PROIECT EDUCAŢIONAL

„VALORIFICAREA TOLERANŢEI ÎN MEDIUL

ȘCOLAR”
Coordonatori proiect:
Director adjunct pentru educație: Guțan Rodica

Colaboratori proiect:
Odajiu Viorica
Sîrbu Aurica
Chistol Ala
Negru Natalia

An şcolar 2023-2024

1. ARGUMENT
Elevul, în condiţiile vieţii şcolare, nu trăieşte izolat, ci într-un angrenaj social, viaţa sa
afectivă, activitatea intelectuală şi, nu mai puţin, cea profesională desfăşurându-se în interiorul şi
în interdependenţă cu mediul socio-şcolar înconjurător sau în condiţiile date de acesta. Relaţiile
copilului cu grupurile sociale în care se va integra de-a lungul existenţei sale (în cazul nostru,
clasa de elevi) vor exercita o influenţă deosebită atât asupra evoluţiei sale, ca persoană în
permanentă devenire, cât şi asupra randamentului activităţii desfăşurate (în cazul de faţă,
învăţarea).
Conflictul este o neînţelegere, o ciocnire de interese, un dezacord, un antagonism, o ceartă
violentă. Un conflict poate fi cauzat de lipsa comunicării, de dezinformare, de interpretarea
greşită a unor fapte. Manifestările conflictuale dintre elevi reprezintă cea mai răspândită formă
de violenţă şcolară. Urmările violenţei repetate asupra copilului se pot manifesta în adolescenţă
prin tulburări psihice, precum:
a. Instabilitate psiho-motorie – se poate observa la elevii care tulbură întregul proces educativ;
vorbesc neîntrebaţi în timpul orelor, strigă, îşi deranjează colegii în mod repetat, caută să-i atragă
de partea lor, să-i influenţeze spre a chiuli de la ore, să-i manipuleze conform propiilor dorinţe –
nu au consolidate procesele psihice precum: atenţia, voinţa, puterea de concentrare – sunt
recalcitranţi, negativişti, sensibili la critici – deşi ca potenţial intelectual se află la nivel mediu
sau chiar peste mediu, rezultatele lor şcolare sunt slabe.
b. Tulburări afectiv-motivaţional şi volitive – timiditate excesivă – manifestată prin
nesiguranţă, teamă, deprimare, tensiune emoţională crescută, ostilitate faţă de colegi şi adulţi,
retragere, însingurare – la manifestări şcolare sunt lipsiţi de capacitate de înţelegere a unor
raţionamente, argumentări, obosesc repede, au consum energetic mare datorită inadaptării şi
gradului scăzut de rezistenţă la frustrare – anxietate şcolară – se manifestă sub forma unui
sentiment de teamă accentuată, asociată cu nemulţumire, deprimare, frica de note rele şi eşec, ură
şi ostilitate faţă de sancţiuni, autorităţi şcolare, părinţi etc.
c. Tulburări de comportament şi conduită – se manifestă prin acţiuni de dominare,
agresivitate, mânie, crize de violenţă, distrugere, limbaj vulgar, sfidarea autorităţii cadrelor
didactice şi adulţilor.
Pentru ca în clasă să nu existe conflicte, este necesar ca elevii să fie toleranţi, să se
înţeleagă şi să se respecte unul pe altul. Arta lucrului cu oamenii, a optimizării relaţiilor
interumane presupune ca, acel care doreşte să-şi însuşească şi să promoveze cerinţele ei, să fie
perceput de către cei din jurul său ca o persoană credibilă, demnă de încredere.
Exemplul personal este calea cea mai directă şi convingătoare pentru a construi şi
menţine relaţii interumane pozitive. Exemplul se referă la o gamă practic infinită de atitudini şi
fapte, de la vestimentaţie la maniera concretă de comportare în anumite situaţii, la felul de
raportare în relaţiile cu ceilalţi oameni. Prin exemplul personal, fiecare dintre noi exercită cea
mai mare influenţă asupra atitudinilor, convingerilor, sentimentelor şi comportamentului celor
din jur.
Dar, pentru a exercita o influenţă pozitivă, modelarea prin intermediul exemplului,
trebuie să cunoaştem şi să promovăm anumite cerinţe, de genul următoarelor:
1. Abţineţi-vă de la a spune un lucru neplăcut sau negativ, mai ales când sunteţi provocaţi sau
obosiţi. În astfel de împrejurări, a nu spune un lucru neplăcut sau o critică este forma supremă de
stăpânire de sine.
2. Aveţi răbdare cu ceilalţi. În momentele de stres nerăbdarea noastră iese la suprafaţă. Putem
spune lucruri pe care, de fapt, nu le gândim sau nu intenţionăm să le spunem, lucruri exagerate.
Răbdarea este expresia concretă a credinţei, speranţei, înţelepciunii şi iubirii.
3. Faceţi distincţie între persoană şi comportamentul sau rezultatele ei. Înainte de a nu fi de acord
cu purtările proaste sau cu rezultatele slabe, este necesar să comunicăm şi să ajutăm la
construirea sentimentului valorii intriseci şi al preţuirii de sine.
4. Faceţi servicii anonime. Ajutorul altruist a fost mereu una dintre cele mai puternice metode de
influenţare.
5. Alegeţi răspunsul activ. Alegerea înseamnă receptarea responsabilităţii pentru atitudinile şi
acţiunile noastre, refuzul de a da vina pe alţii sau pe împrejurări.
6. Ţineţi-vă promisiunile făcute altora. Formulând şi îndeplinind promisiuni şi hotărâri câştigăm
influenţă asupra altora.
7. Trăiţi după legea iubirii. Atunci când trăim după legile iubirii încurajăm supunerea faţă de
legile vieţii. Câştigăm şi mai multă influenţă asupra altora arătându-le iubire.
8. Presupuneţi despre ceilalţi cele mai bune lucruri. Dacă presupunem că ceilalţi sunt de bună
credinţă obţinem rezultate bune.
9. Căutaţi mai întâi să înţelegeţi. Când comunicăm cu altcineva trebuie să-i acordăm toată
atenţia, să fim complet prezenţi. Apoi trebuie să exersăm empatia, să privim din punctul de
vedere al celuilalt.
10. Recompensaţi exprimările sau întrebările deschise şi cinstite. Pedepsim prea des exprimările
sau întrebările cinstite şi deschise. Mustrăm, judecăm, umilim. Ceilalţi învaţă să se ascundă, să se
apere, să nu întrebe.
11. Daţi un răspuns înţelegător. Prin acesta obţineţi o mai mare înţelegere şi claritate, dar şi o
reală încredere în respectiva relaţie.
12. Dacă aţi fost jignit, luaţi iniţiativa. Dacă cineva jigneşte fără să ştie şi continuă să o facă, luaţi
iniţiativa de a clarifica complet situaţia.
13. Recunoaşteţi-vă greşelile, scuzaţi-vă şi cereţi iertare. În relaţiile foarte încordate, când
suntem cel puţin în parte de vină, singura ieşire este să ne recunoaştem greşelile şi să ne cerem
iertare fără să ne justificăm, să ne explicăm sau să ne apărăm.
14. Certurile să zboare pe fereastră. Nu răspundeţi argumentelor litigioase sau acuzaţiilor
iresponsabile. Nu vă lăsaţi atraşi în niciun vârtej litigios sau otrăvit fiindcă vă veţi trezi că sunteţi
şi voi afectaţi în mod similar.
15. Nu uitaţi relaţiile „între patru ochi”. Să acordăm anumitor persoane o atenţie deosebită, să
dovedim nobleţe de caracter, umilinţă şi răbdare.
16. Reînnoiţi-vă ataşamentul faţă de lucrurile pe care le aveţi în comun, cu prietenii, familia,
colegii.
17. Mai întâi fiţi influenţaţi de către ceilalţi. Avem influenţă asupra celorlalţi în măsura în care ei
simt că au influenţă asupra noastră.
18. Acceptaţi persoana şi situaţia. Primul pas spre schimbare sau îmbunătăţirea conduitei
celuilalt este acceptarea lui aşa cum e.
19. Evitaţi certurile sau abandonurile-rezolvaţi divergenţele prin dialog. Preveniţi violenţa
verbală, ura, sarcasmul, răspunsurile tăioase, umorul umilitor, dorinţa de revanşă.
20. Nu renunţaţi şi nu cedaţi. Disciplina de a nu renunţa şi a nu ceda vine dintr-o viaţă
responsabilă. Nu trebuie să cedăm în faţa unui comportament iresponsabil, scuzându-l sau
simpatizând.
21. Folosiţi limbajul logicii şi cel al emoţiei. Exprimaţi-vă deschis sentimentele şi fiţi atent ca
expresiile non-verbale să exprime acelaşi lucru.
Optimismul, buna dispoziţie, depăşirea dificultăţilor, învăţarea cu plăcere, speranţa şi
entuziasmul sunt factori care influenţează în bine şi raporturile interpersonale, conlucrarea dintre
oameni. După cum opusul acestor stări-negativismul, pesimismul, neîncrederea în capacităţile
proprii şi a celorlalţi, proasta dispoziţie, nervozitatea, iritarea, nerăbdarea, nemulţumirea
perpetuă, lipsa de comunicare etc. sunt elemente dizolvante, demotivante, cu impact negativ în
ceea ce priveşte starea de spirit, moralul şi coeziunea, în calitatea şi eficienţa relaţiilor
interumane. Cu alte cuvinte, trebuie să constituim exemple, sub toate aspectele, atât la şcoală, cât
şi în familie şi societate, dacă dorim să avem raporturi sănătoase cu ceilalţi semeni, în beneficiul
ambelor părţi.

2. SCOPUL PROIECTULUI
Formarea atitudinilor şi comportamentului tolerant pentru un stil de viaţă de calitate.
 3. OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivele proiectului vizează următoarele aspecte:

a) cognitive: La sfârşitul proiectului, elevii vor fi capabili:

1. Să definească noţiunea de toleranţă;
2. Să demonstreze respect de sine şi faţă de ceilalţi;
3. Să identifice caracteristicile care descriu comportamentul tolerant;
4. Să lucreze în echipă în mod constructiv;
5. Să realizeze diferenţa între o persoană tolerantă şi intolerantă;
6. Să analizeze şi să identifice diverse situaţii de toleranţă/intoleranţă;
b) afective: - respect şi încredere în sine şi în ceilalţi;
- aprecierea diversităţii personalităţii fiecăruia dintre noi

1. BENEFICIARII PROIECTULUI
Elevii claselor a V-IX-a din gimanziul „ Mihai Viteazul”, s. Chircăiești, r. Căușeni

2. DURATA PROIECTULUI
Proiectul va cuprinde activităţi ce se vor derula în luna noiembrie
Activităţile se vor adresa elevilor implicaţi în proiect.

3. LOC DE DESFĂŞURARE
Activităţile se vor desfăşura în sala de clasă.

7. Activitatile din cadrul proiectului

Denumirea activității Tipul activității Responsabili
“Valorificarea toleranţei în mediul școlar!” Proiect didactic dir.adjunct pentru
educație
„ Toleranța la mine în școală” Sondaje, chestionare Consiliul de elevi, dir.
adjunct pentru educație
„ A fi tolerant este gratis” Masă rotundă , Consiliul de elevi
dezbatere

8. REZULTATE AŞTEPTATE

 În urma acestor activităţi este de aşteptat ca elevii să-şi formeze atitudini şi

comportamente tolerante pentru un stil de viaţă de calitate.
 PROIECT DIDACTIC

DATA: ____________________

Clasa: a V-a/a VI-a/a VII-a/a VIII-a, a IX-a

Tema: “Valorificarea toleranţei în mediul școlar!”

Scopul: Formarea atitudinilor şi comportamentului tolerant pentru un stil de viaţă de calitate.

Competenţe specifice: Să analizeze influenţa stereotipurilor şi a prejudecăţilor asupra

comunicării interpersonale.

Obiective operaţionale:

a) cognitive: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

1. Să definească noţiunea de toleranţă;
2. Să demonstreze respect de sine şi faţă de ceilalţi;
3. Să identifice caracteristicile care descriu comportamentul tolerant;
4. Să lucreze în echipă în mod constructiv;
5. Să realizeze diferenţa între o persoană tolerantă şi intolerantă;
6. Să analizeze şi să identifice diverse situaţii de toleranţă/intoleranţă;

b) afective: - respect şi încredere în sine şi în ceilalţi

- aprecierea diversităţii personalităţii fiecăruia dintre noi

Strategia didactică:

Principii didactice: principiul participarii active;

Metode şi procedee: conversaţia euristică, brainstorming, dezbaterea, realizarea unui

poster.

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

Mijloace de învăţământ: film intitulat „Poveste despre toleranţă”, prezentare Power

Point, chestionare, poster, laptop, videoproiector.

Bibliografie:

1. Jigău, M. (coord.). (2006). Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală. Institutul de Ştiinţe

ale Educaţiei, UNICEF. Ed. Alpha MDN. Buzău.
2. Maxwell, J. C. (2007). Câştigă cu oamenii. Editura Amaltea. Bucureşti
3. Neamţu, C. (2003). Devianţă şcolară. Ghid de intervenţie în cazul problemelor de
comportament ale elevilor. Editura Polirom. Iaşi.
 4. Andrei Barna (coordonator): „Îndrumar metodic pentru practică pedagogică”, Editura
Europlus, Galaţi, 2006;
5. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC, Ediţia a
II-a, Bucureşti, 1998;

STRUCTURA ŞI DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

ETAPELE LECŢIEI
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Evaluare
(TIMP)

Moment Creează condiţiile necesare Se pregătesc cu cele Observaţia

organizatoric desfăşurării lecţiei. Verifică necesare pentru lecţie.
prezenţa elevilor. Se asigură ordinea şi
(2 min) disciplina.

Anunţarea temei şi a Este anunţată tema:

obiectivelor „Valorificarea toleranţei în
mediul școlar!”
(3 min)

Dirijarea activităţii Fiindu-le cunoscută tematica Elevii prezintă Conversaţia Frontală

orelor de dirigenţie elevii s-au definiţia toleranţei.
(30 min) documentat şi şi-au notat în
caiete definiţia toleranţei.

Profesorul invită elevii să Elevii sunt invitaţi să

discute pe marginea Dezbatere
vizioneze un film, intitulat
„Poveste despre toleranţă”. acestuia, implicându- Dialog Frontală
se activ în dezbatere. dirijat

Elevii ascultă cu
atenţie.

Prezentarea realizată în
PowerPoint conţine câteva date
despre Ziua Internaţională a
Toleranţei, pe care profesorul le
va enunţa.
Elevii citesc şi
analizează citatele, în
grupe, extrăgând
câteva caracteristici
 despre ce înseamnă a
fi tolerant.
Caracteristicile extrase de elevi,
cuvintele cheie ce conduc spre
toleranţă, vor fi scrise pe flori Frontală
(realizate din hârtie). Lucrul în
Florile create vor fi asezate, grupe
Conversaţia
momentan, pe un panou.

Elevii sunt solicitaţi să prezinte Elevii scriu câte un

momente din viaţa lor, în care au cuvânt pe câte o
dat dovadă de floare.
toleranţă/intoleranţă.

Studiu de
Este subliniat faptul că
Elevii sunt stimulaţi să caz Frontală
atitudinea tolerantă implică
acceptarea diferenţelor îşi exprime opiniile. Lucrul în
individuale existente între grupe
oameni.

Elevilor le este solicitat să

realizeze pe scurt un portret al
persoanei tolerante/intolerante.

Frontală
Dezbatere

Asigurarea feed- Împart fiecărui elev din clasă un Elevii vor citi fiecare Conversaţie Individual
back-ului (7min) chestionar care cuprinde un set set de sarcini şi vor
de întrebări cu privire la ce răspunde în mod Explicaţie Frontală
reprezintă toleranţa în viziunea corespunzător.
unor persoane intervievate prin
sondaj, unde vor trebui să
răspundă cu „adevărat” sau
„fals” (A/F).
 Pe acelaşi chestionar sunt redate
câteva situaţii de toleranţă şi
respectiv de intoleranţă pentru
care elevii vor indica prin „T”
sau „I” după cum situaţia
respectivă este de toleranţă sau
de intoleranţă.

Evaluarea La finalul activităţii vom realiza Fiecare elev va fi Realizarea Frontală

performanţei (8min) un poster intitulat „POMUL invitat să participe la unui poster
TOLERANŢEI”, unde fiecare realizarea posterului.
elev va pune o mâna pictată pe
crengile unui pom, iar florile
realizate în timpul activităţii, vor
fi lipite între acestea.

Se va face precizarea că plantele

au nevoie de atenţie, iubire,
grijă, respect, toleranţă, pentru a
se dezvolta, precum şi noi
oamenii.

POVESTEA CURCUBEULUI

Daca am putea descrie toleranta intr-o singura culoare, care ar fi aceea? Dar prietenia ce culoare
are? Dar acceptarea? Cititi aceasta frumoasa poveste cunoscuta si sub numele de Povestea
Curcubeului (Povestea Culorilor) sau Culoarea Prieteniei. Nu este doar o poveste despre cum s-a
nascut curcubeul, este si o poveste despre toleranta, prietenie, acceptare si despre cum putem
vietui impreuna.

Povestea Curcubeului: Ce culoare are prietenia?

Cu mult timp in urma, culorile lumii au inceput sa se certe. Fiecare dintre ele pretindea ca este ea
cea mai buna, cea mai importanta, cea mai folositoare, cea pe care o prefera toti.

Verdele a spus: “In mod sigur eu sunt cea mai importanta. Eu sunt semnul vietii si al
sperantei. Iarba, frunzele, plantele – toate au culoarea mea. Fara mine, toate animalele ar muri.
Uitati-va imprejurul vostru si veti vedea ca sunt peste tot.”
Albastrul l-a intrerupt: “Te gandesti doar la Pamant, insa nu uita de cer si de mare. Apa
este cea care care sta la baza vietii si este atrasa de nori din marea adanca. Cerul ofera spatiu si
pace si serenitate. Fara pacea mea, nu ar fi nimic.”
Galbenul a chicotit. “Sunteti toate atat de serioase. Eu aduc ras, veselie si caldura in
lume. Soarele este galben, luna este galbena, stelele sunt galbene. De fiecare data cand privesti o
floarea-soarelui, lumea intreaga incepe sa zambeasca. Fara mine, lumea ar fi trista.”
Atunci culoarea oranj a inceput sa vocifereze. “Eu sunt culoarea sanatatii si a puterii. Poate ca nu
sunt peste tot, insa sunt pretioasa caci servesc nevoilor vietii umane. Port cu mine cele mai
importante vitamine. Ganditi-va la morcovi, dovleci, portocale, mango. Nu imi fac simtita
prezenta tot timpul, insa atunci cand umplu cerul la rasarit sau la apus, frumusetea mea este atat
de izbitoare incat nimeni nu se mai gandeste la niciuna dintre voi.
Rosul nu mai putea suporta. A tipat: „Eu sunt conducatorul a tot ce exista. Eu sunt
sangele! Viata este sange. Eu sunt culoarea pericolului si a curajului. Sunt dispus sa lupt pentru o
cauza. Eu aduc foc sangelui! Sunt culoarea pasiunii si a dragostei, sunt trandafirul rosu, macul si
floarea poinsettia. Fara mine, pamantul ar fi la fel de pustiu precum este luna!”
Cu mult timp in urma, culorile lumii au inceput sa se certe. Fiecare dintre ele pretindea ca este ea
cea mai buna, cea mai importanta, cea mai folositoare, cea pe care o prefera toti.
Violetul s-a ridicat de pe locul sau cat era lung. Era foarte inalt si vorbea cu mare pompa:
„Eu sunt culoarea roialitatii si a puterii. Regii, conducatorii si arhiereii m-au ales dintotdeauna
caci sunt un semn al autoritatii si al intelepciunii.”
In cele din urma, a vorbit culoarea indigo. Mult mai discret decat toate celelalte, insa cu la fel de
multa hotarare: „Ganditi-va la mine. Sunt culoarea tacerii. Abia de ma observati, insa fara mine
totul ar fi superficial. Eu reprezint gandirea si reflectia, amurgul si apa adanca. Aveti nevoie de
mine pentru echilibru si contrast, pentru rugaciune si pace interioara.”
Si asa toate culorile au continuat cu lauda de sine si cu cearta, fiecare fiind ferm convinsa de
propria superioritate. Curand, cearta lor a devenit mai galagioasa. In timp ce se certau intre ele de
mama focului, brusc o licarire inspaimantatoare a strafulgerat cerul. A inceput sa tune, iar ploaie
a inceput sa curga neindurator. De frica, culorile s-au ghemuit toate strangandu-se in brate una pe
cealalta pentru a se linisti si a se proteja reciproc.
In mijlocul zarvei, Ploaia a inceput sa spuna: „Culori nesabuite, luptati intre voi, fiecare
incercand sa domine pe restul si sa demonstreze ca ea este cea mai buna. Nu stiti ca fiecare dintre
voi a fost creata cu un anume scop, ca fiecare in parte este speciala, unica si diferita? Dati-va
mana una alteia si veniti la mine.
Facand ceea ce li s-a spus, culorile s-au luat de mana. Ploaia a continuat: „De acum inainte, cand
ploua, fiecare dintre voi se va intinde de-a lungul cerului intr-un minunat arc al culorilor care sa
va aminteasca ca puteti sa traiti toate in pace. Curcubeul este un semn al sperantei pentru maine.”
Asa ca, ori de cate ori o ploaie zdravana spala lumea, ridicati ochii spre cer in cautarea unui
curcubeu. Cand il vedeti, amintiti-va ca fiecare din voi este special si ca este musai sa ne
apreciem unii pe altii asa cum suntem pentru a crea un intreg minunat.
 Chestionar
1. Scrieti „adevarat” sau „fals” (A/F) in dreptul fiecareia din urmatoarele afirmatii.

A fi tolerant inseamna:
1. a) …a fi rabdator, indulgent cu cei din jur, bun la suflet;
2. b) …a trata cu ingaduinta, cu intelegere o persoana, o situatie;

3. c) …a nu fi intelegator si a nu fi prea sever cu cei din jur, a nu suporta neplacerile facute

de altii cu calm;

4. d) …a fi o persoana care poate ierta, poate intelege;

5. e) …a fi respectuos, a fi afectuos fata de o persoana;

6. f) …a accepta oamenii asa cum sunt ei si a intelege probleme lor, adica a fi rabdator;

7. g) …a avea dreptate si a intelege;

8. h) …a fi calm, intelegator, ingaduitor, rabdator, a te respecta numai pe tine.

9. Indicati in care dintre urmatoarele situatii se manifesta toleranta si in care se manifesta

intoleranta.Argumentati.

10. a) La ora de matematica doi elevi se jucau, facand zgomot. Profesoara m-a invinuit pe
mine, chemandu-i si pe parinti la scoala, tratandu-ma cu indiferenta si neincredere.

11. b) Urcand in microbuz, am constatat ca nu aveam bilet. Soferul insa mi-a permis sa
calatoresc. M-am gandit ca am noroc.

12. c) Intr-o zi, dupa lectii, am urcat in microbuz. Nu peste mult timp a intrat o batranica care
vroia sa se aseze. Eu nu i-am oferit locul, deoarece ma dureau picioarele dupa meciul de
fotbal. Stiu ca nu am procedat corect. Mi-e rusine.

13. d) Pe terenul de fotbal al scolii se jucau elevi din clasele a IX-a, a X-a si elevi dintr-a XI-
a si a XII-a. Cei mari ii alungau pe cei mai mici, le-au luat mingea, i-au insultat, iar ei nu
puteau sa le reproseze nimic. Fiind in inferioritate, cei mai mici au cedat, plecand foarte
intristati.