Instrumente pentru protecţia

drepturilor de proprietate
intelectuală (DPI)
• De ce este necesară protecţia
proprietăţii intelectuale
• Ideile nu sunt protejate ci numai
forma (perceptibilă simţurilor) sub
care acestea se materializează
• Instrumente de protecţie
 DE CE ? “Drepturi de proprietate intelectuală” (DPI)

DPI = drepturile exclusive de care se pot bucura autorii unor

creații ale minții/ intelectului, sub forma unui monopol atribuit
prin lege, pentru o perioadă de timp determinată.

Obiectivul declarat al majorității legislației privind

proprietatea intelectuală (cu excepția mărcilor comerciale) este
acela de a „promova progresul!”
Prin schimbul de drepturi exclusive limitate pentru dezvăluirea
invențiilor/ inovațiilor și a lucrărilor de creație, societatea și
proprietarul brevetului/ drepturilor de autor beneficiază de
roadele creativitatii sale.

Este creat astfel, un stimulent/ o motivație suplimentară, pentru

inventatori și autori, pentru a crea și a dezvălui rezultatul
efortului lor.
 Instrumente pentru protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală (DPI)

DE CE sa cunosti ABC-ul DPI?! Situațiile cele mai

frecvente, cu care te-ai putea confrunta și tu ca viitor
întreprinzător se numără:
-cea în care să constați că, idei noi, care pot „îmbrăca” o
multitudine de forme și pentru care ai depus efort de
creativitate/ inovare (tu și/sau echipa ta de
colaboratori), îți sunt luate/ împrumutate/ „furate” de
altcineva și eventual chiar protejate legal înaintea ta;

- cea în care, adesea în necunoștință de cauză, încalci

drepturi de proprietate intelectuală, riscând să suporți
consecințele prevăzute de lege pentru urzurparea lor.
 Tipologia Drepturilor de Proprietate
Intelectuala (DPI):
A. Drepturile de autor
B. Proprietatea Intelectuala Industriala include:
B1. Creații intelectuale industriale:
– Invenţie,
– Inovaţie,
– Know How,
– Modele utilitare,
– Desene și modele industriale,
– Topografii ale circuitelor integrate etc.
B2. Mărci distinctive ale activității industriale:
– Marcă (fabrică, comerț și servicii);
– Indicații geografice (de origine)
– Denumire comercială (companie)
– Emblema / marca / semnul.
 Proprietatea intelectuală cuprinde 2
mari domenii:
• Dreptul proprietăţii intectuale industriale - protejat
prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM/
www.osim.ro)/ L84/1998:
1. Servicii de INFORMARE GENERALA
2. Servicii în domeniul INVENŢIILOR
3. Servicii în domeniul MĂRCILOR
4. Servicii în domeniul DESENELOR şi MODELELOR
5. Serviciul "Plicul cu Idei"
6. Servicii EDITORIALE şi TIPOGRAFICE
7. Servicii de BIBLIOTECĂ şi SALĂ DE LECTURĂ
8. PREDIAGNOZA de proprietate industrială

• Drepturile de autor - protejate prin Oficiul Român pentru

Drepturile de Autor (ORDA/ www.orda.ro) = autoritate unică de
reglementare, evidenţă prin registre 6 naţionale, supraveghere, autorizare,
arbitraj şi constatare tehnico-ştiinţifică în domeniul drepturilor de autor şi
al drepturilor conexe.
• Registrul National: de opere; al copiei private; al foonogramelor; al programelor pe calculator; al
videogramelor; al mutiplicatorilor de discuri optice, casete audio si casete video.
Adresă: Strada Ion
Ghica 5, București
Program: L-V
08–17:30
Telefon:
021 306 0800
 Organisme Internationale
de protectie a DPI

• European Union Intellectual

Property Office ( EUIPO/
https://euipo.europa.eu/ohimp
ortal/en/home?p_p_id=csnew
s_WAR_csnewsportlet pentru
piata UE;

• WIPO (World Intellectual

Property
Organization/www.wipo.int/po
rtal/en/index.html.
A. DREPTURILE DE AUTOR
= ansamblul normelor juridice ce reglementează
relaţiile sociale ce decurg din crearea şi
valorificarea operelor ştiinţifice, literare şi
artistice. (Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi
drepturile conexe.)

Obiectul dreptului de autor este constituit din operele de

creaţie intelectuală:
- ştiinţifice(ex. studii, comunicări, prelegeri),
- literare (ex. romane, poezii, critică literară) şi
- artistice (opere muzicale, artă coregrafică, foto ş.a.).

Toate tipurile de creații pot reprezenta surse de

oportunități antreprenoriale și de venituri pentru
diferite business-uri, dar și riscuri pentru
întreprinzătorii neatenți/ neinformați/ rău intenționați
care încalcă drepturi de autor ce nu le aparțin!
 Condiţii (ce trebuie îndeplinite cumulativ):

• o creaţie a minţii omului (persoana juridică, în principiu, nu poate fi

titulară a dreptului de autor);

• să fie vorba despre o creaţie exprimată într-o formă concretă,

perceptibilă simţurilor umane; nu neapărat prin publicare
(manuscrise, notiţe, schiţă, tablou, partitură); dreptul de autor nu
ocroteşte conţinutul de idei al operei ci doar o anumită formă de
exprimare a acestor idei;

• creaţia intelectuală trebuie să prezinte originalitate: trebuie să

reflecte exprimarea personalităţii creatorului.

După ce opera a fost creată, autorul acelei opere devine titular al dreptului
de autor. NU este necesară înregistrarea ei, prezentarea ei la o anumită
autoritate sau organizaţie de altă natură!!!!
 B. PROPRIETATEA INTELECTUALA INDUSTRIALĂ
Două categorii de obiecte ale acesteia:
a. creaţii intelectuale industriale
– invenţia,
– inovaţia,
– know-how-ul,
– modelele de utilitate,
– desenele şi modelele industriale,
– topografia circuitelor integrate etc.

b. semne distinctive ale activităţii industriale:

– mărcile (de fabrică, de comerţ sau de serviciu),
– indicaţii geografice (denumiri de origine şi/sau indicaţii de
provenienţă),
– numele comercial (firma),
- emblema.
 B. PROPRIETATEA INTELECTUALA
INDUSTRIALĂ: caracteristici
• sunt bunuri, sunt susceptibile de apropriere ca
drepturi patrimoniale;
• sunt transmisibile (după caz, prin licenţă sau prin
cesiune);
• sunt bunuri necorporale – nu au o substanţă
materială;
• se caracterizează prin ubicuitate:
- sub aspectul apariţiei = în legătură cu bunuri create de două
sau mai multe persoane ce au lucrat în mod independent,
unele de altele, în acelaşi timp (sau în perioade de timp
diferite), în acelaşi loc (sau în locuri diferite);
- sub aspectul folosinţei = aptitudinea obiectelor proprietăţii
industriale de a putea fi folosite, chiar în integralitatea lor,
de două sau mai multe persoane, independent una de alta, în
acelaşi timp si in acelaşi loc sau în locuri diferite.
B. Proprietatea Intelectuala Industriala
B1. Creații intelectuale industriale:
– Invenţie,
– Inovaţie,
– Know How,
– Modele utilitare,
– Desene și modele industriale,
– Topografii ale circuitelor integrate etc.

B2. Mărci distinctive ale activității industriale:

– Marcă (fabrică, comerț și servicii);
– Indicații geografice (de origine)
– Denumire comercială (companie)
– Emblema / marca / semnul.
 B1. Creații intelectuale industriale: INVENTIA
Titlul unic de protecţie a invenţiilor în
Romania este brevetul de invenţie!.
Brevetul de invenţie (BdI) conferă titularului
dreptul de a interzice terţilor să efectueze fără
autorizaţia sa următoarele acte:
– pentru produse: fabricarea comercializarea,
oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau
stocarea în vederea comercializării, oferirii
spre vânzare;
– pentru procedee sau metode: folosirea
acestora.
Costul asociat menținerii în vigoare a (BdI) crește proporțional
cu timpul, de la 0 (in primii 2 ani, la 500 Euro, în ultimii 5
ani).
Dreptul la exclusivitatea exploatării invenţiei

examinat sub două aspecte:

• conţinutul exploatării, pe care este îndrituit să o
exercite titularul asupra invenţiei (dreptul de
exploatare a invenţiei) (latura „pozitivă” a dreptului);
• conţinutul exclusivităţii recunoscute titularului
(dreptul la exclusivitatea exploatării invenţiei) (latura
„negativă” a dreptului).

Este interzisă (fără consimţământul titularului):

• fabricarea, folosirea (în scop comercial), oferirea spre vânzare,
vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare,
ori vânzării;
• utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre
vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri a produsului
obţinut direct prin procedeul brevetat.
 Reguli generale privind comparatia intre bunurile
protejate prin Brevetul de inventive si cele identice/ similare

a. Reproducerea servila (identic cu originalul)

b. Teoria variantelor de execuţie (a fost încălcată exclusivitatea

dacă la obiectul reprodus se regăsesc elementele constitutive
esenţiale ale invenţiei); contrafacerea se apreciază în raport cu
asemănările, iar NU cu deosebirile;

c. Teoria echivalentelor (un element din structura produsului este

înlocuit cu un element diferit, cu rol identic sau asemănător);

Numai comercializarea produselor constituie contrafacere, iar nu şi

achiziţionarea acestora. Existenţa ori absenţa calităţii de
comerciant este nerelevantă, dar numai folosirea în scop
comercial – nu şi aceea în scop personal – constituie încălcare a
exclusivităţii. Oferirea spre vânzare a produselor şi vânzarea
acestora reprezintă contrafacere.
Transmiterea drepturilor privind invenţiile se poate realiza
prin: 1. Contract de cesiune; 2. Contract de licentiere
1. Contractul de cesiune de brevet = titularul brevetului de
invenţie, în calitate de cedent, transmite cesionarului, în tot
sau în parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul
exclusiv de exploatare a invenţiei.

1a. După modalitatea în care se poate realiza:

• Cesiunea totală din punctul de vedere al obiectului său = când
ceea ce se transmite este dreptul la brevet în întregul său şi,
prin aceasta, folosinţa exclusivă asupra invenţiei cu toate
prerogativele sale.
• Cesiunea parţială = limitată numai la anumite drepturi conferite
de brevet, ori numai la o anumită parte a invenţiei protejată prin
brevet.

1b. După teritoriul la care se referă:

• Cesiunea totală, = dreptul transmis se poate exercita pe întreg
teritoriul statului care a eliberat brevetul;
• Cesiune Parţială = când priveşte numai o parte a acelui
teritoriu.
 2. Contractul de licenţă de brevet de
inventie
După întinderea folosinţei pe care şi-o rezervă
Contractul de licenţă de licenţiatorul:
brevet = convenţia • licenţa simplă (neexclusivă ) = licenţiatorul păstrează
prin care una dintre dreptul de a folosi el însuşi invenţia şi de a autoriza şi
părţi (licenţiator) alte licenţe.
conferă celeilalte • licenţa exclusivă = licenţiatorul se angajează să nu
părţi (licenţiat) încheie şi alte licenţe asupra aceleiaşi invenţii, pentru
dreptul de folosire produsele şi pentru teritoriul pentru care s-a încheiat
temporară, totală sau licenţa exclusivă;
parţială, a unui brevet • licenţa exclusivă absolută = licenţiatorul se angajează
de invenţie. Nu se ca, pe timpul contractului, să nu mai folosească nici
transferă dreptul măcar el însuşi invenţia pentru produsele şi pentru
subiectiv de teritoriul la care se referă licenţa exclusivă.
proprietate
industrială asupra După întinderea folosinţei autorizate beneficiarului,
invenţiei, ci doar un licenţele pot fi:
simplu drept de • totale sau parţiale, cu limitări în timp, în spaţiu,
folosinţă a invenţiei, referitor la obiect (doar anumite elemente ale
în limitele stabilite acestuia), referitor la modul de utilizare (fabricare,
vânzare, export, import, etc).
prin contract.
• pure (când nu i se alătură elemente caracteristice altor
operaţiuni juridice) sau complexe (reunirea licenţei şi a
altor contracte (furnizare, cesiune, know-how, etc.),
într-o singură operaţiune complexă de transfer de
tehnologie).
 B1. Creații intelectuale industriale: (continuare)

Inovaţia = imbunatatirea unui produs existent

Know-how-ul = Patrimoniu de cunoștințe și
experiențe tehnice privitoare la
reproducerea unui produs sau proces
existent, a căror dezvăluire către alte
persoane nu este permisă fără o autorizare
prealabilă.
Modelele de utilitate = considerat o creatie
tehnică, care rezolvă o problema tehnică;
este un instrument de protecţie (activ din
2008) pentru acele invenţii, care prezintă o
activitate inventivă mai redusă decât aceea
impusă de standardele internaţionale pentru
acordarea unui brevet de inventie;
Desenele şi modelele industriale = rezultatul
(2D/ 3D) unei activitati de creatie prin care
se determina caracteristicile vizuale (forme,
culori etc.) ale unui bun; precede realizarea
fizica a bunului;
Topografia circuitelor integrate etc. =
configurarea 3D a circuitelor electronice
integrate intr-un produs.
Desene Industriale (exemple)
 Brevet de Model de Desen/Model Drept de Secrete
Marcă
inventie utilitate industrial autor comerciale

Industrial
Patent Utility model Trade Mark Copyright Trade secret
design
Invenţii tehnice Invenţii tehnice Un semn Aspectul estetic Rezultatul O capabilitate
distinctiv al unui produs muncii de ce conferă
creaţie avantaj comp.
•produs produs •vizual •bi-dimens. •arte Know-how
•proces proces •sonor •tri-dimens. •harţi şi des.
•olfactiv tehnice
•programe
20 ani 10 ani 10 ani (cu 5 ani (cu •Durata vieţii Până când
prelungire) prelungire până autorului + 70 devine public
la 25 ani) de ani
•noutate La fel ca la Caracter •originalitate •formă de •secret
•pas inventiv brevet cu distinct •caracter expresie •substanţial
•aplicabilitate cerinţe de Reprezentare individual •originalitate •identificat
industrială inventivitate grafică •utilitate
mai scăzute
OSIM - OSIM OSIM ORDA •…
EUIPO EUIPO EUIPO
WIPO WIPO WIPO
 B2. Mărci distinctive ale activității industriale:
Marcă (fabrică, comerț și servicii); Indicații geografice (de origine);
Denumire comercială (companie); Emblema / marca / semnul.

Marca dă naştere numai unor drepturi patrimoniale

care pot fi transmise!!!
Marca este atestată de Certificatul de înregistrare) in
Registrul Naţional al Mărcilor si publicată de către
OSIM în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială.

Drepturi născute în legătură cu marca:

• dreptul de prioritate,
• dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare,
• dreptul provizoriu exclusiv de exploatare a mărcii,
• dreptul de a obţine despăgubiri (drept de creanţă) pentru
încălcarea oricăruia dintre drepturile menţionate anterior; este
transmisibil.

Modalităţi de încetare a drepturilor asupra mărcii:

- Expirarea termenului de valabilitate;
- Renunţarea totală/ parţială
- Decăderea:
- Anularea
Marcile:
ajuta la construirea si consolidarea identitatii
produsului/ serviciului/ firmei etc. deopotriva
in randurile clientilor, dar si cele ale
furnizorilor, institutiilor financiare,
autoritatilor etc.

Puteți face înregistrarea mărcii pentru 1 sau mai

multe domenii (maxim 45, potrivit Clasificării
Nisa).

În țara noastră, costurile asociate sunt, in functie

de tipul mărcii (verbală, combinată,
tridimensională etc.?), intre 350 - 500 de Euro/
domeniu (+55Euro suplimentar pentru fiecare
nou domeniu (www.inregistrare-marci.ro/marca-inregistrata/cat-costa-
inregistrarea-unei-marci.php/ oct.2014).
Valoarea de piata a unei marci

= veniturile pe care le poate genera singura,

facand abstractie de firma care o
utilizeaza!

= activ intangibil (necorporal), valoarea

marcii poate ajunge sa reprezinte si 80%
din valoarea totala a patrimoniului
companiei (exp.: Tiffany, Bulgary etc.).
Marci (exemple):
Transmiterea drepturilor privind marcile se poate face prin
contract de cesiune sau licentiere

Contractul de cesiune de marcă = titularul mărcii, în

calitate de cedent, transmite cesionarului, în tot sau
în parte, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul
exclusiv de exploatare a mărcii.

După întinderea dreptului transmis:

• cesiune totală - atunci cand transmiteti (ca cesionar)
catre cesionat, în întregime, drepturile asupra mărcii;
• cesiune parţială - dacă dreptul este transmis numai în
parte.

Atenție! În cazul nedorit al unei executări silite, dreptul pe care-l aveți

asupra unei mărci poate deveni un bun mobil și, în consecință, poate face
obiectul urmăririi silite mobiliare (cesiune forțată).
 Contractul de licentiere a marcii:
= una dintre părţi, licenţiator conferă celeilalte părţi, licenţiat sau
beneficiar dreptul de folosire temporară, totală sau parţială, a unei
mărci.

Poate fi:
- licențiere simpla (neexclusiva), dacă în calitatea dvs. de licențiator
vă păstrați dreptul a folosi și dvs. marca și chiar de a autoriza alte
licențe;
- licențiere exclusivă- trebuie să vă angajați că nu incheiați și alte
licențe asupra aceleiaşi mărci, pentru produsele şi pentru teritoriul
convenite prin contract;
- licențiere de exculsivitate absolută- când renunțați și la dreptul
dvs. de a utiliza marca.

Atentie! este vorba doar de cedarea dreptului de folosință, NU și a

dreptului de proprietate, pe care il veți deține, în continuare.
Tipuri de licentiere a marcii (I):
- licență de exploatare (beneficiarul poate să aplice marca pe produsele
proprii);
- licență de folosire (când licențiatul este autorizat să aplice marca numai
asupra produselor primite de la dvs., ca licenţiator (produs vrac);
- licență de reclamă (când autorizarea beneficiarului se rezumă la folosirea
mărcii, strict în scop promoţional, fiind asociată unuia din tipurile anterioare
de licențiere).

Din punct de vedere al întinderii folosinței puteți opta pentru o:

• - licenţă (L) din punct de vedere profesional (beneficiarul poate
folosi marca pentru toate produsele şi/sau serviciile pentru care ați
inregistrat marca (L totală), sau numai pentru o parte dintre acestea, (L
parțială));

• - licenţă (L) din punct de vedere temporal (beneficiarul are drept de

folosință pe toată durata de validitate a mărcii (L totală), sau pentru o
durată mai scurtă (L parțială)).
 Tipuri de marci:
Marcile colective - opțiune strategică eficace de a
crea și înregistra o marca, sub care membrii unei
rețele profesionale (ex.: asociații de fabricanți,
de comercianți, de prestatori de servici) să-și
poată diferenția oferta de produse și servicii.

Mărcile de certificare pot fi înregistrate la OSIM

doar de către persoane juridice legal abilitate să
exercite controlul privind conformitatea cu
standarde de calitate, a materialului, modului de
fabricare, a preciziei sau a altor caracteristici.
Acte de concurenţă neloială:
• orice fapte de natura sa creeze o confuzie;
• afirmaţiile false în exercitarea comerţului, de natură să
discrediteze întreprinderea, produsele sau activitatea
industrială ori comercială a unui concurent;
• indicaţiile sau afirmaţiile a căror utilizare, în
exercitarea comerţului, poate să inducă în eroare
publicul cu privire la natura, la modul de fabricaţie sau la
caracteristicile mărfurilor.

Forme de contrafacere a mărcii:

• contrafacerea în înţeles restrâns = în general, o

reproducere servilă sau brutală a mărcii altuia;

• imitarea frauduloasă a mărcii altuia = contrafacere

deghizată prin care imitatorul reproduce numai trăsăturile
esenţiale, izbitoare, sperând, cu ajutorul asemănării de
ansamblu, să inducă-i în eroare pe consumatori, iar cu
ajutorul deosebirilor, să se sustragă represiunii.
 Exemple de contrafacere:

Registered = ®
Trade Mark = ™
Copyright = ©
Exemple:
Indicație Geografică (IG)
Denumire de origine (DO)
= ansamblul însemnelor aferente, certificand
apartenența produselor dvs. (ca membru al
unei asociații de producători), la o zonă
geografică, țară, sau localitate și având
reputație, calitate renumită, sau alte
caracteristici ce pot fi atribuite originii
geografice respective.

Atentie! IG/ DO trebuie înregistrată la OSIM!!!

 Știai că:
IGP Ro/ în UE sunt: Simbolurile utilizate pentru
• Scrumbia de Dunăre IGP (Indicație geografică protejată)
afumată; DOP(Denumire de origine protejată)
STG (Specialitate Tradițională
• Salamul de Sibiu; Garantată)
• Magiunul de prune
Topoloveni;
• Novacul afumat din
Țara Bârsei;
• Telemeaua de Ibănești
Cazuri celebre de incalcare (reala sau pretinsa) a DPI
https://secureyourtrademark.com/blog/71-notorious-patent-trademark-and-copyright-infringement-
cases/#chapter6

• Twitter își pierde dreptul de proprietate asupra

mărcii comerciale pe cuvântul „tweet” către o
filială.
• McDonald’s eșuează în încercarea de a închide un
restaurant malaezian numit McCurry.
• Facebook deține marca comercială pentru cuvântul
„face/ față”.
• Încercarea eșuată a lui Donald Trump de a-și
proteja, fraza: „You are fired/ Ești concediat!”
• Apple este forțată să plătească peste 500 de
milioane de dolari într-un litigiu privind brevetele
legate de software-ul iTunes.
• KFC a încercat să revendice DPI asupra expresiei
„Family Feast/ Sărbătoarea familiei”.
• Paris Hilton a dat-o în judecată (cu success) firma
Hallmark pentru încălcarea mărcii sale comerciale
„That's hot”.