DREPTULUI AFACERILOR 1. Noţiuni generale privind dreptul persoanelor fizice de a desfăşura activitate de întreprinzător 2. Persoana fizică – titular al patentei de întreprinzător 3. Întreprinzătorul individual 4. Gospodăria ţărănească (de fermier) 5. Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă Din punct de vedere istoric, întreprinzătorul privat, comerciantul, negustorul, fără îndoială, este cel mai arhaic subiect al circuitului economic.
Timp de milenii, negustorii constituiau
singura categorie de subiecţi ai circuitului comercial, păstrîndu-şi importanţa deosebită chiar şi atunci cînd au apărut primele manifestări ale asociaţiilor acestora. Cu siguranţă, la temelia apariţiei şi dezvoltării dreptului comercial (al afacerilor), stă persoana fizică comerciant. O primă reglementare a activităţii individuale de întreprinzător a fost dată în Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi:
Activitatea de muncă individuală are caracter de
întreprinzător şi se desfăşoară sub forma organizatorică de întreprindere individuală sau în baza patentei de întreprinzător.
Definim întreprinzător individual ca fiind persoana fizică cu
capacitate deplină de exerciţiu, care, în urma înregistrării de stat sau în alt mod permis de lege, desfăşoară independent şi sistematic o activitate de producere, executare a lucrărilor, prestare a serviciilor sau comercializare a mărfurilor, din numele său, pe riscul şi sub răspunderea sa patrimonială, în scopul obţinerii unei surse permanente de venituri. Persoanele fizice pot desfăşura activitate de întreprinzător în următoarele forme:
în baza patentei de întreprinzător;
prin înregistrare în calitate de întreprinzător
individual;
prin constituirea unei gospodării ţărăneşti;
prin înregistrarea activităţii independente.
Cea mai simplă formă de practicare a activităţii de întreprinzător de către persoanele fizice din Republica Moldova este activitatea practicată în baza patentei de întreprinzător.
Conform Legii nr.93/1998 cu privire la
patenta de întreprinzător, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atesta dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul a unei anumite perioade de timp. Modul de eliberare a patentei si actele necesare pentru eliberarea ei.
Persoana fizică, adică solicitantul de patentă, depune cerere la
subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în raza căruia îşi are domiciliul sau intenţionează să desfăşoare activitatea.
Dacă în localitatea respectivă nu se află o subdiviziune a
Serviciului Fiscal, atunci patenta poate fi eliberată de primăria localităţii, care este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.
Patenta se eliberează în decurs de 3 zile de la data depunerii
cererii şi documentelor enumerate mai sus. Patenta se eliberează pentru un singur gen de activitate şi este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate fi transmisă altei persoane.
Un aspect important este că persoana care desfăşoară
activitatea de întreprinzător în baza patentei nu trebuie să se înregistreze la alte autorităţi publice, să obţină licenţă, de asemenea, titularul de patentă nu prezintă situaţii financiare şi statistice, nu ţine evidenţa contabilă şi financiară, nu efectuează operaţii de casă şi decontări.
În baza patentei de întreprinzător pot fi practicate doar
activităţile enumerate expres în Anexa Legii privind patenta de întreprinzător. După cum s-a menţionat anterior, persoana fizică poate desfăşura activitate de antreprenoriat, în calitate de întreprinzător individual.
Obiectul de activitate al întreprinzătorului individual, spre
deosebire de titularul patentei de întreprinzător, poate fi orice gen de activitate neinterzis de lege.
Totodată, întreprinzătorul individual nu va putea practica
activităţile monopol de stat, precum şi cele pentru care legea stabileşte expres forma de organizare persoană juridică sau un capital social minim, de exemplu activităţile financiare, activitatea de asigurare, activitatea în domeniul jocurilor de noroc, importul şi comerţul cu produse petroliere, nu pot fi desfăşurate de întreprinzătorul individual. Răspunderea întreprinzătorului individual
Întreprinzătorul individual răspunde pentru obligaţiile
asumate faţă de creditori cu tot patrimoniul său, inclusiv cu averea personală care nu ţine de activitatea de întreprinzător.
Întreprinzătorul individual continuă să poarte
răspundere pentru obligaţiile faţă de creditori şi după radierea sa din Registrul de stat, în termenul general de prescripţie, de aceea asupra lui nu se aplică regulile lichidării patrimoniului ca în cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conform Legii nr.1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), înţelegem:
Gospodăria ţărănească este o
întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, avînd ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Persoana fizică care desfăşoară activitate independentă
Activitatea independentă a persoanei fizice este o formă relativ
recentă în legislaţia Republicii Moldova, instituită prin modificările la Codul fiscal şi Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 2/2017, ca o treaptă de tranziţie de la patenta de întreprinzător la o altă formă organizatorico-juridică.
Astfel, potrivit Codului fiscal, activitatea independentă
reprezintă activitatea de comerţ desfăşurată de către o persoană fizică doar în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma căreia se obţine venit. Această formă de activitate permite doar desfăşurarea activităţilor de comerţ cu amănuntul, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor.
Suma venitului nu trebuie să depăşească 600 000 (şase sute)
mii lei în decursul unei perioade fiscale. Persoanele care desfăşoară activitate independentă ţin evidenţa contabilă a veniturilor conform normelor aprobate de Ministerul Finanţelor şi achită impozit în sumă de 1% in totalul veniturilor, dar nu mai puţin de 3000 (trei mii) lei. Persoana nu este în drept să angajeze salariaţi în activitatea sa.
Activitatea independentă încetează prin depunerea cererii
respective la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în termen de 5 zile de luarea deciziei respective, însoţită de declaraţia cu privire la impozitul pe venit şi alte acte prevăzute în Anexa nr. 2 la ordinul Ministerului Finanţelor nr. 2/2017.