COMPORTAMENTUL ASERTIV

- SPECIFIC ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE

conf. univ. dr. Corina Matei
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• „Asertiv” vine de la „aserțiune”, afirmație.
• Comportamentul asertiv presupune o serie de aptitudini,
atitudini și acțiuni de natură afirmativă, pozitivă:
- a afirma deschis și franc ceea ce gândim și simțim;
- a ne pronunța cu bune intenții asupra problemelor
dezbătute și a ne asuma consecințele atitudinilor noastre;
- a ne asocia sau delimita față de opiniile și atitudinile
celorlalți, respectându-le aceleași drepturi și libertăți pe care
le revendicăm pentru noi;
- a fi adecvați împrejurărilor și scopurilor;
- a fi principiali.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• Autorii americani S. Stein și H. Book:
- caracterul asertiv este parte a inteligenței emoționale, acea
inteligență care ia în calcul și valorifică nu doar intelectul și
rațiunea indivizilor, ci și afectivitatea lor.
- comportamentul asertiv se învață, se educă, prin modificarea
caracterului nostru spre a deveni mai asertiv; nimeni nu este
asertiv prin naștere.
- asertivitatea presupune mai mult decât comunicarea; ea
antrenează îmbunătățirea mentalităților, atitudinilor și faptelor.
• (Steven J. Stein, Howard E. Book, Forța inteligenței emoționale.
Inteligența emoțională și succesul vostru, București, Allfa, 2003,
pp. 66-81.)
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
- După Stein și Book, caracterul asertiv este
alcătuit din trei componente de bază:
1) capacitatea de a ne exprima sentimentele;
2) capacitatea de a ne exprima deschis părerile
și gândurile;
3) capacitatea de a ne susține drepturile, fără a
mai fi pasivi, servili, dar și fără a permite
altora să ne deranjeze sau să comită un abuz
asupra noastră.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• BENEFICII ALE ADOPTĂRII COMPORTAMENTULUI ASERTIV:
- oamenii devin mai relaxați la locul de muncă, între cei apropiați sau în
public; se eliberează de balastul gândurilor, evaluărilor și presupozițiilor
nemărturisite despre alții, ca și de preocuparea pentru cele ale altora față
de ei;
- sunt mai „vizibili” și mai apreciați pentru aceleași prestații;
- ca urmare, devin mai creativi, își descoperă noi abilități și talente;
- sporește confortul psihic: când totul trece la vedere, răni mai vechi se
vindecă, probleme cronice se rezolvă sau se dizolvă;
- între rude, prieteni, vecini, colegi, colaboratori apar interacțiuni mai
sănătoase, bazate pe principii comune și scopuri reciproc avantajoase;
- crește respectul pentru sfera personală, pentru crezurile, valorile, stilul de
viață al celuilalt și se constată posibilitatea colaborării pe anumite porțiuni
neconflictuale, evitându-le pe cele conflictuale.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• CITAT:
„Oamenii cu un caracter asertiv nu sunt timizi
sau prea controlați – ei sunt capabili să-și
exprime sentimentele (de cele mai multe ori
în mod direct) fără a fi agresivi sau abuzivi.”
(Steven J. Stein, Howard E. Book, Forța
inteligenței emoționale. Inteligența
emoțională și succesul vostru, București, Allfa,
2003, pp. 66-67)
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• La nivel social și civic, e suficient să înțelegem că
ne-ar prinde bine tuturor să îmbunătățim prin
purtarea noastră climatul în care trăim, oricât de
egoiști am fi. Tocmai pentru a ne simți mai bine
în pielea noastră și a fi în siguranță, e necesar să
facem aceste concesii binelui comun. Ca ființă
socială, omul nu-și poate extinde egoismul prea
departe, pentru că acesta se întoarce precum un
bumerang împotriva lui, fie în timp, fie imediat.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• CONTEXTUALIZARE
• În societatea românească, educația în spiritul asertivității
comportamentale este deficitară, comparativ cu țările vestice.
În școlile și în facultățile noastre, există doar sporadic, prin
grija câtorva cadre didactice specializate, preocuparea
instituțională de a crea cursuri sau ateliere de antrenare în
comportamentul asertiv și în gândirea critică.
• O inițiativă a celor în măsură să aducă o schimbare aici ar fi
cât se poate de binevenită (eventual, dinspre acea parte a
societății civile care cuprinde cadrele didactice, părinții și
copiii dornici de această schimbare, care să negocieze cu
inspectoratele școlare și cu ministerul de resort.)
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• Există pe internet oferta unor traineri de a organiza
cursuri de scurtă durată pe această temă, pentru adulți
sau copii. (de cercetat!)
• Soluția imediată și fezabilă ne revine nouă, fiecăruia în
parte, de a ne autoeduca prin ceea ce citim și aplicăm
asupra noastră, precum și de a împărtăși altora, de a-i
ajuta să evolueze ca ființe sociale, în beneficiu
personal, dar și comun.
• Deviza lui Mahatma Gandhi rămâne actuală, în această
privință: „Fii tu schimbarea pe care o dorești în lume!”
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
PRINCIPII ȘI RECOMANDĂRI PRACTICE:
1. Să manifestăm bunăcredință și bune intenții în
orice interacțiune cu semenii.
2. Să pornim de la prezumția de bunăcredință și bune
intenții ale celorlalți față de noi.
3. Să fim conștienți de efectul cuvintelor noastre
asupra interlocutorilor și să le alegem atent.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV

4. Să eliminăm orice urmă de agresivitate în

limbaj și în atitudine; agresivitatea e totdeauna
perdantă, chiar dacă obținem un efect util pe
moment.
5. Să nu fim nici exagerat de pasivi: indiferenți,
neimplicați, sau prea supuși, fără păreri proprii,
simpli executanți la dispoziția capriciilor sau
ordinelor altora.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
6. Să nu promovăm o mentalitate
concurențială; să ne respectăm în mod egal
semenii, ca ființe umane; să nu ne evaluăm ca
fiind în competiție cu alții, mai presus sau mai
prejos; să nu ne simțim datori să dovedim
mereu ceva în legătură cu valoarea personală
(aceasta transpare, nu se arată).
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• 7. Să nu etichetăm persoanele, spunând cum
sunt, ci să evaluăm doar faptele, acțiunile lor.
• Exemplu: nu spunem cuiva „Ești
nepunctual!”, ci „Ai întârziat în câteva ocazii,
te-aș ruga să fii mai atent și să-ți calculezi mai
bine timpul, ca să eviți asta, pe viitor. Timpul
nostru e la fel de prețios pentru amândoi.”
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
8. Să ne exersăm răbdarea în a asculta, a
înțelege, a ne pune în locul altuia și a reacționa
gândit.
9. Într-un diferend cu cineva, să nu aducem în
discuție certuri mai vechi, nerezolvate, ci să ne
rezumăm la soluționarea problemei prezente.
10. Să nu lăsăm o ceartă nerezolvată să se
învechească, ci, pe cât posibil, să ne împăcăm
cu celălalt în aceeași zi.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
11. Într-o discuție în contradictoriu, să căutăm
argumente în sprijinul opiniilor proprii și
contraargumente pentru a arăta de ce nu adoptăm
opinia celuilalt; să evităm exploziile emoționale sau
replicile fără noimă ori jignitoare.
12. Atunci când ceva ne afectează în atitudinea
celuilalt, să-i comunicăm calm, în mod descriptiv,
acțiunea sa percepută de noi, arătându-i cum ne face
să ne simțim și mai ales propunând concret cum să
acționeze pentru a schimba situația.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
13. Mesajul scris în detaliu este modalitatea preferabilă
pentru a soluționa o controversă în care dialogul oral nu
lasă loc, timp, dispoziție pentru lămuriri; destinatarul va
putea trece mai destins prin diverse reacții, de la
respingere la reconsiderare, calmare, regret, cedare sau
măcar recunoașterea bunăvoinței expeditorului.
14. Când refuzăm o solicitare, să folosim cât mai puține
negații.
15. În comunicarea scrisă sau orală, să nu facem risipă de
forme ale pronumelui personal la persoana întâi („eu”,
„mie”, „ pe mine”, „la mine”).
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
16. Să evităm să discutăm despre persoane absente
evaluându-le, pentru că este o situație care adesea
degenerează în bârfă;
17. Să dezamorsăm efectul unei bârfe pe care o
auzim prin evidențierea unor calități sau fapte bune
ale celui bârfit;
18. Să fim mediatori ai persoanelor aflate în conflict
prin menționarea calităților sau vorbelor bune pe
care fiecare le-a avut cîndva despre celălalt.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
19. În exprimarea sentimentelor noastre, să dăm
amănunte relevante, cât mai explicit si expresiv,
pentru a-i da posibilitatea celui cu care comunicăm
să ne înțeleagă, să empatizeze cu noi; să apelăm la
comparații, metafore, glume, istorisiri, interpretări
culturale etc.
20. Atunci când refuzăm o solicitare, să motivăm
prin apel la principii și reguli la care aderăm, pentru
a nu lăsa impresia unei antipatii personale sau a
impulsivității.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
21. Atunci când aducem cuiva un reproș, să îl
încadrăm în mai multe „vorbe de bine”, laude,
aprecieri sincere, prin care îi arătăm că îl
prețuim și îl cunoaștem;
22. Atunci când nu suntem siguri că înțelegem
ce ne spune un interlocutor, să precizăm asta și
să încercăm să formulăm în cuvintele noastre
ce am reținut, pentru ca acesta să reformuleze
mai clar.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
23. Formulări recomandate pentru a îmbunătăți
interacțiunea cu semenii:
- „Permite-mi, te rog, să nu fiu de acord cu
tine...”; „dacă-mi permiți, te-aș completa
cu...”;
- „Sper să fiu corect înțeles când spun...”;
- „Nu sunt sigur că am înțeles, dă-mi voie să îți
spun în cuvintele mele...”;
- „De dragul adevărului, haideți să lămurim...”.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
- „Nu sunt sigur că am înțeles, vrei să fii bun să reiei
explicația?”
- „În umila mea opinie, care desigur că nu este infailibilă,
lucrurile stau așa...”
- „N-aș vrea să te deranjez/nemulțumesc, dar sunt nevoit
să îți spun că...”
- „Tu știi la fel de bine ca mine că...”; „Dumneavostră știți
mai bine ca mine că...”
- „Îți sunt recunoscător/ți-aș fi recunoscător pentru timpul
acordat/atenția acordată pentru a lămuri / a ne sfătui...”.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• Există 5 niveluri ale comunicării, în funcție de profunzimea
schimbului de mesaje, impresii, idei și trăiri:
1 – formalități;
2 – informații;
3 – opinii, gânduri personale;
4 – sentimente;
5 – idealuri.
• Nivelul 2, prin datele despre asertivitate, ar putea fi folosit
mai bine pentru a îmbunătăți comunicarea la nivelurile 3 și 4;
• Nivelul 4, prin inteligența emoțională, poate fi folosit pentru
a fi mai convingători la nivelul 2,3 și 5.
 COMPORTAMENTUL ASERTIV
• Comportamentul asertiv mai are și beneficiul că
ne ajută într-un mod sănătos, solid, structural, să
ne îmbunătățim stima de sine, fie că obținem din
partea celor din jur reacții mai bune, fie că nu, fie
că ele vin mai repede sau mai încet.
• Dacă vom fi noi schimbarea pe care ne-o dorim în
lume, atunci ne vom bucura de o lume interioară
mai frumoasă, mai curată, mai senină, mărindu-
ne șansa la fericire și la împlinirea ca Oameni.
COMPORTAMENTUL ASERTIV

VĂ MULȚUMESC!

Conf. univ. dr. Corina Matei