Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................. 4
1. REŢELE DE DISTRIBUŢIE...........................................................................................5
1.1. Calculul reţelelor de distribuţie a comunei Budeşti.................................................5
1.1.1. Determinarea debitelor caracteristice..................................................................5
1.1.2. Debitele zilnice de calcul pentru nevoile gospodăreşti........................................5
1.2. Întocmirea graficului consumului orar de apă.........................................................8
1.3. Calculul reţelei la debitul maxim de apa.................................................................8
2. TRATAREA APEI DIN SURSA SUBTERANA..........................................................10
2.1. Date generale........................................................................................................10
2.2. Determinarea debitului de calcul al statiei de tratare.............................................10
2.3. Adoptarea schemei de tratare................................................................................11
2.4. Filtrarea apei.........................................................................................................12
2.4.1. Date generale.....................................................................................................12
2.4.2 Filtrarea mecanica...............................................................................................12
2.5. Clorinarea apei......................................................................................................13
2.5.1. Date generale.....................................................................................................13
2.5.2. Dezinfectia cu clor.............................................................................................14
2.5.3. Eliminare fierului și amoniacului din apa...........................................................14
2.5.4. Determinarea dozei de dioxid de clor.................................................................14
3. STATIE DE POMPARE................................................................................................16
3.1. Date initiale pentru calculul statiei de pompare....................................................16
3.2. Determinarea numarului de pompe lucratoare si de rezerva..................................16

3.3. Alegerea pompelor................................................................................................19

UTM 582.6 003 ME


Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Litera Coala Coli
Conducător 1
Consultant
Alimentarea cu apă a
Contr. norm.
comunei Budeşti UTM FUA
Aprobat
IPA - 061
UTM 582.6 003 ME
Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Litera Coala Coli
Conducător 1
Consultant
Alimentarea cu apă a
Contr. norm.
comunei Budeşti UTM FUA
Aprobat
IPA - 061
3.4. Calculul fundatiilor pompelor...............................................................................19
3.5. Rezervorul statiei de pompare...............................................................................19
3.6. Tehnica securității la stație de pompare................................................................21
4. CAPTAREA APEI.........................................................................................................26
4.1. Date generale........................................................................................................26
4.2. Elemente hidrologice ale stratului acvifer.............................................................26
4.3. Alegerea tipului de captare....................................................................................27
4.4. Alegerea si dimensionarea filtrului.......................................................................27
4.5. Dimensionarea captarii, calculul denivelarii.........................................................28
4.6. Dimensionarea sistemului de colectare a apei din put cu pompa...........................29
4.7. Dimensionarea zonelor de protectie sanitara.........................................................30
5. INSTALATII INTERIOARE.........................................................................................31
5.1. Date generale........................................................................................................31
5.2. Alimentarea cu apa rece........................................................................................31
5.2.1. Schema si sistema de alimentare cu apa rece.....................................................31
5.3. Alimentarea cu apa calda......................................................................................33
5.3.1. Calculul pierderilor de sarcina boilerelor...........................................................33
5.4. Canalizarea............................................................................................................ 35
5.4.1. Proiectarea instalatiilor interioare de canalizare.................................................35
6. TEHNOLOGIA..............................................................................................................36
6.1. Date generale........................................................................................................36
6.2. Determinarea volumelor de pamint a gropelor pentru executarea
caminelor de vizare.......................................................................................................36
6.3. Determinarea volumului de pamint la excavarea transeelor..................................38
6.4. Determinarea volumului constructiilor..................................................................40
6.5. Determinarea volumului de pamint pentru astuparea transeului...........................41
6.6. Bilantul volumului de pamint................................................................................42
6.7. Alegerea exacavatorului........................................................................................43
6.8. Determinarea numarului de autobasculante si timpul indeplinirii.........................44

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 2
Mod Coala Nr. document Data
.
6.9. Alegerea buldeozerului.........................................................................................47
6.10. Specificatia materialelor pentru indeplinirea lucrarilor de
constructie-montaj a retelelor de alimentare cu apa....................................................48
6.11. Alegerea macaralei..............................................................................................48
6.12. Determinarea volumelor de lucrari si manoperei................................................ 49
7. AUTOMATIZAREA.....................................................................................................50
7.1. Date generale........................................................................................................50
7.2. Schema tehnologica..............................................................................................50
7.3. Schema de comanda a motorului electric trifazat..................................................51
8. ECONOMIA..................................................................................................................52
8.1. Date generale........................................................................................................52
8.2. Componența costului de deviz..............................................................................53
8.3. Întocmirea devizelor la procurare și montajul utilajelor tehnologice....................55
8.4. Metoda de resurse la întocmirea documentației de deviz......................................58
BIBLIOGRAFIA................................................................................................................ 59

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 3
Mod Coala Nr. document Data
.
INTRODUCERE

În ultima perioadă, o atenţie deosebită se acordă sistemului de alimentare cu apă, care are un rol
important în alimentarea cu apă (în cantitate suficientă şi de calitate) a unei localităţi populate.
Sistemul de alimentare cu apă cuprinde captarea şi aducţiunea de la sursă la consumatori finali,
staţii de pompare, când sunt necesare, staţii de tratare pentru corectarea calităţii, rezervoare de
înmagazinare.
Proiectul de diplomă este realizat cu tema Sistemul de alimentare cu apă potabilă a comunei
Budeşti, mun. Chişinău.
În proiectul de diplomă este prezentată proiectarea alimentării cu apă a comunei Budeşti, mun.
Chişinău.
Comuna Budeşti este o localitate care face parte din suburbia municipiului Chişinău, situată la
latitudinea nordică- 47.0652 şi 29.0066 – longitudinea estică.
Aceasta localitate se află la distanța de 17 km de orașul Chișinău.
Conform datelor recensământului din 2014, populaţia satului constituia 4928 de locuitori.
Compoziţia etnică a populaţiei din cadrul comunei: 95, 31 % - moldoveni/români; 2,20 %-
ucraineni; 1, 29 % - ruşi; 0, 31 % - găgăuzi; 0, 20 % - bulgari; 0, 02 % -evrei; 0, 09 % - polonezi; 0,
00 % - romi; 0,58 % - alte etnii.
Pe teritoriul comunei, îşi desfăşoară activitatea următoarele instituţii social-culturale:
- Grădiniţa de copii din comuna Budeşti;
- Liceul Teoretic Budeşti;
- Centrul de sănătate;
- Centrul pentru copii şi tineret;
- Biblioteca publică din comuna Budeşti;
- Punct veterinar;
- Centrul de zi şi Activităţi pentru copii cu dizabilităţi.
În teritoriul comunei Budeşti activează 36 de agenţi economici.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 4
Mod Coala Nr. document Data
.
1. CALCULUL REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

1.1. Datele iniţiale necesare pentru proiectarea reţelelor de distribuţie a apei


Datele de bază necesare proiectării rețelelor de distribuție a apei a comunei Budeşti sunt
prezentate în tabelul nr. 1.

Tabelul 1
Zonele
Parametrii
A B
1 2 3
Numărul de locuitori 2928 2000
Consumul necesar de apă, q (l/om·zi) 150 95
Numărul de nivele ale caselor 2 1

1.2. Determinarea debitelor caracteristice

Pentru proiectarea reţelei de distribuţie este necesară determinarea debitului de apă pe care
aceasta trebuie să-l distribuie. Apa este utilizată de diverşi consumatori care pot fi grupaţi în opt
categorii:

1. Consumul de apă pentru nevoile gospodăreşti ale populaţiei: apa de băut, prepararea hranei;
igiena corpului; spălatul rufelor şi vaselor, menţinerea curăţeniei locuinţelor şi curţiilor,
utilizarea WC-ului precum şi pentru animale de pe lângă gospodăririle proprii ale locuitorilor;
2. Consumul de apă pentru nevoile publice, cuprinzând apa distribuită în instituţiile de învăţământ
de toate categoriile ( creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi, colegii ); instituţii medicale
( spitale, policlinici), cât şi alte categorii ( băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante,
magazine, cofetării, unităţi pentru prepararea locală a băuturilor răcoritoare, fântâni de băut
apă;
3. Consumul de apă pentru nevoile gospodăreşti în unităţile de intreprinderile industriale,
cuprinzând apa necesară în întreprinderi de interes local pentru: panificaţie, fabricarea
produselor de carne, lapte şi fructe, întreţinerea casnică şi a construcţiilor, întreţinerea
vehiculelor şi utilajelor etc;
4. Consumul de apă pentru stropitul spaţiilor verzi ;
5. Consumul de apă spălatul străzilor, spălatul pieţelor şi străzilor;
6. Consumul de apă pentru nevoile propriii sistemului de alimentare cu apă: prepararea soluţiilor

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 5
Mod Coala Nr. document Data
.
de reactivi, spălarea filtrelor, spălarea aducţiunilor, spălarea conductelor reţelelor de distribuţie şi
spălarea rezervoarelor;
7. Consumul de apă pentru acoperirea pierderilor de apă - pierderi inevitabile (normale); avariilor,
risipă de apă în sistemul de distribuţie datorită avariilor şi imperfecţiunilor de execuţie;
8. Consumul de apă pentru combaterea şi stingerea incendiilor (hidranţi interiori, instalaţii
speciale
interioare de sprinclere şi drencere, hidranţi exteriori.

1.3. Debitele zilnice de calcul pentru nevoile gospodăreşti

În localităţile populate, necesarul de apă este variabil pe parcursul unei zile oglindind
activitatea umană, la anumite ore ale zilei, acesta este maxim, iar noaptea minim.
De-a lungul săptămânii, debitul de apă zilnic utilizat este, de asemenea, neuniform, însă,
această variaţie nu este caracteristică.
Debitul zilnic de apă a unei localităţi populate variază, în decursul unui an; el prezintă un nivel
maxim pe perioada de vară şi minim pe perioada de iarnă.
Debitul de apă necesar a unei localităţi suferă şi o variaţie pronunţată, pe parcursul anilor, care
indică modul de dezvoltare a acesteia.
Necesarul de apă creşte prin industrializarea din ce în ce mai pronunţată a localităţii, prin
ridicarea standardului de viaţă a populaţiei, precum şi prin creşterea numărului locuitorilor.
În conformitate cu normele de consum pentru apa potabilă, debitele caracteristice care se
utilizează pentru localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul dat comuna Budeşti sunt
următoarele:
Debitul zilnic mediu de apă pentru nevoile gospodăreşti notat , Q zi, med , reprezintă media
volumelor de apă utilizate zilnic pe parcursul unui an şi pot fi determinate cu relaţia:

qxN m3
Q zi, med = , (1.1)
1000 d
unde:
q – necesarul de apă specific, l/om zi, pentru nevoi gospodăreşti şi publice.
N – numărul consumatorilor pe zone diferenţiale;
Pentru zona A:
3
2928 x 150
Q zi, med = =439 m
1000 d
Pentru zona B:

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 6
Mod Coala Nr. document Data
.
3
2000 x 95
Q zi, med = =190 m
1000 d

Debitul zilnic maxim de apă pentru nevoile gospodăreşti notat , Q zi, max , aceasta reprezintă
volumul de apă utilizat în ziua cu consum maxim pe parcursul unui an şi pot fi determinate cu relaţia:

m3
Q zimax =K zimax ∙ Q zimed , m 3 /d (1.2)Q zi, max= K zimax x Q zimed ,
d
(1.2)
în care:

Pentru zona A:
m3
Q zimax =K zimax ∙ Q zimed , m3 /d (1.2)Q zi, max 1=1,25 x 439=548
d
Pentru zona B:
3
m
Q zimax =K zimax ∙ Q zimed , m 3 /d (1.2)Q zi, max 2=1,35 x 190=256
d
m3
Q zimax =K zimax ∙ Q zimed , m3 /d (1.2)Q zi, max=126+36,042=172,042
d
Rezultatele calculelor sunt centralizate în tabelul 2.
3 3
Zona Nr. q, l/om x zi Q zi med m K zi max Q zi max m
loc. /zi /zi
A 2928 150 439 1,25 548
B 2000 95 190 1,35 256
Total 4928 629 804

a) Debitele orare de calcul, notat, ( Qorar, max ), reprezintă valoarea maximă a consumului orar din
ziua (zilele) de consum maxim, în m3o:

Qorar,max K h max x Q zi max , m 3


¿
24 d
(1.3)
în care:
Kh max – coeficientul de variaţie orară care indică de câte debitul maxim orar depăşeşte debitul
mediu.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 7
Mod Coala Nr. document Data
.
Coeficientul de neuniformitate orară a consumului de apă, Kh max, se determină cu relaţia:
Kh max = α max x β max,
în care:
α max - coeficient ce ţine de gradul de dotare a locuinţelor cu instalaţii tehnico-sanitare, de
regimul de lucru al întreprinderilor industriale şi alte condiţii locale.
Se adoptă α max = 1,2 .... 1, 4;
β max – coeficientul ce ţine seama de populaţia din localitate şi se adoptă conform Anexei 2. În
cazul alimentării pe zone, coeficientul, β max, se alege în funcţie de numărul de locuitori din fiecare zonă
(A şi B).
Coeficientul de neuniformitate a debitelor orare se determină:
KAh max = αAmax x βAmax = 1,25 x 1,5 = 1,88
KBh max = αBmax x βBmax = 1, 35 x 1,5 = 2

1.1.3. Debitul zilnic de apă pentru Liceul Teoretic Budeşti


Pentru determinarea debitului de apă a Liceului Teoretic Budeşti s-a adoptat din Anexa nr.
4, o clădire cu sistem de alimentare cu apă rece, sistem de alimentare cu apă caldă, sistem de canalizare
şi
WC-uri.
Pentru acest tip de dotare al liceului cu instalaţii tehnico-sanitare din Anexa 4 rezultă un
necesar de apă, q s= 12 l pers/zi.
Debitul de apă pentru Liceul Teoretic Budeşti se determină cu ajutorul relaţiei:
nx q s m3
Q zi, med = , . (1.4)
1000 d
în care:
N – numărul elevilor din acest liceu;
q – necesarul specific de apă, l.

3
600 x 12
Q zimed = =7 m
1000 d
Debitul zilnic maxim se calculează cu ajutorul coeficientului de neuniformitate ko = 1, 35.
Prin formula:
Qzi max = Qzi med x ko = 7 x 1,35 = 9, 45 m3/ h.
9,45
Q ox= =1,57 m3/ h.
6

1.1.4. Debitul zilnic de apă pentru grădiniţa cu 160 locuri

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 8
Mod Coala Nr. document Data
.
S-a considerat grădinița cu un sistem de alimentare cu apă rece, sistem de alimentare cu apă
caldă, sistem de canalizare, WC, cadă de baie şi duş comun la etaj fără internare, program normal.
Pentru acest tip de instalaţii tehnico-sanitare din Anexa 4 rezultă un necesar specific de apă
qs=75 l pers/zi.
Debitul zilnic pentru grădiniţă de apă va fi:

nxq m3
Q gr= , (1.9)
1000 d
în care:
n – numărul de copii care fregventează grădiniţa;
q – debitul specific, care este q=75 l/copil.

3
160 x 75
Q zimed grăd = =12 m
1000 d
Debitul zilnic maxim se calculează cu formula:
3
Q zimax =Qmed grăd x ko , m
d
în care:
Q zimed grăd – debitul zilnic mediu;
ko – coeficientul de neuniformitate orară, ko = 1, 35.
3
Q zimax = 22 x 1,35 = 29 m
d

1.1.5. Debitul zilnic de apă pentru casa de cultură


Formula de calcul cu care se calculează debitul de apă pentru casa de cultură:
Nxq m3
Q zi = ,
1000 d
în care:
N – numărul de locuri, considerat 100 locuri;
q – necesarul specific de apă, loc/zi; pentru lucrători, actori q = 40 loc/zi.
3
100 x 80
Qspectatori zi casă de cultură = =8 m
1000 d
personal 10 x 210 m3
Q zi casă de cultură = =2,1
1000 d
m3
Q zi casă de cultură = 8+2=10
d

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 9
Mod Coala Nr. document Data
.
m3
Q zi max casă de cultură = 10 x 1,35=1,35
d

1.2. Întocmirea graficului consumului orar de apă


Pentru proiectarea unei reţele de distribuţie trebuie prezența cunoastințelor despre variaţia
debitelor pe ore. Cunoscând coeficientul de neuniformitate orară poate fi stabilite graficele
caracteristice de variaţie ale debitului în timpul zilei (graficul consumului de apă). Graficul acesta este
reprezentat în Anexa [1].

1.3. Calculul reţelei la debitul maxim de apă


Primul pas pentru a calculula o reţea de alimentare cu apă este determinarea debitelor de
calcul pentru fiecare tronson. Cantitatea de apă în fiecare tronson este proporţională cu numărul de
case case aflate pe el. Debitul specific se determină cu ajutorul relaţiei:

qsp=Q/∑n.

Numărul de case aflate pe tronsoane se determină din planul general al localităţii, unde reţeaua
de distribuţie a fost trasată.
Calculul debitelor specifice este prezentat mai jos.
La ora 12 00 - 13 00 consumul este maximal, Q h = 19,07 m3/h = 4,89 l/ s.
Rezultatul primit l-am împărțit la numarul de case în localitatea această, și am aflat consumul specific
la ora consumului maxim.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 10
Mod Coala Nr. document Data
.
4,89
Q sp = =0,0065, l/s.
750
Acest debit am înmulțit la numărul de case alimentate din tronson si am aflat debitul transportat
din fiecare tronson.
Pentru calcularea debitului în fiecare nod însumăm debitul în tronson; care între în nod, și cel
care iesă și împărțim la 2.
Calculul hidraulic rețelei la ora consumului maxim a fost efectuat cu ajutorul programei
„EPANET”. Rezultatele obținute sunt prezentate în anexe [2]-[9].

2. TRATAREA APEI DIN SURSĂ SUBTERANĂ


2.1. Date generale

Tratarea apei este un proces destinat pentru asigurarea calităţii egale cu cerințele
consumatorilor. Poate fi realizat la instalații sau stații de tratare a apei pentru nevoile publice, în
aproape toate întreprinderile industriale. Pentru a fi evaluată calitatea apei potabile se folosesc diferite
metode, care implică studiul indicatorilor hidrochimici, microbiologici ș.a.

2.2. Date iniţiale pentru proiectare

Debitul staţiei QST = 916 m3/z;

2.3. Determinarea debitului de calcul

Debitul de calcul al staţiei de tratare se determină cu relaţia:

calc
QST  QST  Qadaus , m3/zi (1)
unde:

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 11
Mod Coala Nr. document Data
.
  coeficientul de utilizare a apei pentru necesităţile tehnologice ale staţiei, 1,03 1,04 ;

Conform punctului 6.6. 1 pentru necesităţi tehnologice adoptăm 1,040 ;


QST  debitul staţiei, m3/zi (date iniţiale);

Qadaos  debitul suplimentar necesar pentru stingerea incendiului, m3/zi care se calculează cu
formula de calcul:
n  t q inc
Qadaos 
T , m3/zi (2)
unde:

n – numărul de incendii care pot avea loc simultan, conform tabelului 5 1 se ia în dependenţă
de numărul populaţiei care locuiesc;
Pentru 4928 locuitori „n” primeşte valoarea egală cu 1;

t – timpul stingerii unui incendiu, t  3 ore ;

qinc  debitul specific pentru stingerea unui incendiu, qinc 10 l s (tab.5 1 );

T – termenul de restabilire al volumului de apă utilizat pentru incendiu, T  3 zi ;


133,610
Qadaos   36
3 m3/zi;
Qcalc 3
ST =1,04 × 916+36=988,64m /zi

41,19 m3/h
11,44 l/s

2.3 Alegerea schemei tehnologice a stației de tratare


În apele de suprafață se găsesc o mare cantitate de substanțe coloidale. Aceste substanțe au
greutatea specifică foarte apropiată de cea a apei și în mod practic ele rămîn în suspensie pe un termen
nedeterminat. Această stabilitate a particulelor coloidale este dată de faptul că într-o soluție apoasă în
jurul acestor particule se formează pelicule cu sarcini electrice de același gen, care fac particulele să se
respingă reciproc. În vederea accelerării procesului decantării se folosesc anumiți reactivi care prin
dizolvarea lor în apă produc ioni de sens contrar particulelor coloidale. Neutralizarea partială a acestor
sarcini conduce la aglomerarea coloizilor în flocoane mai mari și mai grele reducând astfel timpul de
depunere.
În proiectul de diplomă, pentru eliminarea MS pe perioada viiturilor, dar mai ales în lunile
aprilie-martie cînd MS este egal cu 395,3 mg/l, am ales stația compactă modulară de tratarea apei a
apei potabile.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 12
Mod Coala Nr. document Data
.
Deci schema tehnologică de tratarea a apei va conține următoarele instalații: amesticator
rapid,decantor lamelar, bazin de apă, filtru sub presiune, dezinfectarea, gospodăria de reactivi ș.a.

Fig. 1. Schema tehnologică de tratare a apei

2.4 Principiul de funcționare a schemei tehnologice

Statiile de tratare a apei compacte ( modulare ) reprezintă o soluție tehnică eficace cu costuri reduse,
atât în instalarea cât și în mentenanța lor. Datorită designului sunt ușor de transportat și nu necesită
practic lucrări de construcții adăugatoare apa de tratat ajungând la parametrii de potabilizare în doar
cateva zile de la data începerii montajului.

ETAPELE TRATĂRII APEI

a) Coagularea / Flocularea / Oxidare / Control PH


b) Amestecare rapida
c) Decantor lamelar

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 13
Mod Coala Nr. document Data
.
d) Sistem Multimedia de filtrare
e) Dezinfectie

Fig. 2 Stație compactă modulară de tratare intelliK50

a) Coagularea / Flocularea / Oxidare / Control PH

Prin procesul de coagulare – floculare are loc o reducere considerabilă a turbiditații, materiilor
în suspensie precum și a culorii apei. La fel, în fazele de aglomerare și depunere a flocoanelor are loc
și o antrenare parțială a substanțelor organice și a bacteriilor conținute de apa brută.
Oxidarea are loc prin intermediul unei pompe dozatoare pentru hipoclorit de sodiu în conducta
principală în scopul creșterii vitezei de oxidare a fierului si a materiei organice oxidabile. Prin această
procedură se elimină si diversele gaze aflate în apă (hidrogen sulfurat, amoniac, etc.) dar şi se asigură
protecție antibacteriană permanentă.
Datorită variațiilor de pH se impune corectarea acestuia în asa fel încat apele să aibă un pH cuprins
între 6,5-8,5.
Cantitatea de substanță chimică dozata este în funcție de trăsăturile caracteristice chimice și
impuritațile apei.

Sistemul este compus din:


 pompa dozatoare de agent floculant (sulfat de aluminiu Al2(SO4)3 )sau un alt coagulant

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 14
Mod Coala Nr. document Data
.
 pompa dozatoare pentru oxidare (dozare de hipoclorit de sodiu)
 corectia pH-ului se face cu ajutorul H2SO4 98% sau a NaOH 40%.
 tablou automat de control al dozajului
 dispozitivul de injectie al agentilor chimici in conducta

b) Amestecare rapidă
Amestecul are loc în tubulatura de reacție instalată în aval de sistemul de injectare a
substanțelor chimice pentru a asigura amestecarea energică a acestora cu apă, realizând astfel
omogenizarea acestor substanțe chimice cu apa de tratat. Acest lucru asigură o performanță crescută a
utilizării substanțelor dozate.

c) Decantor lamelar
Decantarea apei este un proces de separare a particulelor solide din suspensie, prin acțiunea
forțelor gravitaționale, astfel ca amestecul lichid-solid este separat în lichidul limpezit, pe de o parte, și
suspensiile concentrate, pe de altă parte. Aceste procese se realizează în instalații speciale, numite
decantoare. Decantorul lamelar este o camera de decantare echipată cu module, avînd orificii
hexagonale, care asigură decantarea flocoanelor reziduale. Apa decantată esta captată printr-o rețea de
găuri. In funcție de dimensiunea decantorului, evacuarea namolului se face gravitațional.
Domeniul de utilizare a decantoarelor lamelare sunt variate: producția apei potabile, tratarea apelor
provenite din spălarea filtrelor.

d) Sistem Multimedia de filtrare


Multimedia este un mediu de filtrare pe bază de nisip cuarțos de diverse granulații, asezarea
are loc în starturi multiple cu stratul superior din antracit. Principala aplicație este filtrarea
sedimentelor cu finețe de pana la 10 microni, reținandu-se astfel impuritați mecanice și suspendate si
se obține o reducere a turbiditații.
Filtru multimedia nu trebuie schimbat, stația se regenerează automat la un timp prestabilit. In acest fel
se asigură o exploatare îndelungată a filtrului cu un cost de intreținere foarte scăzut.
Procedura de regenerare(curățare) dureaza cca 22 minute după cum urmează:

Spălarea inversă cu apa tratată și dezinfectată în care apa trece prin raiser 17 min
1 apoi prin patul mediului filtrant; în acest fel mediul filtrant este complet
expandat iar toate materiile straine sunt evacuate.
Clătirea cu apă tratată (de sus în jos) și evacuarea la drenaj a eventualelor 5 min
2 particule rămase în patul filtrant. Se realizează astfel și compactarea patului
filtrant pentru a putea intra în ciclul de lucru.

e) Dezinfecția
Dezinfectarea - se realizează prin injectia de hipoclorit de sodiu care are în principal rolul de a asigura
protecția antibacteriană de-a lungul rețelei de conducte pînă la punctul final de utilizare. Dozarea
solutiei se realizează computerizat cu ajutorul unei pompe dozatoare si a doi senzori (pentru măsurarea
on-line a clorului rezidual) montați în aval și în amonte de dispozitivoul de injectie de hipoclorit de
sodiu.

Echipamentul este controlat de un sistem PLC.


Acest sistem de automatizare controlează :
 pompele dozatoare
 spălarea inversă a filtrelor
Gabaritul stației tratare IntelliK50: 12 x 2.5 m

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 15
Mod Coala Nr. document Data
.
Dimensiuni hală : 15 x 8.5 x 4 m (L x l x H)
Nr. Crt. Descriere Cantitate
1 Pompa de alimentare 1 buc
2 Floculatorul (tubulatura de amestec rapid) 1 buc
3 Pompa dozatoare (floculant / coagulant/ control pH) 3 buc
4 Decantor lamelar 1 buc
5 Filtru cu nisip 2 buc
6 Pompa pentru spalarea inversa si alimentarea bazinului de stocare 1 buc
7 Valve automate si sistemul de conducte 1 set
8 Pompa dozatoare hipoclorit de sodiu pe distributie 1 buc
9 Recipient pentru stocarea substantelor chimice 4 buc
10 Intrerupator de presiune diferentiala 1 buc
11 Panou de comanda PLC 1 buc

2.5 Calculul amestecătorului rapid.

Wtot.am.  Qam  t r , m3 (3)


unde:

t r  timpul de aflare (reţinere) în amestecător, t r  1 2  min ;

135,11,0
Wtot.am.   2,252 m3
60 ;
Calculăm volumul amestecătorului.

Wsup  Wtot  Winf , m3


(4)

Wsup  2,252  0,805 1,447 m 3


;
Calculăm înălţimea amestecătorului,
Hsup.l   1,0 1,5 m
astfel încît să se încadreze în limitele: .
Wsup
Hsup.l  , m
Ssup
(5)
1,447
Hsup.l  1,16 1,20 m
1,25
Calculăm înălţimea totală a amestecătorului, cu relaţia:

H tot  Hinf  Hsup.l  Hsig , m


(6)

H tot 1,50 1,20  0,30  3,00 m

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 16
Mod Coala Nr. document Data
.
Deoarece apa pătrunde în canalul de evacuare prin intermediul unor orificii (perforaţii) avînd

d or   80 100 mm , iar viteza de trecere a apei prin orificii este vor 1 m/s se calculează
numărul de perforaţii şi pasul dintre ele.
 Suprafaţa tuturor orificiilor se determină cu relaţia:
Qam
Sorif
tot  , m2
vor (2.7)
135,1
Sorif
tot   0,03753 m2
13600
 Suprafaţa unui orificiu se calculează cu formula:
2
d or
Sor  , m2
4 (2.8)

Adoptăm
d or  50 mm ;

3,140,052
Sor   0,0019625 ,m 2
4
 Determinăm numărul de perforaţii:

Sorif
n o  tot
Sor , orificii (2.9)
0,03753
no  19,124 orificii
0,0019625 ;
Adoptăm 20 orificii.
 Calculăm pasul dintre orificii:
4 bsup
lo  , m
no ; (2.10)
41,20
lo   0,24 m
20 ;
Dimensionarea canalului de evacuare:
 Determinăm suprafaţa jgheabului de colectare:
Qam
S jgh  , m2
vcanal ; (2.11)
unde:

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 17
Mod Coala Nr. document Data
.
vcanal  viteza de mişcare a apei în canalul de evacuare,

conform p.6.45 1 , vcanal  0,6 m ;


0,075
S jgh   0,125 m2
0,6 ;

Lăţimea canalului de evacuare se adoptă


bcanal  0,5 m .
 Înălţimea canalului de colectare se determină cu relaţia:
S jgh
h canal  , m
bcanal (2.12)
0,125
h canal   0,25 m
0,5
Dimensionăm conducta de evacuare:

Calculăm diametrul conductei ţinînd seama că


v   0,6 1,0 m/s conform p. 6.49 1 :

4Qam
D , m
 v (2.13)

4 0,075
D  0,399 m adoptam 400 mm
3,14 0,6 .

2.6 Decantoare lamelare

Sedimentarea suspensiilor granulare şi a celor floculante separabile prin decantare


gravitaţională se realizează în decantoarele lamelare. Decantoarele sunt dotate cu module lamelare,
care reprezintă blocuri din plăci de mase plastice sau metalice, prinse prin sudură paralel una de alta,
formînd nişte spaţii pentru trecerea apei de la partea inferioară spre cea superioară. Modulele sunt
amplasate astfel, încît să formeze un unghi de înclinaţie de 60°, necesar pentru alunecarea/deplasarea
mai uşoară a nămolului, format din sedimentarea materiilor în suspensie conţinute în apele uzate.

2.6.1 Dimensionarea decantoarelor cu lamele


Calculele parametrilor tehnologici si contructivi ai instalatiilor cit si a parametrilor individuali ai
lamelelor pot fi efectuate dupa urmatoarele formule:

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 18
Mod Coala Nr. document Data
.
vf
 k crt  tg ctg
u 0  cos  k agl 
Ll= ᵩkfHt[ ] (2.14)

în care: ᵩ - coeficientul care consideră influenta condiţiilor hidromecanice ale curentului in


elementele lamelare;
kf - coeficientul care consideră forma secţiunii transversale a elementelor lamelare;
Hf - înălţimea elementului lamelar, m;
Vl - viteza media a curentului în elementele lamelare, m/h;
u0 - viteza de sedimentare de calcul, m/h;
α - unghiul de înclinare a elementelor lamelare faţă de orizont, grade;
β- coeficientul care consideră sedimentarea contractată sub elementele lamelare;
kagl - coeficientul de aglomeraţie care consideră influenţa sedimentului care iese din
elementele lamelare, asupra intensităţii de floculare;
K
crt - coeficientul care consideră micşorarea secţiunii curentului în elementul lamelar de
sedimentul descendent.
vf
 k crt  tg ctg
u 0  cos  k agl 
Ll= 1.2x1x1.2 [ ] (2.15)

Pentru comoditatea calculului formula de mai sus este dată în forma:


Calitatea apei din sursa: are culoarea - 20 de grade; conținut de suspensie -600 mg / l; Doza
coagulant - 37 mg / l; Viteza de proiectare de depunere a suspendat - 0,40 mm / s : 1,44 m / h
Elementele subțire de film sunt aceleași ca în exemplul 1 (cu excepția unghiul egal cu 55 °).
Valorile coeficientului structurale și cea mai mare parte de utilizare a acceptat respectiv
Kk = 0,7 și = 0,6 Ko.i.
Având în vedere reconstrucția decantoare existente și dimensiunile lor reale stabilit că sarcina pe
structuri nu poate fi mai mare de 41,19 m3/ h, și înălțimea de elemente de film subțire – 3.6 m

u 0  k agl   ll 
 1
Vsp =
K1  k 2  H l  ,m/h (2.16)

1,441,3  1,2 
 1  0,6312,2  7,6m / h
Vsp =
0,57  0,82  2,15 0,05 

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 19
Mod Coala Nr. document Data
.
Sau

 Vsp  k1 
 1
u  k  
ll=k2xHl  0 agl (2.17)

unde:
1
K crt  K vf  K agl  K c
k1 = , (2.18)

 k f  k crt
k2 = sin  cos  , (2.19)

în care: v- sarcină specifică sau productivitatea instalaţiei din calcului suprafeţei libere a apei, m/h;
K1, K2 - coeficienţii generalizaţi;
lt - lungimea elementului lamelar, m,
Kvf - coeficientul care consideră perfecţiunea hidraulică a instalaţiei lamelare şi gradul
volumic de folosire - raportul timpului real ia timpul de calcul de aflare în instalaţie;
Kc - coeficientul constructiv egal cu raportul suprafeţei reale de trecere a apei prin elementele
lamelare la aria suprafeţei libere de decantare;

1 1,251 0,8
 3,0  2,15
k1 = 0,8 0,6  0,7 , k2 = 0,57  0,8 ,

Viteza de sedimentare de calcul uQ trebuie să fie luată în funcţie de experienţa de exploatare a


instalaţiilor, lucrate în condiţiile analogice.
Coeficientul ᵩ este determinat conform următorului tabel, unde lungimea elementului lamelar;
înălţimea elementului lamelar confor tab. 1 indicatai (78)
Semnficatia kcrt se recomanda de a fi luata in limitele 0,7-0,8 (valorile mari pentru o apa cu turbeditate
mult mai mare, valori mici pentru o turbeditate si culoare mai mica).
Semnificatia produsului βk poate fi luata intre 1,15-1,3 (valori mari pentru limpezitoare cu lamele,
valori mici pentru decantoare verticale cu lamele).

 7,61,0 
 1,441,3 1  4,2contr
ll=2.15x0.05   ,m

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 20
Mod Coala Nr. document Data
.
Semnificaţia coeficientului Kf este in funcţie de forma secţiunii transversale a elementelor
lamelare. Pentru secţiunea dreptunghiulară - 1,0, rotundă - 0,785, triunghiulară - 0,5, hexagonală -
0,65-0,75, la utilizarea conductelor sau Spaţiului tabular - 0,5.
Valoarea kvf pentru calculele preventive se recomandă întte limitele 0,6 - 0,75.
Mărimea coeficientului poate fi determinat după datele reale in funcţie de grosimea materialului pentru
elementele lamelare. Preventiv se recomandă de a fi luate între limitete 0,70 - 0,95 (valori mari pentru
materiale peliculare subţiri).

2.7 Determinarea dozei de coagulant

Pentru accelerarea procesului de limpezire a apei se foloseşte în calitate de coagulant Al 2(SO4)3.

Doza de coagulant se calculează conform p.6.16 1 , în funcţie de culoare cu relaţia:


Dc  4 C, mg/l (2.20)
unde:
C – culoarea apei ce trebuie prelucrată, grade.
Dc =4 × √85,3 = 36,94 mg/l

Reieşind din datele iniţiale pentru turbiditatea maximă egală cu 600 mg/l, conform tab. 16 1 ,

determinăm doza de coagulant prin interpolare:


Dc  8 mg /l .

Ca rezultat în calcule se adoptă valoarea maximă a dozei de coagulant -


Dc  8 mg / l
Cantitatea de coagulant necesară pentru o zi se calculează cu relaţia:

G czi  Qcalc  Dc , t /zi (2.21)


Gczi =988 ×8 = 0,0079 t/zi

Conform tab. 5  2 , partea activă Al O reprezintă numai 17% din cantitatea de coagulant brut,
2

care se calculează cu formula:

zi
brut G c 100%
Gc  , t /zi
17% (2.22)

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 21
Mod Coala Nr. document Data
.
0,0079 ×100 %
G brut
c = = 0,0465 t/zi
17 %
Cantitatea de coagulant pentru 30 de zile se determină cu relaţia:

G 30
c
zile
 G cbrut 30, t /lună (2.23)

G30 zile
c =0,0465 ×30 = 1,395 t/lună

2.8 Alcalinizarea apei


Alcalinizarea apei se efectuează pentru îmbunătăţirea coagulării.

Conform p. 6.19 1 , doza de var se determină cu relaţia:


D 
D v   c  Alc  K alc 1, mg/l
 Ec  (2. 24)
unde:
K alc  coeficient de alcalinitate, (pentru CaO – 28 );

Dc  doza de coagulant (maximă);

E c  masa echivalentă a coagulantului, pentru Al2(SO4)3 – 57,

conform p. 6.19 1 ;


Alc – alcalinitatea minimă a apei brute (date iniţiale) Alc  0,8 mg  ech /l ;

 37 
D v    0,4  28 1 7.97 mg / l
 57 
Determinam cantitatea de var, necesară pentru o zi se calculează cu relaţia:

G zi
v  Q calc  D v , t /zi (2.25)

988 ×7,97
G vzi = = 0,0079 t/zi
106

Determinăm cantitatea de var pentru un timp de 30 de zile care se determină cu relaţia:

G 30
c
zile
 G zi
v 30, t /lună (2.26)
G 30 zile
v =0,0079 ×30=0,237 t/lună

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 22
Mod Coala Nr. document Data
.
Alcalinizare
Dozator

Amestecator
hidraulic
Bazin de
stocare

Fig. 5
2.9 Floculant – poliacrilamida

Pentru intensificarea procesului de coagulare se recomandă de a folosi în calitate de floculant,


poliacrilamida (ПАА).

În dependenţă de turbiditatea maximă şi culoare, conform tab. 17 1 se determină doza de


floculant.

D ПАА  0,1 mg / l
Determinăm debitul zilnic de poliacrilamidă de 1 % cu relaţia:
calc
QST D ПАА
Q ПАА  , kg zi
1000 ; (2.27)
988 ×0,1
Q ПАА= = 0,099 kg/zi
1000
Determinăm cantitatea necesară de poliacrilamidă pentru un timp de 15 zile, deoarece acesta este
timpul de valabilitate a poliacrilamidei, care a fost depozitată, se determină cu formula:

G15 zile
ПАА =0,099 ×15=1,485 kg/15zile (2.28)

2.10 Calculul staţiei de Hipoclorit de sodiu

Contactul clorului cu apa in camera de contact trebuie să fie nu mai mic de 30 min.
Determinăm debitul de clor pentru clorarea primară.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 23
Mod Coala Nr. document Data
.
calc
prim QST  DCl
qCl  , kg h
1000 (2.29)
în care:
Dcl – doza de clor, care se adoptă conform anexei 4 tab.1 1 , în dependenţă de continutul de
amoniu. Deci Dcl=8 mg/l.

prim 41,19 × 8
q Cl = =0,33 kg/l
1000

Debitul total de clor al staţiei se determină cu relaţia:

q tot
Cl =0,33 kg /h (2.30)

Debitul de clor consumat într-o zi va fi:


Qclzi= qCLtot *24 kg/zi

Qclzi= 0,33 *24 = 7,91 kg/zi

Adoptam rezervor tip cu pompa dozatoare de hipoclorit de sodiu.


Transformarea in hipoclorit de sodiu NaClO

7,91.............................12%
X..................................100

7,91 ×100
X= = 659,04
12

Calculam cantitarea de hipoclorit pentru o rezerva de 30 zile.


CNaClO = 65,9* 30 = 1977 l/30 zile
Adoptam rezervor de stocare tip de 5mc cu pompa dozatoare de hipoclorit de sodiu.

2.11 Calculul filtrelor


Suprafața filtrului se determină cu următoarea formulă:

Q
F 1,m2
T  Vn
ST (2.31)
în care:
Q – debitul stației de tratare, m3/d.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 24
Mod Coala Nr. document Data
.
TST – timpul de funcționare al stației de tratare. Adoptăm T=24 ore.
Vn – viteza de filtrare în regim normal, conform tab. 29 [2] Vn = 5-7 m/h Adoptăm 7m/h
988
F= = 5,88 m2
24 ×7
Adoptăm filtre sub presiune cu nisip curtos diametrul de 2000 mm.

Fig. 4 Filtru rapid sub presiune


1 – conducta de aducțiune a apei brute; 2 – conducta de apă filtrată; 3 – conducta de apă pentru
spălarea filtrului; 4 – evacuarea apei după spălarea filtrului; 5 - ; 6 – conduta de aer pentru barbotare;
7 - ; 8,9 – conducte de presiune; 10 - ; 11 – capace.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 25
Mod Coala Nr. document Data
.
FACD 60
Nisip cuartos (litri) - 2000
Presiune de lucru: 2 ÷ 8 bar
Temperatura de lucru: 5 ÷ 40°C
Alimentare electrica: 220 V/50 Hz 10W
Masa neta, kg(*) - 2600
Racorduri - DN100

Numărul de filtre se determină cu formula:


F 5.88
Nf = = =1,87 adaptăm 2 filtre (2.32)
f 1filt 3.14
Adoptăm 2 filtre lucratoare din considerente ca nu am depasit numarul de filtre mai multe de 20 buc
nu avem nevoie de filtru de rezerva pentru reparatie se va deconecta un filtru din cele 3 .
- înălțimea stratului filtrant – 1,5 m;
- înălțimea totală a filtrului – 2,45 m;
- diametrul filtrului – 2,0 m;
Spalarea filtrului are loc in sens invers cu apa luata din RAP, spalarea se va efectua o data pe zi sau o
data in 2 zile conform fișei tehnice a filtrului.

Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 26
Mod Coala Nr. document Data
.
Coala

Semnăt
UTM 582.6 003 ME 27
Mod Coala Nr. document Data
.
3. CAPTAREA APEI DIN SURSĂ DE SUPRAFAŢĂ