Opera epică

Genul epic cuprinde totalitatea operelor narative in proza sau in versuri,

in care se relateaza intamplari reale sau imaginare puse pe seama unor
personaje si povestite de un narator. Existenta conflictului, evolutia progresiva
a actiunii, precum si plasarea acesteia in timp si spatiu diferentiaza opera epica
de alte tipuri de texte literare.

Opera „...” apartine genului epic, deoarece autorul isi exprima indirect ideile,
gandurile si sentimentele prin intermediul personajelor care participa la
actiune.

Fragmentul face parte din opera „...” , scrisa de ... . Instanta narativa specifica,
autorul, este cel care il plasmuieste pe autor, inventeaza actiunea, da viata si
nume personajelor, opteaza pentru tehnicile de legare a secventelor narative.

· 1.Un prim argument ca textul apartine genului epic il constituie prezenta

naratorului, acea „voce” care istorieste evenimentele fictionale in succe-
siunea lor, actionand ca o instanta intermediara intre autor si cititor.

Astfel,in fragmenul dat,descoperim:

⇨ Un narator obiectiv, care relateaza la pers. a III-a ,dintr-un unghi

obiectiv, neutru, fara implicarea afectiva a povestitorului. Naratorul
este omniprezent si omniscient, fiind vazut ca un demiurg, caci el pare
a sti totiul despre lumea creata si cunoaste gandurile personajelor
sale;
⇨ un narator subiectiv,care relateaza la persoana I (...),caci naratorul
devine personaj, participand direct la desfasurarea evenimentelor.
· Un narator subiectiv ,care relateaza la persoana I (...),el
participand la intamplari, nu in calitate de protagonist,ci de ob-
servator,de martor(...).

· 2. Un alt argument in sustinerea aparentei la genul epic este prezenta

unui fir narativ,ce cuprinde intamplarile petrecute (intr-un loc si timp).
Actiunea este simpla, liniara(rezumat).

(secventele narative sunt legate prin inlantuire/alternanta/insertire)

 Secventele narative sunt legate prin inlantuire ,procedeu specific operei
epice ce consta in dispunerea cronologica a intamplarilor unele dupa al-
tele. In fragmentul „...”,secventele se inlantuie prin

⇨ Juxtapunere
⇨ Cu ajutorul: unor cuvinte
expresii

formule specifice: la inceput,la un moment

dat,apoi,dupa aceea,imediat dupa.

Acțiunea evoluează pe momentele subiectului: expozițiunea (situația

inițială ce se caracterizează prin calm și surprinde cronotopul și per-
sonajele), intriga ( momentul ce perturbă situația inițială și dă curs
desfășurării acțiunii), desfășurarea acțiunii ( cel mai dezvoltat mo-
ment ce constă într-o succesiune de evenimente ce evoluează gra-
dat), punctul culminant ( cel mai tensionat moment al acțiunii) și
deznodământul ( situația finală).

3. Intamplarile sunt prezentate cu ajutorul naratiunii, mod de expunere

dominant,ce se impleteste armonios si cu descrierea si cu
dialogul,nuantand,asfel,posibilitati de ordonare a lumilor fictionale.

Naratiunea este modul de expunere care presupune istorisirea in succesiune a

evenimentelor(...).

Caracteristici: abundența verbelor la persoana I sau la pers. a III_a, la prezent

sau la prfect compus.

Rol: prezintă firul narativ și ajută la caracterizarea personajelor.

Imperfectul si perfectul compus ,timpurile verbale specifice naratiunii, apar si-

n fragmentul „...” . imperfectul este timpul literaturii de amintiri;timpul care
infatiseaza o succesune de evenimente ale trecutului. Este un timp al
narativitatii subiective,evocatoare.

-un timp durativ,fara sfarsit

-sugereaza dilatarea timpului

-creeaza iluzia de autenticitate

 Perfectul compus:inscrie evenimentele marcate intr-o durata
trecuta,intr-un timp anterior timpului enuntarii. Puncteaza ireversibilul.

Perfectul simplu este timpul actiunii. Reliefeaza derularea rapida a

evenimentelor. Situarea in finalul unui text in care predomina alt
timp(imperfect sau prezent) produce o schimbare de ritm narativ avand
rolul de a accelerare brusca a relatarii.

Dialogul

Caracteristici: apariția liniei de dialog, a vocativelor, imperativelor, a persoanei

a II-a, a interjecțiilor.

Rol:mijloc de caracterizare a personajelor

dinamizeaza ritmul narativ;

creeaza impresia de verdicitate a intamplarii;

este viu,marcand tensiunea momentului si contribuind la creearea

suspansului,dupa cum reiese din schimbul de replici.

Descrierea - prezentarea trăsăturilor/caracteristicilor/însușirilor

Caracteristici:

- prezența perechilor specifice grupului nominal: substantiv-substantiv,

substantiv-adjectiv și ale grupului verbal: verb-adverb.

- folosește un limbaj artistic

- timpuri verbale folosite: prezent și imperfect.

Rol:

- prezinta sugestiv particularitatile personajelor- ajută la caracterizarea lor;

- ancoreaza acțiunea spatio-temporal ,ajută la conturarea timpului a spațiului

(a cronotopului), a atmosferei din operă.
- creeaza atmosfera.

- In introducere/expozițiune: conturează cadrul acțiunii, at-

mosfera, personajele.
 - In interiorul narațiunii( desfășurarea acțiunii), creează o
pauză in dinamismul acțiunii, un moment de respiro in dis-
cursul narativ, cu scopul de a aduce unele explicații, detalii
cu privire la personaje sau la cronotop. apare in retrospec-
tive ( priviri inapoi in timp)
- La finalul narațiunii( deznodământ), conturează atmosfera
finală în urma soluționării conflictului. Poate realiza sime-
trie cu incipitul/inceputul textului.
Imperfectul descriptiv se foloseste in prezentarea cadrului
naratiunii:locul,timpul,imprejurarile si personajele. Imperfectul poate
dobandi si riolul stilistic de a marca trecerea de la realitate la imaginar(se
construiesc lumi posibile si se imagineaza experiente ipotetice).

Monologul- vorbirea cu sine a personajelor.

Caracteristici:

- persoana I și a II-a;

- intrebări și exclamații retorice.

Rol: surprinde conflictul interior, trăirile interioare, zbuciumul sufletesc,

contribuind la caracterizarea personajelor.

4. Ca in orice oprera epica, si in „...” planului exterior,al faptelor si al

intamplarilor,ii corespunde un plan interior,al gandurilor si al trairilor
personajelor, cele doua aflandu-se in consonanta(...).

· Un alt argument ca fragmentul este o opera epica il reprezinta prezenta

personajelor. Personajul,instanta narativa esentiala,indeplineste si in
opera „...” rolul de a insufleti universul creat de autor, de a da un sens
evenimentelor si, mai ales, de a transmite mesajul. Factor structurant al
oricarei opere epice, personajul este un tip uman semnificativ, o individ-
ualitate cu trasaturi fizice,morale si intelectuale diferite,puse in lumina
de sirul de intamplari, de relatii sau de atitudini (caracterizarea person-
ajului).

Pentru ca ilustreaza perfect trasaturile unei opere epice, putem spune

ca si fragmentul suport „...” apartine acestui gen literar.