Sugestii pentru rezolvarea unei variante E.N.

Primele șase subiecte sunt dedicate înțelegerii textului literar și a celui

nonliterar. A se citi cu mare, mare atenție și a fi atenți la detalii.
La exercițiul 1., veți da răspunsul într-o propoziție, dacă vi se cer termenii din
câmpul semantic sau trăsăturile unui personaj, veți da exemplele cu citate: Doi
termeni din câmpul semantic al iernii din textul 1. sunt: ,,zăpadă'' și ,,gheață''.
Două trăsături fizice ale personajului X sunt: ,,fața galbenă'' ,,și ochii albaștri''.
La întrebările de tip-grilă, răspunsul se va da direct în chenarul respectiv, fără a
fi încercuit.
Exercițiul 6. este dedicat unei trăsături morale, încât puteți formula astfel: ,,O
trăsătură morală a personajului X este/ o constituie faptul că este:
fericit/neîmplinit/modest/nervos/generos/cumpătat/curajos/ferm/tolerant/loial/
emotiv/discrer/curios/credincios/sensibil/.... Modalitatea de caracterizare este
indirectă. O secvență sugestivă o reprezintă....
Atenție, trei enunțuri.
De asemenea, puteți avea și trăsăturile textelor studiate la clasă: narativ,
dramatic, liric. Veți formula astfel: Un prim argument care justifică încadrarea
fragmentului în tiparul narativ/liric/dramatic este: (fragmentul este selectat din
actul/scena?; (dramatic), sunt prezente personajele la acțiune (care?) (narativ),
emoțiile sunt exprimate în mod direct, prin intermediul mărcilor lexico-
gramaticale (verbe/pronume la persoana I) (liric). Un al doilea argument este dat
de: numele personajelor este plasat înaintea replicilor/este prezent conflictul
dramatic/ dialogul este modul predominant de expunere (dramatic), sunt
prezenți indicii spațio-temporali (narativ), sunt prezente resursele expresive
(figurile de stil creează imaginile artistice 2-3- exemple).
Exercițiul 7., o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element
de conținut. Putem formula astfel: O temă comună celor două texte date este...
(ce au în comun cele două texte: pălăria, școala, relația elev-profesor, familia,
părinții, pasiunea pentru lectură, pasiunea pentru un sport etc.) sau O
similitudine ideatică identificabilă drept nucleu comun, la nivelul celor două
fragmente este...
Primul fragment/text-suport/decupaj pune în lumină.../evidențiază/reliefează...
În cel de-al doilea fragment se remarcă/apare/este prezentat/ se accentuează....
Așadar, cele două fragmente au în comun...
Exercițiul 8. Este important a se respecta structura mini-textului argumentativ,
întrucât vă întreabă dacă sunteți sau nu de acord sau ce considerați voi în ceea
ce privește un aspect.
Conectorii sunt? Consider că.../în opinia mea, (reluați cerința și aduceți pe scurt
cele două argumente, legându-le prin sintagma ,,având în vedere faptul că:'' De
evitat conectorii cauzali: deoarece, fiindcă, pentru că, întrucât. De asemenea,
cele două argumente reluate în susținerea lor: ÎN PRIMUL RÂND, caracter
general și exemplificat cu ajutorul textului-suport: așa cum reiese din textul dat.
În al doilea rând, caracter general. Nu este obligatorie concluzia!!!!
Exercițiul 9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera..., de...
O valoare culturală comună celor două texte este: credința, respectarea
tradițiilor, onestitatea, meritul individual, integritatea morală, dezvoltarea
intelectuală, responsabilitatea individuală, interesul pentru
lectură/carte/dezvoltare/, patriotismul, educația prin carte, iubirea, performanța,
repesctul față de școală și față de profesori.
Atenție la secvența relevantă: nu vă apucați să citați cu secvențe, nu sunt
obligatorii, însă dacă sunteți siguri de ele, le puteți reda. Prezentați o faptă, un
moment, un eveniment, o stare din care să reiasă valoarea prezentată. Sunt
necesare detaliile pentru a convinge corectorul că este cunoscut subiectul operei
identificate.
B. Recapitulați cu atenție noțiunile de vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă.
Cele patru subiecte cu grilă vă pot încurca, de aceea, lucrați și cu ciorna, dacă
este cazul de a se despărți în silabe pentru a identifica corect: diftongul,
triftongul, hiatul. Puneți accentul pe regulile de despărțire ăn silabe. Atenție la
grupurile ce, ci, ge,gi, che,chi, ghe, ghi, care nu formează diftong, triftong, hiat.
De asemenea, și la excepțiile acestora. Țineți cont de numărul de litere și de
sunete!!!
Recitiți teoria de la construcțiile verbale, veți avea de transformat anumite
construcții:
Transformarea unei construcții active într-o construcție pasivă.
O construcție activă alcătuită din subiect, verb și complement direct poate fi
transformată într-o construcție pasivă.
Trecerea de la construcția activă la construcția pasivă se realizează astfel:
› complementul direct din construcția activă devine subiect în construcția
pasivă;
› subiectul din construcția activă devine complement de agent în construcția
pasivă, legându-se de verb prin prepozițiile ,,de către’’ sau ,,de’’;
› forma verbului din construcția activă se modifică, în construcția pasivă, într-
una compusă, alcătuită din auxiliarul pasiv ,,a fi’’ + participiul verbului acordat
cu subiectul; auxiliarul păstrează modul și timpul.
C.d-S; S-C.de agent; verbul nu își modifică modul și timpul.
De asemenea, o construcție pasivă poate fi transformată într-o construcție
activă.
Cartea a fost scrisă de mama. –Mama a scris cartea.
Complementul de agent-S; Subiectul-C.d.; verbul nu își modifică modul și
timpul.
Exemple de situații: Construcție activă-construcție pasivă.
Ana redactează compunerea. (construcție activă)
Compunerea este redactată de către Ana. (construcție pasivă)
Adrian cumpără biletele la spectacol. –Biletele la spectacol sunt cumpărate de
către Adrian.
Vântul a împrăștiat frunzele din grădină. –Frunzele din grădină au fost
împrăștiate de vânt.
Colegii tăi învățaseră definiția. –Definiția fusese învățată de colegii tăi.
Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun. –Abonamentul cel mai bun va fi
ales de către fratele meu.
Construcții pasive în construcții active
Actorii sunt aplaudați de spectatori.-Spectatorii aplaudă actorii.
Copiii au fost apreciați de fiecare dintre noi.-Fiecare dintre noi a apreciat copiii.
Desenele de pe asfalt vor fi șterse de ploaie. –Ploaia va șterge desenele de pe
asfalt.
Reținem: -numai verbele tranzitive pot fi utilizate cu forme active și/sau pasive.
Dar odată trecute la forma pasivă, ele nu mai sunt tranzitive (devin intranzitive
prin PASIVIZARE).
-a nu se confunda construcția pasivă cu predicatul nominal: verbele utilizate în
construcțiile pasive încă exprimă acțiuni, chiar dacă acestea reprezintă procese
pasive-prin urmare, la un mod personal, ele vor îndeplini funcția de predicat
verbal.
-verbul A FI este utilizat pentru obținerea formelor pasive nu este
COPULATIV, ci auxiliar, EL ajutând la exprimarea acestor forme verbale.
Recapitulați morfologia și funcțiile sintactice!
La subiectul 8, cerința vă solicită să corectați greșelile de orice natură, mare
grijă și la lipsa virgulelor.
Subiectul al II-lea (Rezumat/narațiune/caracterizare de personaj/jurnal!)
Succese!
Compararea textelor
Un ajutor pentru exercițiul 9.
Tema copilăriei, dorul de casă, dragostea și căldura familiei, relația cu familia,
cu lumea satului și cu natura: Dumbrava minunată (M.Sadoveanu), Amintiri din
copilărie (Ion Creangă), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Copilăria (Maxim
Gorki), Heidi, fetița munților (Johanna Spyri), 45 de kile de speranță (Anna
Gavalda)
Tema descrierii unui peisaj dominat de frig, de gheață, de alb, comuniunea
intimă, caldă între om și natura înconjurătoare: La Polul Nord ( Iuliu Cezar
Săvescu), Iarna, Gerul (Vasile Alecsandri), Fram, ursul polar (Cezar Petrescu),
Cărțile cu Apolodor (Gellu Naum), Crăiasa Zăpezii (Hans Christian Andersen)
Tema legăturii dintre bunici și nepoți, precum și rolul modelator, inițiatic, al
celor dintâi: Val și Cetatea sufletelor (Ana Alfianu), În casa bunicilor (Ionel
Teodoreanu), Dumbrava minunată (M. Sadoveanu), Bunicul, Bunica (Barbu St.
Delavrancea), Vestitorul primăverii, în vol. Mai mult ca Perfectul (Aivi Dal)
Tema iubirii, prin imaginea personajului principal feminin, prin suspansul creat
în jurul poveștii de dragoste- Sânziana și Pepelea (Vasile Alecsandri), Steaua
fără nume (Mihail Sebastian), Jocul de-a vacanța (Mihail Sebastian), Romeo și
Julieta (W. Shakespeare), Pygmalion (George Bernard Shaw), Luceafărul
(Mihai Eminescu)
Tema valorilor profund umane-Pasărea (St.O. Iosif), O vară cu Isidor (Veronica
Niculescu), Numai poetul (Mihai Eminescu), Privighetoarea (Ioan Al. Brătescu
Voinești)
Tema aventurii prin refugierea în lectura cărților găsite într-un loc: La Medeleni
(Ionel Teodoreanu), Romanul adolescentului miop (Mircea Eliade), Inocenții
(Ioana Pârvulescu) Nucul lui Odobac (Emil Gârleanu), Viața secretă a copacilor
(Peter Wohlleben), Hronicul și cântecul vârstelor (Lucian Blaga), Corigent la
limba română (Ion Minulescu)
Tema timpului-omul raportat la timp: Numai poetul (M. Eminescu), Revedere
(M. Eminescu), Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Cartea cu jucării (T.
Argezi), Timpul fulgilor de nea (Matei Vișniec)
Tema lecturii și importanța acesteia în viața copiilor-Matilda (Roald Dahl),
Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Solenoid
(Mircea Cărtărescu), Baronul din copaci (Italo Calvino)
Tema cunoașterii lumii prin joc: La Medeleni (I. Teodoreanu), Hronicul și
cântecul vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Departe în adâncul
pădurii (Amos Oz), Copii eram amândoi (Mihai Eminescu)
Tema artei-sculptura: Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Moni
Stănilă), Cum să faci portretul unei păsări (Jacques Prevert), Mitul lui
Pygmalion (Alexandru Mitru), Sculptorul sihastru, Artistul sculptează o fecioară
din fildeș, Statuia prinde viață, în Legendele Olimpului, vol. I., Zeii, Luchian.
Ochii, sufletul, mâna (Veronica Niculescu)
Tema naturii, ca sursă de inspirație: Curcubeul (Dimitrie Anghel), Vara (George
Coșbuc), Scoica (Ion Pillat)
Tema călătoriei în timp și în spațiu: Căsuța din copac (Ion Pillat), Amintiri din
copilărie (I. Creangă), Portalul magic (Osborne Mary Pope Jack), Aventurile lui
Tom Sawyer (Mark Twain)
Tema cunoașterii lumii/ a naturii: Cartea verii (Tove Jansson), Bunica (Barbu
Ștefănescu Delavrancea), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Vârstele jocului.
Strada Cetății (Claudiu M. Florian) și Cartea verii (Tove Jansson)
Tema prieteniei om-animal, indiferent de vârstă: Dumbrava minunată (M.
Sadoveanu), Prietenul meu (Ioana Pârvulescu), Iarna lui Isidor (Veronica
Niculescu), Scatiul și stăpânul său (Anton Holban)
Tema tradițiilor și a obiceiurilor din mediul rural: Nunta Zamfirei (George
Coșbuc), Baltagul (M. Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Ion
(Liviu Rebreanu)
Tema timpului petrecut cu familia: Vizită, D-l Goe (I.L.Caragiale), Olguța și un
bunic de milioane (Alex Moldovan), Dosarul unei vacanțe de groază (Ana
Rotea), O zi cu tanti Viki (Doina Ruști)
Tema animalelor personificate: Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Ursul și vulpea
(Grigore Alexandrescu), Un urs pe nume Paddington (Michael Bond), Capra
cea bună, lupul cel rău, iedul cel mic și cumătra caprei (Matei Vișniec)
Tema sportului: Cireșarii (Constantin Chiriță), La Medeleni (Ionel Teodoreanu),
Sumki (Amos Oz), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Ultima cursă (Horia
Lovinescu)