Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului.

DERIVAREA- clasa a VIII-a

1) Formează augmentative şi diminutive de la următoarele substantive:

băiat, casă, fată ,copil, căţel, piatră

2) Dă exemple de cuvinte formate cu prefixele:

con- (com-,co-), diz-, răz-,
dis-, răs-, stră-.
3) Explică modul de formare al următoarelor derivate parasintetice:
Înfloritor= Reîmpodobită=
Înfiinţare= Dezarmat=
4) Formează două derivate adjectivale şi două substantivale de la cuvintele:
Pădure=
Roşu=
5) Ataşează sufixe lexicale potrivite următoarelor rădăcini/ cuvinte de bază pentru a forma cuvinte noi:
dor... frunz... folos...
copil... grăd... săr...
corect... scri... alb...
6) Ataşează prefixe potrivite următoarelor rădăcini/ cuvinte de bază pentru a forma cuvinte noi:
...citi ...organic ...faţă
...cânta ...matur ...sufla
...autor ...corect ...sunet
...plin ....roşu
7) Identifică şi apoi subliniază în listele de mai jos, acele cuvinte care sunt derivate de la cuvintele de bază date:
Stih (vers):a stihui, stihuleţ, stihie, stihuire, stihuitor, stil, nestimat.
A suferi: suferinţă, nesuferit, sufleur, suferind, sufertaş, suferitor, suficient.
8) Subliniază sufixele cuvintelor de mai jos şi precizează felul acestora:
Geamgiu= Fineţe= Semnătură=
Alfabetizare= Pământiu= Credinţă=
Negreală= Vorbuliţă= Făptaş=
Realism= Tinerime= Cruciş=
Aglomeraţie= Ştiinţă= Cuvântare=
9) Formează prin derivare, familia lexicală a următoarelor cuvinte:
Joc= Noapte= A picta=
Frumos= Piatră= Ochi=
10) Formează cu sufixele indicate cuvinte derivate cu sensul precizat:
-iş (modalitatea, colectivitatea)= -tor (însuşirea, instrumentul)=
-ar (agentul, instrumentul)= -ime (abstract, colectiv)=
11) Formează prin derivare verbe de la următoarele substantive:
Noapte= Frunză= Zăpadă=
Zahăr= Aur= Exemplu=
Parte= Argint=
12) Scrie substantive derivate de la următoarele adjective:
Blând= Nou= Singur=
Frumos= Curat= Bun=
Înalt= Murdar= Mare=
13) Formează derivate diminutivale, cu sufixe diferite, de la cuvintele:
Vânt= Bărbat=
Frunză= Pom=
Nor= Încet=
Casă= Departe=
14) Alcătuieşte derivate augmentative de la următoarele cuvinte:
Carte= Câine= Mătură=
1
 Ladă = Băiat= Vânt=
15) Formează de la următoarele cuvinte, derivate parasintetice:
Drum= plin = a scrie=
Cetate= bogat= gând=
a vedea= acid= şcoală=
frică= judeţ=
blând= cătuşă=

2
 16) Alcătuieşte serii derivative de la următoarele cuvinte de bază: chip, planetă, imperiu, a luci, frunză, pădure, fier.

Mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului- TEORIE

Există mai multe tipuri de derivare:
Derivare progresivă: cu sufixe, cu prefixe, parasintetică.
Derivare regresivă care constă în suprimarea unui afix(prefix/sufix) din cuvântul de bază, formându-se astfel cuvinte noi:
de ex. „auz” din „a auzi”, „smochin” din „smochină”, „crez” din „a crede”.

Derivarea cu sufixe este foarte productivă în limba română, existând circa 500 de sufixe.
Sufixele se clasifică, după criteriul morfologic, în:
Sufixe substantivale: -ărie, -ime, -uţ, -oi, -ar, -ătate, -inţă, -ătură, -iş.
Sufixe adjectivale: -esc, -iu, -bil, -os, -tor, -ui, -uriu, -isim.
Sufixe verbale: -a, -ăni, -i, -iza, -ifica, -ui, -ăi.
Sufixe adverbiale: -eşte, -iş, -âş, -mente.
După înţeles (criteriul semantic) există:
Sufixe pentru denumirea agentului: -ar, -aş, -ăreţ, -er, -ist, -giu, -tor, -or.
Sufixe pentru denumirea instrumentului: -ar, -iţă, -tor, -toare, -niţă.
Sufixe pentru denumirea colectivităţii: -ime, -ărie, -iş, -et, -ăraie.
Sufixe pentru denumirea însuşirii: -esc, -iu, -bil, -os, -tor, -ui, -uriu, -isim.
Sufixe pentru denumirea locului şi originii: -itor, ărie.
Sufixe pentru nume proprii: -escu, eanu, -idi, -iu, -ache.
Sufixe diminutivale: -aş, -el, -ic, -uleţ, -uş, -uţ, -işor, -iţă, -uţă, -ioară, -uc.
Sufixe augmentative: -oaie, -oi, -andru, -an.
Sufixe pentru denumirea noțiunilor abstracte: -ință, -ie, -ime, -eală, -ură, -anță.
Sufixe pentru denumirea agentului: -or, -ar, -ist, -aș.

Sufixele diminutivale pot forma:

Substantive: căsuţă, lănţişor.
Adjective: bunicică, înăltuţ.
Adverbe: binişor, multicel.
Sufixele augmentative formează substantive: lădoi, matahală, beţivan, lingău, arătanie, cămeşoi, copilandru.
Augmentativele arată ironia sau dispreţul vorbitorului.

Prefixele sunt mai puţin frecvente decât sufixele. Ca şi sufixele, prefixele sunt vechi, din latină sau slavă şi noi,
preluate din limbile moderne.
După origine se clasifică în:
Prefixe moştenite din latină: în-, des-, stră-, re-.
Prefixe preluate din limba slavă: ne-, răz-/răs-/ră-.
Prefixe neologice: dis-/diz-, a-, an-, ante-, arhi-, con-, in-, inter-, intra-, post-, pre-, trans-, ex-.
După sens, prefixele se clasifică astfel:
Negative (creează antonimul cuvântului de bază): ne-, a-, i-, in-/im-.
Iterative (exprimă ideea de repetiţie): re-, ră-, răs-/răz-.
Privative (arată o lipsă): a-, dez-, de-.
Cu valoare de superlativ: extra-, ultra-, arhi-, hiper-, prea-, super-, supra-, ultra-.