Compania farmaceutica GlaxoSmithKline (GSK)

Compania britanica GSK cu o activitate bazata in principal pe cercetare,  s-a format in

27 decembrie 2000, prin fuziunea dintre Glaxo Wellcome si SmithKline Beecham. Aceasta
"fuziune intre egali" a reunit doua companii farmaceutice de prestigiu, ambele cu traditie
indelungata in ingrijirea sanatatii oamenilor.

Istoricul GSK in Romania incepe inca din anul 1989 cand Glaxo a deschis un birou in
Bucuresti, cu un singur angajat. Mai tarziu, in 1998, SmithKline Beecham devine actionar
majoritar al Europharm Brasov, urmand ca in 2002, la 2 ani de la fuziunea Glaxo Wellcome
cu SmithKline Beecham, sa fie lansata noua fabrica Europharm de la Brasov detinuta in
totalitate de GSK.

In anul 2007, Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorului, prin presedintele

de la vremea respectiva, Marian Zlotea, transmitea consumatorilor un mesaj referitor la
promovarea lipsita de etica a produselor medicamentoase. Printre metodele utilizate cel mai
frecvent de companiile farmaceutice se numara publicitatea inselatoare sau afirmatii false
despre produs, ascunderea deliberata a efectelor secundare sau a riscurilor prezentate de
consumul produsului, stimularea financiara a doctorilor pentru a recomanda pacientilor un
anumit produs precum si sustinerea campaniilor de constientizare a anumitor boli pentru a
promova consumul de medicamente, in locul campaniilor de sanatate cu scop preventiv. Toate
aceste metode constituie factori cu un risc major asupra sanatatii consumatorilor.

In discursul reprezentatilor ANPC au fost mentionate numele unor companii farmaceutice

printre care si GlaxoSmithKline care utiliza asemenea practici neetice in promovarea
medicamentului antidepresiv Seroxat.

Ascunderea cu buna stiinta a unui efect secundar al medicamentului Seroxat, cresterea

riscului comiterii de suicid in randul tinerilor, a avut un impact incredibil asupra oamenilor
din intreaga lume. Exista chiar si in prezent, dupa 5 ani, blog-uri care informeaza audienta in
privinta acestui medicament, blog-uri cu sute de articole si comentarii ale familiilor tinerilor
ce au decedat in urma utilizarii Seroxat la indicatiile medicului. Programul de televiziune
BBC, in emisiunea Panorama a difuzat la vremea respectiva imagini cu angajati ai GSK ce
incearca sa stearga orice urma a studiilor clinice efectuate asupra medicamentului Seroxat.
Studiile respective demonstrau riscul crescut de suicid, tendinta de autovatamare si lipsa
eficacitatii medicamentului fapt ce ar fi compromis introducerea Seroxat pe piata. Pentru a
evita acest lucru GSK a modificat rezultatele studiilor clinice si a declarat prin intermediul
unui profesor in psihiatrie (cu un venit de 500.000$ in fiecare an din comisioanele acordate de
companii farmaceutice) ca medicamentul este extrem de sigur si eficient pentru tinerii sub 18
ani. Medicamentul a fost introdus in farmacii fara ca prospectul acestuia sa previna medicii si
pacientii in privinta efectelor adverse asupra tinerilor, efecte ce s-au concretizat in nenumarate
decese.
 In dorinta de a obtine rezultate favorabile referitoare la efectele asupra tinerilor, GSK a
initiat o serie de noi studii clinice care au demonstrat acelasi lucru ca si primul studiu. Acesta
este momentul in care GSK ar fi trebuit sa mentioneze in prospect efectele secundare grave
ale medicamentului asupra tinerilor si sa informeze medicii si pacientii in aceasta privinta.
Intrucat nu au reusit sa obtina licenta de aministrare a medicamentului tinerilor sub 18
ani reprezentantii GSK au recurs la o alta metoda: convingerea medicilor ca Seroxat este un
medicament sigur pentru orice varsta, chiar si pentru copii. Explicatia e simpla, desi un
medicament nu are licenta din partea unui anumit grup de medici, el poate fi inca recomandat
daca medicul considera ca este potrivit pentru pacient.

Este foarte probabil deci, ca pe langa ascunderea anumitor efecte secundare, GSK sa fi folosit
si stimularea financiara a doctorilor pentru a recomanda pacientilor un anumit produs, in cazul
nostru Seroxat. Oricat de competenti ar fi agentii de vanzari ai companiei GSK, ar fi fost
destul de greu sa gaseasca argumente atat de solide incat sa ii convinga pe medici sa
recomande un medicament fara licenta.

In Romania, medicamentul Seroxat exista pe piata la momentul respectiv insa nu era

produs in fabrica Europharm de la Brasov. Incepand cu acest an insa, GSK, printr-o investitie
de 7 milioane de dolari in aceasta fabrica, a introdus doua noi linii de productie pentru doua
medicamente: Seroxat si Retrovir (tratament pentru HIV). Intre timp insa, pe prospectul
medicamentului Seroxat au fost introduse efectele adverse ale acestuia asupra tinerilor sub 18
ani insa tot in prospect se recomanda un nou consult medical persoanelor din aceasta
categorie carora le-a fost totusi prescris medicamentul.

In consecinta, GSK inca promoveaza Seroxat ca un medicament potrivit tinerilor, prezentand

efectele adverse intr-o forma „slefuita” si transferand toata raspunderea asupra medicilor.
Surse bibliografice:

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/26800/GSK-respinge-acuzatiile-ANPC-
privind-promovarea-neetica-a-medicamentelor.html

http://truthman30.wordpress.com/2010/07/21/seroxat-scandal-how-many-victims/

http://www.gsk.ro/Produsele-noastre/Medicamente-cu-prescriptie/236/Seroxat.aspx