Limba şi literatura română AN ŞCOLAR 2020-2021

Profesor Ana Iulia Olinici Semestrul I

Conjuncţia. Locuţiunea conjuncţională
CE VOI ÎNVĂŢA ASTĂZI?

1. Ce este conjuncţia?
2. Ce tipuri de conjuncţii există?
3. Ce este locuţiunea conjuncţională?
4. Ce rol are conjuncţia în vorbire?
5. Care sunt etapele analizei frazei/ a propoziţiilor?

1. Conjuncţia :
 este partea de vorbire neflexibilă, este invariabilă,
 are rol de element de relaţie, fiind un instrument gramatical,
 leagă 2 propoziţii de acelaşi fel :
 secundare Aştept1/ să vină vacanţa2/şi să am timp liber.3/
 principale Citesc1/ şi ascult muzică.2/
 leagă o propoziţie subordonată de propoziţia de care depinde/regentă,
Studiez temeinic 1/fiindcă îmi pasă de examen.2/
1. Propoziţie REGENTĂ , 2. propoziţie SUBORDONATĂ
 leagă 2 părţi de propoziţie de acelaşi fel: subiecte, atribute, complemente, nume
predicative. Nuvela şi basmul sunt operele mele preferate.

2. Conjuncţiile, după strucutră, pot fi :

 simple–iar, şi, ci, de, să, dar, sau, că,
 compuse– ca să, aşadar, fiindcă, întrucât

Conjuncţiile, după rolul lor, pot fi:

 coordonatoare –stabilesc raporturi de coordonare între elemente de acelaşi fel – şi,
nici, dar, iar, însă, ci, fie, ori, sau, deci, aşadar
 subordonatoare –stabilesc raporturi de subordonare între propoziţia subordonată şi
regenta ei –să , că, dacă, de, deşi, încât, fiindcă, deoarece, întrucât, căci.

Conjuncţiile coordonatoare pot fi:

1. copulative –leagă elemente prezentate ca asociate: şi, nici, precum şi (locuţiune)

2. adversative –leagă elemente opuse, care nu se exclud: dar, iar, însă, ci, or
3. disjunctive –leagă elemente opuse care se exclud: fie, ori, sau, ba
4. concluzive –marchează o concluzie: deci, aşadar, în concluzie, prin urmare
(locuţiuni)
!!! În funcţie de tipul conjuncţiei, raportul poate fi de:
1) coordonare copulativă
2) coordonare adversativă
3) coordonare disjunctivă
4) coordonare concluzivă

Propoziţia subordonată este propoziţia care depinde de o altă propoziţie.

Page 1 of 4
Limba şi literatura română AN ŞCOLAR 2020-2021
Profesor Ana Iulia Olinici Semestrul I
Propoziţia regentă este propoziţia de care depinde o subordonată.

3. Locuţiunea conjuncţională este gruparea de 2/ mai multe cuvinte cu valoare

unitară de conjuncţie: în concluzie, prin urmare, precum şi, dat fiind că, din
moment ce, de vreme ce, odată ce, din cauză că, din pricină că, pentru că, pentru
ca să, fără să, fără ca să, măcar că, măcar să, chiar dacă, chiar de, ca nu cumva
să, pe măsură ce...

Din cauză că a întârziat trenul,1 / Tudor nu a mai ajuns la examen.2/

Din moment ce nu mi-am făcut tema,1/ nu am putut obţine notă mare.2/
Chiar dacă am emoţii,1/ voi merge la examen cu fruntea sus.2/

4. !!! Conjuncţia, locuţiunea conjuncţională sunt esenţiale pentru analiza frazei, pentru
identificarea propoziţiilor subordonate.

5. ANALIZA FRAZEI implică următoarele etape:

1. lectura frazei,
2. identificarea predicatelor,
3. identificarea elementelor de relaţie,
4. delimitarea şi numerotarea propoziţiilor,
5. analiza propoziţiilor.

APLICAŢIE: Identifică şi analizează conjuncţiile din textul propus:

„ Părinţii fierarului fuseseră lăutari,1/ dar Iocan era un băiat urât,2/ căci avea o buză peste
măsură de groasă şi lăsată în jos,3/ şi el tot n-ar fi făcut nimic, 4/ fiindcă n-avea deloc glas..5/”
(Marin Preda)

„dar” – conjuncţie simplă, coordonatoare adversativă, cu ajutorul ei se stabileşte raportul de

coordonare între propoziţiile principale 1 şi 2

„căci” – conjuncţie compusă, subordonatoare, cu ajutorul ei se stabileşte raportul de

subordonare între propoziţia subordonată 3 şi regenta acesteia – 2

„şi” – conjuncţie simplă, coordonatoare copulativă, cu ajutorul ei se stabileşte raportul de

coordonare între atributele adjectivale „groasă” , „ lăsată”

„şi” – conjuncţie simplă, coordonatoare copulativă, cu ajutorul ei se stabileşte raportul de

coordonare între propoziţiile principale 2 şi 4

„fiindcă” – este conjuncţie compusă, subordonatoare, cu ajutorul ei se stabileşte raportul de

subordonare între propoziţia subordonată 5 şi regenta acesteia - 4

APROFUNDARE

Page 2 of 4
Limba şi literatura română AN ŞCOLAR 2020-2021
Profesor Ana Iulia Olinici Semestrul I
Citeşte cu atenţie textul propus şi rezolvă cu maximă atenţie cerinţele formulate.

„Toate mamele obişnuiesc să-i spună copilului poveşti în care el însuşi este
protagonistul, ceea ce corespunde egocentrismului său şi-l satisface. Dar mamele profită, în
scop didactic:
«– Carletto era un copil care răsturna sarea...care nu voia să-şi bea laptele...care nu voia
să adoarmă...»
E păcat să foloseşti imperfectul basmelor şi al jocurilor pentru predică şi intimidare. E
aproape ca şi cum ai folosi un ceas de aur pentru a face găuri în nisip.(...)
Jocul oferă cu mult mai mult dacă ne servim de el pentru a pune copilul în situaţii
plăcute, pentru a-l face să ducă la bun sfârşit fapte memorabile, pentru a-i prezenta un viitor
de satisfacţii şi compensaţii, povestindu-i-l ca un basm. Ştiu bine că viitorul nu va fi aproape
niciodată frumos ca un basm, dar asta nu contează. Până una alta, este nevoie ca un copil să
facă provizii de optimism şi de încredere, pentru a înfrunta viaţa.(...)
Poveştile avându-l pe copil ca protagonist, pentru a fi mai «adevărate», trebuie să aibă
neapărat un nivel personal(...) locurile trebuie să fie, în punctele cheie, locuri pe care copilul
să le poată recunoaşte, cuvintele trebuie să fie încărcate de aluzii familiare.(...)
Chiar şi copiilor le place adesea să se simtă amestecaţi în poveşti, măcar cu numele.
Deseori, pe când umblam prin şcoli ca să-mi fac datoria de povestitor, am dat personajelor
numele copiilor care mă ascultau...Numele acţiona ca un catalizator al interesului şi al
atenţiei, întrucât constituia un catalizator al mecanismului de identificare.”
Gianni Rodari, „Copilul ca protagonist”
1. Integrează în enunţuri sinonimele cuvintelor: didactic, să foloseşti, provizii, servim,
satisfacţii.
2. Motivează cratima din secvenţa „obişnuiesc să-i spună copilului”.
3. Identifică şi analizează predicatele din primul alineat al textului.
4. Indică funcţiile sintactice şi valorile morfologice ale cuvintelor evidenţiate:
protagonistul, plăcute, de povestitor, personajelor, întrucât.
5. Descoperă şi analizează conjuncţiile din secvenţa subliniată.
6. Transcrie o frază în care să existe un raport de coordonare stabilit între două
propoziţii.
7. Ilustrează, prin enunţuri, următoarele valori morfologice ale cuvintelor:
„de” –conjuncţie, interjecţie; prepoziţie, pronume relativ;
„şi” – conjuncţie, pronume reflexiv, adverb, interjecţie;
„până” – conjuncţie, prepoziţie.
8. Redactează, în 150-250 de cuvinte, un text în care să îţi exprimi opinia referitoare la
importanţa bibliotecii pentru fiecare dintre noi.

În compunerea ta trebuie:
să formulezi o opinie despre importanţa bibliotecii;
să aduci două argumente în aceste sens;
să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Page 3 of 4
Limba şi literatura română AN ŞCOLAR 2020-2021
Profesor Ana Iulia Olinici Semestrul I
Test iniţial – Clasa a VIII-a

(...) Împăratul avea o fată frumoasă ca un luceafăr, încât la soare te puteai uita, dar la ea ba,
şi dorea s-o căsătorească cu un fecior de împărat vrednic de ea. El o iubea ca ochii din cap şi voia s-o
vază cu mult mai mare şi mai puternică ca dânsul; de aceea toţi feciorii de boieri ai împărăţiei sale,
care-şi ridicaseră ochii până la dânsa şi îndrăzniseră s-o ceară de la tată-său de soţie, plecaseră cu
nasul în jos şi fără de nicio ispravă, căci tată-său voia s-o vază lucru mare.
Cei doi fraţi duşmani ştiau aceasta şi se hotărâră într-o zi ca să aţâţe pe împăratul împotriva
fratelui lor chiar prin fiica lui. Mai întâi se cercară prin laude şi cuvinte înfierbântătoare să aţâţe în
inima lui dragoste pentru fată şi să-i dea fel de fel de nădejdi îndemnătoare, şi văzând că băiatul îşi
cunoştea lungul nasului şi nu se întindea mai mult decât îi era pătura, se duseră la împărat şi-i ziseră:
 Împărate, măria ta, marele vornic s-a îndrăgostit de fata măriei tale.
 Cum se poate? strigă împăratul, spumegând de mânie; a îndrăznit mocofanul să-şi ridice
ochii până la o fată de împărat care n-a găsit de potriva ei pe cei mai de neam şi mai bogaţi feciori de
boieri?
 Da, măria ta, ba încă s-a lăudat că dacă i-ai da-o, ţi-ar aduce chiar pe zmeul legat cobză şi
băgat într-un buriu*.
 S-a lăudat el cu una ca aceasta? striga împăratul cuprins de mirare.
 Da, măria ta.
 Bine, fie, primesc; să-mi aducă zmeul închis într-un buriu şi-i dau pe fie-mea de nevastă.
Bietul vornic, auzind din gura împăratului porunca d-a se duce să-şi împlinească astă laudă,
căzu la picioarele lui şi-i strigă:
–Nu-ţi face păcat cu mine, slăvite împărate, nu mă da pierzării degeaba, căci cu nimic nu sunt
vinovat. Niciodată n-am îndrăznit să-mi ridic ochii până la luceafărul ceresc ce se numeşte fiica
măriei tale, niciodată n-am îndrăznit să rostesc o asemenea laudă, ci alţii au făcut-o pentru mine, dar
nu ca să mă crească, ci ca să mă prăpădească. (...) (***, Cei trei fraţi şi zmeul)
*buriu, s. n. (înv. şi reg.) – butoiaş cu capacitatea de peste 100 l, în care, în gospodăriile ţărăneşti, se păstrează
de obicei ţuica.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: un fecior,
duşmani.
2. Menţionează rolul virgulei în secvența: „Nu-ţi face păcat cu mine, slăvite împărate, nu mă da
pierzării degeaba”.
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvenţa: „Niciodată n-am îndrăznit
să-mi ridic ochii până la luceafărul ceresc ce se numeşte fiica măriei tale”.
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Tot p-atunci s-afla în partea locului
un crai cu doi feciori frumoși.
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat.
6. Precizează, într-un enunț, în ce constă proba formulată de împărat pentru marele vornic.
7. Indică funcţia sintactică şi valoarea morfologică pentru cuvintele: „marele vornic s-a
îndrăgostit de fata măriei tale”.
8. Descoperă predicatele şi numărul propoziţiilor din secvenţa „Cum se poate? strigă împăratul,
spumegând de mânie; a îndrăznit mocofanul să-şi ridice ochii până la o fată de împărat care n-a
găsit de potriva ei pe cei mai de neam şi mai bogaţi feciori de boieri?”
9. Transcrie, din textul dat, cinci pronume diferite, precizându-le tipul.
10. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la genul
epic a textului dat.
SUCCES, CONCENTRARE EFICIENTĂ ŞI INSPIRAŢIE!
Page 4 of 4