecata a
proceda& printr%o incheiere& la atri$uirea proizorie a intre'ului $un celui care a solicitat acest
lucru sau& daca mai multi coindiizari au solicitat aceasta& celui desemnat de instanta con"orm
criteriilor de atri$uire mentionate mai sus 3supra nr. *1*)& sta$ilindu%se termenul in care tre$uie
arsate sultele cuenite celorlalti coindiizari.Daca cel in "aoarea caruia s%a "acut atri$uirea
proizorie achita la termenul sta$ilit sumele cuenite celorlalti coindizari& instanta ii a atri$ui
de"initi $unul prin hotarare pronuntata asupra "ondului cauzei 3art. >*71+ alin. ) C. pr. ci.).
Daca plata nu este "acuta la termen& $unul poate "i atri$uit altui coindiizar in aceleasi conditii
3art. >*71+ alin. 7 C. pr. ci.).Vanzarea $unurilor succesorale si impartirea pretului intre
condiizari. Cand nici parta(ul in natura& nici parta(ul prin atri$uire nu sunt posi$ile sau cand toti
coindiizarii solicita acest lucru& se a proceda la anzarea $unurilor succesorale "ie prin $una
inoiala& "ie prin intermediul e!ecutorului (udecatoresc& prin licitatie 3art. >*711 si >*7 1) C. pr.
ci.) & in ederea lichidarii acestora& adica a trans"ormarii lor in $ani& care sa "ie impartiti apoi
prin hotarare (udecatoreasca intre coindiizari con"orm cotelor ce le rein "iecaruia din
mostenire 3art. >*719 alin. 1 si ) C. pr. ci.). Aceasta modalitate de parta( este una e!trema&
neputamd "i impusa de instanta daca partile cer impartirea in natura sau prin atri$uire.
>=) Procedura de (udecat1 a cererii de reizuire.
Cererea de reizuire se (udeca potriit dispozitiilor preazute pentru cererea de chemare in
(udecata. Intampinarea este o$li'atorie si se depune la dosar cu cel putin = zile inaintea
termenului de (udecata. Dez$aterile sunt limitate la admisi$ilitatea reizuirii si la "aptele pe care
se intemeiaza. Daca instanta incuiinteaza cererea de reizuire& ea a schim$a& in tot sau in
parte& hotararea atacata& iar in cazul hotararilor de"initie potrinice& ea a anula cea din urma
82
hotarare. 8e a "ace aratare de hotararea data in reizuire& in (osul ori'inalului hotararii
reizuite. /otararea asupra reizuirii este supusa cailor de atac preazute de le'e pentru
hotararea reizuita. Daca reizuirea s%a cerut pentru hotarari potrinice calea de atac este
recursul& cu e!ceptia cazului in care instanta de reizuire este Inalta Curte de Casatie si
6ustitie& a carei hotarare este ireoca$ila
>>) Procedura de (udecat1 a recursului. 8olu2ii :n recurs.
Presedintele a da cuantul partilor dupa citirea raportului. Procurorul or$este cel din urma&
a"ara de cazul cand este parte principala sau recurent. Daca nu se doedeste& la prima zi de
in"atisare& ca recursul a "ost depus peste termen sau daca aceasta doada nu reiese din dosar&
el se a socoti "acut in termen. /otararea casata nu are nici o putere. Actele de e!ecutare sau
de asi'urare "acute in puterea unei asemenea hotarari sunt des"iintate de drept& daca instanta
de recurs nu dispune alt"el. Instanta poate admite recursul& il poate respin'e sau anula ori
poate constata perimarea lui. In caz de admitere a recursului& hotararea atacata poate "i
modi"icata sau casata& in tot sau in parte. Daca sunt 'asite intemeiate mai multe motie& dintre
care unele atra' modi"icarea& iar altele casarea& instanta de recurs a casa in intre'ime
hotararea atacata pentru a se asi'ura o (udecata unitara. In caz de casare& curtile de apel si
tri$unalele or re(udeca pricina in "ond& "ie la termenul cand a aut loc admiterea recursului&
situatie in care se pronunta o sin'ura decizie& "ie la un alt termen sta$ilit in acest scop. Cu toate
acestea& in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul "ara a
intra in cercetarea "ondului ori (udecata s%a "acut in lipsa partii care nu a "ost re'ulat citata atat
la administrarea pro$elor& cat si la dez$aterea "ondului& instanta de recurs& dupa casare& trimite
cauza spre re(udecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi
'rad.In caz de casare a hotararii atacate. Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era
competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel& a casa hotararea recurata si
a solutiona cauza potriit competentei sale. unt supuse recursului: hot1r<rile (udec1tore;ti
date "1r1 drept de apel- :ncheieri prin care s%a "inalizat (udecata unei cereri& cum ar "i#:ncheierea
asupra sechestrului asi'urator& :ncheierea dat1 asupra popririi asi'ur1torii& :ncheierea
pronun2at1 :n rezolarea unei cereri de :ndreptare sau de l1murire a hot1r<rii dac1 ;i hot1r<rea
:n le'1tur1 cu care s%a "1cut cererea este suscepti$il1 de recurs etc- hot1r<rile pronun2ate :n
apel& indi"erent dac1 au solu2ionat cauza pe "ond sau prin e!cep2ie 3e!emplu# nu a2i introdus :n
termen apelul& nu a2i tim$rat corespunz1tor cererea de apel& etc.)- :ncheierile date pe parcursul
(udec1rii cauzei& de re'ul1& ca ;i la apel& pot "i atacate cu recurs doar odat1 cu "ondul. Recursul
declarat :mpotria hot1r<rilor se socote;te "1cut ;i :mpotria :ncheierilor premer'1toare- e!ist1
:ncheieri care pot "i atacate separat cu recurs& cum ar "i#:ncheierea prin care s%a suspendat
83
(udecata cauzei& :ncheierea prin care s%a respins cererea de repunere pe rol a procesului etc-
e!ist1 ;i :ncheieri care nu pot "i atacate cu recurs& nici m1car odat1 cu hot1r<rea de "ond& cum
ar "i# :ncheierea prin care s%a admis sau s%a respins a$2inerea ori s%a admis recuzarea&
:ncheierea cu priire la cererea de asisten21 (udiciar1 sau prin care s%a reenit asupra asisten2ei
:ncuiin2ate etc- Pot declara recurs p1r2ile din liti'iu care au aut calitate de reclamant sau p<r<t
la (udecata :n "ond ;i& eentual& apelant ;i intimat :n apel. Procurorul A indi"erent dac1 a
participat sau nu la (udecat1 :n prim1 instan21& poate s1 declare recurs :mpotria oric1ror
hot1r<ri& :n condi2iile le'ii. 8unt ;i cazuri :n care persoane care nu au participat la (udecat1 :n
prim1 instan21& nici personal nici prin reprezentare& pot declara recurs. Bermenul de recurs este
de 1= zile de la comunicarea hot1r<rii& dac1 le'ea nu dispune alt"el. E!ist1 situa2ii :n care le'ea
preede un alt termen de recurs dec<t cel de 1= zile. pre deose"ire de apel, legea prevede c
dac la prima zi de )nf$i*are nu se dovede*te c recursul a fost depus tardiv sau dac aceast
dovad nu reiese din dosar, instan$a va socoate recursul declarat )n termen. Cererea de recurs
a cuprinde& su$ sanc2iunea nulit12ii& urm1toarele men2iuni# numele& domiciliul sau re;edin2a
p1r2ilor ori& pentru persoanele (uridice& denumirea ;i sediul lor& precum ;i& dup1 caz& num1rul de
:nmatriculare :n re'istrul comer2ului sau de :nscriere :n re'istrul persoanelor (uridice& codul unic
de :nre'istrare sau& dup1 caz& codul "iscal ;i contul $ancar. Dac1 recurentul locuie;te :n
str1in1tate& a ar1ta ;i domiciliul ales :n rom<nia& unde urmeaz1 s1 i se "ac1 toate comunic1rile
priind procesul- indicarea hot1r<rii care se atac1- motiele de nele'alitate pe care se
:ntemeiaz1 recursul ;i dezoltarea lor sau& dup1 caz& men2iunea c1 motiele or "i depuse
printr%un memoriu separat. semn1tura. @n lipsa acestor elemente& cererea de recurs a "i
anulat1. .otiele de recurs tre$uie s1 e!prime nemul2umirea cu priire la hot1r<rea atacat1&
adic1 tre$uie s1 determina2i 're;elile pe care le imputa2i instan2ei& cu precizarea c1& critica
"ormulat1 tre$uie s1 se :ncadreze :n unul sau mai multe dintre motiele de nele'alitate mai (os
prezentate# 1. instan2a nu a "ost alc1tuit1 potriit dispozi2iilor le'ale- ).hot1r<rea s%a dat de al2i
(udec1tori dec<t cei care au luat parte la dez$aterea :n "ond a pricinii- 7. hot1r<rea s%a dat cu
:nc1lcarea competen2ei altei instan2e- 9.instan2a a dep1;it atri$u2iie puterii (udec1tore;ti- =.
instan2a a :nc1lcat "ormele de procedur1 pre1zute su$ sanc2iunea nulit12ii& prin hot1r<rea dat1-
>. instan2a a acordat mai mult dec<t s%a cerut& ori ceea ce nu s%a cerut- *. hot1r<rea nu
cuprinde motiele pe care se spri(in1 sau c<nd cuprinde motie contradictorii ori str1ine de
natura pricinii- 0. instan2a& interpret<nd 're;it actul (uridic dedus (udec12ii& a schim$at natura ori
:n2elesul l1murit ;i 1dit ne:ndoelnic al acestuia- ?. hot1r<rea pronun2at1 este lipsit1 de temei
le'al ori a "ost dat1 cu :nc1lcarea sau aplicarea 're;it1 a le'ii. %ac recursul este declarat
)mpotriva unei hotr+ri judectore*ti care nu este supus apelului acesta nu este limitat la
motivele de nelegalitate prevzute de lege, instan$a av+nd o"liga$ia s examineze cauza su"
toate aspectele. .otiarea cererii de recurs se "ace prin cererea de recurs sau :n1untrul
84
termenului de recurs. Bermenul pentru depunerea motielor de recurs se socote;te de la
comunicarea hot1r<rii& chiar dac1 recursul s%a "1cut mai :nainte. 8anc2iunea care interine este
nulitatea recursului. Cererea de recurs se depune la instan2a a c1rei hot1r<re se atac1& su$
sanc2iunea nulit12ii. Al1turat cererii de recurs tre$uie ane!ata doada achit1rii ta!ei (udiciare de
tim$ru. Dac1 le'ea preede c1 cererea de recurs se tim$reaz1& atunci se aplic1& :n mod
o$li'atoriu& ;i tim$ru (udiciar. Dac1 nu 1 con"orma2i dispozi2iilor le'ale priitoare la tim$ra(&
sanc2iunea care interine este anularea cererii de recurs.8e poate depune cererea de recurs
personal sau prin po;t1. Dac1 depune2i cererea personal& la cerere& i se poate eli$era doad1
scris1. Cererea de recurs "ormulat1 :neste;te instan2a cu solu2ionarea recursului. pre
deose"ire de apel, cererea de recurs nu suspend, de drept, executarea hotr+rii recurate,
dec+t )n cazurile expres prevzute de lege. @ns1& pentru a $ene"icia de acest e"ect al recursului&
se poate cere suspendarea hotararii recurate. Condi2ia esen2ial1 pentru a "ormula cerere de
suspendare a e!ecut1rii hot1r<rii recurate este aceea a e!ercit1rii recursului. Cererea de
suspendare se poate "ormula prin cererea de recurs sau separat pe cale principal1&:n condi2iile
dreptului comun sau pe cale de ordonan21 pre;edin2ial1. Pentru solu2ionarea cererii tre$uie
depusa cau2iunea& :n cuantumul "i!at de instan21& dup1 ascultarea p1r2ilor& care or "i citate :n
acest sens. @ncheierea prin care s%a "i!at cau2iunea nu este supus1 nici unei c1i de atac.
@ncheierea prin care instan2a a dispus suspendarea e!ecut1rii este supus1 separat recursului&
:n termen de 1= zile de la data comunic1rii. Pentru motie temeinice& instan2a poate reeni
asupra suspend1rii e!ecut1rii hot1r<rii& :n condi2iile le'ii. Aceast1 cerere se (udec1 :n camera
de consiliu& cu ascultarea p1r2ilor. @n cazul :n care a "ost admis1 cererea intimatului ;i instan2a a
reenit asupra suspend1rii dispuse& recurentul poate solicita instan2ei restituirea cau2iunii& :n
condi2iile le'ii. ,a fel ca la sta"ilirea cau$iunii *i la restituirea acesteia, instan$a tre"uie s citeze
pr$ile.
>*) Procedura o"ertei reale.
Cand de$itorul a oi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu a oi sa primeasca plata&
de$itorul e in drept a "ace o"erta reala si a consemna ce e dator. Procedura pe care o poate
"olosi de$itorul in cazul cand creditorul re"uza sa primesca plata sumei ce i se cuine. O"erta
reala se realizeaza prin e!ecutorul (udecatoresc& care constata& dupa initarea creditorului intr%
un anumit loc& intr%o anumita zi si la o anumita ora& "ie prezentarea acestuia si e"ectuarea platii&
"ie re"uzul acestuia de a primi plata& "ie neprezentarea lui. Pe $aza procesului er$al incheiat de
e!ecutorul (udecatoresc& de$itorul poate consemna suma la C.E.C.& la dispozitia creditorului si
se poate adresa (udecatoriei cu o cerere distincta solicitand alidarea platii. Le'ea
85
re'lementeaza corespunzator procedura o"ertei reale si cu priire la predarea unui o$iect & corp
cert& datorat.
>0) Propunerea ;i :ncuiin2area pro$elor :n procesul ciil.
'ropunerea pro"elor se "ace de catre reclamant prin cererea de chemare in (udecata& iar de
catre parat prin intampinare. Incuviintarea pro"elor. Asupra pro$elor impuse de parti instanta se
pronunta printr%o incheiere motiata& atat in caz de admitere cat si in caz de respin'ere a
acestora. De re'ul1& propunerea pro$elor se "ace :n etapa scris1 a procesului ciil& etap1 care
are rolul de in"ormare reciproc1 a p1r2ilor priind preten2iile lor& pro$ele "olosite :n sus2inerea
preten2iilor& precum ;i rolul de in"ormare a instan2ei priind cauza ce urmeaz1 a "i solu2ionat1 ;i
doezile pe $aza c1rora se a pronun2a.Con"orm dispozi2iilor le'ale& propunerea pro$elor se
"ace prin cererea de chemare :n (udecat1& prin :nt<mpinare& prin cererea reconen2ional1. De
asemenea& pro$ele se propun prin cererea de interen2ie :n cazurile :n care se "ormuleaz1 o
ast"el de cerere.Reclamantul tre$uie s1 arate :n cererea de chemare :n (udecat1 doezile pe
care se spri(in1 "iecare cap1t de cerere& p<r<tul tre$uie s1 arate :n :nt<mpinare doezile cu care
se ap1r1 :mpotria "iec1rui cap1t din cerere. Dac1 p<r<tul "ormuleaz1 cerere reconen2ional1&
el a ar1ta doezile pe care :;i :ntemeiaz1 preten2iile. @n cazul :n care se a "ormula o cerere de
interen2ie& aceasta& a<nd natura (uridic1 a unei cereri introductie & tre$uie s1 cuprind1
elementele pre1zute de le'e pentru cererea de chemare :n (udecat1& adic1 interenientul a
ar1ta ;i pro$ele pe care se spri(in1. La prima zi de :n"12i;are & instan2a poate acorda
reclamantului un termen pentru :ntre'irea sau modi"icarea ac2iunii& precum ;i pentru a propune
noi doezi& :n care caz instan2a dispune am<narea cauzei ;i comunicarea cererii de :ntre'ire
sau modi"icare p<r<tului :n ederea :ntocmirii :nt<mpin1rii& :n care a ar1ta doezile cu care se
ap1r1 "a21 de noile preten2ii ale reclamantului. Pe de alt1 parte& c<nd se "ormuleaz1 cerere
reconen2ional1& reclamantul poate cere un termen pentru a depune :nt<mpinare la aceasta ;i a
propune doezile :n ap1rare.
@n cazul :n care p<r<tul& care nu este reprezentat sau asistat de aocat& nu a depus
:nt<mpinare& pre;edintele completului :i a pune :n edere& la prima zi de :n"12i;are& s1 arate
e!cep2iile& doezile ;i toate mi(loacele sale de ap1rare& despre care se a "ace or$ire :n
:ncheierea de ;edin21. La cerere& instan2a poate acorda p<r<tului un termen pentru pre'1tirea
ap1r1rii ;i depunerea :nt<mpin1rii. @n situa2iile e!pres pre1zute de le'e :n care :nt<mpinarea
nu este o$li'atorie& p<r<tul poate propune pro$ele la prima zi de :n"12i;are. P<n1 la modi"icarea
Codului de procedur1 ciil1& :nt<mpinarea ne"iind o$li'atorie & pro$ele se puteau propune de
c1tre p<r<t la prima zi de :n"12i;are. Pro$ele care nu au "ost propuse nu mai pot "i inocate :n
tot cursul instan2ei respectie. 8anc2iunea care interine :n caz de nesocotire a acestor
86
dispozi2ii este dec1derea p1r2ilor din dreptul de a propune pro$ele cu care doresc s1%;i
doedeasc1 preten2iile ;i ap1r1rile. @ns1& instan2a nu poate re"uza administrarea unei doezi&
propus1 tardi& dac1 partea aders1 nu a inocat sanc2iunea dec1derii. E!ist1 trei e!cep2ii :n
care nu a opera sanc2iunea dec1derii& de;i pro$ele nu au "ost propuse :n condi2iile cerute de
le'e. Ast"el# c<nd neoia doezii ar reie;i din dez$ateri ;i partea nu o putea preedea- c<nd
administrarea doezii nu pricinuie;te am<narea (udec12ii- c<nd doada nu a "ost cerut1 :n
condi2iile le'ii& din pricina ne;tiin2ei sau lipsei de pre'1tire a p1r2ii& care nu a "ost asistat1 sau
reprezentat1 de aocat . Prima e!cep2ie se (usti"ic1 pe deplin& c1ci pro$a& tre$uind s1 se re"ere
la "apte pertinente ;i concludente& nu poate "i cerut1 de la :nceput cu priire la "apte ;i
:mpre(ur1ri a c1ror le'1tur1 cu liti'iul p1r2ilor n%a ap1rut dec<t :n cursul dez$aterilor . Ast"el c1&
instan2a a aprecia :mpre(ur1rile care :ndrept12esc partea de a cere noi pro$e& pe care nu le%a
putut solicita prin cerere sau :nt<mpinare ori la prima zi de :n"12i;are& "1r1 a se presupune reo
in1 :n seama 3sarcina) acesteia . @n situa2ia celei de%a doua e!cep2ii& dec1derea nu tre$uie s1
opereze dec<t :n cazurile :n care solicitarea doezilor ar putea "i "olosit1 ca un mi(loc de
ter'iersare a solu2ion1rii procesului. Dac1 pro$a se poate e"ectua chiar :n ;edin2a :n care este
propus1 sau dac1 (udecata se am<n1 oricum& pentru alte motie& nu este indicat ca pro$a s1 "ie
respins1& de;i este concludent1& numai pentru motiul nepropunerii ei :n termenul pre1zut de
le'e. Ultima e!cep2ie& este l1sat1 la aprecierea (udec1torului ;i re"lect1 'ri(a le'iuitorului rom<n
de a ocroti partea care nu are cuno;tin2e (uridice ;i care nu este asistat1 sau reprezentat1 de
aocat. 8anc2iunea dec1derii este pre1zut1 :n mod e!pres ;i :n cazul :ncuiin21rii pro$ei prin
:nscrisuri propuse :n condi2iile de e!cep2ie. Ast"el& art.170 alin.7 C.proc.ci. preede c1 dac1
(udecata se am<n1& partea este o$li'at1& su$ sanc2iunea dec1derii& s1 depun1& cu cel pu2in =
zile :nainte de termenul "i!at pentru (udecat1& copii certi"icate de pe :nscrisurile inocate. De
asemenea& :n cazul admiterii pro$ei cu martori& lista cu numele ;i locuin2a acestora se a
depune& su$ pedeapsa dec1derii& :n termen de = zile de la :ncuiin2are .La cele trei e!cep2ii
prezentate mai sus tre$uie s1 ad1u'1m rolul acti al (udec1torului& adic1 dreptul ;i :n acela;i
timp o$li'a2ia de a ordona din o"iciu pro$ele neadministrate de p1r2i& pe care el le apreciaz1 ca
"iind necesare :n rezolarea liti'iului& chiar dac1 p1r2ile se :mpotriesc& precum ;i conen2ia
e!pres1 a p1r2ilor . De asemenea& principiul a"l1rii ade1rului :n cauz1 ;i :ndatorirea
(udec1torilor de a st1rui prin toate mi(loacele le'ale pentru a preeni orice 're;eal1 ;i pentru a
pronun2a o hot1r<re temeinic1 ;i le'al1& or determina instan2ele s1 admit1 pro$ele propuse
tardi de c1tre p1r2i ;i :n alte cazuri dec<t cele pre1zute de art.170 C.proc.ci.& atunci c<nd
partea potrinic1 celei care a propus pro$a nu ridic1 e!cep2ia dec1derii la primul termen.
@ncuiin2area pro$elorPro$ele propuse :n condi2iile ar1tate or "i :ncuiin2ate de c1tre instan21&
dup1 ce aceasta a cercetat dac1 pro$ele sunt admisi$ile ;i dup1 ce le%a pus :n discu2ia
contradictorie a p1r2ilor. Instan2a a aprecia dac1 pro$ele propuse pot "i utile cauzei. Partea
87
tre$uie s1 arate instan2ei "aptele pe care rea s1 le doedeasc1 prin pro$a solicitat1. Dac1 este
or$a de doedirea "aptului 'enerator de drepturi care "ace o$iectul liti'iului& pro$a apare ca
"olositoare de reme ce se re"er1 la :nsu;i acest "apt. Dac1 este or$a de un "apt ecin ;i cone!
cu "aptul 'enerator de drepturi& instan2a tre$uie s1 aprecieze dac1 le'1tura dintre cele dou1
"apte este su"icient de str<ns1 :nc<t s1 "ac1 util1 cunoa;terea "aptului ecin ;i cone! :n ederea
solu2ion1rii cauzei . Instan2a tre$uie s1 aprecieze cu mult1 aten2ie utilitatea pro$elor cu ocazia
:ncuiin21rii& :ntruc<t numai dup1 administrarea pro$elor le'ale ;i concludente ea poate s1
pronun2e o hot1r<re (ust1 ;i :n cuno;tin21 de cauz1 . De la re'ula c1 pro$ele se pot :ncuiin2a
numai dac1 instan2a socote;te c1 ele pot s1 aduc1 dezle'area pricinii aem o e!cep2ie& caz :n
care instan2a a :ncuiin2a pro$a "1r1 a mai analiza concluden2a acesteia dac1 e!ist1 pericolul
ca pro$a Cs1 se piard1 prin :nt<rziereD. Cu priire la aceast1 e!cep2ie& :n doctrin1 se consider1
c1 :n2elesul dispozi2iei nu poate "i acela de a se :ncuiin2a o pro$1 inutil1& ci acela c1 pertinen2a
pro$ei nu este eident1 :n momentul :n care a "ost solicitat1& dar sunt semne c1 administrarea
ei ar putea "i util1 :n iitor& :n cursul instan2ei . Asupra :ncuiin21rii sau respin'erii pro$ei instan2a
se pronun21 printr%o :ncheiere motiat1. Este de principiu c1 admiterea sau respin'erea
pro$elor a "i l1sat1 la aprecierea instan2ei& care este :ns1 o$li'at1 s1 motieze m1sura luat1.
@n practic1 s%a statuat c1 respin'erea nemotiat1 a cererii pentru e"ectuarea unei e!pertize
conta$ile "ace ca hot1r<rea pronun2at1 :n aceste condi2ii s1 "ie netemeinic1 ;i nele'al1&
deoarece nu se poate eri"ica ra2iunea pentru care pro$a sau pro$ele solicitate nu au "ost
admise. Incheierea prin care se :ncuiin2eaz1 doezile a ar1ta "aptele ce or tre$ui doedite ;i
mi(loacele de doad1 :ncuiin2ate pentru doedirea lor. @ncheierea de :ncuiin2are a pro$elor
este o :ncheiere preparatorie& care nu lea'1 instan2a& ast"el c1 aceasta poate reeni asupra
unei pro$e :ncuiin2ate care a deenit neconcludent1& dar are o$li'a2ia s1 arate de ce
administrarea pro$ei a deenit inutil1. Dac1 pro$a a "ost :ncuiin2at1 ;i nu s%a reenit asupra ei&
instan2a este datoare s1 o administreze chiar :n lipsa p1r2ii care a propus%o. C<nd o parte s%a
opus la o pro$1 solicitat1 de cealalt1 parte& :ncheierea a cuprinde ;i temeiurile pentru care
pro$a a "ost :ncuiin2at1 sau respins1& pentru c1 aceast1 :ncheiere& "orm<nd corp comun cu
hot1r<rea ce se a da pe "ond& este supus1 controlului (udiciar o dat1 cu hot1r<rea ce se a
pronun2a :n cauz1& iar instan2a superioar1 tre$uie s1 ai$1 posi$ilitatea de a aprecia temeinicia
;i le'alitatea :ncheierii pronun2ate. C<nd s%au :ncuiin2at doezi a c1ror administrare implic1
unele cheltuieli& partea care a propus pro$a este o$li'at1 s1 consemneze suma "i!at1 de
instan21 :n termen de = zile de la :ncuiin2area pro$ei ;i s1 depun1 recipisa la 're"a instan2ei.
Dac1 pro$a a "ost dispus1 din o"iciu sau la cererea procurorului :n procesul pornit de acesta&
instan2a a sta$ili& prin :ncheiere& cheltuielile de administrare a pro$ei ;i partea care tre$uie s1
le pl1teasc1& put<ndu%le pune ;i :n sarcina am$elor p1r2i. Bermenul de = zile poate "i prelun'it
p<n1 la 1= zile& c<nd s%au :ncuiin2at p1r2ilor doezi. 5e:ndeplinirea :n termen a acestei o$li'a2ii
88
atra'e dec1derea p1r2ii inoate din dreptul de a mai administra pro$a :ncuiin2at1 :n instan2a
respecti1& a"ar1 de cazul :n care :nt<rzierea nu prooac1 am<narea (udec12ii. @n doctrin1 se
consider1 c1 sanc2iunea poate "i :nl1turat1 dac1 cealalt1 parte nu inoc1 e!cep2ia dec1derii&
:ntruc<t normele care consacr1 termenele men2ionate au caracter dispoziti .
>?) Proro'area de competen21
Proro'area de competen21 const1 :n e!tinderea competen2ei unui or'an (udiciar ;i asupra unor
in"rac2iuni sau persoane care nu :i sunt date :n competen21. Un or'an (udiciar nu a putea& prin
proro'are de competen21& s1 preia :n competen2a sa cauze care rein or'anelor superioare ci
numai celor in"erioare sau e'ale :n 'rad. Cazurile de proro'are de competen21 sunt pre1zute
de le'e& ne"iind posi$il1 proro'are conen2ional1. Proro'area de competenta este re'lementata
in interesul unei $une administrari a (ustitiei si poate "i# le'ala& cand este preazuta e!pres in
le'e& de e!emplu& cererile accesorii si incidentale se rezola de catre instanta care este
competenta sa (udece cererea principala- (udiciara& cand este sta$ilita pe cale (udecatoresca& de
e!emplu& in caz de stramutare- conentionala& cand rezulta din acordul partilor& de e!emplu&
cand paratul accepta sa "ie (udecat de catre o alta instanta decat a domiciliului sau.
*+) Recunoa;terea A mi(loc de pro$1.
Recunoasterea de catre una dintre parti a anumitor acte sau "apte& pe care partea adersa isi
intemeiaza e!ceptiile& recunoasterea care este de natura sa produca e"ecte impotria autorului
ei. Ca mi(loc de pro$a& recunoasterea are ca o$iect actele si "aptele pe care partea adersa isi
intemeiaza pretentiile& nu drepturile pe care partea adersa le inoca. Recunoasterea dreptului
3drepturilor) nu este un simplu mi(loc de pro$a& ci este un act procesual de dispozitie si are ca
e"ect incetarea procesului& deoarece acesta ramane "ara o$iect. Recunoasterea nu este o
simpla e!plicatie data& ci este& in cele din urma& si ea un act unilateral care poate sa produca
e"ecte impotria autorului ei. .ai mult& in calitate de act unilateral& recunoasterea este un act de
dispozitie si ca urmare ea poate sa "ie "acuta doar in cazul in care este or$a de drepturile de
care partile pot sa dispuna& poate sa "ie "acuta numai personal de catre partile a"late in liti'iu ori
de catre un reprezentant al lor& imputernicit cu procura speciala- poate sa "ie "acuta de catre o
persoana care are deplina capacitate de e!ercitiu si este ireoca$ila& putand "i retractata doar
daca cel care a "acut%o a doedi ca recunoasterea a "ost rezultatul unei erori de "apt.
Dispozitiile Codului ciil priitoare la marturisire ca mi(loc de pro$a& "ac distinctie intre
marturisirea (udiciara si cea e!tra(udiciara. .arturisirea (udiciara este cea care se "ace in "ata
instantei de (udecata& in cursul procesului in care ea este "olosita si cu priire la o$iectul acelui
89
proces. Orice recunoastere "acuta in alte conditii& deci inclusi in "ata unei instante de (udecata&
dar cu prile(ul unui alt proces este o marturisire e!tra(udiciara. In masura in care a "ost
consacrata intr%un inscris& aceasta marturisire a aea aloare pro$atorie speci"ica inscrisurilor.
In masura in care marturia e!tra(udiciara s%a "acut er$al& & ea nu poate seri ca doada cand
o$iectul cererii nu poate "i doedit prin martori& ceea ce inseamna ca marturia e!tra(udiciara
er$ala a putea "i "olosita& in principal& neconditionat in materie de "apte (uridice& iar in priinta
actelor (uridice a putea "i "olosita doar in cazurile de e!ceptie& in care poate "i "olosita pro$a cu
martori. .arturisirea este indiiduala& ceea ce inseamna ca instanta tre$uie sa si%o insuseasca
asa cum autorul ei a "acut%o& "ara sa o poata "ractiona pentru a retine doar anumite parti. In
practica marturisirea im$raca "orma cali"icata& caracterizata prin aceea ca la "aptul pretins de
partea adersa autorul adau'a impre(urarile anterioare care schim$a cali"icarea acelor "apte& au
"orma comple!a& caracterizata prin aceea ca autorul recunoasterii adau'a niste "apte
anterioare& care "ie inlatura pretentiile celeilalte parti& "ie le diminueaza. In cazul acestor doua
"orme ale recunoasterii posi$ilitatea diizarii marturisirii nu tre$uie e!clusa. Recunoasterile
priitoare la drepturile in (udecata& renuntarile& cum si propunerile de tranzactie nu se pot "ace
decat in temeiul unei procuri speciale. Aocatul care a asistat pe o parte la (udecarea pricinii&
chiar "ara mandat& poate "ace orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care
s%ar pierde prin nee!ercitarea lor la timp. El poate sa e!ercite de asemenea orice cale de atac
impotria hotararii date- in acest caz insa& toate actele de procedura se or indeplini numai "ata
de partea. Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului& instanta& la cererea
acestuia& a da o hotarare partiala in masura recunoasterii
*1) Recursul A no2iune& o$iect& su$iecte& motie& termenul de declarare.
Care sunt hot1r<rile (udec1tore;ti supuse recursului# hot1r<rile (udec1tore;ti date "1r1 drept de
apel- :ncheieri prin care s%a "inalizat (udecata unei cereri& cum ar "i#:ncheierea asupra
sechestrului asi'urator& :ncheierea dat1 asupra popririi asi'ur1torii& :ncheierea pronun2at1 :n
rezolarea unei cereri de :ndreptare sau de l1murire a hot1r<rii dac1 ;i hot1r<rea :n le'1tur1 cu
care s%a "1cut cererea este suscepti$il1 de recurs etc- hot1r<rile pronun2ate :n apel& indi"erent
dac1 au solu2ionat cauza pe "ond sau prin e!cep2ie 3e!emplu# nu a2i introdus :n termen apelul&
nu a2i tim$rat corespunz1tor cererea de apel& etc.)- :ncheierile date pe parcursul (udec1rii
cauzei& de re'ul1& ca ;i la apel& pot "i atacate cu recurs doar odat1 cu "ondul. Recursul declarat
:mpotria hot1r<rilor se socote;te "1cut ;i :mpotria :ncheierilor premer'1toare- e!ist1 :ncheieri
care pot "i atacate separat cu recurs& cum ar "i#:ncheierea prin care s%a suspendat (udecata
cauzei& :ncheierea prin care s%a respins cererea de repunere pe rol a procesului etc- e!ist1 ;i
:ncheieri care nu pot "i atacate cu recurs& nici m1car odat1 cu hot1r<rea de "ond& cum ar "i#
90
:ncheierea prin care s%a admis sau s%a respins a$2inerea ori s%a admis recuzarea& :ncheierea cu
priire la cererea de asisten21 (udiciar1 sau prin care s%a reenit asupra asisten2ei :ncuiin2ate
etc- Ca ;i la apel& :n principal& p1r2ile din liti'iu care au aut calitate de reclamant sau p<r<t la
(udecata :n "ond ;i& eentual& apelant ;i intimat :n apel. 5u numai reclamantul ;i p<r<tul au
dreptul s1 declare recurs& ci ;i persoanele care ai interenit din oia lor sau "or2at :n proces
3e!emplu# interenientul principal& chematul :n 'aran2ie& etc.). Aocatul care a asistat la
(udecarea pricinii& chiar dac1 nu a "ost :mputernicit :n acest sens& poate s1 declare recurs
:mpotria hot1r<rii. @ns1& pentru sus2inerea recursului& tre$uie incheiata o nou1 :mputernicire
aoca2ial1 cu acesta. Dac1 recursul este declarat de un aocat care nu a asistat :n prim1
instan21 ;i nici nu a "ost an'a(at :n acest sens& tre$uie s1 con"irma2i :n instan21 c1 1 :nsu;i2i
recursul 3con"irmarea poate "i "1cut1 ;i dup1 :mplinirea termenului de recurs). Procurorul A
indi"erent dac1 a participat sau nu la (udecat1 :n prim1 instan21& poate s1 declare recurs
:mpotria oric1ror hot1r<ri& :n condi2iile le'ii. 8unt ;i cazuri :n care persoane care nu au
participat la (udecat1 :n prim1 instan21& nici personal nici prin reprezentare& pot declara recurs.
Bermenul de recurs este de 1= zile de la comunicarea hot1r<rii& dac1 le'ea nu dispune alt"el.
E!ist1 situa2ii :n care le'ea preede un alt termen de recurs dec<t cel de 1= zile. Bermenul de
recurs poate "i prelun'it cu = zile de c1tre pre;edintele instan2ei& care prime;te cererea de
recurs& c<nd constat1 c1 aceasta nu :ndepline;te condi2iile pre1zute de le'e. Aceast1
prelun'ire a termenului de recurs se "ace de c1tre pre;edintele instan2ei unde tre$uie depusa
cererea de recurs ;i numai dac1 este depusa personal. 8pre deose$ire de apel& le'ea preede
c1 dac1 la prima zi de :n"12i;are nu se doede;te c1 recursul a "ost depus tardi sau dac1
aceast1 doad1 nu reiese din dosar& instan2a a socoate recursul declarat :n termen. Cererea
de recurs a cuprinde& su$ sanc2iunea nulit12ii& urm1toarele men2iuni- numele& domiciliul sau
re;edin2a p1r2ilor ori& pentru persoanele (uridice& denumirea ;i sediul lor& precum ;i& dup1 caz&
num1rul de :nmatriculare :n re'istrul comer2ului sau de :nscriere :n re'istrul persoanelor
(uridice& codul unic de :nre'istrare sau& dup1 caz& codul "iscal ;i contul $ancar. Dac1 recurentul
locuie;te :n str1in1tate& a ar1ta ;i domiciliul ales :n rom<nia& unde urmeaz1 s1 i se "ac1 toate
comunic1rile priind procesul- indicarea hot1r<rii care se atac- motiele de nele'alitate pe care
se :ntemeiaz1 recursul ;i dezoltarea lor sau& dup1 caz& men2iunea c1 motiele or "i depuse
printr%un memoriu separat- semn1tura. @n lipsa acestor elemente& cererea de recurs a "i
anulat1. .otiele de recurs tre$uie s1 e!prime nemul2umirea cu priire la hot1r<rea atacat1&
adic1 tre$uie determinate 're;elile care sunt imputate instan2ei& cu precizarea c1& critica
"ormulat1 tre$uie s1 se :ncadreze :n unul sau mai multe dintre motiele de nele'alitate mai (os
prezentate#1. instan2a nu a "ost alc1tuit1 potriit dispozi2iilor le'ale- ).hot1r<rea s%a dat de al2i
(udec1tori dec<t cei care au luat parte la dez$aterea :n "ond a pricinii- 7. hot1r<rea s%a dat cu
:nc1lcarea competen2ei altei instan2e- 9.instan2a a dep1;it atri$u2iie puterii (udec1tore;ti- =.
91
instan2a a :nc1lcat "ormele de procedur1 pre1zute su$ sanc2iunea nulit12ii& prin hot1r<rea dat1-
>. instan2a a acordat mai mult dec<t s%a cerut& ori ceea ce nu s%a cerut- *. hot1r<rea nu
cuprinde motiele pe care se spri(in1 sau c<nd cuprinde motie contradictorii ori str1ine de
natura pricinii- 0. instan2a& interpret<nd 're;it actul (uridic dedus (udec12ii& a schim$at natura ori
:n2elesul l1murit ;i 1dit ne:ndoelnic al acestuia- ?. hot1r<rea pronun2at1 este lipsit1 de temei
le'al ori a "ost dat1 cu :nc1lcarea sau aplicarea 're;it1 a le'ii- Deci cererea de recurs nu
tre$uie s1 "ac1 re"erire doar la motiele de nele'alitate& ci tre$uie dezoltate :n parte& "iecare
moti de nele'alitate. Aceast1 ar'umentare a motielor de recurs poate "i depus1 ;i printr%un
memoriu separat& :ns1 tre$uie precizat :n cererea de recurs c1 e!punerea pe lar' a motielor
de recurs le e2i depune printr%un memoriu separat. Dac1 recursul este declarat :mpotria unei
hot1r<ri (udec1tore;ti care nu este supus1 apelului acesta nu este limitat la motiele de
nele'alitate pre1zute de le'e& instan2a a<nd o$li'a2ia s1 e!amineze cauza su$ toate
aspectele. .otiarea cererii de recurs se "ace prin cererea de recurs sau :n1untrul termenului
de recurs. Bermenul pentru depunerea motielor de recurs se socote;te de la comunicarea
hot1r<rii& chiar dac1 recursul s%a "1cut mai :nainte. 8anc2iunea care interine este nulitatea
recursului. E!ista posi$ilitatea& dac1 nu e motiat recursul& s1 "ie inocate oral motie de ordine
pu$lic1 3e!emplu# :nc1lcarea normelor de competen21 material1& adic1 hot1r<rea nu a "ost
pronun2at1 de :nstan2a competent1 material) iar instan2a are o$li'a2ia s1 le analizeze& chiar :n
lipsa moti1rii recursului 3aceste motie de ordine pu$lic1 pot "i inocate ;i de instan21 din
o"iciu). Cererea de recurs se depune la instan2a a c1rei hot1r<re se atac1& su$ sanc2iunea
nulit12ii. Dac1 motiele de recurs sunt "ormulate separat de cererea de recurs& acestea nu
tre$uie depuse neap1rat la instan2a a c1rei hot1r<re se atac1& ci pot "i depune direct la instan2a
de recurs. Cererea de recurs se depune :n at<tea e!emplare c<2i intima2i sunt. Dac1 cererea de
recurs este depusa personal ;i nu sunt copiile necesare& se a cere s1 "ie depuse :n termen de
)9 de ore& :n ederea comunic1rii ;i se a semna pe e!emplarul care r1m<ne la instan21 c1 a
luat la cuno;tin21 despre aceast1 o$li'a2ie. Este :n interesul p1r2ii s1 se con"ormeze acestei
cerin2e deoarece& :n caz contrar& instan2a a "i neoit1 s1 acorde un alt termen de (udecat1
pentru a comunica tuturor p1r2ilor cererea depus1. Al1turat cererii de recurs tre$uie s1 ane!ata
doada achit1rii ta!ei (udiciare de tim$ru. Dac1 le'ea preede c1 cererea de recurs se
tim$reaz1& atunci se aplic1& :n mod o$li'atoriu& ;i tim$ru (udiciar. Dac1 nu se con"orma
dispozi2iilor le'ale priitoare la tim$ra(& sanc2iunea care interine este anularea cererii de recurs.
8e poate depune cererea de recurs personal sau prin po;t1. Cererea de recurs "ormulat1
:neste;te instan2a cu solu2ionarea recursului. 8pre deose$ire de apel& cererea de recurs nu
suspend1& de drept& e!ecutarea hot1r<rii recurate& dec<t :n cazurile e!pres pre1zute de le'e.
@ns1& pentru a $ene"icia de acest e"ect al recursului& e!ista posi$ilitatea de a solicita instan2ei de
recurs s1 dispun1 suspendarea e!ecut1rii hot1r<rii recurate. Condi2ia esen2ial1 pentru a
92
"ormula cerere de suspendare a e!ecut1rii hot1r<rii recurate este aceea a e!ercit1rii recursului.
Cererea de suspendare se poate "ormula prin cererea de recurs sau separat pe cale
principal1&:n condi2iile dreptului comun sau pe cale de ordonan21 pre;edin2ial1. Pentru
solu2ionarea cererii tre$uie depusa cau2iunea& :n cuantumul "i!at de instan21& dup1 ascultarea
p1r2ilor& care or "i citate :n acest sens. @ncheierea prin care s%a "i!at cau2iunea nu este supus1
nici unei c1i de atac. @ncheierea prin care instan2a a dispus suspendarea e!ecut1rii este supus1
separat recursului& :n termen de 1= zile de la data comunic1rii. Pentru motie temeinice&
instan2a poate reeni asupra suspend1rii e!ecut1rii hot1r<rii& :n condi2iile le'ii. Aceast1 cerere
se (udec1 :n camera de consiliu& cu ascultarea p1r2ilor. @n cazul :n care a "ost admis1 cererea
intimatului ;i instan2a a reenit asupra suspend1rii dispuse& recurent& poate solicita instan2ei
restituirea cau2iunii& :n condi2iile le'ii. La "el ca la sta$ilirea cau2iunii ;i la restituirea acesteia&
instan2a tre$uie s1 citeze p1r2ile.
*)) Reprezentarea p1r2ilor :n procesul ciil.
Persoanele care nu au e!ercitiul drepturilor lor nu pot sta in (udecata decat daca sunt
reprezentate& asistate ori autorizate in chipul aratat in le'ile sau statutele care randuiesc
capacitatea sau or'anizarea lor. Reprezentarea conen2ional1 este reprezentarea :n temeiul
c1reia o persoan1& parte :ntr%un proces ciil& d1 unei alte persoane alese :mputernicirea de a o
reprezenta :n acel proces. Bemeiul (uridic al reprezent1rii conen2ionale :l '1sim :nscris :n art.
>* alin. 1 c.proc.ci. care preede# CP1r2ile pot s1 e!ercite drepturile procesuale personal sau
prin mandatarD. Ca urmare& p1r2ile au posi$ilitatea de a decide dac1 or sta personal :n proces
sau printr%un mandatar. Reprezentarea conen2ional1 (udiciar1 :n cazul persoanelor "izice ia
na;tere prin acordul p1r2ilor& :n $aza unui contract de mandat. Deoarece are caracterul unui
contract de mandat& reprezentarea conen2ional1 a persoanelor "izice este re'lementat1 :n
principiu de dispozi2iile codului ciil priitoare la contractul de mandat& "a21 de care le'ea
procesual1 ciil1 a sta$ilit re'uli speciale cerute de speci"icul acestei reprezent1ri. P1r2ile pot "i
reprezentate ;i printr%un mandatar. @n principiu& orice persoan1 capa$il1 poate reprezenta :n
instan21 pe o alt1 persoan1 care este parte :ntr%un proces ciil. .andatul poate "i dat unei
persoane "izice care nu are calitatea de aocat sau unui aocat. Dac1 mandatul este dat unui
neaocat& mandatarul nu poate pune concluzii dec<t prin aocat& cu e!cep2ia consilierului (uridic
care& potriit le'ii& reprezint1 partea A este or$a despre persoane (uridice. Aceast1 cerin21 a
le'ii are drept scop de a se realiza o mai $un1 ap1rare a intereselor p1r2ilor prin reprezentarea
lor de c1tre persoane cu pre'1tire special1& precum ;i de a :nl1tura e!ercitarea clandestin1 a
pro"esiei de aocat de c1tre ter2e persoane. Prin urmare& se poate da mandat unei persoane sa
reprezinte interesele altei persoane intr%un liti'iu ciil.
93
*7) Reizuirea A no2iune& caracteristici& o$iect& su$iecte.
Este re'lementata de art. 7))%7)0& C.pr.ci. Atri$utele acesteia sunt# este o cale de atac de
retractare& indreptandu%se impotria instantei a carei hotarare se ataca- este o cale de atac
comuna& pentru ca sta la dispozitia partilor- este o cale de atac e!traordinara& pentru ca poate "i
e!ercitata numai pentru unul dintre cele opt motie preazute e!pres si limitati prin le'e. In
principiu& este nesuspensia de e!ecutare& dar e!ecutarea poate "i suspen%data la cererea partii
si cu plata unei cautiuni. Poate "i e!ercitata impotria unei hotarari ireoca$ile sau de"initie&
daca prin aceasta hotarare s%a solutionat "ondul sau s%a trasat un di"erend (uridic intre parti.
Le'ea preede aici o sin'ura e!ceptie& si anume ca nu pot "ace o$iectul reizuirii hotararile de
diort su$ aspectul des"acerii casatoriei& Vor putea "ace insa& o$iectul reizuirii hotararile
pronuntate in le'atura cu cererile accesorii sau hotararile prin care se rezola parta(ul $unurilor.
.otiele reizuirii pot "i inocate separat& prin cereri succesie& atunci cand competenta de
rezolare a acestora apartine unor instante di"erite. Cele opt motie de reizuire ar putea "i
'rupate in urmatoarele cate'orii#1. Unele motie sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitiul
hotararii cu%prinde elemente potrinice& instanta s%a pronuntat plus si ultra petita in una si
aceeasi cauza sau s%au pronuntat doua hotarari potrinice. ). Alte motie sunt e!trinseci
hotararii atacate. Ast"el& putem intalni situatii in care o$iectul pricinii nu se mai a"la in "iinta si&
prin urmare& nu se poate e!ecuta silit hotararea. De asemenea& se poate ca un (udecator& un
martor sau un e!pert sa "i "ost condamnat pentru o in"ractiune in le'atura cu pricina sau ca
partea sa "i "ost impiedicata& dintr%un moti de "orta ma(ora& sa se prezinte la dez$ateri si sa
instiinteze despre aceasta instanta de (udecata. 7. Unele motie sunt de ordin procesual %-
Lipsa de aparare a statului& a altor persoane de drept pu$lic sau utilitate pu$lica& a minorilor& a
interzisilor (udecatoresti ori a a$sentilor sau apararea lor cu iclenie. 9. .otie de "ond %- 4aptul
ca hotararea cuprinde dispozitii potrinice. Bermenul de reizuire este& dupa caz# a) De re'ula&
termenul este de o luna& care incepe sa cur'a de la data comunicarii sau pronuntarii hotararii&
de la ultima hotarare& in cazul pronuntarii a doua hotarari cu acelasi o$iect& de la data
descoperirii unui inscris nou 3in inteles restricti& nu o alta pro$a& cum ar "i un martor)& decisi
pentru solutionarea cauzei. $) Bermenul este de > luni de la data do$andirii capacitatii in cazul
lipsei de aparare sau daca apararea incapa$ilului sau a a$sentului s%a "acut cu iclenie. c)
Bermenul este de 1= zile& cand partea a "ost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa
instiinteze despre aceasta instanta. Cele 1= zile cur' de la incetarea cazului de "orta de ma(ora.
Procedura reizuirii se caracterizeaza prin# competenta rezolarii cererii de reizuire apartine&
de re'ula& instantei careia a pronuntat hotararea atacata. Botusi& pentru motiul de reizuire
constand in e!istenta a doua hotarari (udecatoresti contradictorii& competenta apartine instantei
ierarhic superioare acelora care au pronuntat hotararea- partea tre$uie sa "aca o cerere de
94
reizuire& aratand si motiele de reizuire- partea poate sa solicite repunerea in termen de
reizuire- intampinarea este o$li'atorie- in principiu& daca nu se "ace o cerere& (udecata unei
cereri de reizuire& nu suspenda e!ecutarea hotararii (udecatoresti atacate. Cererea de
reizuire a "i rezolata de aceeasi instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi
compunere a completului de (udecata. 8olutia instantei de reizuire in raport de motiele de
reizuire a "i& dupa caz# 1. Pentru situatii de minus petita se completeaza hotararea. ). Pentru
situatii de plus sau ultra petita se modi"ica hotararea. 7. Daca o$iectul pricinii nu mai e!ista& a
"i o$li'ata partea la plata contraa%lorii acestuia. 9. Pentru moti de condamnare a (udecatorului
cu priire la o in"ractiune ce are le'atura cu pricina& se a pronunta o noua hotarare. =. 8e
pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris& in cazul im%piedicarii partii sa se
prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de aparare cu iclenie. >. In cazul in care
e!ista doua hotarari potrinice& instanta ierarhic superioara a anula cea de%a doua hotarare
pronuntata. /otararea instantei de reizuire a putea "i atacata prin aceleasi cai de atac prin
care poate "i atacata si hotararea care "ace o$iectul reizuirii. Reizuirea unei hotarari ramase
de"initia in instanta de apel sau prin neapelare& precum si a unei hotarari data de o instanta de
recurs atunci cand eoca "ondul& se poate cere in urmatoarele cazuri# 1. daca dispozitiul
hotararii cuprinde dispozitii potrinice ce nu se pot aduce la indeplinire- ). daca s%a pronuntat
asupra unor lucruri care nu s%au cerut sau nu s%a pronuntat asupra unui lucru cerut& ori s%a dat
mai mult decat s%a cerut- 7. daca o$iectul pricinii nu se a"la in "iinta-9. daca un (udecator& martor
sau e!pert& care a luat parte la (udecata& a "ost condamnat de"initi pentru o in"ractiune
priitoare la pricina sau daca hotararea s%a dat in temeiul unui inscris declarat "als in cursul sau
in urma (udecatii ori daca un ma'istrat a "ost sanctionat disciplinar pentru e!ercitarea "unctiei cu
rea%credinta sau 'raa ne'li(enta in acea cauza-=. daca& dupa darea hotararii& s%au descoperit
inscrisuri doeditoare& retinute de partea potrinica sau care nu au putut "i in"atisate dintr%o
impre(urare mai presus de ointa partilor& ori daca s%a des"iintat sau s%a modi"icat hotararea
unei instante pe care s%a intemeiat hotararea a carei reizuire se cere- >. daca statul ori alte
persoane (uridice de drept pu$lic sau de utilitate pu$lica& disparutii& incapa$ilii sau cei pusi su$
curatela nu au "ost aparati deloc sau au "ost aparati cu iclenie de cei insarcinati sa%i apere-*.
daca e!ista hotarari de"initie potrinice date de instante de acelasi 'rad sau de 'rade
deose$ite& in una si aceeasi pricina& intre aceleasi persoane& aand aceeasi calitate.0.sa se
in"atiseze la (udecata si sa instiinteze instanta despre aceasta& dintr%o impre(urare mai presus
de ointa sa. ?. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a
drepturilor sau li$ertatilor "undamentale datorata unei hotarari (udecatoresti& iar consecintele
'rae ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot "i remediate decat prin reizuirea
hotararii pronuntate.Cererea de reizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa
de"initia si a carei reizuire se cere.
95
*9) 8arcina pro$ei :n procesul ciil.
8arcina pro$ei reine celui care "ace o propunere 3a"irmatie) inaintea (udecatii& deoarece
tre$uie sa o doedeasca. Deci& in procesul ciil& sarcina pro$ei este impartita intre reclamant
3pentru a%si doedi pretentiile) si parat 3pentru a doedi netemeinicia pretentiilor reclamantului)&
la care se adau'a si rolul acti al instantei 3care poate ordona pro$e din o"iciu& chiar daca
partile se impotriesc). @ntr%un proces e!ist1 trei persona(e # reclamantul& care intenteaz1
ac2iunea& p<r<tul contra c1ruia aceasta este introdus1 ;i (udec1torul& care are misiunea de a
spune dac1 cererea este "ondat1& :ntemeiat1. 8arcina pro$ei const1 :n a ;ti care dintre aceste
persona(e tre$uie s1 caute ;i s1 aduc1 pro$a preten2iilor. Cronolo'ic& reclamantul este primul
care are sarcina pro$ei& :ntruc<t procesul ciil este pornit de c1tre acesta prin introducerea
cererii de chemare :n (udecat1. P<r<tul nu are de "1cut nici o doad1& at<ta timp c<t nu "ace nici
o propunere instan2ei de (udecat1& ci doar nea'1 dreptul pretins de reclamant. 5umai dup1 ce
reclamantul a "1cut doada "aptelor pe care%;i :ntemeiaz1 preten2ia& p<r<tul tre$uie s1 ias1 din
pasiitate ;i s1 se apere& critic<nd pro$ele aduse de reclamant ;i solicit<nd respin'erea ac2iunii
ca ne:ntemeiat1 sau ne"ondat1. @n aceast1 ultim1 situa2ie sarcina pro$ei o are p<r<tul&
deoarece el este cel care "ace o a"irma2ie :naintea (udec12ii. 8unt situa2ii :n care p<r<tul are mai
:nt<i sarcina pro$ei. Este cazul e!cep2iilor inocate de c1tre p<r<t pentru a paraliza preten2iile
reclamantului. De e!emplu& prescrip2ia& puterea lucrului (udecat& litispenden2a. @n aceste
:mpre(ur1ri& sarcina pro$ei reine mai :nt<i p<r<tului& deoarece el este cel care "ace o propunere
:naintea (udec1torului& trans"orm<ndu%se ast"el :n reclamant :n raportul pro$atoriu. C<nd p<r<tul
introduce o cerere reconen2ional1 sau o cerere de chemare :n 'aran2ie a unui ter2& el se
trans"orm1 :n reclamant at<t :n instan21 c<t ;i :n raportul pro$atoriu& aplic<ndu%i%se :n :ntre'ime
re'ula comun1 priind sarcina pro$ei. @n aceast1 situa2ie& reclamantul din cererea de chemare
:n (udecat1 a aea sarcina pro$ei dup1 ce p<r<tul ;i%a doedit a"irma2iile. Re'ula priind
sarcina pro$ei rezult1& at<t din re'lement1rile le'ale& c<t ;i din lo'ic1 ;i echitate. @ntre
reclamantul care dore;te s1 schim$e o situa2ie ce e!ist1 ;i p<r<tul care $ene"iciaz1 de aceasta&
mai demn de protec2ia le'ii& p<n1 la e"ectuarea pro$a2iunii& este p<r<tul care are :n "aoarea sa
situa2ia de "apt A ce corespunde :n 'eneral situa2iei de drept A dec<t reclamantul care
"ormuleaz1 doar preten2ii . Cel care introduce o cerere :n (usti2ie solicit1 s1 se constate c1
actuala stare de "apt este neconcordant1 cu cea de drept ;i& ca urmare& cere s1 modi"ice :n
"aoarea sa situa2ia respecti1. @ns1 aceast1 preten2ie nu poate "i acceptat1 de instan21 dec<t
dac1 este doedit1& adic1 reclamantul tre$uie s1%l conin'1 pe (udec1tor c1 el are dreptate.
Indi"erent c1 se pretinde un drept real sau un drept de crean21& se a presupune c1 actuala
stare de lucruri de care $ene"iciaz1 p<r<tul& dar a c1rei schim$are o solicit1 reclamantul&
corespunde ade1rului. Odat1 ce preten2ia reclamantului pare a corespunde realit12ii& prin
96
mi(loacele de pro$1 produse& situa2ia prezumat1 la declan;area liti'iului ;i "aora$il1 p<r<tului
este :nlocuit1 cu o alt1 situa2ie& "aora$il1 de data aceasta reclamantului& care a aea c<;ti'
de cauz1& dac1 p<r<tul nu a doedi c1 noua situa2ie nu este real1. Prin urmare& "iecare parte&
atunci c<nd inoc1 un "apt nou :n spri(inul preten2iei sau ap1r1rii sale& tre$uie s1%i doedeasc1
e!isten2a. De re'ul1& :ntr%un proces o$i;nuit& sarcina pro$ei se :mparte :ntre reclamant ;i p<r<t .
.ai e!act& aceast1 sarcin1 reine :nt<i reclamantului& apoi p<r<tului. 8e :nt<lnesc& :ns1& cazuri
:n care p1r2ile au o situa2ie e'al1 cu priire la sarcina pro$ei. De e!emplu& :ntr%o cerere :n
'r1ni2uire& :n care "iecare dintre p1r2i are :ndoitul rol de reclamant ;i p<r<t. Bot la o (udecat1
du$l1 d1 na;tere ;i parta(ul (udiciar. P<r<tul "iind ;i el considerat ca reclamant& deoarece poate
o$2ine CcondamnareaD reclamantului ini2ial& chiar "1r1 s1 se "i :ndreptat cu o cerere :mpotria lui.
C<t prie;te repartizarea sarcinii pro$ei :ntre reclamant ;i p<r<t& :n doctrin1 s%a pus pro$lema
:ntinderii o$li'a2iei "iec1reia dintre p1r2i& adic1 ce elemente tre$uie s1 doedeasc1 unul ;i ce
elemente cel1lalt& desprinz<ndu%se urm1toarele "ormule# reclamantul a "ace pro$a cre1rii
raportului (uridic dintre el ;i p<r<t- p<r<tul a inoca ;i a doedi& dup1 caz& "ie "aptele care au
dus la ine"icacitatea "aptului 'enerator de raport (uridic& "ie "aptele care au modi"icat raportul
(uridic dintre p1r2i& "ie "aptele care au stins raportul (uridic dintre ele ori "aptele%o$stacol care au
:mpiedicat crearea acestui raport sau care au stins dreptul la ac2iune :n sens material. Dac1 din
aceste "ormule nu reiese cui reine sarcina pro$ei& precum ;i atunci c<nd se pune din o"iciu :n
discu2ia p1r2ilor o :mpre(urare de "apt& (udec1torul poate hot1r: care dintre p1r2i s1 "ac1 pro$a. @n
anumite cazuri& (udec1torul poate dispune ca reclamantul s1 "ac1 o pro$1 care& :n mod normal&
reine p<r<tului sau iners. @n aceste situa2ii& (udec1torul tre$uie s1 ai$1 :n edere dup1 cum
una sau alta dintre p1r2i poate "ace pro$a mai u;or ;i mai $ine& precum ;i respectarea re'ulii
:nscrise :n C.ci. Ca urmare& re'ula statornicit1 :n C.ci. tre$uie completat1 cu :ndatorirea
(udec1torului de a st1rui prin toate mi(loacele le'ale :n ederea descoperirii ade1rului ;i cu
dreptul acestuia de a ordona pro$ele pe care le consider1 necesare& chiar dac1 p1r2ile se
:mpotriesc. 6udec1torul caut1 pro$e al1turi de p1r2i& dar nu se su$stituie lor . O$li'a2ia
(udec1torului de a cola$ora la a"larea ade1rului este independent1 de sarcina pro$ei.
R1sturnarea sarcinii pro$ei%P<r<tul :n aceast1 calitate are primul sarcina pro$ei& spre deose$ire
de e!cep2ii ;i cererea reconen2ional1& unde are mai :nt<i sarcina de a pro$a pentru c1
do$<nde;te calitatea de reclamant. Doctrina opineaz1 c1 sarcina pro$ei este r1sturnat1 ca
urmare a sta$ilirii unor prezum2ii le'ale& trec<nd de la cel care tre$uia s%o "ac1 la partea
aders1. CPrezum2ia le'al1 dispens1 de orice doad1 pe acela :n "aoarea c1ruia este "1cut1D.
Cu alte cuinte& dispens<nd de doad1 pe $ene"iciarul prezum2iei& oricare ar "i pozi2ia sa :n
proces& ;i d<nd celeilalte p1r2i posi$ilitatea s1 r1stoarne prezum2ia& le'ea :n realitate opereaz1
o r1sturnare a sarcinii pro$ei . @ns1 aceasta este strict e!act numai :n cazul prezum2iilor relatie&
care permit pro$a contrar1& a prezum2iilor a$solute ce pot "i r1sturnate prin m1rturisire& precum
97
;i :n cazul prezum2iilor cali"icate ca intermediare sau mi!te& deoarece :mpotria prezum2iilor
a$solute ire"ra'a$ile le'ea interzice doada contrar1. Ast"el& :n cazul prezum2iilor le'ale
relatie& c<nd le'ea presupune c1 st1rii de "apt :i corespunde o anumit1 stare de drept&
$ene"iciarul prezum2iei tre$uie s1 doedeasc1 numai "aptul din care decur'e prezum2ia& iar
partea potrinic1& dac1 dore;te s1 r1stoarne aceast1 stare& este o$li'at1 s1 administreze pro$a
contrar1 . @n cazul prezum2iilor le'ale a$solute ce pot "i r1sturnate prin m1rturisire& $ene"iciarul
prezum2iei a pro$a "aptul ecin ;i cone! pe care se spri(in1 prezum2ia& iar partea aders1 a
administra intero'atoriul pentru a :ncerca s1 o$2in1 recunoa;terea "aptului contrar . Ei :n cazul
prezum2iilor le'ale intermediare sau mi!te& $ene"iciarul prezum2iei nu are de "1cut dec<t pro$a
"aptului ecin ;i cone! pe care se $azeaz1 prezum2ia& iar partea potrinic1 tre$uie s1
doedeasc1 c1 prezum2ia nu corespunde realit12ii& :n cazul respecti.
*=) 8tr1mutarea ;i dele'area pricinilor
Cand una din parti are doua rude sau a"ini pana la 'radul al patrulea inclusi printre ma'istratii
instantei& cealalta parte poate cere stramutarea pricinii la o alta instanta de acelasi 'rad.
8tramutarea pricinii se mai poate cere pentru motie de $anuiala le'itima sau de si'uranta
pu$lica. Ganuiala se socoteste le'itima de cate ori se poate presupune ca nepartinirea
(udecatorilor ar putea "i stir$ita datorita impre(urarilor pricinii& calitatii partilor ori ra(masiilor
locale. 8tramutarea pentru moti de rudenie sau de a"initate tre$uie ceruta mai inainte de
inceperea oricarei dez$ateri- cea intemeiata pe $anuiala le'itima sau si'uranta pu$lica se
poate cere in orice stare a pricinii. 8tramutarea pentru si'uranta pu$lica se poate cere numai
de procurorul de pe lan'a Curtea 8uprema de 6ustitie. Cererea de stramutare intemeiata pe
motie de rudenie sau de a"initate se depune la instanta imediat superioara. Cererea de
stramutare intemeiata pe motie de $anuiala le'itima sau de si'uranta pu$lica se depune la
Curtea 8uprema de 6ustitie. Cererea de stramutare se (udeca in camera de consiliu.
Presedintele instantei a putea cere dosarul pricinii si sa ordone& "ara citarea partilor&
suspendarea (udecarii pricinii& comunicand de ur'enta aceasta masura instantei respectie. In
caz de admitere& pricina se trimite spre (udecata unei alte instante de acelasi 'rad./otararea
asupra stramutarii se da "ara motiare si nu este supusa nici unei cai de atac. Ea a arata in ce
masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa "ie pastrate.
*>) 8uspendarea procesului ciil.
Instanta a suspenda (udecata#1. cand amandoua partile o cer-). daca nici una din parti nu se
in"atiseaza la stri'area pricinii.Cu toate acestea pricina se (udeca daca reclamantul sau paratul
au cerut in scris (udecarea in lipsa. 6udecata pricinilor se suspenda de drept#1. prin moartea
98
uneia din parti& a"ara de cazul cand partea interesata cere termen pentru introducerea in
(udecata a mostenitorilor- ). prin interdictie sau punere su$ curatela a unei parti pana la
numirea tutorelui sau curatorului- 7. prin moartea mandatarului uneia din parti& intamplata cu
mai putin de 1= zile inainte de ziua in"atisarii-9. prin incetarea "unctiei tutorelui sau curatorului-
=. prin deschiderea procedurii reor'anizarii (udiciare si a "alimentului asupra reclamantului& in
temeiul unei hotarari (udecatoresti ireoca$ile. 4aptele aratate mai sus nu impiedica
pronuntarea hotararii& daca ele s%au iit dupa inchiderea dez$aterilor.Instanta poate suspenda
(udecata#1. cand dezle'area pricinii atarna& in totul sau in parte& de e!istenta sau nee!istenta
unui drept care "ace o$iectul unei alte (udecati-). cand s%a inceput urmarirea penala pentru o
in"ractiune care ar aea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.
8uspendarea a dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motiat suspendarea
a deenit ireoca$ila. Asupra suspendarii (udecarii procesului& instanta se a pronunta prin
incheiere care poate "i atacata cu recurs in mod separat& cu e!ceptia celor pronuntate in recurs.
Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului (udecarii procesului& atat
impotria incheierii prin care s%a dispus suspendarea& cat si impotria incheierii prin care s%a
respins cererea de repunere pe rol a procesului.6udecata reincepe# 1. prin cererea de
redeschidere "acuta de una din parti& cand ea s%a suspendat prin inoirea partilor sau prin lipsa
lor-). prin cererea de redeschidere& "acuta cu aratarea mostenitorilor& tutorelui sau curatorului& a
celui reprezentat de mandatarul de"unct& a noului mandatar sau& dupa caz& a partii interesate& a
administratorului (udiciar sau a lichidatorului (udiciar.
**) Bermenele procedurale. 5o2iune& clasi"ic1ri& mod de calcul& caracterele termenelor& sanc2iuni
speci"ice& repunerea :n termen
Bermenul procedural este interalul de timp :n1untrul c1ruia tre$uie :ndeplinit sau& dup1 caz&
este oprit s1 se s1<r;easc1 un anumit act de procedur1. Bermenele procedurale pot "i
clasi"icate :n "unc2ie de mai multe criterii& ast"el# a. :n "unc2ie de caracterul lor& termenele sunt#
imperatie 3peremptorii)& :n1untrul c1rora tre$uie :ndeplinit un act de procedur1 sau prohi$itie
3dilatorii)& :n1untrul c1rora nu poate "i s1<r;it actul de procedur1. $. :n "unc2ie de modul :n care
sunt sta$ilite& termenele sunt# le'ale& atunci c<nd sunt sta$ilite prin le'e- (udec1tore;ti& sta$ilite
de instan21 :n cursul procesului sau conen2ionale& sta$ilite de p1r2i 3e!# termenul ar$itra(ului). c.
:n "unc2ie de sanc2iunea ce interine :n caz de nerespectare& termenele sunt# a$solute& a c1ror
nerespectare a"ecteaz1 ala$ilitatea actelor de procedur1 sau relatie& care :n caz de
nerespectare nu a"ecteaz1 ala$ilitatea actului de procedur1 ci atra'& cel mult& sanc2iuni
disciplinare sau pecuniare pentru cei inoa2i de nerespectarea lor. .od de calcul. C. proc. ci.
8e sta$ile;te modul de calcul al termenelor procedurale pe ore& zile& s1pt1m<ni& luni ;i ani.
99
Bermenul pe ore :ncepe s1 cur'1 de la miezul nop2ii zilei urm1toare. Bermenul se :n2ele'e pe
zile li$ere& neintr<nd :n calcul nici ziua :n care a :nceput& nici ziua c<nd s%a :mplinit. Bermenele
statornicite pe ani& luni sau s1pt1m<ni se :mplinesc :n ziua anului& lunii sau s1pt1m<nii
corespunz1toare zilei de plecare. Bermenul care& :ncep<nd la )?& 7+ sau 71 ale lunii& se
s"<r;e;te :ntr%o lun1 care nu are o asemenea zi& se a socoti :mplinit :n ultima zi a lunii.
Bermenul care se s"<r;e;te :ntr%o zi de s1r$1toare le'al1& sau c<nd sericiul este suspendat& se
a prelun'i p<n1 la s"<r;itul primei zile de lucru urm1toare. Caracterele termenului. Bermenele
(oac1 un rol particular :n cadrul procedurii (udiciare. De alt"el& procedura (udiciar1 nici nu poate "i
conceput1 "1r1 e!isten2a unor termene :n cadrul c1rora le'ea impune anumite o$li'a2ii sau
:ndrept12e;te p1r2ile s1%;i e!ercite drepturile lor. Ast"el& se poate spune c1 termene sunt menite
s1 disciplineze actiitatea procesual1. Un alt caracter al termenelor este dat de "aptul c1 ele au
menirea de a impulsiona des"1;urarea procesului ciil ;i de a limita toate acele situa2ii care ar
putea conduce la :nt<rzierea (udec12ii. @n aceast1 ordine de idei se poate a"irma c1 cel mai
adesea termenele sunt statornicite pentru a 21rmuri :n timp e!erci2iul unui drept sau pentru a
restr<n'e limitele de timp :n care se pot :ndeplini anumite "ormalit12i procedurale. Bermenele
procedurale tre$uie s1 2in1 seama& :ns1& ;i de interesele p1r2ilor liti'ante& care tre$uie s1 ai$1
un timp rezona$il pentru a re"lecta asupra e!erci2iului drepturilor lor ;i pentru realizarea e"ecti1
a "ormelor de procedur1 impuse sau admise de le'e. Bermenele :ncep s1 cur'1 de la data
comunic1rii actelor de procedur1 dac1 le'ea nu dispune alt"el. Bermenele :ncep s1 cur'1 ;i
:mpotria p1r2ii care a cerut comunicarea& de la data c<nd a cerut%o. 8anc2iuni speci"ice
3Dec1derea). Potriit C. proc. ci.& nee!ercitarea oric1rei c1i de atac ;i ne:ndeplinirea oric1rui alt
act de procedur1 :n termenul le'al atra'e dec1derea& a"ar1 de cazul c<nd le'ea dispune alt"el
sau c<nd partea doede;te c1 a "ost :mpiedicat1 printr%o :mpre(urare mai presus de oin2a ei. @n
acest din urm1 caz& actul de procedur1 se a :ndeplini :n termen de 1= zile de la :ncetarea
:mpiedic1rii- :n acela;i termen or "i ar1tate ;i motiele :mpiedic1rii. Dec1derea interine numai
:n caz de nerespectare a termenelor le'ale& imperatie ;i a$solute. Aceasta deoarece#
nerespectarea termenului prohi$iti duce la nulitatea actului de procedur1- dac1 nu este
respectat un termen (udec1toresc& sanc2iunea const1 :n posi$ilitatea (udec1torului de a nu mai
acorda un nou termen pentru :ndeplinirea actului de procedur1 care nu a "ost :ndeplinit :n
termenul ini2ial. Dec1derea interine :n urm1toarele cazuri# c<nd prin le'e este sta$ilit un
termen "i! pentru s1<r;irea unui act de procedur1 sau pentru e!ercitarea unui drept& iar partea
a l1sat s1 e!pire acel termen "1r1 s1 $ene"icieze de el- c<nd le'ea procesual1 a sta$ilit c1
e!ercitarea unui drept tre$uie s1 se "ac1 :ntr%o anumit1 etap1 a procesului sau :ntr%un anumit
moment procesual& iar partea nu a respectat aceast1 cerin21- c<nd le'ea procesual1 sta$ile;te
o anumit1 ordine :n e"ectuarea actelor de procedur1& pe care partea nu a respectat%o.
8anc2iunea dec1derii nu interine dac1# nu a "ost constatat1 de instan21- partea care putea s1
100
inoce sanc2iunea& renun21 la acest drept- dec1derea prie;te pe una din p1r2ile le'ate printr%un
raport de solidaritate sau de indiizi$ilitate& cu condi2ia ca cel pu2in una dintre celelalte p1r2i s1 "i
s1<r;it actul de procedur1 :n termen- dec1derea se acoper1& potriit le'ii- partea interesat1 a
"ost :mpiedicat1 de o :mpre(urare mai presus de oin2a ei s1 e"ectueze actul de procedur1 :n
termen ;i s%a admis cererea de repunere :n termen. Ca e"ect al dec1derii& se pierde dreptul
procedural care nu a "ost e!ercitat :n termen. Repunerea :n termen. @n condi2iile C. proc. ci.&
dec1derea nu opereaz1 atunci c<nd partea doede;te c1 a "ost :mpiedicat1 printr%o :mpre(urare
mai presus de oin2a ei s1 s1<r;easc1 actul de procedur1 :n termen. :n acest caz& actul de
procedur1
*0) Bitlurile e!ecutorii.
E!ecutarea silita se a e"ectua numai in temeiul unei hotarari (udecatoresti ori al unui alt inscris
care& potriit le'ii& constituie titlu e!ecutoriu. /otararea (udecatoreasca sau alt titlu se e!ecuta
numai daca este inestit cu "ormula e!ecutorie a"ara de incheierile e!ecutorii& de hotararile
e!ecutorii proizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri preazute de le'e& care se e!ecuta "ara
"ormula e!ecutorie. Inestirea hotararilor cu "ormula e!ecutorie se "ace de prima instanta.
Incuiintarea e!ecutarii silite in Romania a hotararilor date in tari straine se "ace potriit le'ii
speciale. 8e inestesc cu "ormula e!ecutorie hotararile care au ramas de"initie ori au deenit
ireoca$ile& precum si orice alte hotarari sau inscrisuri& pentru ca acestea sa deina e!ecutorii&
in cazurile anume preazute de le'e. Actele autenti"icate de o reprezentanta diplomatica sau
consulara a Romaniei se or putea inesti cu "ormula e!ecutorie de (udecatoria domiciliului unei
din partile partase la actul autentic. Daca nici una din parti nu are domiciliul cunoscut in tara&
inestirea cu "ormula e!ecutorie se "ace de 6udecatoria sectorului III din Capitala Romaniei.
*?) Branzac2ia.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se
nasca& "acandu%si concesii reciproce. Branzactia este un act de dispozitie& implicand deci
capacitatea de e!ercitiu deplina& iar in cazul celor lipsiti de capacitate& autorizatia preazuta de
le'e. Branzactia tre$uie sa ai$a un caracter licit& instantele (udecatoresti "iind o$li'ate sa eri"ice
le'alitatea ei. De e!emplu& este inadmisi$ila tranzactia care are ca o$iect drepturile persoanei
incadrate in munca& tranzactia intre institutii etc. Potriit le'ii& tranzactia tre$uie sa "ie constanta
prin act scris- daca interine in cursul unui process& continutul ei este inserat in hotararea
(udecatoreasca. In toate cazurile tranzactia produce e"ectele unei hotarari de"initie. Ca orice alt
contract& tranzactia poate "i anulata pentru icii de consimtamant& eroare& dol& iolenta.
Reciprocitatea concesiilor deose$este tranzacita de achiesare& care constituie recunoasterea
101
neconditionata de catre o parte a drepturilor ori pretentiilor celeilalte parti. Partile se pot in"atisa
oricand in cursul (udecatii& chiar "ara sa "i "ost citate& pentru a cere sa se dea hotarare care sa
cons"inteasca inoiala lor. Daca partile se in"atiseaza la ziua "i!ata pentru (udecata& cererea
pentru darea hotararii a putea "i primita& chiar de un sin'ur (udecator& urmand ca hotararea sa
"ie data de instanta in sedinta. Daca ele se in"atiseaza intr%o alta zi& instanta a da hotararea in
camera de consiliu. Inoiala a "i in"atisata in scris si a alcatui dispozitiul hotararii. /otararea
care cons"inteste inoiala partilor se da "ara drept de apel.
102