Conjuncţia

Conjuncţia este partea de vorbire neflexibilă care leagă două părţi de propoziţie de acelaşi fel
în propoziţie (subiecte, nume predicative, atribute şi complemente) sau două propoziţii de acelaşi
fel sau diferite (în frază).
Ex. Mama este blândă şi generoasă.
Copiii citesc şi se joacă în camera lor.

Clasificarea conjuncţiilor

 După formă, acestea sunt:

 Simple: şi, dar, iar, sau, că, să, de, ori etc.
 Compuse: ca să, ci şi, dar şi, cât şi, deci, aşadar, deoarece, fiindcă, deşi, încât etc.
 Locuţiuni conjuncţionale (grupuri unitare de cuvinte care se comportă ca nişte
conjuncţii): prin urmare, în concluzie, de aceea, care va să zică, la urma urmelor,
aşa că, precum şi, numai că, pentru că, din cauză că, din pricină că, cu toate că,
fără să, măcar că, până să, pentru ca să, indiferent dacă, indiferent că, chiar dacă,
odată ce, din moment ce, de vreme ce, în vreme ce, de îndată ce, imediat ce, ori de
câte ori, astfel încât etc.

 După rolul lor în enunţ:

 Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale coordonatoare (leagă părţi de propoziţie sau
propoziţii de acelaşi fel).
- copulative: şi, nici, atât...cât şi, nu numai...ci şi, atât...precum şi, nici...nici.
Elevul leneş nu învaţă nici la română, nici la istorie.
- adversative: dar, însă, iar, ci.
El a învăţat, dar n-a priceput nimic.
- disjunctive: sau, ori, fie, sau...sau, ba...ba etc.
Eşti student ori doctorand? Ori vii cu noi, ori stai acasă.
- concluzive: deci, aşadar, prin urmare, în concluzie, de aceea, aşa că,
vasăzică, care va să zică, la urma urmelor etc.
Mergeţi cu noi, prin urmare luaţi-vă bilete.

 Conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale subordonatoare (leagă propoziţiile

secundare de peopoziţiile regente):
- să, că, dacă, fiindcă, deşi, încât, căci, deoarece, întrucât etc.
- fără să, măcar că, cu toate că, până să, de vreme ce, mai înainte să, ori de
câte ori, odată ce, din moment ce, chiar dacă, şi chiar de etc.

Ex. Să te duci la el ca să-ţi explice mai bine.

M-a ajutat, cu toate că era ocupată.
 Conjuncţia- fişă de lucru

1 Citește cu atenție enunțurile date și răspunde apoi cerințelor.

Mama și puiul din imagine sunt urși polari. Ursoaica stă pe trepte și bea apă. Trei urși privesc
printre
gratii, dar al patrulea privește peste gard. In captivitate, urșii lenevesc sau se joacă. Ursului Panda
îi este foame, deci mănancă frunze de bambus.
a Precizează ce părți de propoziție sunt, cuvintele ursoaica, respectiv puiul.
b Propozițiile pe care le leagă cuvântul colorat în al doilea enunț sunt principale sau secundare?
c Precizează ce fel de propoziții sunt cele pe care le leagă cuvântul marcat prin culoare în enunțul
următor:
Urșilor le place să se joace sau să doarmă.
d Compară primul enunț de la exercițiul 1 cu enunțul: Ursoaica, dar și puiul ei sunt urși-polari.
Ce observi?

2 Menționează care dintre variantele notate pe etichete se potrivesc raporturilor stabilite

între propozițiile din enunțurile de mai jos.e echivalență excludere opoziție
a Citesc multe cărți, dar nu toate mă impresionează.
b La ora zece sunt obosit, deci merg la culcare.
c Colegii mei joacă fotbal și merg la cinematograf.
d În pauze, colegele mele desenează sau discută diverse subiecte.
e M-am documentat despre urși, așadar, le cunosc condițile de viață.
f Afară e soare, iar tu ai plecat de acasă cu umbrela.

3 Grupează pe două coloane cuvintele de mai jos, în prepoziţii şi conjuncţii: pe, la, însă,
cu, iar, căci, dar, de, să, fie, ori, pentru, deci, ci, despre, aşadar.

4.Precizează felul conjuncțiilor din textele de mai jos, în funcție de forma lor.
a „Vasile avea în familia lui învăţători, medici, avocaţi, dar și circari, marinari, chelneriţe și
balerine care
trăiseră prin cele mai indepărtate locuri.“ Laura Grunberg, Cocoloș Free Zone
b „Aeroplanul decolase din Regat și trecuse munții ca să aducă vești de la frați.“ Simona
Antonescu,
1 Decembrie 1918 – Mesaje peste munți

5. Pentru fiecare dintre conjuncțiile din secvențele de mai jos, menționează dacă leagă
părți de propoziție de același fel sau propoziții de același fel.
a „Le aruncă de mâncare maimuțelor, porcului spinos și păunilor.“
b „[…] rațe sălbatice se trezesc și foșnesc în desiș, iar în stânga e marginea pădurii.“
c „Acel departe pe care îl bănuiește orice ființă, mică sau mare, un loc mai larg, mai cuprinzător
decât cel
locuit, locul pe care fiecare dintre noi îl simte pulsând înăuntrul său, deși el, locul, se află în
afară.“
d „O bătrană care mătură scările tribunalului o vede cu coada ochiului, însă crede că este un
câine.“
e „Of, mama o considera și acum tot o fetiță, deși a terminat facultatea în vara asta.“
f „Mara Dumitrescu simte în aer o vibrație ciudată, chiar înainte să audă sau să vadă ceva.“
g „Vede niște oameni sus, la ferestre, dar nu înțelege ce vor de la ea.“
h. Ursoaica era însetată, căldura o copleşea, ar fi vrut să iasă la soare, să se întindă, să doarmă,
însă apoi a hotărât să fie atentă.
i. Mura şi Mişa sunt urşi bruni.
j.Bruno este înalt şi solid.
k.Iana dormea profund şi liniştit.
l.El sau ea va ajunge primul.
m. Al doilea şi a treia să iasă în faţă.

6. Alcătuiește câte un enunț potrivit în care să utilizezi următoarele conjuncții: și, dar,
sau, deci.

7. Analizează conjuncțiile scrise colorat în textele de mai jos, precizând pentru fiecare
felul, atât după alcătuire, cât și după înțeles.
a „Serafim crescu, se căsători și avu un băiat.“K.J. Mecklenfeld, Pe aripi de vânt
b „Numele ăsta bizar/ I se trage, așadar,/ De la prea-măiastra-i artă/ De-a împături o hartă.“ Florin
Bican, Cocoloș Explorator
c „Se afla peste tot, invizibil, îl atingeai când te așteptai mai puțin, fie pe țărm, fie deasupra punții
vegetale sau pe povârnișul din nord.“ Ioana Nicolaie, Flautivorul și scarabeul
d „Am auzit de o fată care nu poate să doarmă cu boabe de mazăre sub saltea, însă eu nu vreau să
dorm în general.“ Adina Popescu, Terapia cu prințese

Provocari
a. Corectează greșelile din schimbul de mesaje de mai jos. Explică în ce a constat fiecare
greșeală.
Mergem la un film, sau vrei să lenevești in casă?
Cred că va ploua astăzi deci mai bine stăm in casă.
Bine dar e așa de plictisitor...

b. Alcătuieşte enunţuri în care fiecare conjuncţie coordonatoare dată să lege, pe rând,

două părţi de
propoziţie, respectiv două propoziţii de acelaşi fel: şi, ori, ci, sau.

RAPORTURILE DE
 COORDONARE ŞI DE SUBORDONARE

ÎN PROPOZIŢIE
1. Raportul de coordonare se stabileşte între două sau mai multe părţi de propoziţie de acelaşi
fel.
Raportul de coordonare se realizează prin:
- juxtapunere (alăturarea prin virgulă):
Ana, Maria, Marius şi Andrei au fost la mare.
- joncţiune (prin conjuncţii şi grupuri de cuvinte cu valoare de conjuncţii coordonatoare):
nici, dar, iar, însă, ci, sau, ori, precum şi, numai că:
NP NP
Concertul a fost scurt, dar foarte reuşit.

AT AT
Urmăreşte numai emisiunile sportive sau de divertisment.

2. Raportul de subordonare se stabileşte între o parte secundară de propoziţie, adică atributul

sau complementul, şi cuvântul determinat de regent.
Raportul de subordonare se realizează prin:
- alăturarea unui atribut de substantivul determinat sau a unui complement de verbul
determinat:
AT C
Fata frumoasă învaţă bine.
↑____‌‌| ↑____|
- joncţiune (prin prepoziţii sau grupuri de cuvinte cu valoare de prepoziţie care cer cazurile
Ac, G, D):
C C
În vacanţă vom merge la mare.
 ÎN FRAZĂ
1. Raportul de coordonare se stabileşte între două propoziţii de acelaşi fel, fie principale, fie
secundare.
Mijloacele de realizare sunt aceleaşi ca în propoziţie conjuncţii şi locuţiuni prepoziţionale
coordonatoare sau virgula:
PP PP PP
Pământul te naşte , / pământul te creşte, / pământul te mistuieşte.3/
1 2

PP PS PS
Îmi place 1/ să călătoresc,2/ să citesc.3/

Conjuncţiile coordonatoare pot fi:

- copulative: şi, nici, nu numai (că)...dar (şi), nu numai (că)...ci (şi)
PP PP
Cinci degete sunt la o mână 1/ şi nu seamănă unul cu altul. 2/

PP PP
Nici nu ninge, / nici nu plouă. 2/
1

PP PS PS
Se vede 1/ că îl place 2/ şi îl respectă. 3/

- adversative: dar, iar, însă, ci

PP PP
Fratele-i frate, 1/ dar brânză-i pe bani. 2/

PP PS
E frumos, 1/ însă năravul îl strică. 2/

PP PS PS
I-am cerut 1/ să ne viziteze, 2/ dar să nu întârzie mult. 3/

- disjunctive: ori, sau, fie...fie, ori...ori, ba...ba

PP PS PS
Hotărăşte-te / dacă stai 2/ sau pleci. 3/
1

PS PS PP
Ori fură, 1/ ori ţine sacul, 2/ e tot lotru. 3/

PP PP
Ba doarme, / ba nu doarme. 2/
1
 - conclusive: deci, aşadar,
PP PP
O luptă-i viaţa; / deci te luptă. 2/
1

PP PS PS
Ar dori 1/ să se îmbogăţească, 2/ aşadar să-şi schimbe condiţia umilă. 3/

2. Raportul de subordonare se realizează între o propoziţie secundară şi regenta ei.

Mijloace de realizare:
a) conjuncţii: că, dacă, să, de, ca să, deşi, încât, întrucât, fiindcă, deoarece:
PP PS
Nu da pâine câinilor altora, 1/ că te latră ai tăi. 2/

PP PS
Mintea e bună, / dacă e soră şi cu norocul. 2/
1

b) locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: pentru că, din cauză că, din pricină că, din
moment ce, de vreme ce, măcar că, măcar să, măcar de, chiar dacă, chiar să, cu toate că, ca şi cum, ca
şi când, de parcă, în timp ce, după ce, până ce, până să:
PS PP
Până ce nu răstoarnă carul, / nu se repară drumul. 2/
1

PS PP
În loc să scârtâie carul, / scârtâie măgarul.2/
1

c) pronume sau adjective pronominale relative: cine, care, ce, ceea ce, cât, câtă:

PP PS
Nu dorm toţi / câţi au ochii închişi. 2/
1

PP PS
Nu călca şarpele 1/ care doarme. 2/

d) pronume sau adjective pronominale nehotărâte: orice, oricine, oricare, orişicare, orişice,
orişicine:
PP PS
Orice se vede mai rar 1/mai dulce pare. 2/
PP PS
Oricine umblă ziua / nu se poticneşte. 2/
1

e) adverbe relative: când, cum, unde, cât:

PP PS
Omul nu e niciodată bătrân / când e vorba de învăţătură. 2/
1

PP PS
 Mâna altuia nu te scarpină 1/ cum îţi place. 12/

f) adverbe nehotărâte: oricând, oriunde, oricum, orişiunde, orişicând, orişicum, orişicât:

PP PS
Oriunde sunt popi mulţi / moare pruncul nebotezat. 2/
1

PP PS
Omul 1/ oricât trăieşte 2/ învăţând se foloseşte. 1/