Proiect de consiliere de grup: Toleranță și intoleranță în relațiile interumane

Inițiator: prof. consilierșcolar Elena Bujorean, Centrul Județean de

AsistențăPsihopedagogicăSuceava

Locul de desfășurare: CJAP, ȘcoalaGimnazialăBosanci

Scop: Promovarea valorii toleranței ca reper de analiză și structurare a comportamentului

democratic

Obiective:

La sfârșitul activităților, elevii vor fi capabili :

- Să acorde un sens personal noțiunilor de toleranță, îngăduință, acceptarea diversității;

- Să identifice acte de toleranță, respectiv de intoleranță în comportamentul propriu și al
celorlalți;
- Să justifice nevoia de toleranță în relațiile interpersonale, în familie sau în societate;
- Să identifice limite ale toleranței în societățile care promovează și acceptă drepturile
omului.

Metode didactice: brainstorming, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, linia valorii,

conversația euristică, expunerea

Forme de organizare a clasei : frontală, pe grupe, individuală

Mijloace de învățământ: carioci, fișe de lucru, chestionare, post-it, foi A 3, laptop,

videoproiector

Activități (descrierea situațiilor educaționale):

1. Exerciții introductive:

A. Autoevaluare

Imaginați-vă că în clasa voastră va veni un elev nou, de etnie rromă. Cum veți reacționa?

§ Sunteți de acord să fiți colegi de clasă cu el?(da, nu, nu mi-am pus problema)

§ Ați accepta să fiți colegi de bancă ? (da, nu, nu mi-am pus problema)

§ L-ați invita acasă la aniversarea voastră? (da, nu, nu mi-am pus problema)

§ L-ați vizita acasă, dacă ar fi bolnav? (da, nu, nu mi-am pus problema)

§ Gândiți-vă dacă ați proceda la fel cu actualul coleg de bancă? (da, nu, nu mi-am pus
problema)
Pentru răspunsurile pozitive se acordă câte 1 punct, pentru cele negative- 0 puncte, iar pentru
cele indecise, se acordă câte 0,5 puncte. Se solicită elevilor, ca pe baza acestui punctaj, să se
autoevalueze. Dacă au obținut între 0 și 1, 5 puncte, este cazul să-și modifice atitudinea. Între
1, 5 puncte și 3 puncte, li se recomandă să mai mediteze la problema toleranței. La peste 3
puncte, puteți să-i apreciați arătându-le că se apropie mult de modelul omului tolerant, dispus
chiar să-i cunoască și să-i apropie pe cei diferiți de el.

B) Elevii sunt rugați să descrie :

1) un moment în care ei au fost toleranți față de cineva

2) un moment în care nu au tolerat greșelile cuiva

3) un moment în care cineva a fost tolerant față de ei

4) un moment în care cineva a fost intolerant față de ei

C) Brainstorming: În perechi, elevii vor găsi cât mai multe noțiuni asociate cuvântului
Toleranță

D) Fulgi de zăpadă

Informaţii preliminare

Această activitate subliniază ideea că, deşi este posibil să existe perspective diferite asupra
unui lucru, aceasta nu înseamnă că doar una dintre ele este corectă.În multe situaţii , nu
există un răspuns corect : perspectiva fiecărei persoane asupra acelui lucru poate fi cea
corectă. De exemplu, să presupunem că doi elevi discută în contradictoriu dacă este mai
important să înveţi algebra sau ştiinţele. Unul dintre elevi crede cu tărie că algebra este
cea mai importantă disciplină şcolară, deoarece îi ajută pe elevi să-şi dezvolte competenţe
folositoare de tip analitic. Celălalt crede că ştiinţele sunt mai importante, deoarece
promovează gândirea raţională, ştiinţifică.Cine are dreptate? Amândoi.De ce? Deoarece
fiecare elev are un sistem de valori diferit. Din perspectiva fiecărui elev , valorile proprii
sunt cele bune.

Instruiţi participanţii:

a) să ia în mână foaia de hârtie;

b) să o împăturească în două;
c) să detaşeze colţul din dreapta sus al hârtiei;
d) să împăturească hârtia din nou în două;
e) să detaşeze colţul din dreapta sus al hârtiei;
f) să împăturească DIN NOU hârtia în două!
g) Să detaşeze colţul din dreapta sus al hârtiei; dacă elevii(participanţii) vor spune că
este prea greu să rupă colţul, spuneţi-le că nu mai este nevoie
h) Să desfacă foaia de hârtie

Cereţi participanţilor să se uite prin clasă, observând diferenţele dintre foile de hârtie ale
colegilor.
 Întrebări pentru discuţii

* Este hârtia cuiva îndoită incorect?

* De ce sunt îndoite diferit hârtiile atâtor elevi?

* Dacă hârtiile altor elevi /participanţi sunt îndoite altfel decât hârtiile noastre, înseamnă
acest lucru că ei sunt oameni răi?De ce nu?

* Îi judecăm pe oameni ca fiind buni sau răi după cum fac sau nu lucrurile la fel ca noi?
Ce exemplu aţi putea da despre astfel de situaţii?

* În ce fel credeţi că văd oamenii din alte ţări ( de alte religii, având altă origine etnică)
lumea în mod diferit?

* a cui perspectivă este corectă?

* Cum ar arăta lumea dacă toţi ar vedea lucrurile în acelaşi fel? În ce fel este lumea mai
interesantă pentru că există feluri diferite de a vedea lucrurile?

2. Studiu de caz : ”Cazul Socrate”: lui Socrate, un vestit filozof din Atena (sec al V-lea,
î.Hr.), îi plăcea să provoace discuții, să dialogheze. Avea numeroși admiratori, indeosebi
tineri. Socrate a susținut idei novatoare pentru epoca sa, cum ar fi : ” Adevărul se află în
oameni, dar trebuie ajutat să iasă la suprafață”, ” Oamenii fac rău din neștiință”, ” E necesar
să ajungem să știm pentru a găsi fericirea, binele, dreptatea”. Socrate a fost acuzat de
contemporanii săi de impietate și coruperea tineretului. A fost condamnat la moarte pentru
ideile sale. Acesta este un exemplu tipic de intoleranță față de ideile și convingerile altuia. Azi
acceptăm pluralismul de idei, garantăm dreptul fiecăruia la opinie, la exprimarea ei.

Se pot prezenta și alte cazuri similare, cum ar fi Giordano Bruno, arderea cărților lui
Sadoveanu, interzicerea de către naziști a cântecului ” Die Gedanken sind frei ” (Gândurile
sunt libere), etc.

Elevii sunt invitați să dea alte exemple de intoleranță manifestată în raport cu ideile și
convingerile unei persoane.

Voltaire spunea : ”Disprețuiesc punctele voastre de vedere, dar sunt gata să mor pentru
dreptul vostru de a le exprima”. Această afirmație exprimă toleranță.

3. Expunere

Regula de aur a moraleieste” Tratează-I întotdeaunapealţiiaşa cum ţi-

arconvenisăfiitratattuînsuţi. Aceastăformă a reguliiestepozitivă, deoarecearată
cum să-I tratămpealţii. Existăînsăşi o formănegativă a regulii, cea care ne arată
cum să nu-I tratămpealţii: Nu-I tratapeceilalţiaşa cum nu ţi-
arconvenisăfiitratattuînsuţi.

Suntsituaţiiîn care amputea face cevapentrualţiişisuntsituaţiiîn care doar

ne-am puteaabţine de la a face răualtora.

Regula de aur a moralei este şi regula toleranţei.Ea presupune :

- respectul faţă de persoană

- respectarea stilului de viaţă propriu fiecărui om
- evitarea lezărilor pe care le-am putea produce altora şi celor pe care alţii
ni le-ar putea provoca nouă;
- responsabilitatea faţă de semeni;
- reciprocitatea în relaţiile dintre oameni;
- căutarea propriei bunăstări şi fericiri, admiţând că ceilalţi caută acelaşi
lucru şi că depindem unii de alţii;
- capacitatea de a ne pune în situaţia altuia (empatia)

O atitudine tolerantă faţă de opinii diferite presupune:

-să-i ascultăm pe cei care le au şi să vedem cu ce argumente le susţin

-să nu-i considerăm pe cei care gândesc diferit de noi inamicii nostri;

-să ne susţinem propriile păreri cu argumente

-să renunţăm la opiniile pe care considerăm nerezonabile;

-să credem că, înţelegându-i pe alţii, ne înţelegem mai bine pe noi înşine;

Această atitudine începe, desigur, cu cei care ne sunt mai apropiaţi, cu care
comunicăm direct: părinţi, fraţii, colegii, profesorii, prietenii,
vecinii.Exersând-o putem spera s-o avem şi faţă de concetăţenii nostri, faţă
de oamenii care aparţin altor culturi şi popoare.
4. Dezbatere

Se propun elevilor spre dezbatere următoarele probleme: ”Cum putem defini toleranța?”,
”Prin ce se caracterizează un om tolerant?”, ” Putem tolera orice?” ” Când trebuie să fim
toleranți?” , ”Când nu trebuie să fim toleranți?”, ” Ce tolerăm colegilor?” ” Ce nu tolerăm
colegilor?”

5. Exerciții individuale de reflecție

1. Cum vă simțiți în relația cu o persoană :

a) surâzătoare, amabilă, plină de tact………………………………………..

b)încruntată, sfidătoare, iritabilă……………………………………………..

2) Vă întâlniți cu persoane care nu au aceleași idei, aceleași concepții și același stil de viață ca
și voi? De ce?

………………………………………………………………………………………………….

3) Ce faceți dacă grupul de prieteni hotărăște ceva cu care nu sunteți de

acord?...................................................................................................................................

4) Dați câte un exemplu de situații în care toleranța este un aspect:

a) pozitiv………………………………………………………..

b) negativ……………………………………………………….

5. Revolta împotriva copiatului este un aspect …………….(pozitiv, negativ) al intoleranței.

6. Tolerați un comportament nepoliticos? De ce?...............................................................

7. Tolerați o ținută indecentă? De ce?...................................................................................

8. Propuneți activități pentru o Zi a Toleranței?

9. Ce ați dori să vi se permită de Ziua Toleranței?

Activități pe grupe

6.1. Se împarte clasa în echipe de lucru. Fiecare grupă va avea o sarcină distinctă: să se
gândească, să discute între ei și să răspundă la următoarele întrebări:

Grupa I. Cum se manifestă toleranța/ intoleranța față de oamenii de altă etnie,

naționalitate, religie decât a noastră?

Grupa II. Cum se manifestă toleranța/ intoleranța față de oamenii de altă vârstă decât a
noastră?

Grupul III: Cum putem explica paragraful din Biblie care spune ” și ne iartă nouă greșelile
noastre precum și noi iertăm greșiților noștri”? Cum procedăm noi?

Grupul IV: Cum poate influența în mod pozitiv/negativ grupul de prieteni capacitatea
cuiva de a fi tolerant? Cum poți să spui NU influenței negative a grupului?

Timp de lucru: 15 minute. Fiecare grupă va scrie pe o foaie de flip-chart.. Se vor afișa
planșele pe tablă pentru a putea fi citite de restul clasei. Se vor face completări, dacă este
nevoie, de către ceilalați elevi și de către profesorul consilier.
 6.2. Să ne susținem punctul de vedere! Alegetiuna din următoarele teme:

* Pedeapsa cu moartea * Clonarea

Echipa PRO Echipa CONTRA

Argumente: Contraargumente:

6.3. Propuneți un slogan despre TOLERANȚĂ

Mesajul vostru:…………………………………….

6.4. Copacul toleranţei

Lucrând în grupuri mici, elevii desenează un copac pentru fiecare grup. Rădăcinile vor
desemna valori şi atitudini culturale ( de ex., ocupaţiile rromilor sunt mai puţin preţuite decât
ale celorlalţi), pe trunchi şi ramuri se vor identifica instituţiile ce modelează , perpetuează
aceste valori (ex. mass-media perpetuează stereotipurile etnice), iar frunzele vor perpetua
practici.În plen, se discută structura şi relaţiile dintre componente.

6.5. Alegere forțată. Elevii vor realiza o linie a valorii- DA….NU ȘTIU……NU.
Profesorul adresează mai multe întrebări: ”Dacă aflați că prietenul vostru a furat dintr-o
mașină, renunțați la această prietenie? Dacă aflați că prietenul vostru este homosexual,
renunțați la această prietenie? Am putea tolera în societate cerșetoria? ” Elevii, după ce se
gândesc la întrebare, se vor alinia într-o ordine care să le reflecte poziția. Cei cu opinii
divergente își vor argumenta poziția.

7. (Auto) Evaluare

a)

Tolerez Nu tolerez

b) Pagină de jurnal

Intoleranța vine din necunoașterea celuilalt, ……………………………………………

…………………………………………………………………………………………….

Bibliografie

Chirilă, M. , Viitorul începe azi. Consiliere și orientare școlară, Editura Taida, Iași, f.a

Sălăgean. D., Ținică, S., Pintilie, D. , Ora educativă. Modele de proiecte didactice,
Eurodidact, Cluj-Napoca,2004

Shapiro, D., Conflictele și comunicarea, Editura Arc, Chișinău, 1998

Șoitu, L., ”Educația pentru toleranță” în Șoitu, L., Hăvârneanu, C. (coord.), Agresivitatea în
școală, Editura Institutul European, Iași, 2001

Mossé, C., Procesul lui Socrate, Editura Orizonturi, București, 1996

Informatii suplimentare pentru consilieri

În 1995, când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua Internațională a Toleranței, au
fost identificate nu mai puțin de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de nevoia
de toleranță. Fiecare dintre acestea este relevantă și astăzi și fiecare dintre ele trebuie respectată în
totalitate.

Lumea în care trăim se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva umanității, epurare etnică,
discriminarea minorităților și a imigranților și cu o multitudine de alte abuzuri împotriva ființelor
umane. Globalizarea însăși, în timp ce unește popoarele lumii, poate să ducă și mai mare teamă și la
interiorizare. Și o dată cu teribilele amenințări la adresa vieții și dezvoltării planetei crește și
potențialul de tensiune ce duce la intoleranță.

Noi știm cum să contracarăm aceste amenințări. Știm că mijloacele cele mai bune de care dispunem
sunt: diversitatea culturală, munca pentru o dezvoltare durabilă și educația pentru toleranță și pace.
Știm că, cei mai buni gardieni ai noștri sunt societatea civilă bine dezvoltată, atentă la drepturile
omului și presa liberă și responsabilă.

Dar mai știm și că principalii misionari ai schimbării sunt statele, care semnează și ratifică tratatele și
convențiile internaționale. Politicile pe care acestea le elaborează sunt responsabilitatea lor, chiar dacă
sarcina sprijinirii acestora cade pe umerii comunității internaționale.

Ziua de astăzi se constituie într-o ocazie de a aduce aminte șefilor de stat faptul că ei și-au luat niște
angajamente și că au niște obligații. Nevoia imperativă de toleranță ne este tuturor foarte clară, dar
dorința de a o respecta trebuie să fie mai puternică. În timp ce sărbătorim Ziua Internațională a
Toleranței, să ne aducem aminte că de mâine trebuie să ne îndeplinim obligația de a fi toleranți.

Articolul 1. Semnificația toleranței

1.1. Toleranța este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor lumii noastre,
felurilor noastre de expresie și manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane. Ea este
încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicație și libertatea gândirii, conștiinței și
credinței. Toleranța este armonia în diferențe. Ea nu e doar o obligație de ordin etic; ea este, de
asemenea, și o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face ca pacea să fie posibilă
și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.

1.2. Toleranța nu este nici concesie, nici condescendență ori indulgență. Toleranța este, mai ales, o
atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților
fundamentale ale altora. În nici într-un caz, toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea
acestor valori fundamentale. Toleranța trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și State.

1.3. Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul
cultural), democrația și Statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și
confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.
1.4. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera
nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea
semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea
aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de exprimare, comportamente și prin valorile lor, au dreptul
de a trăi în pace și de a fi cele care sunt.
TOLERANŢA

Problematicatoleranţeiesteunafundamentalăpentrusocietăţileînschimbare, pentrumomentele de
reformăreligioasă, politicăsaueconomică, pentruşocurilepe care le aduceglobalizarea.

“Deşi nu sunt de acordsau nu îmi place ceea ce faci, te accept. Am putea fi

colegisauvecinisauchiar rude”. Acestaeste un faptelementar de toleranţăsau, mai exact, o declaraţie
de toleranţă. Dezacordulcucelălaltpoate fi petemedintrecele mai diferite, de la religie,
politicăsaueconomiepână la orientaresexuală.Toleranţaeste nu numai accord de
convieţuiresauacţiuneîmpreunăcuceifoartediferiţi de tine însuţi, dar şiînţelegerepentrucei care
acţioneazăaltfeldecât tine, înbazaaltorcredinţesaustiluri de viaţă; este parte din
“culturadiferenţei”.Într-o situaţie de dezacordsaudiferenţă de puncte de vedere, reacţiile pot fi
ordonatepe o scală de la “tendinţa de suprimarea celui care altcomportamentdecât mine” la
“sprijinirea celui care nu sunt de acord, înpofidadezacordului”. Înprimulcazintoleranţa este
maximă, de tipextremist, iarîncelde-aldoileacazpoate fi marcată o situaţie de maximătoleranţă
,asociatăcugenerozitatea.Întreceledouăextremeexistă o serie de variante intermediare:

 “saucrezicaşi mine, saudispari” – intoleranţă de tip extremist

 “nu suntem de accord şitrebuiesătrăimînlumidiferite”- intoleranţă de izolare
 “ignoranţăasupraconsecinţelordezaprobate”- zonă de incertitudineîntretoleranţăşiintoleranţă
 “nu măinterseazăceeacecrezisaucefaci,deşiştiucăsuntemdiferiţi”- toleranţăprinindiferenţă
 “nu sunt de accord cu tine, darputemaveafiecarecredinţanoastră”- toleranţărelativistă
 “te ajut, deşi nu sunt de accord cu tine”- toleranţăgeneroasă
Toleranţa este definită ca model de interacţiunesocială, bazatpevalorizareaegalităţiidrepturilor
de afirmareumanăşiarelativităţiicontextuale a valorilor. “Valorizare” semnifică “acceptare” şi
“respect”. Convingereacă nu existăstandardepentru”bine” saurău” absolute, indiferent de context,
cănegociereasaucompromisulsunt de
preferatfanatismuluisauviolenţeiconstituieexpresiialevalorizăriirelativităţiiîninteracţiuniledintreoa
meni.

Celde-aldoileanucleuvaloric al toleranţeiîlconstituie “egalitateadrepturilor de

afirmare/manifestare” pentrugrupurileumane, indifferent de statutullormajoritarsau marginal-
minoritar. Toleranţa vine ca idée-forţăîncadrultriadeivalorice “libertate-egalitate-fraternitate”
promovate de RevoluţiaFranceză. Principiultoleranţeiîşi are origineaîntoateceletreiprincipii:
accepareaceluilaltdiferit ca mine sau a actelor sale, pe care le percep ca având o
semnificaţienegativă, o pot face pentrucăşi el este liber ca şi mine; trebuiesăfimsolidariînnumele a
ceea ce ne uneşte, dincolo de diferenţe.
Fisa pentru elevi

Toleranță și intoleranță în relațiile interumane

1. Imaginați-vă că în clasa voastră va veni un elev nou, de etnie rromă. Cum veți reacționa?

§ Sunteți de acord să fiți colegi de clasă cu el?(da, nu, nu mi-am pus problema)

§ Ați accepta să fiți colegi de bancă ? (da, nu, nu mi-am pus problema)

§ L-ați invita acasă la aniversarea voastră? (da, nu, nu mi-am pus problema)

§ L-ați vizita acasă, dacă ar fi bolnav? (da, nu, nu mi-am pus problema)

§ Gândiți-vă dacă ați proceda la fel cu actualul coleg de bancă? (da, nu, nu mi-am pus problema)

2. Specificați :

1) un moment în care ati fost toleranți față de cineva

2) un moment în care nu ati tolerat greșelile cuiva

3) un moment în care cineva a fost tolerant față de voi

4) un moment în care cineva a fost intolerant față de voi

3. Dați câte un exemplu de situații în care toleranța este un aspect:

a) pozitiv………………………………………………………..

b) negativ……………………………………………………….

4. Revolta împotriva copiatului este un aspect …………….(pozitiv, negativ) al intoleranței.

5. Tolerați un comportament nepoliticos? De ce?...............................................................

6. Tolerați o ținută indecentă? De ce?...................................................................................

7. Ce ați dori să vi se permită de Ziua Toleranței?

Grupul I. Cum se manifestă toleranța/ intoleranța față de oamenii de altă etnie,
naționalitate, religie decât a noastră?
Grupa II. Cum se manifestă toleranța/ intoleranța față de oamenii de altă vârstă decât a
noastră?
Grupul III. Cum putem explica paragraful din Biblie care spune ” și ne iartă nouă greșelile
noastre precum și noi iertăm greșiților noștri”? Cum procedăm noi?
Grupul IV. Cum poate influența în mod pozitiv/negativ grupul de prieteni capacitatea
cuiva de a fi tolerant? Cum poți să spui NU influenței negative a grupului?
Grupul V. Cum se manifestă toleranța/ intoleranța în școală față de elevii cu cerințe
educative speciale?