ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Dezvoltarea abilităților socio-emoționale la

elevi

 Strategic thinking – Execution

 Social effectiveness – Influence

Cuprins:

1. Introducere
2. Învățarea socio-emoțională
 Ce este învățarea socio-emoțională
 Comportamentele observabile la clasă
 De ce este importantă?
 Predictori ai creșterii abilităților socio-emoționale
 Care sunt abilităților socio-emoționale
3. Practici pedagogice de dezvoltare a abilităților socio-emoționale
4. Strategii folosite de profesorii Teach for Romania
5. Activități pentru clasă
6. Bibliografie

1
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Introducere
Abilitătile socio-emoționale sau abilitățile non-cognitive, așa cum au fost ele definite în literatura
de specialitate, au devenit un subiect de interes crescut pentru domeniul educației, atât la nivel
internațional, cât și european. Atât studiile din psihologie, cât și cele din neuroștiințe atestă
importanță dezvoltării acestor abilități în rândul elevilor, iar programele de implementare și cercetare
au confirmat legătura dintre dezvoltarea abilităților socio-emoționale și scăderea comportamentelor
delicvente, creșterea gradului de incluziune socială.
Studiile asupra creierului au demonstrat legătura dintre memorie și emoții. În condiții de
amenințare reală, imaginară sau anxietate ridicată, energia psihică trece din neo-cortex în sistemul
limbic, ducând astfel la pierderea concentrării asupra procesului de învățare și rezolvare flexibilă a
problemelor. De aceea asigurarea unui cadru sigur de învățare, precum și relația profesor-elev sunt
considerate elemente de bază pentru dezvoltarea abilităților de viață, non-cognitive.
Competențele secolului 21, așa cum au fost ele definite în studiul realizat în 2009- „21st
century skills and competences for new millennium learners în OECD countries”, au repoziționat
focusul asupra abilităților socio-emoționale în parcursul profesional și personal, astfel încât,
comunicarea, colaborarea, autocunoașterea, creativitatea, gândirea critică, rezolvarea de probleme,
precum și cetățenia globală, au devenit competențe esențiale pentru piață muncii și astfel
competențe importante pentru sistemul de educație.
În America, cercetările și programele de învățare socio-emoțională au un istoric de peste 20 de ani,
în anul 1994 adoptându-se primul program de învățare și testare socio-emoțională (CASEL). În
România, primul studiu în această direcție a fost realizat de Asociația ROI în parteneriat cu Unicef,
în anul 2016 și tratează dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenți. La nivel de politici de
promovare a acestor abilități, nu există până în acest moment măsuri coerente care să asigure
integrarea tehnicilor de învățare socio-emoțională în strategia didactică.
De aceea, atât dezvoltarea unor tehnici și practici pedagogice care să asigure dezvoltarea acestor
abilități, cât și măsurarea lor, în vederea stabilirii eficacității acestor practici, devin deosebit de
importante în asigurarea unui mediu de învățare care să garanteze dezvoltarea competențelor
necesare secolului 21.

2
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Învățarea socio-emoțională

Invătarea socio-emotională (SEL) este procesul prin care copiii și adulții dobândesc și aplică
cunoștințele, atitudinile și abilitătile necesare pentru a înțelege și gestiona emoții, setează și ating
obiective pozitive, simt și manifestă empatie fată de ceilalți, stabilesc și mențin relații pozitive și iau
decizii responsabile. (Casel, 2015)
Analiza lucrărilor de specialitate arată că nu există încă un consens științific cu privire la ceea ce
reprezintă abilitățile socio-emoționale, cercetările demonstrează că este impropriu să faci o distincție
strictă între procesele cognitive și noncognitive, deoarece aceste procese sunt în realitate
interconectate. Cu toate acestea, studiile realizate pe școlile în care au fost implementate programe de
învățare socio-emoțională demonstrează o creștere a rezultatelor academice, o scădere a ratei
abandonului școlar, cât și a incidenței problemelor de conduită.
Deși nu există o abordare unanimă în privința dimensiunilor psihologice integrate în conceptul de
abilități socio-emoționale, în analiza acestui concept apar ca abilități de referință: capacitatea de
autoreglare, autoeficacitatea, abilitățile sociale și constiinciozitatea.

Competențe:
1. Autoreglare- se referă la reglarea emoțiilor, gândurilor și comportamentelor în mod
eficient în situații diferite. Această include gestionarea stresului, controlul impulsurilor, motivarea
personală, stabilirea și lucrul spre realizarea obiectivelor personale și academice.

2. Abilități sociale -se referă la empatizarea cu alții din diverse medii și culturi, înțelegerea
normelelor sociale și etice de comportament. Printre abilitătile sociale se numără comportamentele
prosociale, precum cooperarea, disponibilitatea de a împărti cu alții, empatia, comunicarea,
atitudinea prietenoasă.

3. Autoeficacitate - se referă la aprecierea subiectivă a capacitătii proprii de a organiza sau

execută anumite acțiuni menite a duce la atingerea obiectivelor propuse (Bandură, 1977, 1997), fiind
strâns legată de sentimentul de deținere a controlului (Bandură, 1995)

3
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

4. Conștiinciozitatea- o trăsătură pozitivă, non-cognitivă, bazată pe perseverența efortului unui

individ, combinată cu pasiunea pentru un anumit obiectiv pe termen lung sau pentru o stare finală (o
motivație puternică pentru atingerea unui obiectiv).

Tabel 1 : Comportamente observabile care descriu abilitățile socio-emoționale

Autoreglare  se calmează mai repede;

 are capacitate de concentrare mai mare;
Elevul /eleva...  își mentinere atenția pe sarcina de lucru;
 își controlează impulsurile
 dă dovadă de auto-disciplină;
Abilităti sociale  acceptă si opiniile celorlalți;
 ascultă și părerea celorlalți;
 arată empatie;
 își felicită colegii pentru reușite;
Elevul /eleva...  acceptă colegi diferiți de el/ea;
 își identifică propriile emoţii în diverse situaţii;
 își susține punctul de vedere fără a-i jigni pe ceilalți;
 își comunică nevoile/părerile asertiv;
Autoeficacitate  încearcă chiar și atunci când are de realizat o sarcină
grea;
Elevul /eleva...  nu renunță in fața provocărilor;
 are încredere în ceea ce știe și poate face;
 este atent/ă și dornic/ă să învețe, chiar și atunci când se
discută concepte complicate.
Conștiinciozitate  își stabilește obiective personale și lucrează pentru
îndeplinirea lor;
Elevul /eleva...  are toleranță la frustrare;
 poate rămâne concentrat/ă pe sarcină în ciuda
distragerilor;

4
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Importanța dezvoltării abilitățiilor socio-emoționale:

Studiile longitudinale au arătat că creșterea competențelor socio-emoționale este legată de reducerea

unei varietăti de comportamente problematice inclusiv agresivitatea, delincventă juvenilă, consumul
de substanțe și abandonul școlar (Durlaket al., 2011; Sklad et al., 2012; Consiliul Național de
Cercetare, 2012; ACT,2014).

Efecte SEL (învățare socio-emoțională):

 Crește frecvență atitudinilor și comportamentelor pozitive în rândul elevilor
(motivație mai mare pentru învățare, implicare în cadrul școlii);
 Scade incidență comportamentelor disruptive (agresivitate, delicvență,
necooperare);
 Scade distresul în rândul elevilor .

Competențele social-emoționale nu numai că pregătesc elevii pentru a putea participa la experiențele

de învățare, de asemenea cresc capacitatea elevilor de a învăța.

Predictori ai creșterii abilităților socio-emoționale:

1. Relația profesor –elev. Conform studiilor realizate de Hamre & Piantă (2007; Mashburn &
Piantă, 2006), la nivelul clasei, cel mai important predictor al performanței academice a elevilor este
dat de relația profesor-elev.
Această relație se bazează pe următoarele caracteristici:
 Elevii se simț ascultați de către profesor;
 Sunt implicați în deciziile care îi influențează direct;
 Au oportunitatea de a-și manifestă autonomia;
 Sunt acceptați de profesor și de colegi pentru cine sunt ei.

2. Cultură pozitivă a școlii. Climatul pozitiv în scoală, pentru clasele de gimnaziu și liceu
este asociat cu performanțe academice, absenteism scăzut și rațe mai mici de exmatriculare (Thapa și
colab., 2013).

Cercetarea privind implementarea SEL sugerează că cele mai eficiente strategii includ patru
elemente reprezentate de acronimul SAFE:

5
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

(1) activități secvențiale și coordonate pentru promovarea competențelor dezvoltare;

(2) forme active de învățare pentru a ajuta elevii să dobândească noi abilități;
(3) concentrarea pe o componentă care accentuează dezvoltarea abilităților sociale și emoționale;
(4) direcționarea explicită abilități sociale și emoționale specifice (Durlak et al., 2010, 2011).

Tabel 2. Caracteristici psihologice care descriu abilitățile socio-emoționale:

Autoreglare  Concentrarea atenției;

 Reglare emoțională;

Abilități sociale  Aprecierea diversității;

 Respectul acordat celorlalți;
 Intelegerea emoțiilor proprii și ale altor persoane;
 Empatie

Autoeficacitate  Increderea în propriile capacități;

Conștiinciozitate  Stabilirea și realizarea obiectivelor personale;

 Depășirea obstacolele și crearea strategiilor pentru realizarea

obiectivelor pe termen lung
 Perseverență;
 Toleranță crescută la frustrare;

Practici pedagogice de dezvoltare a abilităților socio-emoționale

1. Mediu de învățare pozitiv

 Implicare – relații pozitive între profesori și elevi; în colectivul clasei și în
colectivul școlii;

6
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

 Siguranță – elevii sunt protejați de violență și bullying; se simt atât emoțional cât
și fizic în siguranță pentru a-și asuma riscuri în sala de clasă;
 Mediul clasei – integrarea nevoii de autonomie, competență și conexiune a
elevilor

Implicare Siguranță Mediul clasei

-relații pozitive profesor- -adresarea eficienta a -coeziv;
elev; problemelor disciplinare; -democrat;
-profesorul susține -siguranță emoțională și -captivant;
emoțional și academic academică. -provocator;
elevul; -relevant;
- sentimentul de încredere în -orientat spre obiective.
relație cu profesorul;
-personalizarea relației
profesor-elev;

2. Disciplină centrată pe elev, se referă la strategiile de management al clasei în care

profesorul creează un mediu sigur, bazat pe motivarea elevilor pentru respectarea
normelor și regulilor clasei. (Vezi – Cultura reușitei).

Managementul eficient al clasei se întâmplă atunci când elevii au oportunităti de se a auto-regla și

au ceva de spus în ceea ce se întâmplă în sală de clasă. Alfred Adler, psiholog american, vorbește
încă din anii 1930 despre sentimentul de apartenență al copiilor, ca bază a motivației intrinseci și a
respectării celorlalți elevi. Profesorii nu ar trebui să încerce să supracontroleze ce se întâmplă în
clasă și nici nu ar trebui să folosească măsuri punitive pentru a-i face pe elevi să se comporte
adecvat. Elevii și profesorii ar trebui să dezvolte împreună norme și valori comune pentru clasă.
Această strategie le permite elevilor să conecteze regulile la o viziune de ansamblu asupra modului
în care se desfăsoară clasă și care măreste astfel implicarea elevilor. În mod similar, profesorii ar
trebui să adopte strategii proactive de gestionare a comportamentelor dificile (comparativ cu
strategiile reactive). Această abordare este evidentă atunci când profesorii folosesc strategiile de
management în mod consecvent și acele strategii sunt legate de normele și viziuniunea clasei. Dacă
un elev încalcă o regulă, consecință ar trebui să fie logică în raport cu regulă care a fost încălcată. De
exemplu, dacă un elev împinge un alt elev în timp ce așteaptă la coadă, acel elev ar trebui să se așeze

7
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

ultimul pentru restul săptămanii - mai degrabă decât să piardă oră de sport, o consecintă care nu este
legate de incident. Prin dezvoltarea acestor reguli coerente și logice și consecințele, elevii încep să
învețe cum să-și reglementeze propriul comportament și să rezolve problemele dificile care apăr în
sală de clasă.

Aplicație pentru clasă: Strategia RIVER

Recunoasterea emotiilor; Intelegerea emotiilor; Verbalizarea emotiilor; Exprimarea

emotionala; Reglare emotională.

3. Feedback - specific, încurajarea constantă a elevilor, însă ținând cont de

progres specific și modalități de creștere a performanței.

Feedback-ul profesorului nu ar trebui să vizeze elevul, ci comportamentul specific, măsurabil. Lauda

și feedback-ul global nu ajută la creșterea și reglarea cognitivă și comportamentală.

Feedback-ul profesorului ar trebui să încurajeze elevul să se poată evalua și monitoriza, pentru a-și
putea regla procesul de învățare.

Pași către un feedback eficient:

- Focalizarea feedbackului asupra sarcinii, nu asupra celui care învață;

- Evidențierea reușitelor, pașilor realizați corect, chiar dacă sarcina nu a fost îndeplinită;
- Concentrare pe progresul realizat;
- Oferirea feedbackului elaborat (răspunde la întrebările: Ce s-a urmărit prin sarcina de lucru?
- Cum a fost realizată sarcina? Ce pași lipsesc/ pot fi îmbunătățiri?
- Feedback în unități gestionabile (cele mai importante aspecte)
- Feedback specific, clar, obiectiv
- Mutarea atenției de la rezultat, la procesul de învățare.
- Feedback-ul trebuie să conțină recomandări.
- Notarea ar trebui să se facă la sfarsitul lucrării.

8
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

4. Responsabilitate și alegere – se referă la crearea unui cadru în care elevul să aibă

posibilitatea de a lua decizii responsabile cu privire la aportul lor la nivelul clasei sau a
evoluției personale, mediul în care elevul să simtă că are o voce în clasă.

Profesorul creează un mediu în clasă unde normele democratice sunt puse în aplicare și unde elevii
oferă contribuții semnificative în dezvoltarea normelor și procedurile de clasă, precum și conținutul
academic sau modul în care se desfăsoară activitatea academică. Normele democratice nu înseamnă
că tot ceea ce spun elevii se face, dar profesorul oferă structuri astfel încât elevii să aibă voce în sală
de clasă. Profesorii dau elevilor opțiuni controlate și semnificative. În altele cuvinte, profesorii nu ar
trebui să ofere elevilor "libertatea pentru toți", ci să ofere opțiuni specifice din care ei să poată alege
în timpul lecțiilor și pentru care devin răspunzători.

Aplicație pentru clasă: Activități de mentorat între elevi – cresc gradul de implicare și
responsabilitate a elevilor;

5. Suport emotional si academic – elevii simt că sunt văzuti, auziți și că profesorilor le

păsa de ei, la nivel individual.

Profesorii pot asigură acest suport emoțional prin simple intrebări adresate elevilor (academice și
non-academice), prin discuții cu elevii atunci când aceștia au o problemă sau o îngrijorare, prin
oferirea de către profesor a propriilor anecdote sau povești. În plus, profesorii trebuie să creeze
experiențe în clasă unde elevii să se simtă incluși și apreciați de către colegi și de către profesor.

Aplicație pentru clasă: proiecte în care elevii au șansa de a împărtăși ceea ce învață,
întâlnire de feedback profesor-elev; moment de conectare al clasei.

6. Învățare colaborativă - se referă la o sarcină specifică de instruire în care

profesorii creează contextul în care elevii lucrează împreună spre un scop colectiv.
Profesorii cer elevilor să facă mai mult decât muncă în echipă; elevii lucrează activ cu

9
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

colegii lor, utilizând conținutul într-un mod semnificativ. Pentru a implementa în mod
eficient învățarea prin colaborare, profesorii trebuie să includă cinci elemente de bază:
interdependentă pozitivă, responsabilitate individuală, promovarea succeselor celorlalți,
aplicarea abilitătilor interpersonale și sociale, evaluarea (grupul discută progresul spre
atingerea unui obiectiv).

Învățarea colaborativă se învață, iar pentru a asigura cadrul de dezvoltare al acestei

abilități, este nevoie să respectăm anumiți pași: primul pas în facilitarea colaborării începe cu
formarea diadelor, urmează triade, iar în pasul următor se poate extinde echipa, în condițiile
în care grupul s-a stabilizat. Este important să existe afinități și să nu obligăm elevii să
colaboreze. Eficiența colaborării depinde de starea de bine, apartenența și implicare a
elevului. In perioada în care învață să colaboreze trebuie să folosim conținuturi simple,
accesibile tuturor. Pentru a facilita colaborarea, profesorul trebuie sa asigure:
 Activități atractive
 Materiale pentru grupă, nu individuale

Aplicație pentru clasă: Reguli pentru realizarea unei experiențe de învățare colaborativă

1. Stabiliți regulile grupului :

 interdependență pozitivă
 aplicarea abilităților interpersonale și sociale

Deciderea normelor de grup, chiar de la început, va oferi fiecărui elev o voce și

responsabilitate în grup. Elevii (în funcție de vârstă) ar putea să aleagă reguli precum
„vorbim pe rând", "se vor respecta toate ideile expuse" și "nu există idei proaste".

Un rezumat al regulilor grupului poate fi afișat înainte de începerea sarcinilor și se poate

reveni la reguli, dacă pe parcursul sarcinii, elevii nu respectă ceea ce și-au asumat.
2. Oferiți responsabilități individuale fiecărui elev din grup
 interdependență pozitivă
 responsabilitate individuală
Responsabilitatea este un factor important în sarcinile de colaborare. Deoarece un profesor
trebuie să găsească modalități creative și eficiente de a monitoriza mai multe grupuri care
lucrează în același timp, atribuirea rolurilor poate fi incredibil de utilă.

10
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

De exemplu, dacă elevii lucrează în grupuri de patru, pe o sarcina precum citirea și analiza un
articol de știri, puteți solicita fiecărui grup să aleagă un anchetator, o persoana care
înregistrează răspunsurile, un facilitator de discuții și un reporter. Pentru ca grupul să aibă
succes, fiecare copil trebuie să-și îndeplinească sarcinile care îi însoțesc rolul.
Sarcina de lucru trebuie sa permită elevilor să-și explice concepte unul altuia.
3. Explicați importanța colaborării, la ce ajută pe termen lung.
 interdependență pozitivă
 responsabilitate individuală
 aplicarea abilitătilor interpersonale și sociale
4. Stabiliți obiective clare pentru grup.
 Evaluare
In fiecare activitate colaborativă, elevul trebuie să înțeleagă scopul activității, obiectivele pe
care le are de îndeplinit si modul în care aceste obiective vor fi evaluate.
5. Creați sentimentul de încredere și comunicare deschisă în grup
 promovare succesele celorlalți
 aplicarea abilitătilor interpersonale și sociale
Comunicarea deschisă este cheia. Atunci când apar situații tensionate în grup, trebuie
adresate înainte de continuarea sarcinii.
6. Dezvoltați capacitatea de ascultare a elevilor :
 aplicarea abilitătilor interpersonale și sociale

Abilitatea de a asculta este din ce în ce mai rară în societatea nostră și în clasa de elevi. Pentru
a dezvolta această abilitate, profesorul trebuie să explice elevilor importanța ascultării active
(oamenii care ascultă, sunt mai agreabili, mai usor de plăcut și de respectat), precum și
principiile ascultării active (contact vizual, empatie, autocontrol).

Creați contexte în care elevii să exerseze abilitatile de a face contact vizual, de a oferi
empatie, de a se abține din a îi întrerupe pe ceilalți.

***Exemplu de activitate: Păstrează-mi ultimul cuvânt - solicită tuturor elevilor să participe

atât in calitate de vorbitori activi, cât și de ascultători activi. Lucrând în grupuri de câte trei,
elevii urmează un model de împărtășire și discutarea răspunsurilor lor pe un text. Prin crearea
unei structuri clare pentru discuție, această strategie încurajează studenții rezervați să
împărtășească ideile lor și asigură că vorbitorii frecvenți practică liniștea.
a. Selectati un text/imagini.

11
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

b. Elevii citesc/văd textul/imaginile și răspund la întrebări.

c. Cereți elevilor să evidențieze trei propoziții care le-au atras atenția și să scrie fiecare
propoziție pe o foaie/post-it. Pe spate, ar trebui să scrie câteva propoziții care să
explice de ce au ales acel citat/imagine - ce însemna pentru ei, ce anume le-a atras
atenția etc. Probabil că au legat-o de ceva care s-a întâmplat în propria lor viață, într-
un film sau în carte pe care au citit-o.
d. Împărtășirea de grupe de câte 3.
Invitați primul elev să citească grupului unul dintre citatele alese. Apoi ceilalți doi elevi
discută citatul. Ce cred ei că se înseamnă? De ce cred că aceste cuvinte ar putea fi
importante pentru primul elev?
După câteva minute, cereți primului elev să citească spatele foii (sau să explice de ce au
ales citatul respectiv), având astfel "ultimul cuvânt". Acest proces continuă cu fiecare
dintre cei 3 membrii ai grupului.

7. Dezvoltați capacitatea de a pune întrebări esențiale

 evaluarea
Invitați clasa să genereze întrebări pe orice temă dată, scriind fiecare întrebare pe tablă.
Decideți cu privire la cele mai presante și interesante întrebări ale grupului și discutați
cu elevii ce anume evidențiază aceste particularități. Discutați despre tipurile de
întrebări care, de cele mai multe ori, dau cele mai bune răspunsuri - cele care sunt
deschise, gânditoare și, uneori, chiar îndrăznețe.
Explicați elevilor faptul că întrebările pertinente sunt neutre și nu îl fac pe respondent
să se simtă ca și cum ar fi interogat.
Expuneți elevii la întrebările invitaționale, cum ar fi: "Când vă gândiți la ______, ce
vine în minte?"și "Având în vedere ceea ce deja știm despre ______, cum vom ____?"
Ca structura, furnizați o broșură cu întrebări preliminare, pe care elevii să o folosească
în timpul discuțiilor de grup.
Elevii trebuie, de asemenea, să știe despre timpul de așteptare. Explicați - mai bine,
demonstrați - că, odată ce cineva din grup pune o întrebare, sunt necesare câteva secunde
de tăcere, oferindu-le tuturor timp pentru a gândi.
8. Dezvoltați abilitatea de a negocia
 aplicarea abilitătilor interpersonale și sociale

12
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Cel care vorbește cel mai tare și cel mai des poate spune cel mai mult, dar asta nu
înseamnă că o să convingă grupul. Un bun negociator ascultă bine, arată răbdarea și
flexibilitatea, subliniază ideile comune și gândește clar sub presiune.
Realizati portretul unui bun negociator în grupul de elevi.
***Exemplu de activitate: Activitate - Construiți un consens
In această activitate, cereți grupului să planifice o petrecere de onomastica, o excursie cu clasa
sau o petrecere la școală, pentru a-și putea practica abilitățile de negociere, având un timp
bine delimitat.
Pe baza portretului creat anterior, fiecare elev își va exersa una sau mai multe abilități de
negociator în discuția cu grupul. La finalul discuției cereți fiecărui elev să se auto-examineze
și să primească feedback de la grup. Ce funcționează deja? La ce ar trebui să mai lucreze ?
9. Creați teste înainte și după activitate.
 evaluarea
O modalitate bună de a se asigura că grupul învață împreună ar fi să se angajeze într-un
pre și post-test. De fapt, mulți cercetători folosesc această metodă pentru a vedea dacă
grupurile învață. O evaluare oferă echipei un obiectiv de a lucra spre și asigură că
învățarea este o prioritate. De asemenea, permite instructorilor să evalueze eficacitatea
grupului.

Metode de predare care sustin colaborarea:

A. Metoda Jigsaw (mozaic) - este o strategie bazată pe învăţarea în echipă. Fiecare elev are o
sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea
transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi.
A. Metoda Stad - presupune că productivitatea grupului este strict legată de eficiența tuturor
membrilor săi, deci și a celui mai slab dintre aceștia (analogia folosita este aceea a echipelor
care urcă pe munte, membrii fiind legati unii de altii prin corzi, iar echipa neputând să
înainteze mai repede decât ritmul celui mai încet membru);

7. Discuții libere - se referă la conversații pe care elevii și profesorii le au pe bază

conținutului. În timpul discuțiilor în clasă, profesorii pun mai multe întrebări deschise și
cer elevilor să dezvolte conținutul pe bază propriilor idei și integrând ideilor colegilor
lor.

13
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Atunci când discuțiile în sală de clasă sunt eficiente, elevii și profesorii construiesc în mod constant
bazându-se pe ideile celorlalți, iar cea mai mare parte a dialogului este condusă de elevi. Pentru a
avea discuții eficiente în sală de clasă, profesorii ar trebui să dezvolte la elevi competențe de
comunicare. Mai precis, profesorii se asigură că elevii învață cum să își extindă propria gândire.
Elevii trebuie să fie capabili să asculte cu atenție și să aleagă ideile principale din ceea ce se discută
la clasă. Profesorii trebuie, de asemenea, să se asigure că elevii au conținut suficient de cunoștințe
pentru a face acest lucru, pe lângă abilitătile necesare pentru a susține discuții substanțiale

8. Auto-reflecție și auto-evaluare – se referă la sarcini instructive prin care profesorii cer

elevilor să se gandească activ la propria lor evoluție.

Pentru ca elevii să se autoregleze în activitatea lor, profesorii ar trebui să le ceară să-și evalueze
propria muncă. Asta nu inseamnă că profesorii oferă pur și simplu răspunsurile și elevii se uită să
vadă dacă au primit răspunsul corect sau nu. Elevii trebuie să învețe cum să evalueze muncă mai
riguroasă fată de standardele de performantă care au fost furnizate de profesor sau co-create în clasă.
Procesul nu ar trebui să se oprească acolo; elevii trebuie, de asemenea să se gândească cum să își
îmbunățească activitatea pe bază autoevaluării. Pentru a ajuta elevii în acest proces, profesorii trebuie
să-și dezvolte și să prezinte elevilor obiectivele și modalitățile de evaluare. Dacă elevii nu știu la ce
lucrează, cum să realizaze aceste obiective, sau atunci când aceste obiective au fost realizate, elevii
vor fi mai puțini motivați pentru a încerca mai mult. Impreună cu stabilirea obiectivelor, elevii
trebuie să învețe cum să monitorizeze progresul spre atingerea obiectivelor. În plus, atunci când
elevii se auto-evaluează, trebuie să învețe când și cum să caute ajutor și unde să caute resurse.

9. Echilibru între metode directive și colaborative de predare – învățare

Se referă la echilibru adecvat între predarea activă și predarea frontala, precum și la echilibrul
adecvat între învătarea individuală și colaborativă. Acest echilibru nu înseamnă o împărtire egală
între cele două tipuri de predare. Majoritatea programelor de învățare socio-emoțională promovează
forme active de predare în care elevii interactionează cu conținutul în mai multe moduri, inclusiv
jocuri, proiecte, dezbateri și alte tipuri. Deși formele active de predare sunt de obicei mai motivante
pentru elevi, aceste activități nu ar trebui să fie doar pentru distracție; profesorii ar trebui să
folosească strategii care reprezintă una dintre cele mai bune modalităti prin care elevii să învețe și să
se implice în înțelegerea conținutului.

14
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Aplicație pentru clasă : Invățarea bazată pe proiecte, în care elevii sunt implicați activ în
rezolvarea unei probleme care ar putea fi finalizată prin colaborare sau independent. Chiar și în
timpul proiectelor independente, elevii de obicei trebuie să se bazeze pe alții pentru a găsi
informații. În timpul proiectului, elevii ar trebui să planifice, monitorizați și reflecte asupra
progresului.

10. Așteptări înalte – bazate pe crezul profesorului că „ toți elevii pot să realizeze
obiective înalte”. Se referă la abilitatea profesorului de a duce la clasă obiective cu sens și
provocatoare, care să reflecte încrederea în capacitățile elevilor.

Elevii ar trebui să internalizeze faptul că dezvoltarea academică este extrem de importantă pentru
viitorul lor și că ar trebui să depună efort și să fie implicați în acest proces. Rigoarea academica a
profesorilor nu ar trebui să fie resimțită de elevi ca o formă de strictețe și inflexibilitate, ci ca o
încredere totala în abilitățile și capacitățile elevilor de a se autodepăși.

11. Costruire de competențe – Modelare, Practica, Feedback și Coaching

Construirea de competențe se întâmplă atunci când profesorii susțin dezvoltarea acestora printr-un
ciclu de instrucțiuni:

-prezentarea și explicarea obiectivelor lecției;

-introducerea noului conținut;

-modelarea și practică individuală a elevului;

-concluzii/reflecții.

Fiecare parte a ciclului de predare ajută la consolidarea competențe social-emoționale specifice,

atâta timp cât profesorul le integrează în lecție. De-a lungul lecției, profesorul ar trebui să modeleze
comportamentul prosocial al elevilor. Când elevii realizează o sarcină de grup profesorul incurajează
comportamentele sociale pozitive și consiliază elevii în folosirea unui comportament social pozitiv.
Profesorul oferă, de asemenea, feedback elevilor cu privire la modul în care interactionează cu
colegii lor și modul în care aceștia învață.

Dacă apăr probleme între elevii în practică ghidată sau dacă apăr probleme cu conținut, profesorul
îndrumă elevii prin strategii de rezolvare a problemelor și de soluționare a conflictelor.

15
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Strategiile folosite de profesorii Teach for Romania pentru dezvoltarea abilitatiilor socio-
emotionale:

A. Mediu de învățare pozitiv

 Sunt rabdatoare, ii tratez ca pe niste parteneri de drum, ma pot apropia usor de ei si sincer;
 Am insistat pe cum mă simt și pe faptul că nu pot sa ii ajut dacă nu vor și ei să se ajute
singuri;
 Exemplul propriu e cea mai importantă atitudine pentru cei mici;
 Cred ca o atitudine asertiva bazata pe empatie cognitiva si gestionarea conflictelor ar fi
ideala;
 exercitii de concentrare;
 Ascultarea empatica;
 Pentru mine functioneaza diverse jocuri in urma carora se destind si sunt mai dispusi sa
interactioneze cu ceilalti, lucrul in echipa, prezentarile in fata clasei, diverse proiecte pe
echipe, discutii la clasa si one-to –one;
 Ce a ajutat foarte mult au fost jocurile non-formale, momentele cand ne intalneam si
discutam despre anumite situatii, filmuletele folosite pentru constientizare;
 Jocuri de rol in care elevii sa inteleaga si sa observe trairea afectiva pe care o implica ficare
situatie.
 Atitudinea ferma
 Comunicare, contexte diferite (tabere, concursuri de alergare), exemplul propriu de prietenie
(faptul că ei vedeau la noi, cele 3 învățătoare, o continuă colaborare), multă naturalețe și mai
ales asumarea stângăciilor;
 Crearea unei relații cu fiecare elev contează mai mult decât orice activitate wow. Libera
exprimare și incurajarea pașilor mici ii motivează pe elevii mei;
 Teatru forum, activitati de dezvoltare personala;
 I-am invatat respiratia si mindfulnes pentru relaxare

B. Disciplina centrate pe elev

 Cel mai mult ajuta să vorbesc individual cu fiecare. Am apelat și la consilierul școlar, iar
acolo unde a existat înțelegere, am colaborat și cu părinții. Am avut și activități la clasă, la

16
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

ora de dezvoltare personala mai ales, dar nu numai. Le-am mai arătat filmulețe și
experimente, precum cel cu plantele de la Ikea. Insă nu au avut acelasi efect precum discuțiile
unu la unu.
 Întrebări simple: Cum te simți? De ce te simți asa? Ce facem cand ne simtim asa? Cum sa
reacționăm si cum sa nu reacționăm?
 discutii 121, promovarea increderii in sine, empatie
 validarea comportamentelor pozitive si incurajarea lor prin intermediul sistemului de
bonusare; exprimarea libera a sentimentelor in diverse contexe obisnuite sau conflictuale;
transferul rolurilor in situatiile conflictuale prin intrebari precum " tu cum te simteai in locul
lui? " " ce ai fi facut tu? " etc.
 Reguli clare, precise, consecvență, crearea unui spațiu de siguranță.
 Pauzele și atenția din ele, activitățile extracurricular (excursii, ieșiri);
 Cred că cel mai mare rezultat l-am avut discuțiile unu la unu. Acolo unde le spunem că sunt
importanți în clasă, că au cele trebuie și că sunt auziți. De asemenea, mă deschideam și eu în
fața lor și le spuneam cum m-a făcut să mă simt un anumit comportament al lor și le ofeream
ajutorul meu, atunci când ei ar fi simțiti nevoia. Cred că deschiderea și încrederea că oricine
poate (realist și autentic) îi face să-și dorească să se implice, mai ales că este o dovadă că îi
vezi și că îți pasă de fiecare dintre ei;
 comunicare constanta si onesta cu ei (le spun tot timpul cele mai importante lucruri),
empowerment: ii invit sa decida singuri ce vor sa faca in ora daca nu vor sa faca activitate
propusa de mine, apoi intégrez in activitate lor elemente din cele planuite pentru ora
respectiva. II invat sa aibe increderea in ei atunci cand spun ''nu pot'' incurajandu-i sa incerce
si si continue oricare ar fi rezultatele;
 Spatiul de siguranta, cred ca asta in primul rand. La punctul asta am lucrat cel mai mult, le
transmit mereu ca am incredere in ei, ca sunt importanti pentru mine, ca suntem o echipa si
trebuie sa lucram in sensul asta, ca impreuna suntem mai puternici, am creat regulile clasei si
viziunea in sustinerea ideii de unitatate, ii tratez pe toti la fel, ii incurajez, prin activitati de
echipa, sa lucreze impreuna, apreciez toate initiativele si lucrurile bune care se intampla, le
spun ca e ok sa gresim, important e sa invatam din asta si mai incerc sa le creez rutine.
 Pentru creşterea implicării şi a inițiativei au funcționat feedback-ul pozitiv şi încurajările
(obişnuiam, de exemplu, să le las mesaje pe teste), pe lângă un sistem de notare cu plusuri si
minusuri, pe care ei îl puteau urmări şi asta îi motiva; în anumite situatii conflictuale sau
neplăcute am mediat dialogul între elevi, insistând ca ei să exprime cum se simt; discuțiile din
afară orelor;

17
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

 Limite clare, stabilite de dinainte in colaborare, iar apoi nu se mai negociaza;

 Sistem de recompense (mici, simbolice, zilnice). Stabilirea la inceputul semestrului cum se
obtin notele, o nota neaparat conditionata de "efort" - in principiu, scrisul zilnic in caiet si un
numar de teme. Complimente mici oneste pe lucruri sincere. Discutie cu ei in pauze relaxat.

C. Responsabilitate si alegere
 Suport si asistenta pentru a-si rezolva singuri conflictele, ii puneam sa vorbeasca unii cu altii,
structurat- pe acelasi model acum discuta ei si imi zic doar rezultatul "negocierilor";
 Lectie despre emotiile de baza cu desene animate
Prezentare de modele si raportare la ele in situatii problematice (ex "oare ce a facut Bill Gates
pentru oamenii mai saraci decat el- a ras de ei? dar ce? noi ce putem face?)
 Implicarea lor in deciziile care tin de sala de clasa (reguli, mutarea bancilor, forme de
evaluare, situatii speciale, etc)
D. Suport emotional si academic
 Determinarea - încurajări permanente. Le explic că eu am încredere în ei, îi implic în
jocuri care cresc stima de sine;
 Respectul pentru fiecare elev, validarea lor ca persoane si caldura in vorbele adresate.
Pentru mine a functionat puterea exemplului personal si faptul ca ii intampinam cu
zambet si deschidere in majoritatea timpului;
 Incurajarea lor, feedback constructiv si pozitiv, a cere feedback de la ei, a cere parerea lor
pe diferite aspecte, timp egal acordat elevilor, sa nu faci deosebiri intre elevi, sa lucrezi in
echipe cu ei tot timpul, sa aiba activitati de facut pe care le inteleg si le pot face
 Cred că principalul lucru care îi ajută pe elevi este interesul pe care îl acord persoanei lor,
faptul că îmi pasă de ei indiferent de succesul academic. Cred că şi faptul că încurajez
curiozitatea şi întrebările, dar şi exprimarea emoţiilor (fie ele şi negative);
 Incurajarile., incercarea de a pune stop oricarei tentative de a jigni / eticheta / descuraja,
exercitii de vorbit in public si prezentari orale, proiecte desfasurate in echipa, cercuri de
discutii si de gasit solutii despre situatiile cu care se confrunta clasa;
 Incurajarile adresate individual si punctual, activitati care trebuie rezolvate in echipa,
folosirea celor mai buni pe post de "profesor"pentru colegii lor;
 Auto-cunoașterea - în urma unui conflict îi întreb ce au simțit, cum cred că s-a simțit
celălalt. Îi întreb cum putem gestiona conflicte ulterior și dacă ne vom aminti de
sentimentele pe care le-am avut în acea zi, în urma conflictului. Săptămânal, lucrez cu

18
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

câte un copil fise de lucru legate de acest aspect. Avem discuții libere, adresez întrebări,
accept întrebări. Am contractat de la început o clauză de confidențialitate și adevăr.
E. Invatare colaborativa
 Colaborarea este un aspect pe care am insistam inca din prima zi cand am sesizat
problema, fac jocuri in echipa, folosesc materiale la comun, incurajez reusitele si
comportamentele pozitive in acest sens facute din propia initiativa;
 A greşi este ok, şi doamna greşeşte, am pus accentul pe activităţile în echipă, elevii-
asistenţi care sprijină colegii într-ale învăţatului şi nu numai;
 Colaborarea - am lucrat în echipe aproape constant (uneori au format ei echipele, alteori
le-am format eu și i-am așezat cu colegi cu care nu se înțeleg motivând că și la firma la
care vor lucra după terminarea școlii vor trebui să se înțeleagă cu colegii pentru un mediu
de lucru plăcut și pentru a avea un venit, iar alteori am format echipe random, extrăgând
bilețele). Și responsabilitățile în clasă sunt realizate în echipă. Vorbim mult despre
colaborare și le ofer exemple concrete despre situații de viață în care colaborarea a făcut
diferența pentru confortul și bunăstarea mea.
 Lucrul în echipă care presupune că toată lumea câștigă dacă echipa se prezintă bine prin
implicarea tuturor membrilor;
 La mine a functionat foarte bine urmatoarele lucruri: asezarea bancilor in clasa, in asa fel
incat sa favorizeze dezvoltarea autonomiei sau a colaborarii. Au avut parte de momente in
care au devenit ei invatatori. Pentru a-i face sa nu se mai teama de greseala, am i-am
incurajat si am lucrat impreuna pe cum putem repara greseala si ce invatam din asta;
 ativitatile si jocurilein grup/echipe cu componenta variabila, privirea greselii ca un pas
spre reusita , incurajarea si recompensarea comportamentelor dezirabile.

F. Auto-reflectie si auto-evaluare
 Discutarea si tratarea situatiilor reale asa cum sunt si solutionarea lor prin diferite
metode asertive;
 Sa fac apel la ce se intampla in creierul nostru cand suntem in emotie (am o plansa cu
3 personaje). Fisa de gandire. Etichetarea emotiilor. Intrebarile "Cum crezi ca se simte
colegul tau?", "Ce te-a facut sa faci ceva / Ce te-a impiedicat?"
 povesti terapeutice, jocuri pentru dezvoltare personala, stabilirea de reguli si
consecinte, discutii, intrebari, puterea exemplului, dezvoltarea emptiei, jocuri de rol

19
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

 Lucrez mult pe a “gandi cu voce tare cand ai de rezolvat o problema “ in acest fel
devin mai constienti de ceea ce spun, se corecteaza pe parcurs , au incredere sa se
exprime stiind ca nu vanam greseli. Sunt asezati doar in grupuri de cate 4;
 Reflectia, dezbaterile, consultarea copiilor pentru luarea deciziilor
 Discutii pe baza povestilor terapeutice si a filmuletelor educative, propriul exemplu,
recunoasterea greselilor proprii si remedierea lor imediata, stabilirea de rutine si ne-
abaterea de la ele. Blandete si rabdare.

Sugestii de activitati pentru dezvoltarea abilitatilor socio-emotionale:

Negocierea regulilor: Impreuna cu colegul de banca, faceti o lista de lucruri pe care le putem
face la nivel de clasa pentru a arata respect pentru noi insine, pentru colegii nostri si pentru
spatiul in care invatam. Aceste idei sunt integrate ulterior de professor in rutinele si regulile
clasei.

Exemplu de vizier pentru clasa

Respect Drepturi Responsabilitati

Pentru propria persoana Sa fiu respectat/a Sa fiu generos/a
Pentru parinti Sa fiu in siguranta Sa am grija
Pentru profesori Sa invat Sa incerc sa fac tot ce-mi sta
in putere

Colegi Sa fiu ascultat Sa ascult parerea celorlalti

Atelier de scriere de povesti pe baza experientelor personale.

Profesorii folosesc adesea povestirea sau anecdote personale pentru a introduce anumite subiecte.
Această abordare indirectă poate fi deosebit de eficientă atunci când vorbesc despre sentimente,
dileme sau situații care poate fi sensibilă sau dificilă pentru elevi. Pentru elevii mai tineri, profesorii
ar putea începe prin citirea unei cărți pentru copii care vorbeste despre astfel de subiecte.
Pentru elevii de gimnaziu sau liceu, se pot organiza ateliere de scriere de povesti, care sa ii ajute sa
dea o forma dilemelor, intrebarilor sau experientelor personale.
Structura de activitate:

20
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

O sa scriu despre acest personaj (descriere personaj)

Problema personajului meu este urmatoarea....
Cum a ajuns personajul meu sa aiba aceasta problema?
Cum se simte personajul? Ce traieste?
Ce si-ar dori personajul sa se intample?
Ce intrebare ai vrea sa ii adresezi personajului pe care l-ai ales?

Termomentru emotiilor – instrument pentru elevii de ciclu primar pentru reglare emotionala.

Ateliere de jurnalism – crearea unor articole de ziar care sa adreseze probleme sociale

Instructiuni pentru elevi: Imaginați-vă că sunteți un reporter pentru un ziar important. Vi s-a cerut să
scrieți un articol despre o problema importanta despre care ati discutat în clasă. Apoi, utilizați schița
de rezolvare a problemelor pentru a vă ajuta să scrieți articolul dvs.. Asigurați-vă că articolul dvs.
începe cu un titlu și apoi răspundeti la următoarele întrebări:

La ce eveniment te gândești? Când și unde se întâmplă? Defineste evenimentul ca pe o problemă.

21
 ABILITĂȚI SOCIO-EMOȚIONALE

Ce persoane sau grupuri sunt implicate în această problemă? Care sunt sentimentele și punctele lor de
vedere diferite despre problema?

Pentru fiecare grup, numiți câteva soluții posibile.

Pentru fiecare soluție, gândiți-vă la toate lucrurile care s-ar putea întâmpla în continuare. Gândiți-vă la
consecințelor pe termen scurt și lung.
Care credeți că ar trebui să fie decizia finală? Cum ar trebui să fie realizata? De cine? De ce?
Gândiți-vă la un plan care vă va ajuta să vă implementati soluția. Ce ați putea face pentru a face soluția
să funcționeze?
Faceți o verificare finală.
Ce s-ar putea întâmpla, care ar putea împiedica funcționarea soluției dvs.?
Cine ar putea să nu fie de acord ? De ce? Ce altceva ati putea face?

Ganditi-va la cel mai dificil elev cu care lucrati. Cum ati vrea sa fie el la varsta de 20 de ani?
Ce ati vrea sa cunoasca, sa faca, ce fel de om sa fie?
Acum ganditi-va la ce ar trebui sa faceti azi, pentru ca el sa fie omul pe care voi l-ati descris
la 20 de ani.

Promoting Social and Emotional Learning: Guidelines for Educators, MAURICE J. ELIAS JOSEPH
E. ZINS ROGER P. WEISSBERG KARIN S. FREY MARK T. GREENBERG NORRIS M.
HAYNES RACHAEL KESSLER MARY E. SCHWAB-STONE TIMOTHY P. SHRIVER

Teaching the Whole Child Instructional Practices That Support Social-Emotional Learning in Three
Teacher Evaluation Frameworks, American Institutes for Research

21st Century Skills and Competences for New Millennium Learners in OECD Countries, Ananiadou,
K. and M. Claro (2009), OECD Education Working Papers, No. 41, OECD Publishing.

22