GENUL EPIC -intr-o opera epica exista un narator(povestitor),exista personaje(participanti la actiune) si exista actiune(desfasurarea intamplarilor intr-o anumita ordine)

- modul de expunere predominant al operelor epice este naraiunea. -cuprinde totalitate operelor epice populare sau culte. -este genul literar care cuprinde texte n proz sau n versuri,n care un narator povestete ceva. - elementele definitorii ale operei epice sunt:naratorul, aciunea, personajele, preponderena naraiunii ca mod de expunere. -autorul este persoana care imagineaz i scrie un text. -naratorul este vocea care relateaz ntmplarile Structura narativ: - Alternana este procedeul prin care sunt prezentate n paralel dou fire narative ntr-un text. -nlnuirea este procedeul de legare a secvenelor ntr-o oper epic,care const n dispunerea cronologic a ntmplrilor unele dup altele.

- Inseria este procedeul care const n includerea unei poveti n alta(povestirea n ram) ntr-o oper epic. Perspectiva narativ - Naraiunea poate fi relatat la persoana I sau la persoana a III-a. - Naraiunea la persoana I (cnd naratorul povestete despre sine). El i asum astfel att rolul de narator,ct i pe acela de personaj implicat n evenimentele relatate. - Naraiunea la persoana a III-a (cnd naratorul povestete despre alii). El pare,adesea, c tie totul despre ntmplrile relatate, despre gndurile, inteniile i sentimentele personajelor. Momentele subiectului 1. Expoziiunea ( fixeaz spaiul, timpul, personajele i motivul/motivele conflictului ). 2.Intriga ( momentul n care se declaneaz conflictul ntre personaje ). 3.Desfurarea aciunii (prezint ntmplrile ntr-o ordine cronologic ). 4. Punctul culminant (corespunde momentului celui mai

tensionat al conflictului ). 5.Deznodmntul (momentul rezolvrii conflictului ). Spaiu i timp: - Indicii de spaiu vizeaz aezarea n spaiu a obiectelor i deplasarea n spaiu a personajelor. - Indicii de timp fac referire la momentul aciunii. Modaliti de expunere: Modalitile de expunere sunt : Naraiunea, Descrierea i Dialogul. - Naraiunea este un mod de expunere care prezint o succesiune de ntmplri petrecute ntr-o ordine cronologic. -Descrierea este un mod de expunere care const n prezentarea sugestiv a unor obiecte, personaje si fenomene ale naturii. Descrierea literar reflect sentimentele i impresiile celui care privete i descrie. Descrierea : a. obiectiv ofer informaii ntr-o anumit manier,conform cu realitatea. b. subiectiv ofer informaii filtrate prin viziunea autorului. Ea creeaz o anumit impresie i/sau emoie asupra cititorului. Este marcat de felul cum percepe sau i

imagineaz obiectul descris cel care face descrierea. -Dialogul este un mod de expunere alctuit dintr-o nlnuire de replici,prin care se reproduce o discuie ntre dou sau mai multe personaje. -Dialogul ca mijloc de caracterizare a personajului se refer la: felul de a vorbi, felul de a gndi, comportamentul i atitudinile personajului caracterizat. Personajul este cel care particip la aciunile narate. Personajul poate fi: 1. Principal; 2. Secundar(are un rol mai puin important); 3. Episodic(nu apare decat in 1-2 episoade) ); 4. Figurant(simplu martor). Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare, cat si in cele culte. in schimb, fiecare categorie are speciile sale. Astfel, in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri : balada (cantecul batranesc),

 legenda, cantecele rituale (plugusorul, oratia de nunta; in proza basmul, snoava, legenda. Dupa cum se observa, unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri, cat si in proza, cum este, de pilda, legenda. Fiecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice, existand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta, datorita fenomenului contaminarii, prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala. Epica scrisa (culta) se manifesta, si ea, atat in versuri, cat si in proza. Speciile epice alcatuite in versuri sunt balada, poemul, epopeea, legenda si fabula, iar in proza se intalnesc basmul,, anecdota, schita, nuvela, povestirea, romanul, reportajul, eseul, memoriile si jurnalul. Comparand aceste specii literare cu cele din epica populara, constatam ca genul epic cult este mai cuprinzator si mai diversificat. Totodata, el cuprinde cateva specii intalnite si in genul epic popular- balada, legenda, basmul -, iar o specie;

populara, cum este snoava are corespondent, in epica scrisa, prin anecdota.