Cap.

6 Proprietatea intelectuală
și invențiile de serviciu

s.l. dr.ing.Cătălin - George ALEXE

Proprietatea intelectuală

Proprietatea intelectuală se împarte în două categorii, și anume:

 proprietatea industrială:
 invenţiile,
 mărcile,
 indicaţiile geografice,
 desenele şi modelele industriale.

 drepturile de autor şi drepturile conexe (opere literare şi artistice).

Instituții
o Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM)

o Oficiul  Român  pentru  Drepturile  de  Autor (ORDA)

2
Proprietatea intelectuală

Diferenţa dintre inovaţie şi invenţie

De multe ori termenul de inovaţie se confundă cu cel de invenţie. O invenţie se

defineşte ca fiind o creaţie ce trebuie să îndeplinească trei atribute
fundamentale:
■ să aibă caracter tehnico-aplicativ;
■ să poată fi realizată şi reprodusă;
■ să prezinte noutate şi progres faţă de cunoştinţele actuale pe plan mondial.
 

Se poate remarca faptul că între cerinţe nu figurează aceea de a fi capabilă să

aducă bani, să aibă succes pe piaţă, cerinţă esenţială a inovaţiei. În schimb, o
invenţie trebuie să facă dovada că reprezintă o noutate mondială, ceea ce nu se
cere unei inovaţii.

Inovarea tehnologică (inovarea de produs sau proces) fără brevetarea

invenţiei care îi stă la bază, rămane un proces în care noutatea si
inventivitatea nu au fost atestate la nivel mondial şi care este mai degraba un
proces de rutină.
3
Proprietatea intelectuală

Brevete de invenție
 Invenţiile sunt protejate prin brevete
 Invenţia brevetată nu poate fi executată, folosită, distribuită sau comercializată fără
consimţământul titularului de brevet.
 Protecţia prin brevet este acordată pe o perioadă de timp limitată, de obicei de 20
de ani de la data înregistrării cererii de brevet.
 Odată cu expirarea brevetului încetează şi protecţia iar invenţia intră în domeniul public,
putând fi exploatată comercial de alte persoane.

Brevetele de invenție
 asigură recunoaştere şi recompensă materială,
 contribuie la îmbogăţirea patrimoniului de cunoştinţe tehnice din lume.

Titularii de brevete au obligaţia să facă publice informaţii în legătură cu invenţia lor.

Dreptul asupra unei invenții este dobândit şi protejat prin înregistrarea la OSIM.

La o sută de cereri de înregistrare a unui brevet de invenţii ajung să fie brevetate doar 50-
55. Dintre acestea, 10-12 sunt aplicate efectiv în producţie.
4
Proprietatea intelectuală

Pașii pentru obținerea brevetului de invenție la OSIM

 Formularul tip B 01 - Cerere de brevet de invenţie –
http://www.osim.ro/formulare/ form_cbi.pdf.
 Documentaţia de brevetare cuprinde:
o descrierea invenţiei;
o revendicările;
o desenele explicative;
o rezumatul invenţiei.
 Servicii de consiliere
Lista consilierilor, care se poate găsi la Sala de lectură a OSIM, la Biroul
Relaţii cu Publicul sau pe site-ul OSIM.
Cererea de brevet european poate fi depusă la OSIM şi are aceleaşi efecte
ca şi în cazul în care ar fi fost depusă la Oficiul European de Brevete.
Pentru brevetarea internaţională costurile sunt de aproximativ 3.000 de euro
pe ţară.
5
Proprietatea intelectuală

Soluții de valorificare a invenției

 aplicare proprie;
 licenţiere;
 cesionare;
 spin-off/start-up inovativ;
 imaginea, prestigiul ştiinţific; capacitatea competiţională.

LICENŢIEREA - Acordarea dreptului privind folosirea unei mărci de comerţ, a

unei tehnologii de fabricaţie, a unui brevet de invenție etc, de către titular
(proprietar), în schimbul plaţii unei redevenţe.
Acordarea licenţei conferă o serie de avantaje:
 licenţiatului, care beneficiază de experienţa în producţie, de un produs
recunoscut, fără a fi nevoit sa pornească de la zero etc;
 titularului dreptului de proprietate, care are posibilitatea să se extindă pe noi
pieţe, cu un risc mai scăzut, dar si cu un control redus asupra licenţiatului
decât dacă ar fi investit
6
Proprietatea intelectuală

CESIUNE - Contractul de cesiune presupune vânzarea drepturile ce decurg

din acordarea unui brevet de invenție, atât a dreptului de proprietate cât și
a folosirii/utilizării. În schimb, prin licență, care este exclusivă sau
neexclusivă, se autorizează utilizarea brevetului de invenție, dreptul de
proprietate/de titular rămânând.

SPIN-OFF – entitate formată prin desprindere din una mai mare, de

exemplu, o nouă companie formată dintr-un grup de cercetare din
universitate sau dintr-un incubator de afaceri, care se bazează pe
descoperirile unor membri ai grupului de cercetare si care are ca scop
valorificarea comercială a rezultatelor cercetării.

START-UP INOVATIV – desemnează întreprinderile înfiinţate de maximum

3 ani, care implementează un rezultat obţinut dintr-un proiect de
cercetare sau o idee brevetată.

7
Proprietatea intelectuală

Mărcile

O marcă este alcătuită din cuvinte, semne, culori sau combinaţii de culori, precum şi
diferite combinaţii ale acestora.

Dreptul asupra mărcii este dobândit şi protejat prin înregistrarea acesteia la OSIM.

Înregistrarea mărcii conferă titularului un drept de folosire exclusivă a mărcii pentru

produsele şi/sau serviciile pentru care s-a efectuat înregistrarea, pe un termen de
10 ani de la data constituirii depozitului, precum şi dreptul de a interzice terţilor
folosirea mărcii sau imitarea sa frauduloasă.

La cererea titularului, înregistrarea unei mărci poate fi reînnoită la împlinirea fiecărui

termen de protecţie de 10 ani.

8
Proprietatea intelectuală

Indicaţia geografică

 Indicaţia geografică este denumirea servind la identificarea unui produs

originar dintr-o ţară, regiune sau localitate a unui stat în cazurile în care o
calitate, o reputaţie sau alte caracteristici determinate pot fi în mod
esenţial atribuite acestei origini geografice.
Ex: vinul de Bordeaux, țigările Havana, Champagne etc.

 Dreptul asupra unei indicaţii geografice este dobândit şi protejat prin

înregistrarea acesteia la OSIM.

 Durata de protecţie a indicaţiilor geografice curge de la data depunerii

cererii pe o perioadă de 10 ani cu posibilitate de reînnoire nelimitată.
Dreptul de utilizare se acordă titularului.

9
Proprietatea intelectuală

Desenele şi modelele industriale

 Dreptul asupra unui desen sau model industrial este recunoscut prin
înregistrare la OSIM şi acordarea unui certificat de înregistrare.

 Certificatul de înregistrare conferă dreptul de a interzice terţilor să efectueze

fără autorizarea sa următoarele acte: reproducerea, fabricarea,
comercializarea sau oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea în
vederea comercializării, oferirii spre vânzare sau folosirii.

 Protecţia este pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de reînnoire pe două

perioade succesive a câte 5 ani.

10
Invențiile de serviciu

Invenţiile de serviciu sunt invenţiile create de un salariat sau un grup de

salariaţi al unei instituţii în următoarele situaţii:

 au rezultat din exercitarea atribuţiilor de serviciu ale salariatului

inventator, încredinţate în mod expres în cadrul contractului individual de
muncă şi în fişa postului sau stabilite de comun acord prin alte acte
obligatorii pentru inventator, care prevăd o misiune inventivă;

 s-au obţinut, pe durata contractului individual de muncă, precum şi pe o

perioada de maximum 2 ani de la încetarea acestuia, după caz, prin
cunoaşterea sau utilizarea experienţei angajatorului prin folosirea
mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregătirii si formării
profesionale dobândite de inventatorul salariat

Sursa: Manual de bune practici pentru aplicarea legislației privind invențiile de serviciu, UEFISCDI, 2015 11
Invențiile de serviciu

Sursa: Manual de bune practici pentru aplicarea legislației privind invențiile de serviciu, UEFISCDI, 2015 12
Invențiile de serviciu

Exemplu privind modul de calculare a compensaţiilor pentru utilizarea

invenţiei în Finlanda („taxa de utilizator”)

Taxa de utilizator (K) poate fi calculată, după cum urmează:

K = (M x P x V x T x Z) - compensaţia deja plătită (comisionul de brevet)

unde:
M = venitul generat de invenţie într-un an, în EUR;
P = procent;
V = coeficient de multiplicare pentru finalitate;
T = coeficient de multiplicare pentru relaţia de muncă;
Z = 1 pentru invenţia principală, <1 pentru invenţia secundară

13
Invențiile de serviciu

 M se calculează pe venitul obţinut de către companie ca urmare a

invenţiei. Acesta poate fi venit net din vânzări, redevenţe, taxe
contractuale sau alte venituri.

 Procentul P este estimat pe baza costurilor care ar fi realizate de către

companie pentru cumpărarea unei invenţii similare din partea unui furnizor
extern. Acest procent de contracte de licenţă diferă de la 0,5% la 6%.

 Coeficientul de multiplicare pentru finalitate V este estimat în funcţie de

gradul de finalitate al invenţiei pentru utilizare comercială. O invenţie a
unui salariat nu este finalizată în mod normal în vederea comercializării,
iar compania ar putea fi nevoită să investească sume considerabile
înainte ca invenţia să fie viabilă comercial. Dacă invenţia este finalizată în
vederea comercializării, V = 1. De exemplu, în sectorul farmaceutic,
coeficientul de multiplicare pentru finalitate este cuprins de regulă între 0,1
şi 0,3.
14
Invențiile de serviciu

 Coeficientul de multiplicare T pentru relaţia de muncă semnifică măsura

în care această relaţie a contribuit la realizarea invenţiei. Coeficientul de
multiplicare T pentru relaţia de muncă poate avea trei valori diferite:
 invenţia este legată de o sarcină dată de angajator, iar salariatul a
primit instrucţiuni din partea angajatorului cu privire la soluţie: T = 0,1;
 invenţia este legată de o sarcină stabilită de angajator, însă acesta nu
a indicat o soluţie pentru sarcină: T = 0,3;
 invenţia nu are legătură cu o sarcină stabilită de angajator: T = 0,4.

 Z este coeficientul de multiplicare care indică valoarea unei invenţii.

Când este vorba despre o invenţie principală, Z = 1. În cazul unei
invenţii secundare realizate pentru a susţine invenţia principală,
valoarea lui Z este cuprinsă între 0,1 şi 0,5.

15
Invențiile de serviciu

Exemplu de calcul pentru compensaţie

 Venitul generat de invenţie pentru companie este de 100 milioane EUR în

anul vizat.

 Pe această bază, taxa de utilizator în anul vizat pentru utilizarea invenţiei

este:

 K = EUR 100.000.000 x 0,03 (P) x 0,2 (V) x 0,3 (T) x 0,4 (Z) = 72.000
EUR (minus compensaţia deja plătită).

 Această compensaţie se plăteşte inventatorilor prin împărţire la numărul

de inventatori şi proporţional cu contribuţia fiecărui inventator individual.
Sursa: Manual de bune practici pentru aplicarea legislației privind invențiile de serviciu, UEFISCDI, 2015

16
Invențiile de serviciu

Secretul comercial - Orice informaţie care conferă unei întreprinderi un avantaj competiţional
poate fi considerată ca secret comercial.
Spre deosebire de brevetele de invenţie secretele comerciale sunt protejate fără înregistrare –
ceea ce înseamnă, fără nicio formalitate procedurală. Ca urmare, un secret comercial poate fi
protejat pentru o perioadă de timp nelimitată, sau atâta timp cât informaţiile rămân confidenţiale.

Măsuri necesare pentru protejarea secretele comerciale:

 educarea angajaţilor cu privire la politicile firmei în legătură cu divulgarea de informaţii
confidenţiale, privind modul de acces, de administrare, de protecţie, de distribuire, catalogare a
oricăror informaţii confidenţiale;
 limitarea numărului de persoane care cunosc sau au acces la informaţiile confidenţiale de
valoare în cadrul firmei;
 includerea unor clauze de confidenţialitate în contractele angajatilor
 semnarea unor acorduri de nedivulgare cu partenerii de afaceri
 măsuri tehnice, software şi criptare pentru a restrânge accesul la informaţii clasificate, unui
sistem de monitorizare a comunicării

17
Invențiile de serviciu

Secretul de serviciu este o obligație a salariatului care vizează acele

informaţii şi date generale care trebuie respectate la nivelul unui angajator
de toţi salariaţii. La nivelul angajatorului trebuie stabilite în mod expres toate
datele si informaţiile care au caracter de secret de serviciu şi apoi cuprinse
în regulamentul intern al unităţii.

Clauza de confidenţialitate vizează o sferă mai largă de informaţii decât cea

avută în vedere prin secretul de serviciu şi este aplicabilă doar anumitor
salariaţi.

Clauza de neconcurență. La încheierea contractului individual de muncă sau

pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o
clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea
contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate
care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul
unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o
plătească pe toată perioada de neconcurenţă (maxim doi ani).
18