Suport Curs

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr.
44/2008 din 16 aprilie 2008

privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează accesul la activităţile economice
din economia naţională astfel cum sunt prevăzute în Codul CAEN, procedura de
înregistrare în registrul comerţului, de autorizare a funcţionării şi regimul juridic al
persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice, precum şi al
întreprinderilor individuale şi familiale.
(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică profesiilor liberale, precum şi acelor

activităţi economice a căror desfăşurare este organizată şi reglementată prin legi
speciale.
(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică acelor activităţi economice pentru

care, prin lege, sunt instituite anumite restricţii de desfăşurare ori alte interdicţii şi
acelor activităţi interzise expres prin lege pentru libera iniţiativă.
(3^1) În cazul activităţilor economice a căror organizare şi autorizare sunt
reglementate prin legi speciale, dacă acestea nu prevăd altfel, sunt aplicabile numai
prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă privind înregistrarea la oficiul registrului
comerţului ca obligaţie prealabilă în vederea autorizării de către autorităţile
competente stabilite de prevederile legilor speciale.
(4) Activităţile de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă se autorizează

în condiţiile legii speciale.
(5) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică în cazul serviciilor prestate în contextul
libertăţii de prestare transfrontalieră a serviciilor, astfel cum este ea prevăzută la art. 49
din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene*1).
------------
*1) "Articolul 49. - În conformitate cu dispoziţiile ce urmează, se elimină treptat în
cursul perioadei de tranziţie restricţiile privind libertatea de a presta servicii în cadrul
Comunităţii cu privire la resortisanţii statelor membre stabiliţi într-un alt stat al
Comunităţii decât cel al beneficiarului serviciilor.
Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate extinde dispoziţiile
prezentului capitol la prestatorii de servicii care sunt resortisanţi ai unui stat terţ şi sunt
stabiliţi în Comunitate."
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a) activitate economică - activitate cu scop lucrativ, constând în producerea,

administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii;
b) Codul CAEN - Clasificarea activităţilor din economia naţională, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din
economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare;
c) dreptul de stabilire - prerogativa unui cetăţean al unui stat membru al Uniunii
Europene sau al Spaţiului Economic European de a desfăşura activităţi economice pe
teritoriul unui alt stat membru prin intermediul unui sediu permanent, în condiţii de
egalitate de tratament cu cetăţenii statului gazdă;
d) familia - soţul, soţia, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data
autorizării întreprinderii familiale, rudele şi afinii până la gradul al patrulea inclusiv;
e) întreprinzător - persoana fizică care organizează o întreprindere economică;
f) întreprindere economică - activitatea economică desfăşurată în mod organizat,
permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă, materii prime,
mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de lege;
g) întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate juridică,

organizată de un întreprinzător persoană fizică;
h) întreprindere familială - întreprinderea economică, fără personalitate juridică,

organizată de membrii unei familii;
i) persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică,
organizată de o persoană fizică ce foloseşte, în principal, forţa sa de muncă;
i^1) soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate -

soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a
fi înregistrată/înregistrat în registrul comerţului şi autorizată/autorizat să funcţioneze
ea însăşi/el însuşi ca titular al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau
fără a fi salariată/salariat, participă în mod obişnuit la activitatea întreprinderii
individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleaşi sarcini, fie sarcini
complementare, în condiţiile legii;
j) patrimoniul de afectaţiune - masă patrimonială în cadrul patrimoniului

întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor afectate, prin
declaraţie scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un un act adiţional
la acesta, exercitării unei activităţi economice;
j^1) sediul profesional - sediul principal/locaţia declarată la registrul comerţului, în
vederea înregistrării şi autorizării funcţionării persoanei fizice autorizate,
întreprinderii individuale sau familiale, reprezentând elementul de identificare al
acesteia în raporturile juridice la care participă;
k) puncte de lucru - locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice

autorizate, întreprinderile individuale sau familiale, în cazul în care aceasta nu se
desfăşoară exclusiv la sediul profesional, cu excepţia cazului în care se desfăşoară
comerţ ambulant, astfel cum este reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000
privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată.
ART. 3
(1) În temeiul dreptului la liberă iniţiativă, al dreptului la liberă asociere şi al dreptului
de stabilire, orice persoană fizică, cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru
al Uniunii Europene ori al Spaţiului Economic European, poate desfăşura activităţi
economice pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile
sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres pentru libera iniţiativă.
(3) *** Abrogat
ART. 4
Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) pot desfăşura activităţile economice după
cum urmează:
a) individual şi independent, ca persoane fizice autorizate;
b) ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale;
c) ca membri ai unei întreprinderi familiale.
ART. 5
Persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de
lege.
ART. 6
(1) Orice activitate economică desfăşurată permanent, ocazional sau temporar în
România de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi
întreprinderile familiale trebuie să fie înregistrată şi autorizată, în condiţiile prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(2) Autorizarea funcţionării, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, nu
exonerează persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile
familiale de obligaţia de a obţine, înainte de începerea activităţii, autorizaţiile, avizele,
licenţele şi altele asemenea, prevăzute în legi speciale, pentru desfăşurarea anumitor
activităţi economice.
CAPITOLUL II
Înregistrarea şi autorizarea funcţionării
ART. 7
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1) au obligaţia să solicite oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunal înregistrarea şi autorizarea funcţionării, cu
respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, înainte de începerea
activităţii economice în formele prevăzute la art. 4 lit. a) sau b), ca persoană fizică
autorizată, denumită în continuare PFA, respectiv ca întreprinzător titular al unei
întreprinderi individuale.
(2) Reprezentantul întreprinderii familiale are obligaţia să solicite înregistrarea în
registrul comerţului şi autorizarea funcţionării înainte de începerea activităţii
economice. În cazul în care acesta nu formulează cererea în termen de 15 zile de la
încheierea acordului de constituire prevăzut la art. 29 alin. (1), oricare membru al
întreprinderii familiale, care are capacitate deplină de exerciţiu, poate să solicite
înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării, cu respectarea
prevederilor alin. (4).
(3) În toate cazurile, cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare
a funcţionării trebuie formulată în termen de 20 de zile de la încheierea acordului de
constituire prevăzut la art. 29 alin. (1).
(4) În caz de nerespectare a termenului prevăzut la alin. (3), este necesară încheierea
unui nou acord de constituire.
ART. 7^1
(1) Persoanele prevăzute la art. 7 alin. (1) au obligaţia de a solicita înscrierea în
registrul comerţului a menţiunilor privind participarea în mod obişnuit a soţiei/soţului
la activitatea desfăşurată de întreprinderea individuală/persoana fizică autorizată, pe
baza declaraţiei pe propria răspundere şi a certificatului de căsătorie.
(2) Încetarea activităţii soţiei/soţului se menţionează în registrul comerţului în
termen de 15 zile, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a titularului întreprinderii
individuale/persoanei fizice autorizate.
ART. 8
(1) Pot desfăşura activităţi economice în una dintre formele prevăzute la art. 4
persoanele fizice care:
a) au capacitate deplină de exerciţiu, cu excepţia membrilor întreprinderii familiale

ce nu au calitatea de reprezentant, care trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani;
b) nu au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale şi de cele care
privesc disciplina financiar-fiscală;
c) au un sediu profesional declarat conform art. 9;
d) declară pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de
legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al
protecţiei muncii.
(2) Îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d) se face potrivit art. 5, art. 15
alin. (1) lit. b) şi alin. (2), art. 17 şi următoarele din Legea nr. 359/2004 privind
simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice,
asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum
şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările
ulterioare, atât pentru sediul profesional, pentru fiecare punct de lucru, cât şi pentru
activităţile desfăşurate în afara sediului profesional sau a punctelor de lucru.
(3) În cazul în care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activităţi
economice este necesară îndeplinirea unor condiţii de pregătire profesională şi/sau de
atestare a pregătirii sau experienţei profesionale, persoanele prevăzute la art. 4 trebuie
să facă dovada îndeplinirii acestora.
ART. 9
(1) PFA, întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale şi
întreprinderea familială au sediul profesional declarat prin cererea de înregistrare în
registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării.
(2) Pentru stabilirea sediului profesional/punctelor de lucru este necesar ca persoana

fizică titulară care se autorizează ca PFA, titularul întreprinderii individuale sau
oricare membru al întreprinderii familiale, după caz, să prezinte înscrisul care atestă
dreptul de folosinţă asupra imobilului cu destinaţie de sediu profesional/punct de lucru.
(2^1) Dacă la sediul profesional, imobil cu destinaţie de locuinţă, nu se desfăşoară
nicio activitate economică, persoana fizică titulară a PFA, titularul întreprinderii
individuale sau membrul întreprinderii familiale care are dreptul de folosinţă asupra
imobilului depune o declaraţie pe propria răspundere, sub semnătură privată, prin care
atestă faptul că la sediul profesional nu desfăşoară activitate economică, în acest caz
nefiind necesare formalităţile prevăzute de art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) Desfăşurarea activităţilor economice prin intermediul unui sediu permanent de

către cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic
European se realizează cu respectarea reglementărilor în vigoare privind sediul
permanent.
ART. 10
(1) Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării se
depune la registrul comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul în care solicitantul îşi
stabileşte sediul profesional.
(2) Cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării va fi
însoţită de documentaţia prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta
ordonanţă de urgenţă.
ART. 11
(1) Înregistrarea în registrul comerţului a PFA, a întreprinderii individuale şi a
întreprinderii familiale se face în baza rezoluţiei motivate a directorului oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunal sau a uneia dintre persoanele desemnate
prin decizie a directorului general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cu
aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 11 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de
înregistrare în registrul comerţului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 84/2010, cu modificările ulterioare.
(2) Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 8 şi 9, directorul oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunal sau persoana desemnată dispune
înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării persoanei fizice
autorizate, a întreprinderii individuale sau a întreprinderii familiale. Prin aceeaşi
rezoluţie se va dispune şi înregistrarea în registrul comerţului a declaraţiei-tip pe
propria răspundere, date conform prevederilor Legii nr. 359/2004, cu modificările şi
completările ulterioare. Dispoziţiile art. 17^2 din Legea nr. 359/2004, cu modificările
şi completările ulterioare, referitoare la transmiterea declaraţiilor-tip către autorităţile
publice competente, se aplică în mod corespunzător.
(3) Dacă documentele depuse în susţinerea cererii sunt incomplete, directorul
oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal sau persoana desemnată dispune
prin rezoluţie motivată acordarea unui termen de maximum 15 zile pentru completarea
acestora. Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc, dacă este prezent, precum şi
prin afişare/postare pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, iar rezoluţia
se afişează la sediul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi pe site-ul
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. În toate cazurile se vor indica
documentele care urmează să fie depuse până la termenul acordat. La cererea motivată
a solicitantului, termenul de 15 zile poate fi prelungit o singură dată cu maximum 15
zile. Termenul de 15 zile se calculează fără a se lua în considerare ziua în care a început
şi ziua în care s-a împlinit.
(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile legale, directorul oficiului
registrului comerţului de pe lângă tribunal sau persoana desemnată dispune prin
rezoluţie motivată respingerea cererii de înregistrare în registrul comerţului şi de
autorizare a funcţionării pentru persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală
sau întreprinderea familială solicitantă, precum şi a înregistrării declaraţiei-tip pe
propria răspundere date conform Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările
ulterioare.
(5) Rezoluţiile directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal sau
ale persoanei desemnate, cu privire la înmatriculare şi orice alte înregistrări în
registrul comerţului, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, se execută de îndată, în
baza lor efectuându-se înregistrările dispuse prin acestea, fără nicio altă formalitate.
ART. 12
(1) Împotriva rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă
tribunal sau a persoanei desemnate se poate formula plângere în termen de 15 zile de
la pronunţare sau de la comunicare, după caz. Plângerea se depune la judecătoria în a
cărei rază teritorială se află sediul profesional al solicitantului şi se judecă în condiţiile
dreptului comun. Dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(2) Aplicarea rezoluţiilor directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă
tribunal sau ale persoanei desemnate, cu privire la înmatriculare şi orice alte
înregistrări în registrul comerţului, conform prezentei ordonanţe de urgenţă, nu se
suspendă în cursul judecăţii.
(3) Cererile adresate instanţelor judecătoreşti conform prezentei ordonanţe de
urgenţă sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
ART. 13
(1) În cazul prevăzut la art. 11 alin. (2) sau în cazul unei hotărâri judecătoreşti
definitive care dispune astfel, oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal va
elibera certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, certificatul
constatator emis în baza declaraţiei pe propria răspundere, precum şi alte acte
prevăzute de lege, după caz.
(2) Termenul de eliberare a certificatului de înregistrare şi, după caz, a certificatului
de înscriere de menţiuni este de 3 zile lucrătoare, calculat de la data înregistrării cererii
sau, după caz, de la data completării cererii cu documentele solicitate.
(3) Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este documentul

care atestă înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi
luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă.
(4) Dispoziţiile art. 11 şi 13 din Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, referitoare la atribuirea şi utilizarea codului unic de înregistrare, se aplică în
mod corespunzător.
ART. 14
(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor art. 28 alin. (2), o persoană poate avea câte un
singur certificat de înregistrare pentru statutul juridic, respectiv cel de PFA, titular de
întreprindere individuală sau membru al unei întreprinderi familiale pentru care a fost
autorizată.
(2) Schimbarea sediului profesional şi/sau a obiectului principal de activitate se

înregistrează la oficiul registrului comerţului, cu aplicarea corespunzătoare a
dispoziţiilor prezentului capitol. În cazul schimbării sediului profesional în alt judeţ,
directorul oficiului registrului comerţului sau persoana desemnată, la care este
înregistrată PFA, întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, va aproba,
prin aceeaşi rezoluţie, schimbarea sediului profesional în alt judeţ, înregistrarea în
registrul comerţului de la noul sediu şi radierea înregistrării din registrul comerţului
de la vechiul sediu, dispunând efectuarea înregistrărilor în registrul comerţului.
(3) Punctele de lucru se înregistrează în registrul comerţului, cu respectarea

dispoziţiilor privind sediul profesional şi cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor
prezentului capitol.
(4) Pentru desfăşurarea unei alte activităţi economice decât cele înregistrate în
registrul comerţului şi pentru care s-a obţinut autorizarea funcţionării este necesară
obţinerea înregistrării/autorizării, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) Cererea pentru efectuarea modificărilor prevăzute la alin. (2) - (4) se depune la
registrul comerţului în care este înregistrată PFA, întreprinderea individuală sau
întreprinderea familială, însoţită de declaraţia pe propria răspundere, prevăzută la pct.
1.3, 2.3 sau 3.3 din anexă, după caz.
(6) Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal va elibera un nou certificat de
înregistrare în cazul prevăzut la alin. (2) şi, în toate cazurile, certificatul de înscriere de
menţiuni şi certificatul constatator emis în baza declaraţiei pe propria răspundere,
precum şi alte acte prevăzute de lege.
(7) Modificarea acordului de constituire a întreprinderii familiale se declară, în termen
de 15 zile de la încheierea actului adiţional, la registrul comerţului în care este
înregistrată întreprinderea familială. Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal
va înregistra modificările şi va elibera certificatul de înscriere de menţiuni, cu
respectarea prevederilor legale aplicabile.
ART. 15
Persoana fizică autorizată, titularul întreprinderii individuale şi reprezentantul
întreprinderii familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit
reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă
de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare.
CAPITOLUL III
Regimul juridic al PFA, al întreprinzătorilor titulari ai întreprinderilor
individuale şi al întreprinderilor familiale
SECŢIUNEA 1
Regimul juridic al PFA
ART. 16*)
(1) PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activităţi prevăzute
de codul CAEN.
(2) În scopul exercitării activităţii/activităţilor pentru care a fost autorizată, PFA
poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice şi juridice,
cu alte PFA, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea
unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit
prezentei secţiuni.
#CIN
*) A se vedea şi art. II din Legea nr. 182/2016 ( ), articol reprodus în nota 3 de la
sfârşitul textului actualizat.
ART. 17
(1) PFA poate desfăşura activităţile pentru care este autorizată, singură sau
împreună cu cel mult 3 persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu
contract individual de muncă, încheiat şi înregistrat în condiţiile legii.
(2) O persoană titulară a PFA poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată
cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât
şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată.
#M2
(3) PFA nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează
potrivit art. 16, chiar dacă colaborarea este exclusivă.
ART. 18
Persoana fizică ce desfăşoară activităţi economice ca PFA este asigurată în sistemul
public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurată în
sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile
prevăzute de lege.
ART. 19
(1) PFA îşi desfăşoară activitatea folosind în principal forţa de muncă şi aptitudinile
sale profesionale. Ea nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular
al unei întreprinderi individuale.
(2) Persoana fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice ca PFA poate cere
schimbarea statutului juridic dobândit şi autorizarea ca întreprinzător titular al unei
întreprinderi individuale, cu respectarea dispoziţiilor cap. II şi ale art. 21.
ART. 20
(1) Titularul PFA răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii
economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente
pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.
Dispoziţiile art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.
(2) În caz de insolvenţă, PFA va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea
nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Orice persoană interesată poate face dovada calităţii de profesionist în cadrul
procedurii insolvenţei sau separat, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes
legitim.
ART. 21
(1) PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele
cazuri:
a) prin decesul titularului PFA;

b) prin voinţa titularului PFA;
c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi

(2) Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul
a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă
tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.
(3) Dispoziţiile art. 11 - 13 se aplică în mod corespunzător.
ART. 21^1
Soţia/Soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate se poate
asigura în sistemul public de pensii pe bază de contract de asigurare socială, în sistemul
asigurărilor pentru şomaj, prin încheierea unui contract de asigurare de şomaj în
condiţiile prevăzute la art. 22 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi în sistemul asigurărilor de sănătate, în condiţiile prevăzute de
lege.
SECŢIUNEA a 2-a
Regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii
individuale
ART. 22
Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în
registrul comerţului.
ART. 23
Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant
persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului.
ART. 24*)
(1) Întreprinderea individuală poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase
de activităţi prevăzute de codul CAEN.
(2) Întreprinderea individuală poate angaja cel mult 8 salariaţi, terţe persoane, cu
contract individual de muncă încheiat şi înregistrat în condiţiile legii şi poate stabili
relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice şi juridice, cu alte
întreprinderi individuale, cu PFA sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei
activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit
prezentei secţiuni.
#CIN
*) A se vedea şi art. II din Legea nr. 182/2016 ( ), articol reprodus în nota 3 de la
sfârşitul textului actualizat.
ART. 25
(1) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale nu va fi
considerat un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează potrivit art. 24, chiar
dacă colaborarea este exclusivă.
(2) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale poate
cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi
domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-a
organizat întreprinderea individuală.
(3) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este
asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de
a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj,
în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 26
Persoana fizică titulară a întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile
asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de
afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi
urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Dispoziţiile art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin.
(3) din Codul civil sunt aplicabile.
ART. 27
(1) Întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale îşi
încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului în următoarele cazuri:
a) prin deces;
b) prin voinţa acestuia;
(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă
îşi manifestă voinţa, printr-o declaraţie autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii
succesiunii. Când sunt mai mulţi moştenitori, aceştia îşi vor desemna un reprezentant,
în vederea continuării activităţii economice ca întreprindere familială.
(4) Dispoziţiile art. 11 - 13 se aplică în mod corespunzător. Activitatea va putea fi
continuată sub aceeaşi firmă, cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a
calităţii de succesor.
SECŢIUNEA a 3-a
Regimul juridic al întreprinderii familiale
ART. 28
(1) Întreprinderea familială este constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii.
(2) Membrii unei întreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor
întreprinderi individuale. De asemenea, aceştia pot cumula şi calitatea de salariat al unei
terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de
activitate economică decât cel în care şi-au organizat întreprinderea familială.
(3) Membrii unei întreprinderi familiale sunt asiguraţi în sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale şi au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul asigurărilor
sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege.
(4) Întreprinderea familială nu poate angaja terţe persoane cu contract de muncă.
ART. 29
(1) Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de
membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va
stipula, sub sancţiunea nulităţii, datele de identificare ale membrilor familiei şi ale
reprezentantului desemnat din rândul acestora, condiţiile participării, cota procentuală
a fiecărui membru la beneficii şi la pierderi, raporturile dintre membrii întreprinderii
familiale, condiţiile de retragere şi data întocmirii.
(2) Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele
întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub
semnătură privată. Procura specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii
care au capacitate de exerciţiu deplină şi reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de
exerciţiu restrânsă.
(3) În scopul exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, întreprinderea
familială poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice şi
juridice, cu alte întreprinderi familiale, cu întreprinderi individuale sau cu PFA, pentru
efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic
dobândit potrivit prezentei secţiuni.
ART. 30
(1) Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate
juridică prin înregistrarea în registrul comerţului.
(2) Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, fiecare membru al acesteia

poate stipula constituirea, în cadrul patrimoniului său, a unui patrimoniu de
afectaţiune, pentru exercitarea activităţii economice a întreprinderii familiale.
(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prin acordul de constituire sau printr-un act
adiţional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea
patrimoniului de afectaţiune. Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele
de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru participarea la beneficiile sau la
pierderile întreprinderii.
ART. 31
Membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile
contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune
şi, în completare, cu întreg patrimoniul acestora, corespunzător cotelor de participare
prevăzute la art. 29 alin. (1).
ART. 32
(1) Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către
reprezentantul desemnat în condiţiile art. 29 alin. (2).
(2) Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se
vor lua cu acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această
majoritate să includă şi acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului.
(3) Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale
se încheie de reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea
bunului cu privire la care se încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor
care au fost afectate exercitării activităţii economice a întreprinderii potrivit art. 30
alin. (2) şi a sumelor de bani aflate la dispoziţia întreprinderii familiale la data actului.
Bunurile dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele de participare la beneficii,
potrivit art. 29 alin. (1), fiind incluse în patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost
constituit.
ART. 33
(1) Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul
comerţului în următoarele cazuri:
a) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat;
b) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se
retrag din întreprindere;
(3) Dispoziţiile art. 11 - 13 se aplică în mod corespunzător.
ART. 34 *** Abrogat
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
ART. 35
(1) Primăriile pot să îşi constituie birouri de asistenţă şi reprezentare a persoanelor
fizice prevăzute la art. 4, prin reorganizarea activităţii desfăşurate în temeiul
dispoziţiilor Legii nr. 300/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Persoanele fizice pot opta să efectueze formalităţile prevăzute la cap. II şi prin
intermediul birourilor de asistenţă şi reprezentare.
(3) Birourile de asistenţă şi reprezentare pot să reprezinte persoana fizică solicitantă
în cadrul procedurilor de obţinere a autorizaţiei şi înregistrării în registrul comerţului, în
temeiul unei cereri de reprezentare.
(4) Birourile de asistenţă şi reprezentare au următoarele competenţe:
a) primesc şi ordonează documentaţia pentru înregistrare şi autorizare;
b) remit cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării,
însoţită de documentaţia de susţinere, la registrul comerţului competent, efectuează
corespondenţă cu acesta în scopul obţinerii înregistrării şi autorizării, precum şi pentru
primirea certificatului de înregistrare şi a celorlalte acte, în original;
c) remit solicitantului actele în original primite de la registrul comerţului, prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 5 zile lucrătoare de la data
primirii din partea acestuia; actele se socotesc comunicate solicitantului la data la care
acestea devin disponibile destinatarului pe suport hârtie;
d) acordă solicitanţilor asistenţă privind operaţiunea de înregistrare în registrul
comerţului şi de autorizare a funcţionării.
(5) Pentru serviciile prestate primăriile vor putea percepe taxe pe care le pot stabili
autonom, în temeiul principiului autonomiei locale.
(6) Primăriile vor pune la dispoziţia publicului un formular standard al cererii de
reprezentare prevăzute la alin. (3). Cererea de reprezentare, cererea de înregistrare în
registrul comerţului şi de autorizare a funcţionării şi documentaţia de susţinere pot fi
remise la registrul comerţului competent în format electronic, utilizând Sistemul de
autorizare şi înregistrare online şi/sau pe suport hârtie, prin poştă, cu scrisoare
recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, ori direct la registrul
comerţului.
(7) În scopul liberului acces al cetăţenilor la servicii publice administrative de calitate,
birourile de asistenţă şi reprezentare pot primi cereri de reprezentare şi pot presta servicii
de asistenţă, indiferent de sediul profesional al solicitantului şi de registrul comerţului
căruia i se adresează acesta.
ART. 35^1
(1) Studenţii care vor să înfiinţeze o afacere proprie sunt scutiţi de la plata taxelor
pentru operaţiunile de înregistrare şi autorizare a unui PFA sau a unei întreprinderi
individuale prin oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, precum şi de la
plata tarifelor pentru serviciile de asistenţă prestate de aceste oficii.
(2) Pentru a beneficia de prevederile alin. (1), studentul care obţine calitatea de
titular al PFA sau de titular al întreprinderii individuale trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele condiţii:
a) să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ superior acreditate în România;
b) să fie cel puţin în anul II de studiu şi să fi promovat, integral, la data solicitării,
toate cerinţele programei de învăţământ prevăzute de senatul instituţiei;
c) nu a împlinit vârsta de 30 de ani.
(3) Cererea de înregistrare şi autorizare a funcţionării PFA sau a întreprinderii
individuale va fi însoţită de actul doveditor emis de instituţia de învăţământ superior,
din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b).
ART. 36
Acolo unde prezenta ordonanţă de urgenţă nu dispune, prevederile Legii nr. 26/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele ale Legii nr.
359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se vor aplica corespunzător, în
măsura în care nu contravin dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 37
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (1), care desfăşoară o activitate
economică autorizată şi recunoscută într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al
Spaţiului Economic European, în forme similare cu cele prevăzute de prezenta
ordonanţă de urgenţă, pot fi autorizate să desfăşoare pe teritoriul României aceleaşi
tipuri de activităţi pentru care au fost autorizate în acel alt stat, cu respectarea
dispoziţiilor art. 1 şi 3.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1), cererea de înregistrare în registrul comerţului şi de
autorizare a funcţionării este de competenţa directorului oficiului registrului comerţului
de pe lângă tribunalul în raza căruia a fost ales şi declarat sediul profesional.
(3) Cererea va fi însoţită de următoarele acte:
a) carte de identitate sau paşaport al solicitantului - fotocopie şi traducere în limba
română, certificate olograf;
b) documentaţia care atestă funcţionarea legală, obţinută în celălalt stat al Uniunii
Europene sau al Spaţiului Economic European - fotocopie şi traducere în limba română,
certificate olograf.
(4) În funcţie de forma de organizare pentru care se solicită autorizarea, se vor aplica
corespunzător prevederile cap. II.
ART. 38
Persoanele prevăzute la art. 4 sunt plătitoare de impozit pe venit în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare.
ART. 39
(1) Procedurile desfăşurate potrivit Legii nr. 300/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, se vor finaliza potrivit prevederilor legii aplicabile la data iniţierii acestora.
#M1
(2) Persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate şi înregistrate în registrul
comerţului în temeiul unor acte normative anterioare prezentei ordonanţe de urgenţă
pot funcţiona în baza certificatului de înregistrare, emis de oficiul registrului comerţului
de pe lângă tribunal, o perioadă de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(3) Până la împlinirea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (2) vor opta
pentru desfăşurarea activităţii în una dintre formele prevăzute de prezenta ordonanţă
de urgenţă. Dispoziţiile cap. II se aplică în mod corespunzător.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (2) care nu şi-au exercitat dreptul de opţiune îşi
încetează activitatea şi vor fi radiate din registrul comerţului, din oficiu, fără nicio altă
formalitate.
(5) Rezoluţia prin care directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal
dispune radierea se publică pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului şi se afişează, sub formă tabelară, la sediul oficiului registrului comerţului
unde s-a dispus radierea. Împotriva rezoluţiei se poate formula plângere, în condiţiile
art. 12, care se aplică în mod corespunzător.
ART. 40
(1) În situaţia în care autorităţile publice competente constată că nu mai sunt
îndeplinite condiţiile de desfăşurare a activităţii care au stat la baza autorizării
funcţionării şi aplică sancţiuni contravenţionale complementare, notifică oficiul
registrului comerţului de pe lângă tribunalul din judeţul unde este declarat sediul
profesional al persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau întreprinderii
familiale sancţionate.
(2) Notificarea se comunică în termen de 3 zile de la data expirării termenului de
contestare sau de la data primirii hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care
s-a soluţionat plângerea împotriva sancţiunii dispuse.
(3) Oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal va înregistra din oficiu această
notificare, fără plata taxelor prevăzute de lege.
(4) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia ridicării
sancţiunii.
ART. 41
(1) Orice referire conţinută în alte acte normative la sintagma "persoană fizică
autorizată şi/sau asociaţie familială" va fi considerată ca fiind făcută la sintagma
"persoană fizică autorizată, întreprindere individuală şi/sau întreprindere familială",
după caz.
(2) Structura denumirii întreprinderii individuale este aceeaşi ca şi cea a persoanei
fizice autorizate.
(3) Dispoziţiile art. 30 şi 31 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
ART. 42 *** Abrogat
ART. 43
La Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul
comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice,
înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor
juridice, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 839 din 13 septembrie
2004, cu modificările şi completările ulterioare, articolul 3 alineatul (1) se modifică şi
va avea următorul cuprins:
"ART. 3
(1) Înmatricularea persoanelor fizice autorizate, a întreprinderilor individuale şi a
întreprinderilor familiale în registrul comerţului şi înregistrarea fiscală a acestora se fac
pe baza rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal,
potrivit legii speciale, fără a fi necesară pronunţarea de către judecătorul delegat a
încheierii prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare."
ART. 44
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a) Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale
care desfăşoară activităţi economice în mod independent, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.766/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor
familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 12 noiembrie 2004;
c) art. 17 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificările şi
completările ulterioare;
d) orice alte dispoziţii contrare.
ANEXĂ
1. Documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi

de autorizare a funcţionării PFA
1.1. Carte de identitate sau paşaport - fotocopie certificată olograf de către titular
privind conformitatea cu originalul
1.2. Înscris care atestă dreptul de folosinţă asupra sediului profesional/punctului de

lucru - orice act juridic care conferă dreptul de folosinţă şi/sau atestă afectaţiunea
specială a spaţiului, în fotocopie certificată olograf de către titular privind
conformitatea cu originalul
1.2^1. Declaraţie pe propria răspundere olografă privind îndeplinirea condiţiilor
legale pentru desfăşurarea activităţilor ca persoană fizică autorizată/întreprindere
individuală/întreprindere familială
1.3. Declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de

funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar,
protecţiei mediului şi protecţiei muncii
1.4. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă pregătirea
profesională, dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi legale speciale
1.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa


de autorizare a funcţionării întreprinderii individuale
2.1. Carte de identitate sau paşaport al titularului întreprinderii individuale - fotocopie
certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul

lucru - orice act juridic care conferă dreptul de folosinţă şi/sau atestă afectaţiunea
specială a spaţiului, în fotocopie certificată olograf de către titular privind
conformitatea cu originalul
2.3. Declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de

funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar,
protecţiei mediului şi protecţiei muncii


autorizare a funcţionării întreprinderii familiale
3.1. Carte de identitate sau paşaport al fiecărui membru - fotocopie certificată olograf
de către titular privind conformitatea cu originalul

lucru - poate fi reprezentat de orice act juridic care conferă dreptul de folosinţă şi/sau
atestă afectaţiunea specială a spaţiului, în fotocopie certificată olograf de către
membrul deponent, privind conformitatea cu originalul
3.3. Declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului, care să ateste îndeplinirea

condiţiilor legale de funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar,
sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii

3.6. Acordul de constituire şi procura specială, prevăzute la art. 29
4. Documente care atestă pregătirea sau experienţa profesională

Pregătirea sau experienţa profesională se atestă, după caz, cu documente cum sunt:
diploma, certificatul sau adeverinţa, prin care se dovedeşte absolvirea unei instituţii de
învăţământ, certificatul de calificare profesională sau de absolvire a unei forme de
pregătire profesională, organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia,
certificatul de competenţă profesională, cartea de meşteşugar, carnetul de muncă al
solicitantului, declaraţie de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăşura activitatea
pentru care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în mod
gratuit în cazul meseriilor tradiţionale artizanale, atestatul de recunoaştere şi/sau de
echivalare pentru persoanele fizice care au dobândit calificarea în străinătate, atestatul
de recunoaştere a calificării dobândite în străinătate, în afara sistemului de învăţământ,
orice alte dovezi care să ateste experienţa profesională.
LEGE NR. 31/1990 DIN 16 NOIEMBRIE 1990, REPUBLICATĂ

LEGEA SOCIETĂŢILOR
TITLUL I
ART. 1
(1) În vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, persoanele fizice şi
persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi cu personalitate juridică, cu
respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
(2) Societăţile prevăzute la alin. (1) cu sediul în România sunt persoane juridice
române.
ART. 2
Dacă prin lege nu se prevede altfel, societăţile cu personalitate juridică se
constituie în una dintre următoarele forme: a) societate în nume colectiv; b) societate
în comandită simplă; c) societate pe acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e)
societate cu răspundere limitată.
ART. 3
(1) Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.
(2) Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în societatea în
comandită simplă sau în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar pentru
obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia
pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15
zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi.
(3) Acţionarii, asociaţii comanditari, precum şi asociaţii în societatea cu răspundere
limitată răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris.
ART. 4
Societatea cu personalitate juridică va avea cel puţin 2 asociaţi, în afară de cazul în
care legea prevede altfel.
TITLUL II
Constituirea societăţilor
CAPITOLUL I
Actul constitutiv al societăţii
ART. 5
(1) Societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract
de societate, iar societatea pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere
limitată se constituie prin contract de societate şi statut.
(2) Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei
singure persoane. În acest caz se întocmeşte numai statutul.
(3) Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic,
denumit act constitutiv.
(4) Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi
denumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezentei legi, denumirea act
constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât şi contractul de societate şi/sau statutul
societăţii.
(5) În cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte,
acesta din urmă va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementând
organizarea, funcţionarea şi desfăşurarea activităţii societăţii.
(6) Actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de toţi asociaţii
sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori. Forma autentică a actului constitutiv
este obligatorie atunci când:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;

b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.
(7) Actul constitutiv dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul registrului
comerţului.
ART. 6
(1) Semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinant
în constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori.
(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-
a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de
fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiuni contra
patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare,
infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr.
656/2002*) pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru
instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru infracţiunile
prevăzute de prezenta lege.
#CIN
*) Legea nr. 656/2002, republicată, a fost abrogată. A se vedea Legea nr. 129/2019.
ART. 7
Actul constitutiv al societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu
răspundere limitată va cuprinde:
a) datele de identificare a asociaţilor; la societatea în comandită simplă se vor

arăta şi asociaţii comanditaţi;
b) forma, denumirea şi sediul social;
c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii

principale;
d) capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în

natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării. La societăţile cu răspundere
limitată se vor preciza numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi
numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său;
e) asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii
neasociaţi, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să
le exercite împreună sau separat;
e^1) în cazul societăţilor cu răspundere limitată, dacă sunt numiţi cenzori sau
auditor financiar, datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului
auditor financiar;
f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;

g) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără
personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile
pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
h) durata societăţii;
i) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
ART. 8
Actul constitutiv al societăţii pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni va cuprinde:
a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandită pe acţiuni vor fi

menţionaţi şi asociaţii comanditaţi;
b) forma, denumirea şi sediul social;
c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii

principale;
d) capitalul social subscris şi cel vărsat şi, în cazul în care societatea are un capital
autorizat, cuantumul acestuia;
e) natura şi valoarea bunurilor constituite ca aport în natură, numărul de acţiuni
acordate pentru acestea şi numele sau, după caz, denumirea persoanei care le-a adus
ca aport;
f) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor;
f^1) dacă sunt mai multe categorii de acţiuni, numărul, valoarea nominală şi
drepturile conferite fiecărei categorii de acţiuni;
f^2) orice restricţie cu privire la transferul de acţiuni;
g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv
a primilor membri ai consiliului de supraveghere;
g^1) puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv

membrilor directoratului, şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;

i) clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii
societăţii de către organele statutare, numărul membrilor consiliului de administraţie
sau modul de stabilire a acestui număr;
i^1) *** Abrogată
j) durata societăţii;
k) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;
l) sediile secundare - sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără
personalitate juridică -, atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile
pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
m) orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în

momentul în care societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei
persoane care a participat la constituirea societăţii ori la tranzacţii conducând la
acordarea autorizaţiei în cauză, precum şi identitatea beneficiarilor unor astfel de
avantaje;
n) numărul acţiunilor comanditarilor în societatea în comandită pe acţiuni;
o) cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;
p) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.
ART. 9^1
Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă şi societatea cu
răspundere limitată sunt obligate să verse integral la data constituirii capitalul social
subscris.
ART. 10*)
(1) Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni
nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dată la 2
ani, valoarea minimă a capitalului social, ţinând seama de rata de schimb, astfel încât
acest cuantum să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro.
(2) Cu excepţia cazului în care societatea este transformată într-o societate de altă
formă, capitalul social al societăţilor prevăzute la alin. (1) nu poate fi redus sub
minimul legal decât dacă valoarea sa este adusă la un nivel cel puţin egal cu minimul
legal prin adoptarea unei hotărâri de majorare de capital în acelaşi timp cu hotărârea
de reducere a capitalului. În cazul încălcării acestor dispoziţii, orice persoană
interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. Societatea nu
va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de
dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevăzut de prezenta
lege.
(3) Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic de 2. În cazul
în care societatea are mai puţin de 2 acţionari pe o perioadă mai lungă de 9 luni,
orice persoană interesată poate solicita instanţei dizolvarea societăţii. Societatea nu
va fi dizolvată dacă, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de
dizolvare, numărul minim de acţionari prevăzut de prezenta lege este reconstituit.
ART. 11*)
(1) Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de
200 lei şi se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
ART. 12
În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.
ART. 13
(1) În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale
unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile
ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaţilor.
(2) Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege
pentru această calitate.
(3) În societatea care se înfiinţează de către un asociat unic, valoarea aportului în
natură va fi stabilită pe baza unei expertize de specialitate.
ART. 14
(1) O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o
singură societate cu răspundere limitată.
(2) O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o altă societate
cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană.
(3) În caz de încălcare a prevederilor alin. (1) şi (2), statul, prin Ministerul
Finanţelor Publice, precum şi orice persoană interesată poate cere dizolvarea pe cale
judecătorească a unei societăţi astfel constituită.
(4) Pe baza hotărârii de dizolvare, lichidarea se va face în condiţiile prevăzute de
prezenta lege pentru societăţile cu răspundere limitată.
ART. 15
Contractele între societatea cu răspundere limitată şi persoana fizică sau persoana
juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii
absolute.
ART. 16
(1) Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.
(2) Aporturile în natură trebuie să fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele
sunt admise la toate formele de societate şi sunt vărsate prin transferarea drepturilor
corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de
utilizare.
(3) Aporturile în creanţe au regimul juridic al aporturilor în natură, nefiind admise
la societăţile pe acţiuni care se constituie prin subscripţie publică şi nici la societăţile
în comandită pe acţiuni şi societăţile cu răspundere limitată. Aporturile în creanţe
sunt liberate, potrivit art. 84.
(4) Prestaţiile în muncă sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la
majorarea capitalului social.
(5) Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi se pot obliga la

prestaţii în muncă cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea
sau la majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociaţii au dreptul să
participe, potrivit actului constitutiv, la împărţirea beneficiilor şi a activului social,
rămânând, totodată, obligaţi să participe la pierderi.
ART. 17
(1) La autentificarea actului constitutiv în cazurile prevăzute la art. 5 sau, după caz,
la darea de dată certă a acestuia se va prezenta dovada eliberată de oficiul registrului
comerţului privind disponibilitatea şi rezervarea firmei şi declaraţia pe propria
răspundere privind deţinerea calităţii de asociat unic într-o singură societate cu
răspundere limitată.
(2) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, după caz,
persoana care dă dată certă va refuza operaţiunile solicitate, dacă din documentaţia
prezentată rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) La înmatricularea societăţii şi la schimbarea sediului social se va prezenta la
sediul oficiului registrului comerţului:
a) documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de
sediu social înregistrat la organul fiscal din cadrul Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de
sediu social;
b) un certificat emis de organul fiscal prevăzut la lit. a), care certifică faptul că
pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce
atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau
gratuit, ori existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinţă asupra
aceluiaşi imobil, după caz;
c) în cazul în care din certificatul emis potrivit lit. b) rezultă că sunt deja
înregistrate la organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de
folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social, o declaraţie pe propria
răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul
social, prevăzute la alin. (4).
(4) La acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi numai dacă imobilul,
prin structura lui şi suprafaţa sa utilă, permite funcţionarea mai multor societăţi în
încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate. Numărul societăţilor ce funcţionează
într-un imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin
partajare.
(5) Informaţiile privind calitatea de asociat unic şi îndeplinirea condiţiilor privind
sediul social se înregistrează în registrul comerţului pe cheltuiala solicitantului.
TITLUL VII
Lichidarea societăţilor
CAPITOLUL I
ART. 252
(1) Pentru lichidarea şi repartizarea patrimoniului social, chiar dacă în actul
constitutiv se prevăd norme în acest scop, sunt obligatorii următoarele reguli:
a) până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii şi directorii,

respectiv membrii directoratului, continuă să-şi exercite atribuţiile, cu excepţia celor
prevăzute la art. 233;
b) actul de numire a lichidatorilor, menţionând puterile conferite acestora sau
sentinţa care îi ţine locul, precum şi orice act ulterior care ar aduce schimbări cu
privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija
lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului, pentru a fi înscrise de îndată şi
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
(2) Numai după îndeplinirea formalităţilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune
semnătura lor în registrul comerţului şi vor exercita această funcţie.
(3) *** Abrogat
(4) În afară de dispoziţiile prezentului titlu, se aplică societăţilor în lichidare regulile

stabilite prin actul constitutiv şi prin lege, în măsura în care nu sunt incompatibile cu
lichidarea.
(5) Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare.
ART. 252^1 *** Abrogat
ART. 253
(1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii
persoane fizice sau reprezentanţii permanenţi - persoane fizice ale societăţii
lichidatoare - trebuie să fie lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.
(2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii, respectiv membrii

directoratului.
(3) Lichidatorii sunt datori, îndată după preluarea funcţiei, ca împreună cu
directorii şi administratorii, respectiv cu membrii directoratului societăţii, să facă un
inventar şi să încheie un bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului
societăţii, şi să le semneze.
(4) Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze patrimoniul societăţii,
registrele ce li s-au încredinţat de administratori, respectiv de membrii directoratului,
şi actele societăţii. De asemenea, aceştia vor ţine un registru cu toate operaţiunile
lichidării, în ordinea datei lor.
(5) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. În cazul
societăţilor pe acţiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii îşi îndeplinesc
mandatul sub controlul consiliului de supraveghere.
ART. 254
În cazul societăţilor a căror activitate s-a desfăşurat în baza autorizaţiei de mediu
prevăzute de Legea protecţiei mediului nr. 137/1995*), republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, lichidatorii sunt obligaţi să ia măsuri pentru efectuarea
bilanţului de mediu, prevăzut de această lege, şi să comunice rezultatele acestui bilanţ
agenţiei teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 255
(1) În afară de puterile conferite de asociaţi, cu aceeaşi majoritate cerută pentru
numirea lor, lichidatorii vor putea:
a) să stea în judecată în numele societăţii;
b) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;
c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii;
d) să facă tranzacţii;
e) să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii;
f) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să

îndeplinească orice alte acte necesare.
(2) În lipsa unor dispoziţii speciale în actul constitutiv sau în actul lor de numire,
lichidatorii nu pot să constituie ipoteci asupra bunurilor societăţii, dacă nu sunt
autorizaţi de instanţă.
(3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare

scopului lichidării sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.
ART. 256
(1) Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni
din lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii.
(2) Asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse la Casa de
Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. ori la o bancă sau la una dintre unităţile
acestora şi să se facă repartizarea asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul
lichidării, dacă, în afară de ceea ce este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor
societăţii, scadente sau care vor ajunge la scadenţă, mai rămâne un disponibil de cel
puţin 10% din cuantumul lor.
(3) Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societăţii pot face opoziţie în
condiţiile art. 62.
ART. 257
Lichidatorii care probează, prin prezentarea situaţiei financiare anuale, că fondurile
de care dispune societatea nu sunt suficiente să acopere pasivul exigibil trebuie să
ceară sumele necesare asociaţilor care răspund nelimitat sau celor care nu au efectuat
integral vărsămintele, dacă aceştia sunt obligaţi, potrivit formei societăţii, să le procure
sau, dacă sunt debitori faţă de societate, pentru vărsămintele neefectuate, la care erau
obligaţi în calitate de asociat.
ART. 258
Lichidatorii care au achitat datoriile societăţii cu propriii lor bani nu vor putea să
exercite împotriva societăţii drepturi mai mari decât acelea ce aparţineau creditorilor
plătiţi.
ART. 259
Creditorii societăţii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor acţiunile care
decurg din creanţele ajunse la termen, până la concurenţa bunurilor existente în
patrimoniul societăţii, şi numai după aceea de a se îndrepta împotriva asociaţilor,
pentru plata sumelor datorate din valoarea acţiunilor subscrise sau din aceea a
aporturilor la capitalul social.
1
ART. 260*)
(1) Lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data înregistrării
în registrul comerţului a menţiunii de dizolvare. Pentru motive temeinice, la cererea
lichidatorului, oficiul registrului comerţului poate prelungi acest termen cu încă un
an, dar nu mai mult de două ori.
(2) Lichidarea nu liberează pe acţionari/asociaţi şi nu împiedică deschiderea
procedurii de insolvenţă a societăţii.
(3) În termen de 60 de zile de la înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii de
dizolvare vor fi numiţi lichidatorii, în condiţiile art. 262, respectiv art. 264.
(4) În termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul
registrului comerţului, pentru menţionare în registrul comerţului, un raport privind
situaţia economică a societăţii. Dacă, potrivit raportului, debitorul îndeplineşte
condiţiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă, lichidatorul are
obligaţia de a solicita deschiderea acestei proceduri în termen de 15 zile de la data
depunerii raportului.
(5) Nerespectarea obligaţiei de depunere a raportului prevăzut la alin. (4)
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 lei la 100 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează, din oficiu sau la
sesizarea oricărei părţi interesate, de către persoana competentă cu soluţionarea
cererilor de înregistrare în registrul comerţului. Sancţiunea se aplică şi lichidatorului
care nu introduce cererea de deschidere a procedurii de faliment în termenul prevăzut
la alin. (4).
(6) În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor depune la
registrul comerţului cererea de radiere a societăţii din registrul comerţului, pe baza
raportului final de lichidare şi a situaţiilor financiare de lichidare prin care se
prezintă situaţia patrimoniului, a creanţelor şi repartizarea activelor rămase, după
caz, sub sancţiunea unei amenzi de 20 lei pe zi de întârziere, care va fi aplicată, din
oficiu sau la sesizarea oricărei părţi interesate, de către persoana competentă cu
soluţionarea cererilor de înregistrare în registrul comerţului. Rezoluţia prin care se
dispune radierea societăţii din registrul comerţului se publică pe pagina de internet a
Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi pe portalul de servicii on-line al
acestuia.
(7) Dacă în termen de 3 luni de la expirarea termenului menţionat la alin. (1),
prelungit după caz, oficiul registrului comerţului nu a fost sesizat cu nicio cerere de
radiere, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului sau orice persoană interesată va
solicita tribunalului radierea societăţii din registrul comerţului. Lista societăţilor
pentru care Oficiul Naţional al Registrului Comerţului urmează să formuleze acţiuni
de radiere se afişează pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului sau pe portalul de servicii on-line al acestuia cu cel puţin 15 zile
calendaristice înainte şi se transmite Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală.
(8) Hotărârea tribunalului prin care s-a pronunţat radierea se comunică societăţii,
oficiului registrului comerţului pentru radierea societăţii din registrul comerţului,
Ministerului Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală -
administraţia judeţeană a finanţelor publice/administraţia finanţelor publice a
sectorului şi se publică pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului şi pe portalul de servicii on-line al acestuia. În cazul mai multor hotărâri
judecătoreşti de radiere, pentru situaţiile prevăzute la alin. (7), publicitatea se va
putea efectua în forma unui tabel cuprinzând: numărul de ordine în registrul
comerţului, codul unic de înregistrare, denumirea, forma juridică şi sediul societăţii
dizolvate, instanţa care a dispus radierea, numărul dosarului, numărul şi data
hotărârii de radiere.
(9) Orice persoană interesată poate face apel împotriva hotărârii de radiere, în
termen de 30 de zile de la efectuarea publicităţii conform prevederilor alin. (8).
Apelantul va depune o copie a apelului la oficiul registrului comerţului, pentru
menţionare în registrul comerţului.
(10) În cazul în care prevederile art. 270^1 nu sunt aplicabile, întrucât societatea
aflată în lichidare, deşi întruneşte condiţiile prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea nr.
85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, nu
îndeplineşte şi cerinţa prevăzută la art. 5 pct. 72 din aceeaşi lege, persoana învestită
cu soluţionarea cererii va dispune radierea societăţii în baza raportului lichidatorului
numit.
(11) Bunurile rămase din patrimoniul societăţii radiate din registrul comerţului, în
condiţiile prezentului articol, revin acţionarilor/asociaţilor, în condiţiile legii.
ART. 261
(1) După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii
în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată, ce nu vor fi necesare
vreunuia dintre asociaţi, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate.
(2) În societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni registrele prevăzute de art. 177
alin. 1 lit. a) - f) vor fi depuse la registrul comerţului la care a fost înregistrată
societatea, unde orice parte interesată va putea lua cunoştinţă de ele cu autorizarea
judecătorului delegat, iar restul actelor societăţii vor fi depuse la Arhivele Naţionale.
(3) Registrele tuturor societăţilor vor fi păstrate timp de 5 ani.
LEGE Nr. 59 din 1 mai 1934

asupra cecului
TITLUL I
CAP. 1
Despre emiterea şi forma cecului
ART. 1
Cecul cuprinde:
1. Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba
întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu.
2. Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani.
3. Numele celui care trebuie să plătească (tras).
4. Arătarea locului unde plata trebuie făcută.
5. Arătarea datei şi a locului emiterii.
6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul).
#M6
7. Numele trăgătorului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice
sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele
trăgătorului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere
din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spaţiului
special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului.
8. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din
documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.
#B
ART. 2
Titlul căruia îi lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi
socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.
În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de
plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la
primul loc arătat.
În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are
principalul său stabiliment.
Cecul care nu arată unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele
trăgătorului.
#M3
ART. 3
Cecul nu poate fi tras decât asupra societăţii bancare. Cu toate acestea, cecul tras
şi plătibil în străinătate este valabil ca cec, chiar dacă trasul nu este o societate
bancară.
Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, disponibil
asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec pe baza unei convenţii exprese sau
tacite. Titlul emis fără observarea acestor condiţii valorează totuşi ca cec.
#B
ART. 4
Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecută pe cec se socoteşte
nescrisă.
Orice menţiune de certificare, vedere sau alta echivalentă, scrisă pe titlu şi semnată
de tras, are numai efectul confirmării existenţei disponibilului şi împiedică pe trăgător
de a-l putea retrage înainte de a fi trecut termenul de prezentare.
ART. 5
Cecul poate fi stipulat plătibil:
Unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin";
Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalentă;
"La purtător".
Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu menţiunea "sau la purtător", ori o
altă expresiune echivalentă, este socotit cec la purtător.
Cecul fără arătarea beneficiarului este socotit cec la purtător.
ART. 6
Cecul poate fi la ordinul trăgătorului însuşi.
Cecul poate fi tras pentru contul unui terţiu.
Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuşi, în afară de cazul unui cec tras între
deosebite stabilimente ale aceluiaşi trăgător. În acest caz cecul nu poate fi la purtător.
ART. 7
Orice stipulaţiune de dobândă înscrisă în cec se socoteşte nescrisă.
#M3
ART. 8
Cecul poate fi plătibil la domiciliul unui terţ, fie în localitatea unde trasul are
domiciliul său, fie într-o altă localitate, cu condiţia însă ca terţul să fie o societate
bancară.
#B
ART. 9
Dacă într-un cec suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire
suma de plată este cea scrisă în litere.
Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de
deosebire suma de plată este cea mai mică.
ART. 10
Dacă cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec,
semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru
orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau în numele
cărora a fost semnat, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile.
#M5
ART. 11
Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă:
a) în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice
ori a entităţii care se obligă;
b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a
împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a
împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente.
#M6
Prin excepţie de la prevederile alin. 1, prin semnătura trăgătorului se înţelege
semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau, după caz, a
reprezentantului legal ori a împuternicitului trăgătorului, persoană fizică, persoană
juridică ori entitate care utilizează astfel de instrumente.
#B
ART. 12
Cine pune semnătura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu
are împuternicirea de a lucra, e ţinut personal, în temeiul cecului, şi, dacă a plătit, are
aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat. Aceeaşi regulă se aplică
reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.
Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar, chiar dacă mandatul este
conceput în termeni generali, în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna
cecuri.
ART. 13
Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de
această răspundere, se socoteşte nescrisă.
ART. 14
Dacă un cec necompletat la emitere a fost completat fără a ţine seamă de înţelegerile
intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu poate fi opusă posesorului, afară numai
dacă acesta a dobândit cecul cu rea-credinţă, sau dacă posesorul a săvârşit o greşeală
gravă în dobândirea cecului.
CAP. 2
Despre transmiterea cecului
ART. 15
Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu sau fără clauza expresă "la ordin",
este transmisibil prin gir.
Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o
expresiune echivalentă, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni
ordinare.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau a oricărui alt obligat. Aceştia pot
să gireze din nou cecul.
ART. 16
Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care este supus se socoteşte
nescrisă.
Girul parţial este nul.
Este de asemenea nul girul trasului.
Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.
Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanţe, în afară de cazul când trasul are
mai multe stabilimente şi dacă girul este făcut în folosul unui stabiliment, altul decât
acela asupra căruia cecul a fost tras.
#M5
ART. 17
Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus
numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie
să fie scris pe cec.
#B
ART. 18
Girul transmite toate drepturile rezultând din cec.
Dacă girul este în alb, posesorul poate:
1. Să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele unei alte persoane.
2. Să gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.
3. Să predea cecul unui terţiu fără să-l gireze şi fără să completeze girul în alb.
ART. 19
Girantul, dacă nu există clauză contrarie, răspunde de plată.
El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde către persoanele cărora
cecul a fost ulterior girat.
ART. 20
Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacă justifică dreptul
său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile
şterse se socotesc în această privinţă nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt
gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cecul prin gir în alb.
ART. 21
Girul pus pe un cec la purtător face pe girant răspunzător, potrivit dispoziţiunilor
referitoare la regres; el nu transformă însă titlul într-un cec la ordin.
ART. 22
Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în
mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec
transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, în modul arătat în art.
20, nu este ţinut să predea cecul, afară numai dacă l-a dobândit cu rea-credinţă sau
dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui.
ART. 23
Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune
posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu
posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cecul a lucrat cu ştiinţă în
paguba debitorului.
ART. 24
Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare",
"pentru procură", sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul
poate să exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de
procură.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut
opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir "pentru procură" nu încetează prin moartea
mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.
ART. 25
Girul făcut posterior protestului sau unei alte constatări echivalente, sau după
expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înaintea
protestului sau constatării echivalente, sau înaintea expirării termenului la care se
referă alineatul precedent.
CAP. 3
Despre aval
ART. 26
Plata unui cec poate fi garantată printr-un aval, pentru întreaga sau numai pentru
parte din sumă. Această garanţie poate fi dată de un terţiu, altul decât trasul, sau chiar
de un semnatar al cecului.
#M5
ART. 27
Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: "pentru aval" sau orice formă
echivalentă; el este semnat de avalist.
Alineatul 2 *** Abrogat
#B
Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări el se socoteşte dat
pentru trăgător.
ART. 28
Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul.
Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă
pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.
Când avalistul plăteşte cecul, el dobândeşte drepturile rezultând din cec împotriva
persoanei pentru care a garantat şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din
urmă, în temeiul cecului.
CAP. 4
Despre prezentarea la plată şi despre plată
ART. 29
Cecul este plătibil la vedere. Orice stipulaţiune contrară se socoteşte nescrisă.
#M5
#M5
ART. 30
Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de
regres împotriva giranţilor şi garanţilor, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.
#B
Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat în
termen de 30 zile, iar dacă este emis în afară de Europa în termen de 70 zile.
Termenele aici arătate se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii.
Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare va fi cel arătat de legea
locului plăţii.
Dacă această lege nu dispune se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente.
ART. 31
Când un cec este tras între două locuri, având calendare deosebite, ziua emiterii este
înlocuită cu aceea corespunzătoare a calendarului locului de plată.
#M3
ART. 32
Prezentarea unui cec la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare la plată.
#M5
ART. 32^1
Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.
În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care
constă în următoarele operaţiuni succesive:
a) transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cecul original;
b) reproducerea imaginii cecului original în format electronic; şi
c) transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit. a)
şi b) către instituţia de credit plătitoare.
Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca
şi prezentarea la plată a cecului original, cu condiţia ca acesta din urmă să fi fost
emis cu respectarea prevederilor legii.
Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să
existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie
constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.
Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original, sunt stabilite
potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 4.
Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea
cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiilor
prevăzute la alin. 4.
Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un
sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a
respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.
Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a
imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure
autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice
admise de lege.
#M5
ART. 32^2
Când prezintă la plată un cec prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:
a) să verifice dacă cecul original respectă în formă şi conţinut prevederile legale,
inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor
trăgătorului şi giranţilor;
b) să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru
trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum şi conformitatea
imaginii cecului cu cecul original.
Instituţia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea
obligaţiilor prevăzute la alin. 1.
#M5
ART. 32^3
Refuzul total sau parţial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se
face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare.
În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cecul original
va înscrie pe acesta:
a) data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a
efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;
b) declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau
împuterniciţi ai acestora.
Menţiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor
art. 44, constituie dovada refuzului de plată.
#B
ART. 33
Ordinul de a nu plăti suma din cec nu are efect decât după expirarea termenului de
prezentare.
În lipsa unui atare ordin, trasul poate plăti şi după expirarea termenului.
ART. 34
Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea trăgătorului, incapacitatea sau
restrângerea capacităţii acestuia, intervenite după emiterea cecului.
ART. 35
Trasul poate cere, plătind cecul, ca el să-i fie predat cu menţiunea "achitat" de către
posesor.
Posesorul nu poate refuza o plată parţială.
În caz de plată parţială, trasul poate cere să se facă pe cec menţiune de această plată
şi să i se dea o chitanţă.
ART. 36
Trasul care plăteşte un cec, ce poate fi girat, este dator să verifice regularitatea
succesiunii girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor.
ART. 37
Când un cec este plătibil într-o monedă care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi
plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda ţării, după valoarea ei din ziua
plăţii. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să
ceară ca suma să-i fie plătită în moneda ţării, fie după cursul în ziua prezentării, fie
după cursul din ziua plăţii.
Valoarea monedei străine este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul
poate totuşi să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec.
Regulile aici arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui
făcută într-o monedă anume arătată (clauza de plată efectivă în monedă străină).
Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeaşi denumire, dar o valoare diferită
în ţara de emisiune şi în aceea a plăţii, se presupune că indicarea se referă la moneda
locului de plată.
CAP. 5
Despre cecul barat, cecul plătibil în cont, cecul netransmisibil şi cecul de călătorie
#M3
ART. 38
Trăgătorul sau posesorul unui cec poate să-l bareze, cu efectele arătate în articolul
următor.
Bararea se face prin două linii paralele puse pe faţa cecului.
Ea poate fi generală sau specială.
Bararea este generală, dacă între cele două linii nu se indică nimic ori se face
menţiunea "societate bancară" sau alt termen echivalent; ea este specială, dacă
denumirea unei societăţi bancare se înscrie între cele două linii.
Bararea generală poate fi transformată în barare specială, însă bararea specială
nu poate fi transformată în barare generală.
Tăierea (ştergerea) liniilor sau denumirii societăţii bancare înscrise se socoteşte ca
şi cum nu ar fi fost făcută.
#M3
ART. 39
Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unei societăţi bancare sau
unui client al trasului.
Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât societăţii bancare înscrise
în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al acestei societăţi bancare. Totuşi,
societatea bancară indicată poate recurge pentru încasare la o altă societate bancară.
O societate bancară nu poate dobândi un cec barat decât de la unul din clienţii săi
sau de la o altă societate bancară. Ea nu poate să-l încaseze pentru alte persoane
decât acestea.
Cecul purtând mai multe barări speciale nu poate fi plătit de tras decât în cazul a
două barări, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensaţii.
Trasul sau societatea bancară care nu respectă dispoziţiile de mai sus răspunde de
paguba cauzată până la concurenţa valorii cecului.
#B
ART. 40
Trăgătorul ca şi posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, inserând
transversal pe faţa cecului cuvintele "plătibil în cont", "numai pentru virament", sau
altă expresiune echivalentă.
În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operaţiune de scripte
(credit în cont, virament sau compensaţiune). Operaţiunea de scripte echivalează cu
plata.
Ştergerea cuvintelor "plătibil în cont", "numai pentru virament", se socoteşte ca şi
când nu ar fi fost făcută.
Trasul care nu respectă dispoziţiunile de mai sus răspunde de paguba cauzată până
la concurenţa valorii cecului.
#M3
ART. 41
Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi plătit decât primitorului sau, la
cererea acestuia, să fie creditat în contul său curent.
Primitorul nu poate gira cecul decât unei societăţi bancare pentru încasare;
societatea bancară nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziţii
se consideră ca nescrise.
Ştergerea clauzei se consideră ca neavenită.
Cel care plăteşte un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau
societăţii bancare giratare pentru încasare răspunde de plata făcută.
Clauza "netransmisibil" trebuie pusă chiar de societatea bancară, la cererea
clientului.
Aceeaşi clauză poate fi pusă de un girant, cu aceleaşi efecte.
#B
ART. 42
Trăgătorul poate subordona plata cecului existenţei pe titlu în momentul prezentării
unei a doua semnături la fel cu a primitorului (cecul de călătorie).
CAP. 6
Despre regresul în caz de neplată
#M3
ART. 43
Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi
celorlalţi obligaţi, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit şi dacă refuzul de
plată este constatat:
1. fie printr-un act autentic (protest);
2. fie printr-o declaraţie a trasului datată şi scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a
fost prezentat;
3. fie printr-o confirmare oficială datată a unei case de compensaţii, prin care se
arată că cecul a fost adus spre compensare în termen util, dar nu a fost plătit.
#B
Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului, cu toate că cecul nu a fost
prezentat în timp util sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalentă protestului.
Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul
trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei
dispărute.
ART. 44
Protestul sau constatarea echivalentă trebuie făcută înaintea expirării termenului de
prezentare.
Dacă prezentarea s-a făcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea
echivalentă poate fi făcută în prima zi lucrătoare ce urmează.
ART. 45
Posesorul trebuie să încunoştinţeze de neplată pe girantul său şi pe trăgător, în cele
patru zile lucrătoare care urmează zilei protestului, sau constatării echivalente ori zilei
prezentării, în caz de stipulaţiune "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele două
zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoştinţarea, să anunţe pe girantul
său de încunoştinţarea primită, arătând numele şi adresele acelora care au făcut
încunoştinţările precedente; se va urma tot astfel până la trăgător. Termenele aici
arătate curg de la primirea înştiinţării precedente.
Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoştinţare este făcută unui
semnatar al cecului, aceeaşi încunoştinţare trebuie să fie făcută în acelaşi termen
avalistului.
În caz când un girant n-a arătat adresa sa sau a arătat-o într-un mod ilizibil,
încunoştinţarea făcută girantului, care îl precede, este îndestulătoare.
El trebuie să dovedească că a făcut încunoştinţarea în termenul prescris. Acest
termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoştinţarea a fost
predată poştei în termenul prescris.
Acel care nu face încunoştinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul
său de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin neglijenţa
sa, fără însă ca daunele-interese să poată întrece suma din cec.
ART. 46
Trăgătorul, girantul, avalistul poate prin stipulaţiunea "fără cheltuieli", "fără protest"
sau orice altă expresiune echivalentă, scrisă pe cec şi semnată, să scutească pe posesor,
pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatări
echivalente.
Această stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cecului la termenele
stabilite, nici de încunoştinţările ce urmează a fi făcute. Dovada neobservării
termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.
Dacă stipulaţiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale faţă de toţi
semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau avalist, ea produce efectele sale
numai faţă de acesta. Dacă cu toată clauza înscrisă de trăgător, posesorul face protestul
sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulaţiunea a fost
înscrisă de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării
echivalente, dacă un atare act a fost făcut, pot fi cerute de la toţi semnatarii.
ART. 47
Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt ţinuţi solidar către posesor.
Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fără a fi
ţinut să observe ordinea în care s-au obligat.
Acelaşi drept îl are oricare semnatar care a plătit cecul.
Acţiunea pornită împotriva unuia din obligaţi nu împiedică urmărirea celorlalţi,
chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi.
ART. 48
Posesorul poate cere pe cale de regres:
1. Suma arătată în cecul neplătit.
2. Dobânda legală, socotită de la prezentare.
3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatării echivalente, acelea ale
încunoştinţării făcute cum şi celelalte cheltuieli.
ART. 49
Acel care a plătit prin regres cecul poate cere de la giranţii săi:
1. Întreaga sumă plătită.
2. Dobânda legală la această sumă, socotită din ziua când a plătit suma.
3. Cheltuieli pe care le-a făcut.
ART. 50
Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de
regres poate cere, în schimbul plăţii, predarea cecului, împreună cu protestul sau
constatarea echivalentă şi un cont de întoarcere achitat.
Orice girant care a plătit cecul poate şterge girul său şi acelea ale giranţilor următori.
ART. 51
Când prezentarea cecului, facerea protestului sau a constatării echivalente în
termenele prescrise este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală,
caz fortuit ori de forţă majoră), aceste termene sunt prelungite.
#M5
Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoştinţa girantului său cazul
fortuit ori de forţă majoră şi să facă pe cec menţiunea datată şi semnată de el de
această încunoştinţare; pentru rest se aplică dispoziţiunile art. 45.
#B
După încetarea cazului fortuit ori de forţă majoră, posesorul trebuie, fără întârziere,
să prezinte cecul la plată şi, dacă este nevoie, să facă protestul sau constatarea
echivalentă.
Dacă cazul fortuit ori de forţă majoră ţine 15 zile, socotite de la data când posesorul
a încunoştinţat pe girantul său despre cazul fortuit ori de forţă majoră, chiar dacă
încunoştinţarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de
regres pot fi exercitate fără a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o
constatare echivalentă.
Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forţă majoră faptele pur personale ale
posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului, cu facerea
protestului sau a constatării echivalente.
ART. 52
Între mai mulţi obligaţi care au o situaţiune egală în cec nu se poate exercita
acţiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele
relative la obligaţiunile solidare.
ART. 53
Cecul are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art.
48 şi 49.
#M3
Competentă pentru a învesti cecul cu formulă executorie este judecătoria.
Încheierea de învestire nu este supusă apelului.
#B
Cecul emis în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sunt admise şi
de legea locului unde cecul a fost emis.
Somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cecului sau a
protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.
#M7
ART. 54
În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face contestaţie la
executare.
Contestaţia se va introduce la instanţa de executare, care o va judeca potrivit
Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în
termen de 15 zile de la pronunţare.
Instanţa va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul nu
recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.
#B
ART. 55
În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de
executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a
titlului, prevăzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.
Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna
întemeiate pe o probă scrisă.
Excepţiunile trebuiesc invocate la primul termen de înfăţişare.
Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen de la prima instanţă, când
procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau
oponentul nu se prezintă.
ART. 56
Dacă din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cecului derivă o
acţiune cauzală, aceasta rămâne în fiinţă, cu toată emiterea sau transmiterea cecului,
afară de cazul când se dovedeşte novaţiunea.
Posesorul cecului nu poate exercita acţiunea cauzală decât oferind debitorului
restituirea cecului, depunându-l la grefa instanţei competente şi justificând în acelaşi
timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea faţă de debitor a acţiunilor
de regres ce-i pot aparţine.
ART. 57
Când posesorul cecului a pierdut acţiunea cambială contra tuturor obligaţilor şi nu
are contra acestora acţiune cauzală, poate acţiona pe trăgătorul care nu a avut
disponibilul la tras ori s-a îmbogăţit pe nedrept în dauna sa.
Aceeaşi acţiune o poate exercita în aceleaşi condiţiuni, şi în contra giranţilor.
#M3
ART. 58
Protestul se dresează de executorul judecătoresc.
Asistenţa martorilor nu este necesară la dresarea protestului.
#M5
ART. 59
Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însuşi originalul cecului, ori pe
duplicatul acestuia.
#M3
Dacă protestul este făcut prin act separat, menţiunea de dresare a protestului va fi
făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la
dresarea protestului fără posesiunea titlului.
#B
ART. 60
Protestul trebuie făcut la locul de plată în contra trasului sau al celui indicat pentru
plată, chiar dacă nu sunt prezenţi.
#M3
Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dresează la
judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de plată indicat în cec.
#B
Incapacitatea trasului sau a terţiului indicat în art. 8 nu dispensează de obligaţiunea
de a dresa protestul contra acestuia, afară de cazul când trasul este falit, în care caz
sentinţa declarativă de faliment este suficientă pentru a exercita regresul.
Dacă trasul sau terţiul a încetat din viaţă, protestul se va face de asemenea pe
numele său, după regulile precedente.
ART. 61
Protestul trebuie să cuprindă:
1. Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat.
2. Numele şi prenumele celui care a cerut facerea protestului.
3. Numele persoanei contra căreia s-a făcut protestul.
4. Arătarea locului în care a fost dresat, cu menţiunea cercetărilor făcute.
5. Somaţiunea de plată, cu răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a
obţinut nici un răspuns.
#M3
Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.
#B
Protestul prin act separat va trebui să cuprindă şi transcrierea exactă a cecului.
#M5
ART. 62
Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o
declaraţie de refuz de plată, scrisă şi datată pe titlu, semnată de tras.
#B
Această declaraţiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie învestită cu dată
certă, în termenul stabilit pentru facerea protestului.
În cazurile prevăzute de primul alineat al acestui articol, girul fără dată se socoteşte
făcut înainte de declaraţie.
#M3
ART. 63
Judecătoriile vor ţine un registru de proteste, în care se vor înregistra zilnic şi în
ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea menţiunilor cerute de articolele
precedente.
În prima zi a fiecărei săptămâni, fiecare judecătorie va trimite Camerei de Comerţ
şi Industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de
neplată a cecurilor făcute în cursul săptămânii precedente. Acest tabel va indica data
protestului, numele şi prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat protestul, ale
celei care a cerut protestul, numele şi prenumele trăgătorului, suma de plată şi ultima
zi de prezentare a cecului protestat.
Originalul protestului făcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.
#B
CAP. 7
Despre pluralitatea exemplarelor
ART. 64
În afară de cecurile la purtător, orice cec emis în România şi plătibil într-un alt stat,
poate fi tras în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe
exemplare, aceste exemplare trebuiesc a fi numerotate în însuşi textul titlului; lipsind
aceasta, fiecare exemplar se socoteşte un cec distinct.
ART. 65
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat că o atare plată
anulează efectul celorlalte exemplare.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi giranţii următori,
sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnătura lor şi care nu le-au fost
înapoiate.
CAP. 8
Despre alterări
ART. 66
În cazul alterării textului unui cec, semnatarii posteriori alterării sunt ţinuţi în
termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi în termenii textului original.
Când din titlu nu rezultă sau nu se dovedeşte că semnătura a fost pusă înainte sau
după alterare, se presupune că a fost pusă înainte.
CAP. 9
Despre anularea şi înlocuirea cecului
#M3
ART. 67
În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înştiinţa
despre aceasta pe tras şi să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată
preşedintelui judecătoriei de la locul de plată a cecului.
Cererea va trebui să arate menţiunile esenţiale ale cecului.
Preşedintele judecătoriei, după examinarea cererii şi a elementelor produse, ca şi a
dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţă prin care,
specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi şi va autoriza a
se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al
României, dacă între timp deţinătorul cecului nu a făcut opoziţie.
Ordonanţa trebuie să fie notificată atât trăgătorului, cât şi trasului şi publicată în
Monitorul Oficial al României, la cererea şi pe cheltuiala petiţionarului.
Cu toată înştiinţarea, plata cecului făcută deţinătorului mai înainte de notificarea
ordonanţei liberează pe tras de obligaţia de plată.
#B
ART. 68
În termen de 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial deţinătorul
cecului va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica
petiţionarului, trasului şi trăgătorului, odată cu citarea lor înaintea tribunalului locului
de plată.
ART. 69
Până la împlinirea termenului prevăzut de art. 67, petiţionarul va putea exercita
toate actele de conservare a drepturilor sale şi poate să ceară plata cecului, dând
cauţiune sau, în lipsă de cauţiune, consemnarea sumei.
ART. 70
După trecerea termenului prevăzut de art. 69, fără a se fi făcut opoziţie, sau după
respingerea opoziţiei, printr-o hotărâre rămasă definitivă, cecul pierdut sau sustras nu
mai are nici un efect.
Oricine a obţinut înlocuirea cecului va putea să ceară plata cecului, prezentând
ordonanţa de anulare şi certificatul grefei respective de neintroducerea opoziţiei la
termen, sau prezentând hotărârea definitivă de respingerea opoziţiei.
ART. 71
În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, având clauza
"netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea cere însă trasului şi
trăgătorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.
ART. 72
Ordonanţa sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cecul
anulat, fără a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului faţă de cel care a obţinut
anularea.
CAP. 10
Despre prescripţie
ART. 73
Acţiunile de regres ale posesorului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi
obligaţi, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.
Acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi la plata cecului, unii împotriva altora, se
prescriu prin 6 luni, socotite din ziua în care obligatul a plătit cecul, sau din ziua în
care acţiunea în regres a fost pornită împotriva sa.
ART. 74
Întreruperea prescripţiei nu are efect decât împotriva aceluia faţă de care actul de
întrerupere a fost făcut.
CAP. 11
Dispoziţiuni generale
#M5
ART. 75
Prin expresiile societate bancară, societate de credit şi instituţie de credit
întrebuinţate în prezenta lege se înţelege persoanele juridice prevăzute de legislaţia
privind activitatea bancară şi de credit.
#B
ART. 76
Prezentarea şi protestul unui cec nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.
Când cea din urmă zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor
privitoare la cec şi în special pentru prezentarea sau pentru facerea protestului sau a
unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la
prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse
în calculul termenului.
ART. 77
În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se socoteşte ziua de la care ele încep să
curgă.
ART. 78
Nu sunt admise termene de graţie nici legale, nici judecătoreşti.
TITLUL II
Despre cecul circular
#M4
ART. 79
Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancară sau o altă
societate de credit, anume autorizate pentru sume ce le are disponibile de la primitorii
cecurilor în momentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate de
emitent.
Societatea bancară sau altă societate de credit, autorizată să emită cecuri
circulare, trebuie să depună la Banca Naţională a României, cel mai târziu a doua zi
de la emitere, o cauţiune în titluri de stat, garantate de stat, sau lombardabile la
Banca Naţională a României, socotite la cursul zilei de 40% din valoarea cecurilor
circulare emise zilnic, cauţiune asupra căreia posesorii unor asemenea cecuri au un
privilegiu special.
Cauţiunea nu se va putea restitui de Banca Naţională a României decât contra
prezentării cecului respectiv, cu menţiunea ACHITAT.
#B
ART. 80
Cecul circular va cuprinde:
1. Denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului;
2. Promisiunea necondiţionată de a plăti la vedere o anumită sumă de bani;
3. Numele şi prenumele primitorului;
4. Arătarea datei şi locului în care cecul circular a fost emis;
#M4
5. semnătura societăţii bancare sau a societăţii de credit.
#B
Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile mai sus arătate nu are valoare de cec
circular.
ART. 81
Posesorul decade din dreptul de regres, dacă nu prezintă titlul la plată în termen de
30 de zile de la emisiune.
Acţiunea contra emitentului se prescrie prin trecere de 3 ani de la data emisiunii.
Girul în favoarea emitentului stinge cecul.
#M4
ART. 82
Societatea bancară sau altă societate de credit poate încredinţa emiterea de cecuri
circulare unei societăţi bancare corespondente, cu condiţia însă ca cecul emis să
poarte viza societăţii bancare sau a societăţii de credit autorizate, iar corespondentul
să semneze ca reprezentant al acelei societăţi bancare sau societăţi de credit
autorizate.
#B
ART. 83
Sunt aplicabile cecului circular, în măsura în care nu se derogă prin prezenta lege şi
nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispoziţiunile din legea cambială referitoare la
gir, plată, protest, regres, prescripţie, cum şi cele relative la titlurile cu semnături false
sau ale unor persoane incapabile.
De asemenea se vor aplica cecului circular dispoziţiile necontrarii referitoare la
cecul barat, numai în cont, netransmisibil şi de călătorie.
În procedura de anulare şi înlocuirea cecului circular se vor aplica dispoziţiunile art.
67, cu următoarele modificări:
#M3
Cererea va fi adresată preşedintelui judecătoriei în a cărei rază teritorială
emitentul are un stabiliment.
#B
Notificarea ordonanţei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate
emitentului care, pe cheltuiala petiţionarului va înştiinţa de îndată despre aceasta toate
stabilimentele locurilor de plată unde cecul este plătibil.
Opoziţia se va face la instanţa care a dat ordonanţa, comunicându-se petiţionarului
şi reprezentantului emitentului copie de pe opoziţie odată cu citaţia.
Emitentul care a plătit cecul circular, cu toată înştiinţarea despre pierderea sau
sustragerea cecului, nu răspunde de plata făcută înainte de notificarea ordonanţei de
anulare. De asemenea, emitentul care a plătit un cec circular chiar după primirea
notificării, nu este responsabil dacă plata a fost făcută de un stabiliment căruia, dintr-
un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunoştinţă notificarea
ordonanţei de anulare.
În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu
se va putea folosi procedura de anulare, însă primitorul are dreptul de a obţine, după
20 de zile de la înştiinţare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a făcut
înştiinţarea.
TITLUL III
Dispoziţii finale, penale şi tranzitorii
#M9
ART. 84
Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni până la un an sau
cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, săvârşirea uneia dintre
următoarele fapte:
1. emiterea unui cec fără a fi avut autorizarea trasului;
2. emiterea unui cec fără a avea la tras disponibil suficient sau dispunerea în tot ori
în parte de disponibilul avut mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru
prezentare;
3. emiterea unui cec cu dată falsă sau căruia îi lipseşte unul dintre următoarele
elemente esenţiale:
a) denumirea de cec;
b) suma de bani ce trebuie plătită;
c) numele trasului;
d) data emiterii cecului;
e) semnătura prevăzută la art. 11;
4. emiterea unui cec cu încălcarea prevederilor art. 6 alin. 3.
#M9
ART. 85
Emiterea fără drept de cecuri circulare constituie contravenţie şi se sancţionează cu
amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiei prevăzute la alin. 1 se fac de către
organele de poliţie.
Contravenţiei prevăzute la alin. 1 îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
LEGE Nr. 58 din 1 mai 1934

asupra cambiei şi biletului la ordin
TITLUL I
Despre cambie
CAP. 1
Despre emiterea şi forma cambiei
ART. 1
Cambia cuprinde:
1. Denumirea de cambie trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba
întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
2. Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată;
#M8
3. Numele aceluia care trebuie să plătească (tras), respectiv numele şi prenumele,
în clar, ale persoanei fizice, respectiv denumirea persoanei juridice ori a entităţii care
se obligă. În cazul în care numele trasului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor
înscrie pe cambie primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea
trasului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea
cambiei;
3^1. Codul trasului, respectiv un număr unic de identificare prevăzut în
documentele de identificare sau de înregistrare ale trasului;
#B
4. Arătarea scadenţei;
5. Arătarea locului unde plata trebuie făcută;
6. Numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
7. Arătarea datei şi a locului emiterii;
8. Semnătura celui care emite cambia (trăgător).
ART. 2
Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu are
valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.
Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere.
În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de
plată şi, în acelaşi timp, loc al domiciliului trasului.
Cambia care nu arată locul unde a fost emisă se socoteşte semnată în locul arătat
lângă numele trăgătorului.
Dacă în cambie sunt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o va putea
prezenta pentru acceptare sau plată la oricare din aceste locuri.
ART. 3
Cambia poate fi la ordinul trăgătorului însuşi.
Ea poate fi trasă asupra trăgătorului însuşi.
Ea poate fi trasă pentru contul unui terţiu.
ART. 4
Cambia poate fi plătită la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul
domiciliază, fie în altă localitate.
Dacă în cambie nu se prevede de către tras că plata se va face la domiciliul celui de
al treilea, se presupune că ea va fi făcută de acesta din urmă.
ART. 5
Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate
stipula că suma va fi producătoare de dobândă. În orice altă cambie această
stipulaţiune se socoteşte nescrisă.
Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în cambie; în lipsa acestei arătări stipulaţiunea
se socoteşte nescrisă.
Dobânda curge de la data emisiunii cambiei dacă o altă dată nu este arătată.
ART. 6
Dacă într-o cambie suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, în caz de deosebire,
suma de plată este cea scrisă în litere.
Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de
deosebire, suma de plată este suma cea mai mică.
ART. 7
Dacă cambia poartă semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin
cambie, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care
pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în
numele cărora ea a fost semnată, obligaţiunile celorlalţi semnatari rămân totuşi
valabile.
#M8
ART. 8
(1) Orice semnătură cambială trebuie să cuprindă:
a) în clar, numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice
ori a entităţii care se obligă;
b) semnătura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanţilor legali sau a
împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanţilor sau a
împuterniciţilor altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), prin semnătura trasului se înţelege
semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de tras sau, după caz, a
reprezentantului legal ori a împuternicitului trasului, persoană fizică, persoană
juridică sau entitate care acceptă la plată cambii.
#B
ART. 9
Cine pune semnătura sa pe cambie, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu
avea împuternicirea de a lucra, e ţinut personal în temeiul cambiei şi, dacă a plătit, are
aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeaşi regulă se aplică
reprezentantului care a depăşit împuternicirea sa.
ART. 10
Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul
este conceput în termeni generali în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau
semna cambii.
ART. 11
Trăgătorul răspunde de acceptare şi de plată.
El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauză prin care se
descarcă de răspunderea de plată se socoteşte nescrisă.
ART. 12
Dacă o cambie, necompletată la emitere, a fost completată fără a se ţine seama de
înţelegerile intervenite, neobservarea acestor înţelegeri nu va putea fi opusă
posesorului, afară numai dacă acesta a dobândit cambia cu rea-credinţă sau dacă a
săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei.
Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani de la data
emisiunii cambiei.
Asemenea decădere nu este opozabilă posesorului de bună-credinţă, căruia titlul i-a
fost transmis completat.
CAP. 2
Despre gir
ART. 13
Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibilă prin gir.
Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin" sau o expresiune
echivalentă, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al
trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
ART. 14
Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care ar fi supus se socoteşte
nescrisă.
Girul parţial este nul.
Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.
#M7
ART. 15
Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus
numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil, trebuie
să fie scris pe cambie.
#B
ART. 16*)
Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie.
Dacă girul este în alb posesorul poate:
1) să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane;
2) să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane;
3) să predea cambia unui terţiu fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze.
#CIN
*) A se vedea şi Decretul-lege nr. 3673/1940 (#M2).
#B
ART. 17
Girantul, dacă nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare şi de plată.
El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde faţă de persoanele cărora
cambia a fost ulterior girată.
ART. 18
Deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifică dreptul său
printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se
socotesc, în această privinţă, nescrise.
Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a
dobândit cambia prin efectul unui gir în alb.
Dacă o persoană a pierdut, prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul
posesor care justifică dreptul său în modul arătat în alineatul precedent, nu este ţinut să
predea cambia, afară numai dacă a dobândit-o cu rea-credinţă, sau dacă a săvârşit o
greşeală gravă în dobândirea ei.
ART. 19
Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului
excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii
anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba
debitorului.
ART. 20
Dacă girul cuprinde menţiunea "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare",
"pentru procură", sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul
poate să exercite toate drepturile izvorând din cambie, dar nu o poate gira decât cu
titlul de procură.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut
opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir "de procură" nu încetează prin moartea mandantului,
prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.
ART. 21
Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare în garanţie", "valoare în gaj", sau orice altă
menţiune care implică un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorând din
cambie, dar un gir făcut de el este socotit ca făcut cu titlul de procură.
Cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor
personale cu girantul, afară numai dacă posesorul, primind cambia, a lucrat cu ştiinţă
în paguba debitorului.
ART. 22
Girul posterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea,
girul făcut posterior protestului de neplată, sau făcut după trecerea termenului pentru
facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înainte de
trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.
ART. 23
Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplată
sau după expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar
anterior scadenţei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului,
căruia i se vor putea opune toate excepţiunile opozabile acestuia, cesionarul având
dreptul la predarea cambiei.
CAP. 3
Despre acceptare
ART. 24
Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător poate prezenta trasului, până la
scadenţă, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.
ART. 25
În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre
acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care
cambia este plătibilă la un terţiu sau este plătibilă într-o altă localitate decât aceea a
domiciliului trasului, sau dacă este plătibilă la un anume timp de la vedere.
El poate de asemenea să stipuleze că prezentarea spre acceptare nu va putea avea
loc înaintea unei anume date.
În afară de cazul când trăgătorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din
giranţi poate stipula că va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu
un termen pentru prezentare.
ART. 26
Cambia plătibilă la un anume timp de la vedere trebuie prezentată spre acceptare în
termen de un an de la data emisiunii.
Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranţi.
ART. 27
Trasul poate cere ca o a doua prezentare să-i fie făcută în ziua următoare primei
prezentări. Cei interesaţi nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu
este menţionată în protest.
Posesorul nu este dator să lase trasului cambia prezentată spre acceptare.
ART. 28
Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprimă prin cuvântul "acceptat" sau orice altă
expresiune echivalentă; ea este semnată de tras. Simpla semnătură a trasului pusă pe
faţa cambiei este socotită acceptare.
Când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, sau când ea trebuie
prezentată spre acceptare, într-un termen stabilit printr-o clauză specială, acceptarea
trebuie să poarte data zilei când este făcută, afară numai dacă posesorul cere ca ea să
poarte data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra
dreptul de regres împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului, trebuie să ceară să se
constate această lipsă printr-un protest făcut în timp util.
ART. 29
Acceptarea trebuie să fie necondiţionată; trasul o poate însă restrânge la o parte din
sumă.
Orice altă modificare adusă prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socoteşte ca
refuz de acceptare. Acceptantul rămâne totuşi ţinut în limitele acestei acceptări.
ART. 30
Dacă trăgătorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului
trasului, fără însă să arate un terţiu la care plata trebuie să fie făcută, trasul îl va putea
arăta odată cu acceptarea. În lipsa unei atari arătări, acceptantul este socotit că s-a
obligat să plătească el însuşi la locul plăţii.
Când cambia este plătibilă la domiciliul trasului, acesta poate să arate în acceptare o
adresă în aceeaşi localitate unde plata trebuie să fie făcută.
ART. 31
Prin acceptare trasul se obligă a plăti cambia la scadenţă.
În caz de neplată posesorul, chiar dacă este trăgător, are împotriva acceptantului o
acţiune cambială directă pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 şi 54.
Trasul care a acceptat rămâne obligat, chiar dacă nu a avut cunoştinţă de falimentul
trăgătorului.
ART. 32
Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ştearsă de către acesta, mai
înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotită refuzată. Ştergerea se socoteşte
până la dovada contrarie că a fost făcută înainte de restituirea titlului.
Totuşi, dacă trasul a adus, prin scris, la cunoştinţa posesorului sau a oricărui alt
semnatar că a acceptat, el este ţinut către aceştia în limitele acestei acceptări.
CAP. 4
Despre aval
ART. 33
Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai
pentru o parte din ea.
Această garanţie poate fi dată de un terţiu sau chiar de un semnatar al cambiei.
ART. 34
Avalul se dă pe cambie sau pe adaos.
El se exprimă prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice altă formulă echivalentă şi
este semnat de avalist.
Avalul este socotit că rezultă din simpla semnătură a avalistului pusă pe faţa
cambiei, afară numai dacă semnătura este a trasului sau a trăgătorului.
Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socoteşte dat
pentru trăgător.
ART. 35
Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligaţiunea sa este valabilă chiar dacă obligaţiunea pe care a garantat-o ar fi nulă
din orice altă cauză decât un viţiu de formă.
Când avalistul plăteşte cambia, el dobândeşte drepturile izvorând din ea împotriva
celui garantat, cum şi împotriva acelora care sunt ţinuţi către acesta din urmă, în
temeiul cambiei.
CAP. 5
Despre scadenţă
ART. 36
O cambie poate fi trasă:
La vedere;
La un anume timp de la vedere;
La un anumit timp de la data emisiunii;
La o zi fixă.
Cambiile cu alte scadenţe sau cu scadenţe succesive sunt nule.
ART. 37
Cambia la vedere este plătibilă la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plată în
termen de un an de la data sa. Trăgătorul poate reduce sau prelungi acest termen.
Aceste termene pot fi reduse de giranţi.
Trăgătorul poate stipula că o cambie plătibilă la vedere nu trebuie să fie prezentată
spre plată înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge de la
această dată.
ART. 38
Scadenţa unei cambii la un anume timp de la vedere este determinată, fie de data
acceptării, fie de aceea a protestului.
În lipsa protestului, acceptarea nedatată este socotită faţă de acceptant ca fiind
făcută în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.
ART. 39
Scadenţa unei cambii trasă la una sau mai multe luni de la data emisiunii, sau de la
vedere, e socotită la data corespunzătoare din luna în care plata trebuie să fie făcută. În
lipsă de dată corespunzătoare, scadenţa va fi în ultima zi a acestei luni.
Când o cambie este trasă la una sau mai multe luni şi jumătate de la dată sau de la
vedere, se socotesc mai întâi lunile întregi şi apoi jumătatea.
Dacă scadenţa este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfârşitul lunii, se înţelege
prin aceste termene:
Prima, a cincisprezecea sau cea din urmă zi a lunii.
Expresiunile "8 zile" sau "15 zile" se înţeleg nu ca una sau două săptămâni, ci ca opt
sau cincisprezece zile efective.
Prin expresiunea "jumătate lună" se înţeleg cincisprezece zile.
ART. 40
Când o cambie este plătibilă la o zi fixă într-un loc unde calendarul este deosebit de
acela al locului de emisiune, data scadenţei se consideră fixată după calendarul locului
de plată.
Când o cambie trasă între două locuri, având calendare deosebite, este plătibilă la un
anume timp de la data emisiunii, scadenţa se stabileşte socotindu-se din ziua care,
potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emisiune.
Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulilor alineatului
precedent.
Aceste reguli nu sunt aplicabile dacă într-o clauză a cambiei sau numai din simplele
arătări ale titlului rezultă intenţiunea de a se adopta reguli deosebite.
CAP. 6
Despre plată
ART. 41
Posesorul unei cambii plătibile la o zi fixă sau la un anume termen de la data
emisiunii sau de la vedere trebuie să o prezinte la plată, fie în ziua în care ea este
plătibilă, fie în una din cele două zile lucrătoare ce urmează.
#M5
Prezentarea unei cambii la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare spre
plată.
#B
ART. 42
Cambia trebuie să fie prezentată spre plată la locul şi adresa indicate în cambie.
În lipsa arătării unei adrese, cambia trebuie să fie prezentată pentru plată:
1) La domiciliul trasului sau al persoanei desemnate în cambie să plătească pentru
el.
2) La domiciliul acceptantului prin intervenţiune sau al persoanei desemnate în
cambie să plătească pentru acesta.
3) La domiciliul celui indicat la nevoie.
ART. 43
Trasul care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea
de achitare scrisă de către posesor.
Posesorul nu poate refuza o plată parţială.
În caz de plată parţială trasul poate cere să i se facă pe cambie menţiune de această
plată şi să i se dea o chitanţă.
ART. 44
Posesorul unei cambii nu este ţinut să primească plata înainte de scadenţă.
Trasul care plăteşte înainte de scadenţă, o face pe riscul şi pericolul său.
Acel care plăteşte la scadenţă este valabil liberat, afară numai dacă nu a fost fraudă
sau greşeală gravă din partea sa. El este dator să verifice regulata succesiune a
girurilor, dar nu şi autenticitatea semnăturilor giranţilor.
ART. 45
Când o cambie este plătibilă într-o monedă, care nu are curs la locul plăţii, suma
poate fi plătită în moneda ţării, după valoarea ei din ziua scadenţei.
Dacă debitorul este în întârziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca
suma să fie plătită în moneda ţării, fie după valoarea din ziua scadenţei, fie după
valoarea din ziua plăţii.
Valoarea monedei străine este determinată de uzurile locului de plată. Trăgătorul
poate totuşi să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în
cambie.
Regulile aici arătate nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui
făcută într-o monedă anume arătată (clauza de plată efectiv în monedă străină).
Dacă suma este arătată într-o monedă având aceeaşi denumire, dar de o valoare
diferită, în ţara de emisiune, şi în aceea a plăţii, se presupune că arătarea se referă la
moneda locului de plată.
#M6
ART. 46
Când cambia nu este prezentată spre plată în termenul fixat de art. 40, orice debitor
are dreptul de a consemna suma la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la altă
instituţie legal abilitată să efectueze astfel de operaţiuni, pe cheltuiala şi riscul
posesorului cambiei, recipisa depunându-se la judecătoria locului de plată.
#M7
ART. 46^1
Prezentarea unei cambii la plată se poate face în original sau prin trunchiere.
În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care
constă în următoarele operaţiuni succesive:
a) transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante de pe cambia
originală;
b) reproducerea imaginii cambiei originale în format electronic; şi
c) transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit. a)
şi b) către instituţia de credit plătitoare.
Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate.
Prezentarea la plată a unei cambii prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice
ca şi prezentarea la plată a cambiei originale, cu condiţia ca aceasta din urmă să fi
fost emisă cu respectarea prevederilor legii.
Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele să
existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată sau o convenţie
constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.
Informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originală, sunt stabilite
potrivit convenţiilor prevăzute la alin. 5.
Imaginea cambiei originale reprezintă copia electronică a cambiei originale.
Imaginea cambiei originale trebuie să respecte standardele stabilite potrivit
convenţiilor prevăzute la alin. 5.
Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un
sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a
respectivei cambii, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.
Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a
imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure
autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice
admise de lege.
#M7
ART. 46^2
Când prezintă la plată o cambie prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:
a) să verifice dacă acea cambie în original respectă în formă şi conţinut prevederile
legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu excepţia autenticităţii
semnăturilor trăgătorului şi giranţilor;
b) să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru
trunchiere transmise electronic cu datele din cambia în original, precum şi
conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original.
Instituţia de credit răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea
obligaţiilor prevăzute la alin. 1.
#M7
ART. 46^3
Refuzul total sau parţial la plată al unei cambii prezentate la plată prin trunchiere
se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare.
În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cambia
originală va înscrie pe aceasta:
a) data prezentării acesteia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a
efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 41;
b) declaraţia de refuz, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau
împuterniciţi ai acestora.
Menţiunile înscrise pe cambia originală, potrivit alin. 2, cu respectarea dispoziţiilor
art. 49 alin. 1, constituie dovada refuzului de plată.
#B
CAP. 7
Regresul în caz de neacceptare sau neplată
ART. 47
Acţiunea cambială este directă sau de regres: directă contra acceptantului şi
avaliştilor săi; de regres contra oricărui alt obligat.
ART. 48
Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi a
celorlalţi obligaţi:
a) La scadenţă, dacă plata nu a avut loc;
b) Chiar înainte de scadenţă:
1. Dacă acceptarea a fost refuzată în totul sau în parte.
2. În caz de faliment al trasului, fie că acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de
plăţi din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plăţi nu este constatată printr-o
hotărâre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat.
3. În caz de faliment al trăgătorului unei cambii stipulată neacceptabilă.
ART. 49
Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic
(protest de neacceptare sau de neplată).
Protestul de neacceptare trebuie făcut în termenele fixate pentru prezentare la
acceptare. Dacă în cazul prevăzut de primul alineat al art. 27 cea dintâi prezentare a
avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă făcut în ziua următoare.
Protestul de neplată a unei cambii plătibilă la o zi fixă sau la un anume timp de la
data emisiunii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie să fie făcut în una din cele
două zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este plătibilă. Când cambia este
plătibilă la vedere, protestul trebuie să fie făcut în condiţiunile arătate în alineatul
precedent, pentru protestul de neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteşte de prezentare la plată şi de protestul de neplată.
În cazul când trasul a încetat plăţile, fie că a acceptat sau nu, sau în cazul când o
urmărire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul său
de regres, decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plată şi după ce
protestul a fost făcut.
În cazul când trasul, fie că a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum
şi în caz de faliment al trăgătorului unei cambii stipulate neacceptabilă, prezentarea
hotărârii declarative de faliment este îndestulătoare pentru a permite posesorului
exercitarea dreptului de regres.
ART. 50
Posesorul trebuie să încunoştinţeze pe girantul său şi pe trăgător despre neacceptare
sau neplată, în cele patru zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei
prezentării, dacă există stipulaţiunea "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele
două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoştinţarea, să aducă la
cunoştinţa girantului său încunoştinţarea primită, arătând numele şi adresele acelora
care au făcut încunoştinţările precedente; se va urma tot astfel până la trăgător.
Termenele aici arătate curg de la primirea încunoştinţării precedente.
Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunoştinţare este făcută unui
semnatar al cambiei, aceeaşi încunoştinţare trebuie să fie făcută, în acelaşi termen,
avalistului său.
În cazul când un girant n-a arătat adresa sa, sau a arătat-o într-un mod ilizibil,
încunoştinţarea făcută girantului care îl precede este îndestulătoare. Acel care e dator
să facă încunoştinţarea poate să o facă în orice formă, chiar prin simpla înapoiere a
cambiei.
El trebuie să probeze că a făcut încunoştinţarea în termenul prescris. Acest termen
va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzând încunoştinţarea a fost predată
poştei în termenul prescris.
Acel care nu face încunoştinţarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul
de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără
însă ca daunele interese să poată întrece suma din cambie.
ART. 51
Trăgătorul, girantul sau avalistul poate, prin stipulaţiunea "fără cheltuieli", "fără
protest", sau orice altă expresiune echivalentă, scrisă pe cambie şi semnată, să
scutească pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de
neacceptare sau neplată.
Această stipulaţiune nu scuteşte pe posesor de prezentarea cambiei la termenele
stabilite, nici de încunoştinţările ce urmează a fi făcute. Dovada neobservării
termenelor cade în sarcina aceluia care o opune posesorului.
Dacă stipulaţiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efectele sale faţă de toţi
semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale
numai faţă de acesta. Dacă, cu toată stipulaţiunea înscrisă de trăgător, posesorul face
protestul, cheltuielile rămân în sarcina sa. Dacă stipulaţiunea a fost înscrisă de un
girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacă a fost făcut, pot fi cerute de la toţi
semnatarii.
ART. 52
Trăgătorul, acceptantul, girantul şi avalistul cambiei sunt ţinuţi solidar faţă de
posesor.
Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau
colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat.
Acelaşi drept îl are orice semnatar care a plătit cambia.
Acţiunea pornită împotriva unuia din obligaţi nu împiedică urmărirea celorlalţi,
chiar dacă sunt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întâi.
ART. 53
Posesorul poate cere pe cale de regres:
1. Suma arătată în cambia neacceptată sau neplătită, împreună cu dobânda, dacă a
fost stipulată;
2. Dobânda legală socotită cu începere de la scadenţă;
3. Cheltuielile de protest, acelea ale încunoştinţărilor făcute, cum şi alte cheltuieli
justificate.
Dacă regresul este exercitat înainte de scadenţă, va fi dedus un scont la suma arătată
în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii Naţionale, în vigoare, la
data regresului, la locul domiciliului posesorului.
ART. 54
Acel care a plătit prin regres cambia poate cere de la giranţii săi:
1. Întreaga sumă plătită;
2. Dobânda legală la această sumă, socotită cu începere din ziua când a plătit suma;
3. Cheltuielile pe care le-a făcut.
ART. 55
Orice obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres
poate cere, în schimbul plăţii, predarea cambiei cu protestul şi un cont de întoarcere
achitat.
Oricare girant care a plătit cambia poate şterge girul său şi pe acelea ale giranţilor
următori.
ART. 56
În cazul unui regres, după o acceptare parţială, acel care plăteşte suma pentru care
cambia nu a fost acceptată poate cere să se facă menţiune de această plată pe cambie şi
să i se dea chitanţă. Posesorul trebuie, în afară de aceasta, să-i predea o copie a
cambiei, certificată conform, cum şi protestul, pentru a-i face posibil exerciţiul
regresurilor ulterioare.
ART. 57
Oricare persoană, având dreptul se exercite regresul, poate, dacă nu s-a stipulat
altfel, să se despăgubească prin o nouă cambie (contra-cambie), trasă la vedere asupra
unuia din giranţii săi şi plătibilă la domiciliul acestuia.
Contra-cambia cuprinde, în afară de sumele arătate la art. 53 şi 54, un drept de
curtaj şi taxă de timbru pentru ea.
Dacă contra-cambia este trasă de posesor, suma este fixată după cursul unei cambii
la vedere, trasă de la locul unde cambia originară era plătibilă asupra locului
domiciliului girantului. Dacă contra-cambia este trasă de un girant, suma este fixată
după cursul unei cambii la vedere, trasă de la locul unde trăgătorul contra-cambiei are
domiciliul asupra locului domiciliului girantului.
ART. 58
După trecerea termenelor fixate:
a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp de la vedere;
b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplată;
c) pentru prezentarea la plată în cazul stipulaţiunii "fără cheltuieli".
Posesorul este decăzut din drepturile sale împotriva giranţilor, împotriva
trăgătorului şi împotriva celorlalţi obligaţi cu excepţiunea acceptantului.
În cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de
trăgător, posesorul este decăzut din dreptul său de regres, atât pentru neplată, cât şi
pentru neacceptare, afară numai dacă nu rezultă din cuprinsul stipulaţiunii că
trăgătorul a înţeles să se descarce numai de garanţia de acceptare.
Dacă stipulaţiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai
girantul poate opune lipsa.
ART. 59
Când prezentarea cambiei sau facerea protestului în termenele prescrise este
împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forţă
majoră), aceste termene sunt prelungite.
#M7
Posesorul este dator să aducă, fără întârziere, la cunoştinţa girantului său, prin
scrisoare recomandată, cazul fortuit ori de forţă majoră şi să facă pe cambie menţiune
datată şi semnată de el de această încunoştinţare; pentru rest se aplică dispoziţiile art.
49.
#B
După încetarea cazului fortuit ori de forţă majoră, posesorul trebuie, fără întârziere,
să prezinte cambia spre acceptare sau spre plată şi dacă este nevoie s-o protesteze.
Dacă cazul fortuit ori de forţă majoră ţine peste treizeci de zile de la scadenţă,
drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare şi de protest.
Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de treizeci de
zile curge de la data când posesorul a încunoştinţat pe girantul său despre cazul fortuit
ori de forţă majoră, chiar dacă încunoştinţarea este făcută înainte de expirarea
termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adaugă termenul de vedere sau
de la un timp de la vedere, arătat în cambie.
Nu se socotesc cazuri fortuite, ori de forţă majoră, faptele pur personale ale
posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o să prezinte cambia sau de a
o protesta.
ART. 60
Între mai mulţi obligaţi care au o situaţie egală în cambie nu se poate exercita
acţiunea cambială, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele
relative la obligaţiunile solidare.
ART. 61
Cambia are valoare de titlu executor pentru capital şi accesorii, stabilite conform art.
53, 54 şi 57.
#M5
Competentă pentru a investi cambia cu formulă executorie este judecătoria.
Încheierea de investire nu este supusă apelului.
#B
Cambia emisă în străinătate are aceleaşi efecte executorii, dacă acestea sunt admise
şi de legea locului unde cambia a fost emisă.
Somaţiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a
protestului, precum şi a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Pentru obligaţiunile cambiale subscrise prin procură, somaţiunea va face menţiune
şi de actul din care rezultă mandatul.
#M9
ART. 62
În termen de 5 zile de la comunicarea somaţiunii, debitorul poate face contestaţie la
executare.
Contestaţia se va introduce la instanţa de executare, care o va judeca potrivit
Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.
Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în
termen de 15 zile de la pronunţare.
Instanţa va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul nu
recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.
În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.
#B
ART. 63
În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la
somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de
nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de
art. 19.
Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna
întemeiate pe o probă scrisă.
Excepţiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfăţişare.
Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen la prima instanţă, când
procedura fiind îndeplinită părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau
oponentul nu se prezintă.
ART. 64
Dacă din raportul care a dat naştere emisiunii sau transmisiunii cambiei, derivă o
acţiune cauzală, aceasta rămâne în fiinţă cu toată emiterea sau transmisiunea cambiei,
afară de cazul când se dovedeşte novaţiunea.
O asemenea acţiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedeşte cu
protestul lipsa de acceptare sau de plată.
Posesorul cambiei nu poate exercita acţiunea cauzală decât oferind debitorului
restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanţei competente, justificând în acelaşi
timp îndeplinirea formalităţilor necesare pentru conservarea faţă de debitor a acţiunilor
de regres ce-i pot aparţine.
ART. 65
Când posesorul a pierdut acţiunea cambială în contra tuturor obligaţilor şi nu are
contra acestora acţiune cauzală, poate exercita contra trăgătorului, acceptantului sau
girantului o acţiune pentru plata sumei cu care aceştia s-au îmbogăţit fără cauză în
dauna sa.
CAP. 8
Despre protest
#M5
ART. 66
Protestul se dresează de executorul judecătoresc.
Asistenţa martorilor nu este necesară la dresarea protestului.
#M5
ART. 67
Protestul poate fi dresat prin act separat, pe însuşi originalul titlului sau pe unul
din exemplare, pe copia ori pe un adaos al acestora. Dacă protestul se dresează pe un
adaos, cel care l-a dresat trebuie să pună ştampila judecătoriei pe linia de unire.
#B
Pentru mai multe titluri plătibile de aceeaşi persoană, în acelaşi loc, protestul se
poate face la cererea posesorului, printr-un singur act separat.
Dacă protestul este cuprins în act separat, menţiune de facerea protestului va fi
făcută pe titlul depus spre protest.
ART. 68
Protestul trebuie făcut în locurile prevăzute în art. 42 contra persoanelor respectiv
indicate de acest articol, chiar dacă nu sunt prezente.
#M5
Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se dresează la
judecătoria în a cărei rază teritorială se află locul de plată indicat în cambie.
#B
Incapacitatea persoanelor cărora cambia trebuie să fie prezentată nu dispensează de
obligaţiunea de a dresa protestul contra acestora, cu excepţia celor prevăzute de
ultimul alineat al art. 49.
Dacă persoana căreia trebuie să fie prezentată cambia a încetat din viaţă, protestul se
va face de asemenea pe numele său, după regulile precedente.
ART. 69
Protestul trebuie să cuprindă:
1. Anul, luna, ziua şi ora în care a fost dresat;
2. Numele şi prenumele celui care a cerut facerea protestului;
3. Numele şi prenumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a făcut protestul;
4. Arătarea locurilor în care a fost dresat, cu menţiunea cercetărilor făcute, conform
art. 42;
5. Transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a făcut chiar pe înscrisul
cambial;
6. Somaţiunea de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obţinut
nici un răspuns.
#M5
Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.
#B
Când trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o nouă prezentare
să-i fie făcută în ziua următoare, această cerere trebuie cuprinsă în protest.
ART. 70
Ştersăturile, îndreptările şi scrisul printre rânduri sau cu semn de trimitere trebuiesc
să fie aprobate de acel care face protestul.
ART. 71
Cel care face protestul este dator să treacă protestele în întregime, zi cu zi, după
ordinea datei, într-un registru special.
Originalul protestului se va înmâna celui ce a cerut protestul.
În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată după registru.
#M5
ART. 72
Judecătoriile ţin un registru de proteste, în care se înregistrează, zilnic şi în ordinea
datei, cambiile protestate, cu efectuarea menţiunilor cerute de articolele precedente.
În prima zi a fiecărei săptămâni, fiecare judecătorie trimite Camerei de Comerţ şi
Industrie judeţene sau, după caz, a municipiului Bucureşti, un tabel cu protestele de
neplată a cambiilor, făcute în cursul săptămânii precedente. Acest tabel trebuie să
indice data protestului, numele şi prenumele persoanei împotriva căreia s-a dresat
protestul, al celei care a cerut protestul, numele şi prenumele trăgătorului, suma
datorată şi scadenţa titlului protestat.
#B
ART. 73
În afară de cazul când trăgătorul a stipulat obligaţiunea de protest, acesta poate fi
înlocuit, dacă posesorul se învoieşte, printr-o declaraţie de refuz de acceptare sau plată
scrisă şi datată pe titlu sau pe adaos, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să
fie făcut. Această declaraţiune trebuie să fie învestită cu dată certă, în termenul stabilit
pentru facerea protestului.
CAP. 9
Despre intervenţiune
Secţiunea I
ART. 74
Trăgătorul, girantul sau avalistul pot indica o persoană care să accepte sau să
plătească la nevoie.
Cambia poate fi, în condiţiunile arătate mai jos, acceptată sau plătită de o persoană
care intervine pentru oricare din obligaţi pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un terţiu, însuşi trasul sau o persoană deja obligată prin
cambie, cu excepţia acceptantului.
Intervenientul trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează intervenţiunii, să
încunoştinţeze de intervenţiunea sa pe acel pentru care a intervenit. În caz de
neobservare a acestui termen, el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată
prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele interese să poată întrece suma din cambie.
Secţiunea a II-a
Acceptarea prin intervenţiune
ART. 75
Acceptarea prin intervenţiune poate fi făcută ori de câte ori posesorul unei cambii ce
poate fi acceptată ar putea exercita dreptul de regres înainte de scadenţă.
Când într-o cambie s-a indicat o persoană pentru a o accepta sau o plăti la nevoie, la
locul plăţii, posesorul nu poate exercita, înainte de scadenţă, dreptul de regres în contra
acelui care a făcut indicaţiunea şi în contra semnatarilor următori, afară numai dacă a
prezentat cambia persoanei indicate şi dacă aceasta, refuzând acceptarea, acest refuz a
fost constatat prin protest.
În alte cazuri de intervenţiune, posesorul poate refuza acceptarea prin intervenţiune.
Totuşi, dacă o admite, el pierde dreptul de a recurge, înainte de scadenţă, pe cale de
regres, împotriva aceluia pentru care acceptarea a fost făcută şi a semnatarilor
următori.
ART. 76
Acceptarea prin intervenţiune se scrie pe cambie şi se semnează de intervenient. Ea
arată pentru cine este dată; în lipsa acestei arătări, acceptarea se socoteşte dată pentru
trăgător.
ART. 77
Acceptantul prin intervenţiune este ţinut faţă de posesorul cambiei şi faţă de giranţii
posteriori aceluia pentru care a intervenit în acelaşi mod ca şi acesta.
Cu toată acceptarea prin intervenţiune, acela pentru care ea a fost făcută şi giranţii
săi pot cere posesorului, în schimbul plăţii sumei arătate la articolul 53, predarea
cambiei, a protestului şi, dacă va fi locul, a contului de întoarcere achitat.
Obligaţiunea acceptantului prin intervenţiune încetează în cazul în care cambia nu i-
a fost prezentată cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile pentru dresarea
protestului de neplată.
Secţiunea a III-a
Plata prin intervenţiune
ART. 78
Plata prin intervenţiune poate fi făcută ori de câte ori posesorul ar putea exercita
dreptul de regres la scadenţă sau înainte de aceasta.
Plata trebuie să cuprindă întreaga sumă ce ar fi avut să plătească acel pentru care
intervenţiunea s-a făcut.
Ea trebuie făcută cel mai târziu în ziua ce urmează, ultima zi admisă pentru facerea
protestului de neplată.
#M5
Plata prin intervenţie trebuie să rezulte din protest şi, dacă acesta a fost deja
dresat, trebuie să fie menţionată la sfârşitul actului de protest de către cel care l-a
dresat. Cheltuielile de protest se vor restitui chiar dacă trăgătorul a pus clauza "fără
cheltuieli".
#B
ART. 79
În cazul în care cambia a fost acceptată de mai mulţi intervenienţi, care au
domiciliul la locul plăţii, sau dacă au fost indicate pentru a plăti - la nevoie - persoane
având domiciliul în acelaşi loc, posesorul trebuie să prezinte cambia tuturor acestor
persoane, iar dacă va fi locul, să ceară protestul de neplată cel mai târziu în ziua ce
urmează ultimei zile admise pentru facerea protestului.
Dacă protestul nu a fost făcut în acest termen, acel care a făcut indicarea la nevoie,
sau acel pentru care o cambie a fost acceptată, cum şi giranţii posteriori, sunt liberaţi.
ART. 80
Posesorul care refuză plata prin intervenţiune pierde dreptul de regres împotriva
celor care ar fi fost liberaţi.
ART. 81
Plata prin intervenţiune trebuie să fie constatată prin menţiune pe cambie, cu
indicarea acelui pentru care este făcută. În lipsa unei atari indicări, plata se socoteşte
făcută pentru trăgător.
Cambia şi protestul, dacă a fost încheiat, trebuie să fie predate aceluia care a plătit
pentru intervenţiune.
ART. 82
Cel care a plătit prin intervenţiune dobândeşte drepturile rezultând din cambie
împotriva aceluia pentru care a plătit şi împotriva acelora care sunt ţinuţi
cambialmente către aceasta din urmă; el nu poate însă gira din nou cambia.
Giranţii posteriori semnatarului pentru care plata a fost făcută sunt liberaţi.
Dacă mai multe persoane oferă plata prin intervenţiune, este preferat acela a cărui
plată liberează un număr mai mare de obligaţi. Acela care, în cunoştinţă de cauză,
intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres împotriva acelora care ar fi
fost liberaţi.
CAP. 10
Despre pluralitatea exemplarelor şi despre copii
Secţiunea I
Pluralitatea exemplarelor
ART. 83
Cambia poate fi trasă în mai multe exemplare identice.
Aceste exemplare trebuiesc să fie numerotate în însuşi textul titlului; lipsind aceasta,
fiecare din exemplare se socoteşte o cambie distinctă.
Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur
exemplar, poate cere liberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el
trebuie să se adreseze girantului său nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către
propriul său girant; se va urma astfel până la trăgător. Giranţii sunt datori a reproduce
girurile pe noile exemplare.
ART. 84
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacă nu s-a stipulat că o atare plată
anulează efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul rămâne ţinut în temeiul
fiecărui exemplar acceptat care nu i-a fost înapoiat.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi giranţii următori,
sunt ţinuţi în temeiul tuturor exemplarelor, purtând semnătura lor care nu le-au fost
înapoiate.
ART. 85
Acel care a trimis un exemplar al cambiei, în vederea acceptării, trebuie să indice pe
celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se găseşte. Această
persoană este datoare să-l predea posesorului legitim al unui alt exemplar.
Dacă acesta refuză, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decât după ce a
făcut să se constate prin protest:
1. Că exemplarul trimis la acceptare nu i-a fost predat, cu toată cererea sa;
2. Că acceptarea sau plata nu a putut fi obţinută pe alt exemplar.
Secţiunea a II-a
Copiile
ART. 86
Oricare posesor al unei cambii are dreptul să facă una sau mai multe copii.
Copia trebuie să reproducă întocmai originalul cu girurile şi toate celelalte menţiuni
care figurează în cambie; ea trebuie să indice unde ia sfârşit.
Copia poate fi girată şi avalizată în acelaşi mod şi cu aceleaşi efecte ca şi originalul.
ART. 87
Copia trebuie să arate pe deţinătorul titlului original. Acesta este dator să-l predea
posesorului legitim al copiei.
În caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres împotriva persoanelor
care au girat sau avalizat copia, decât după ce a făcut să se constate, prin protest, că
originalul nu i-a fost predat, cu toată cererea sa.
Dacă titlul original poartă după ultimul gir dat înainte de întocmirea copiei
stipulaţiunea "de aici girul nu este valabil decât pe copie", sau orice altă formă
echivalentă, girul ulterior pe original este nul.
CAP. 11
Despre alterări
ART. 88
În cazul alterării textului unei cambii, semnatarii posteriori alterării sunt ţinuţi în
limitele textului alterat; semnatarii anteriori sunt ţinuţi potrivit textului original.
În cazul în care din titlu nu rezultă sau nu se dovedeşte că semnătura a fost pusă
înainte sau după alterare, se presupune că a fost pusă înainte.
CAP. 12
Despre anulare şi înlocuirea titlului
#M5
ART. 89
În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unei cambii, posesorul poate
înştiinţa despre aceasta pe tras şi poate solicita anularea titlului printr-o cerere
adresată preşedintelui judecătoriei locului în care cambia este plătibilă.
#B
Cererea va trebui să arate condiţiunile esenţiale ale cambiei şi, dacă este vorba de o
cambie în alb, elementele suficiente spre a o identifica.
#M5
Preşedintele judecătoriei, după examinarea cererii şi a elementelor produse,
precum şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o
ordonanţă prin care, specificând datele cambiei, o va declara nulă în mâinile oricui se
va găsi ea şi va autoriza să se facă plata ei după trecerea a 30 de zile de la publicarea
ordonanţei în Monitorul Oficial al României, în cazul în care cambia are scadenţa
depăşită sau este la vedere, sau în termen de 30 de zile de la data scadenţei, dacă
aceasta este ulterioară publicării în Monitorul Oficial al României şi numai dacă,
între timp, deţinătorul nu a făcut opoziţie.
#B
Ordonanţa trebuie să fie notificată trasului şi publicată în Monitorul Oficial, la
stăruinţa şi pe cheltuiala petiţionarului.
Plata făcută de tras înainte de notificarea ordonanţei, cu toată înştiinţarea făcută,
liberează pe debitor.
ART. 90
În termen de 30 de zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial, detentorul
cambiei va putea face opoziţie în contra acestei ordonanţe, opoziţie ce se va comunica
atât petiţionarului cât şi trasului, odată cu citarea lor înaintea instanţei locului de plată.
ART. 91
Până la împlinirea termenului prevăzut de art. 89, petiţionarul va putea exercita
toate actele de conservare a drepturilor sale şi dacă este vorba de o cambie deja
scăzută, sau care a scăzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a cărei anulare a
cerut-o, depunând o cauţiune egală cu suma pretinsă, sau să ceară consemnarea acestei
sume.
ART. 92
După trecerea termenului prevăzut de art. 89, fără a se fi făcut opoziţie, sau după
respingerea opoziţiei printr-o hotărâre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasă
nu mai are nici un efect.
Oricine a obţinut înlocuirea cambiei va putea, la prezentarea ordonanţei de anulare
şi a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziţiei în termen, sau la
prezentarea hotărârii definitive de respingerea opoziţiei, să ceară plata acelei cambii;
când cambia a fost dată în alb sau nu a scăzut încă, va putea cere, în aceleaşi
condiţiuni, un duplicat.
Pentru cambiile scăzute sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate
cu art. 53 şi 54, afară de cazul când suma datorată a fost depusă potrivit art. 46 pe
seama persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunţată sentinţa.
ART. 93
Ordonanţa sau hotărârea rămasă definitivă stinge orice drept decurgând din cambia
anulată, fără a prejudeca eventualele acţiuni ale posesorului faţă de cel care a obţinut
anularea.
CAP. 13
Despre prescripţie
ART. 94
Orice acţiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani,
socotiţi de la data scadenţei.
Acţiunile posesorului împotriva giranţilor şi împotriva trăgătorului se prescriu
printr-un an socotit de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenţei în
caz de stipulaţiune, fără cheltuieli.
Acţiunile giranţilor, unii împotriva altora şi împotriva trăgătorului, se prescriu prin 6
luni socotite din ziua din care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acţiunea de
regres a fost pornită împotriva sa.
Acţiunea de îmbogăţire fără cauză se prescrie printr-un an din ziua în care hotărârea
pronunţată asupra acţiunii cambiale va fi rămas definitivă.
CAP. 14
ART. 95
Plata unei cambii, a cărei scadenţă este într-o zi de sărbătoare legală, nu poate fi
cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel toate celelalte acte privitoare
la cambie, în special prezentarea spre acceptare şi protestul, nu pot fi făcute decât într-
o zi lucrătoare.
Când unul din aceste acte trebuie să fie făcut într-un anumit termen, a cărui ultimă
zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prelungit până la prima zi lucrătoare
ce urmează. Zilele de sărbătoare legală intermediare intră în calculul termenului.
ART. 96
În termenele legale sau convenţionale nu se socoteşte ziua de la care ele încep să
curgă.
ART. 97
Nu sunt admise termene de graţie, nici legale, nici judecătoreşti.
#M5
ART. 98
Prin cuvântul "domiciliu", în sensul prezentei legi, se înţelege locul unde persoana
obligată, la care se referă, îşi are locuinţa sau sediul, iar prin cuvântul "loc de plată"
se înţelege localitatea respectivă.
#B
ART. 99
Subscrierea prin punere de deget nu este socotită semnătură, afară numai dacă
înscrisul este făcut în forma autentică sau notarială.
CAP. 15
Cesiunea creanţei derivând din vânzarea de mărfuri faţă de tras
ART. 100
În cambia trasă, care nu trebuie să fie prezentată la acceptare, cum şi în orice altă
cambie trasă în cazul în care nu a fost acceptată, trăgătorul poate, în limitele sumei
prevăzute în cambie, să cedeze printr-o clauză inserată în cuprinsul cambiei creanţa sa
derivând din vânzarea de mărfuri, pe care o are faţă de tras.
Clauza trebuie să cuprindă, sub sancţiune de nulitate, data şi numărul facturii
referitoare la vânzarea de mărfuri.
În cazul unei cambii emisă la ordinul trăgătorului însuşi, clauza de cesiune poate fi
inserată în primul gir.
#M6
Cesiunea nu poate fi făcută de trăgător decât în favoarea unei societăţi bancare sau
a altei societăţi de credit, însă va folosi tuturor giratarilor succesivi. Prin expresia
societate bancară sau altă societate de credit se înţelege persoanele juridice prevăzute
de legislaţia privind activitatea bancară şi de credit.
#B
ART. 101
Cesiunea dobândeşte efect faţă de terţi prin notificarea făcută trasului, notificare ce
se poate face şi prin scrisoare recomandată, cu recipisă de întoarcere; notificarea
trebuie să cuprindă menţiunile exacte pentru identificarea cambiei.
Prezentarea cambiei făcută trasului, rezultând din protestul de neacceptare, ţine loc
de notificare.
ART. 102
Trasul, după notificarea cesiunii, nu poate plăti decât posesorului cambiei.
Acesta nu poate valorifica faţă de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a
dresat protestul de neplată contra acestuia şi nu au trecut 5 zile de la comunicarea
făcută trăgătorului a somaţiei de executare, conform art. 61, sau de la citare în acţiunea
cambială, ori de la admiterea creanţei cambiale la pasivul falimentului trăgătorului,
când acesta a fost declarat în stare de faliment.
Exercitarea acţiunii contra trasului nu împiedică executarea în acelaşi timp a acţiunii
cambiale contra trăgătorului şi a celorlalţi obligaţi.
Posesorul cambiei nu-şi va putea valorifica drepturile derivând din cesiune la
falimentul trasului decât după facerea notificării cerută de alin. I al acestui articol.
ART. 103
Oricine cesionează o creanţă în condiţiunile prevăzute de art. 100, ştiind că în
momentul cesiunii nu există, în total sau în parte, creanţa cedată, se va pedepsi cu
amendă de la 5.000 - 100.000 lei*) şi închisoare până la 6 luni, afară de cazul când
faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica
această pedeapsă.
#CIN
*) Sumele sunt exprimate în monedă veche.
#B
TITLUL II
Despre biletul la ordin
ART. 104
Biletul la ordin cuprinde:
1) denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba
întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;
2) promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;
3) arătarea scadenţei;
4) arătarea locului unde plata trebuie făcută;
5) numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;
6) arătarea datei şi a locului emiterii;
#M8
7) Semnătura emitentului, respectiv semnătura olografă a persoanei fizice având
calitatea de emitent sau, după caz, a reprezentantului legal ori a împuternicitului
emitentului, persoană fizică, persoană juridică sau entitate care utilizează astfel de
instrumente;
8) numele emitentului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice
sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele
emitentului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe biletul la ordin primele
caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea emitentului, în limita
spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea biletului la ordin;
9) codul emitentului, respectiv un număr unic de identificare preluat din
documentele de identificare sau de înregistrare ale emitentului.
#B
ART. 105
Titlul căruia îi lipseşte vreuna din condiţiunile arătate la articolul precedent nu va fi
socotit bilet la ordin, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează.
Biletul la ordin a cărui scadenţă nu este arătată este socotit plătibil la vedere.
În lipsa unei arătări speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plată şi în
acelaşi timp loc al domiciliului emitentului.
Biletul la ordin care nu arată locul unde a fost emis se socoteşte semnat în locul
arătat lângă numele emitentului.
#M7
ART. 105^1
Biletul la ordin care întruneşte condiţiile prevăzute în art. 104 - 105 poate fi
prezentat la plată prin trunchiere, în condiţiile stabilite pentru cambie la art. 46^1,
46^2, 46^3, cu excepţia condiţiei referitoare la acceptare prevăzute la art. 46^1 alin.
3, producând toate efectele pe care legea le recunoaşte biletului la ordin original.
#B
ART. 106
Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura
acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie, privind:
girul (art. 13 - 23);
scadenţa (art. 36 - 40);
plata (art. 41 - 46);
acţiunea sau executarea cambială (art. 47), şi
regresul în caz de neplată (art. 48 - 55 şi 57 - 65);
protestul (art. 66 - 73);
plata prin intervenţiune (art. 74 şi 78 - 82);
copiile (art. 83 şi 86);
alterările (art. 88);
prescripţiunea (art. 94);
zilele de sărbătoare legală, calendarul termenelor şi inadmisibilitatea termenului de
graţie (art. 95 - 98);
subscrierea prin punere de deget (art. 99)
acţiunea decurgând din îmbogăţire fără cauză (art. 65);
anularea şi înlocuirea titlului (art. 89 - 93).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privind cambia plătită
de un al treilea sau într-o localitate alta decât aceea a domiciliului trasului (art. 4 şi
30), stipulaţiunea de dobândă (art. 5), deosebirile în indicarea sumei de plată (art. 6),
efectele unei semnături puse în condiţiunile arătate la art. 7, efectele semnăturii unei
persoane care lucrează fără împuternicire sau depăşind împuternicirea (art. 10) şi
cambia în alb (art. 12).
Sunt de asemenea aplicabile biletului la ordin dispoziţiunile privitoare la aval (art.
33 - 35), în cazul prevăzut de ultimul alineat al art. 34, dacă avalul nu arată pentru cine
a fost dat, el se socoteşte dat pentru emitent.
ART. 107
Emitentul unui bilet la ordin este ţinut în acelaşi mod ca acceptantul unei cambii.
Biletele la ordin plătibile la un anume timp de la vedere trebuiesc prezentate spre
viză emitentului în termenele fixate la art. 26. Termenul de la vedere curge de la data
vizei subscrise de emitent pe biletul la ordin. Refuzul emitentului de a pune viza datată
se constată prin protest (art. 28), a cărui dată serveşte ca punct de plecare pentru
termenul de la vedere.
CAP. 2
Dispoziţii finale
ART. 111
Legea de faţă intră în vigoare la 1 iunie 1934.
ART. 112
Din ziua intrării în vigoare a acestei legi sunt abrogate toate legile şi dispoziţiunile
anterioare, cu privire la cambie şi bilet la ordin.

Suport Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr.

44/2008 din 16 aprilie 2008

(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică profesiilor liberale, precum şi acelor

(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă nu se aplică acelor activităţi economice pentru

(4) Activităţile de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă se autorizează

a) activitate economică - activitate cu scop lucrativ, constând în producerea,

b) Codul CAEN - Clasificarea activităţilor din economia naţională, aprobată prin

g) întreprindere individuală - întreprinderea economică, fără personalitate juridică,

h) întreprindere familială - întreprinderea economică, fără personalitate juridică,

i^1) soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate -

j) patrimoniul de afectaţiune - masă patrimonială în cadrul patrimoniului

k) puncte de lucru - locaţiile în care îşi desfăşoară activitatea persoanele fizice

(3) *** Abrogat

a) au capacitate deplină de exerciţiu, cu excepţia membrilor întreprinderii familiale

(2) Pentru stabilirea sediului profesional/punctelor de lucru este necesar ca persoana

(3) Desfăşurarea activităţilor economice prin intermediul unui sediu permanent de

(3) Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, este documentul

(2) Schimbarea sediului profesional şi/sau a obiectului principal de activitate se

(3) Punctele de lucru se înregistrează în registrul comerţului, cu respectarea

a) prin decesul titularului PFA;

c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi

(2) Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, fiecare membru al acesteia

ART. 34 *** Abrogat

ART. 42 *** Abrogat

1. Documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi

1.2. Înscris care atestă dreptul de folosinţă asupra sediului profesional/punctului de

1.3. Declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de

1.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa

2. Documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi

2.2. Înscris care atestă dreptul de folosinţă asupra sediului profesional/punctului de

2.3. Declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de

2.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa

3. Documentaţia de susţinere a cererii de înregistrare în registrul comerţului şi

3.2. Înscris care atestă dreptul de folosinţă asupra sediului profesional/punctului de

3.3. Declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului, care să ateste îndeplinirea

3.5. Fotocopii certificate olograf de pe documentele care atestă experienţa

3.6. Acordul de constituire şi procura specială, prevăzute la art. 29

4. Documente care atestă pregătirea sau experienţa profesională

LEGE NR. 31/1990 DIN 16 NOIEMBRIE 1990, REPUBLICATĂ

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;

a) datele de identificare a asociaţilor; la societatea în comandită simplă se vor

c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii

d) capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în

f) partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;

a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea în comandită pe acţiuni vor fi

c) obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii

f) numărul şi valoarea nominală a acţiunilor;

g^1) puterile conferite administratorilor şi, după caz, directorilor, respectiv

h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar;

i^1) *** Abrogată

m) orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în

p) modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

(5) Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi se pot obliga la

a) până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii şi directorii,

(3) *** Abrogat

(4) În afară de dispoziţiile prezentului titlu, se aplică societăţilor în lichidare regulile

ART. 252^1 *** Abrogat

(2) Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii, respectiv membrii

a) să stea în judecată în numele societăţii;

b) să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;

c) să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii;

e) să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii;

f) să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să

(3) Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare