PROIECT EDUCATIV

ACTIVITĂŢI EXTRACURRCULARE DEDICATE EVENIMENTELOR LOCALE,

NAŢIONALE, INTERNAŢIONALE

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A TOLERANȚEI

„TOȚI SUNTEM EGALI... ȘI EI SUNT CA NOI...”

”TOLERANȚA VINE DIN INTELIGENȚĂ”

LUCIAN BLAGA

DIRECTOR, CONSILIER EDUCATIV,

16.11.2017
ORGANIZATOR:
DATA: 16 NOIEMBRIE 2017
LOCAŢIA:
COORDONATORI:
COMISIA DE ORGANIZARE:

PARTENERI:

ARGUMENT

„Raza de soare care te încălzeşte pe tine nu ţi-e împuţinată prin faptul că se

mai încălzeşte la ea şi vecinul tău.”
(Alexandru Vlahuţă)

Trăim într-o lume în care redescoperirea ideii de toleranţă şi respect este mai
necesară ca oricând. Copiii pe care îi educăm şi îi creştem vor fi protejaţi de violenţă
doar dacă aceste concepte vor deveni pentru ei nişte deziderate. Activitatea are ca scop
familiarizarea elevilor cu semnificaţia zilei de 16 noiembrie, Ziua Internaţională a
Toleranţei, marcată anual pentru a îndemna omenirea la înţelegere și respect reciproc,
dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile
extremiste dominate de violență şi ură. Totodată, această zi are menirea de a reaminti
omenirii că intoleranţa este generatoare de violenţă şi îndeamnă comunităţile să
trăiască în pace şi respect.

SCOPUL
 Asigurarea şi promovarea comunicării între părinţi şi instituţia de educaţie
timpurie (grădiniţa) şi instituţiile specializate pentru consiliere educaţională;
 Sporirea capacităţii de implicare a părinţilor, a tuturor factorilor educaţionali
într-un demers formativ-educativ coerent care să sprijine dezvoltarea
comportamentului tolerant al copilului pentru integrarea ulterioară în viaţa
socială;
 Implicarea părinţilor, a tuturor factorilor educaţionali la amenajarea spaţiului
educaţional, îmbunătăţirea bazei materiale şi realizarea de materiale
educaţionale;
 Îmbunătăţirea calităţii activităţilor curricular şi extracurriculare, creşterea
prestigiului organizaţiei în comunitate;
 Desfăşurarea a cât mai multe activităţi în cadrul parteneriatelor locale;
 Familiarizarea copiilor cu ideea de toleranță , ce înseamnă să fii tolerant și cu
diversitatea

OBIECTIVELE GENERALE

 Creşterea calităţii serviciilor oferite de grădiniţă, a atractivităţii grădiniţei şi

menţinerea ei în rândul unităţilor de educaţie timpurie care au poziţii superioare
pe piaţa educaţiei în contextual concurenţial actual la nivelul judeţului;
  Familiarizarea părinţilor, a cadrelor didactice şi a personalului care se ocupă de
educaţia, creşterea şi protecţia copiilor de 2/3-6ani cu scopul, obiectivele
proiectului şi cu strategiile de realizare a acestora;
 Conştientizarea actorilor implicaţi direct în procesul educaţional cu privire la rolul
lor în formarea şi dezvoltarea copilului;

OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU COPIII PREŞCOLARI

 optimizarea relaţiei copil-copil şi copil-părinte; crearea şi asigurarea unui mediu

incluziv în grădiniţă;
 cunoaşterea unor tradiţii, obiceiuri aparţinând sărbătorii de Halloween;
 participarea la activități de voluntariat ce se desfășoară cu anumite ocazii;
 Optimizarea relaţiei copil-educatoare;
 Asigurarea hotarului dintre joc şi învăţătură prin înţelegere.

OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU PĂRINŢI

 participarea cu interes şi plăcere la acţiunile organizate în cadrul proiectului;

 Optimizarea relaţiei părinte-copil;
 Conştientizarea părinţilor cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea
propriilor copii;
 Învăţarea unor strategii pentru valorificarea timpului petrecut cu copilul din
perspective calităţii activităţilor, acţiunilor desfăşurate;
 implicarea alături de copii în activități de voluntariat;

OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU PARTENERI
 încurajarea implementării şi dezvoltării proiectului, respectând principiile
generale ale activităţii derulate de CRED;
 receptivitate la cerinţele proiectului;
 respectarea programului acţiunilor stabilite;
 popularizarea activităţilor.

GRUPUL ŢINTĂ
 Părinţi şi bunici ai preşcolarilor din gradinița noastră;
 Preșcolarii din grădiniță
 Cadre didactice;
 Comunitatea locală.
BENEFICIARI
 Preşcolari;
 Părinţi şi bunici;
 Cadre didactice;
 Comunitatea locală.
RESURSE UMANE
 Echipa de implementare a proiectului;
 Preşcolarii;
 Cadre didactice;
 Parteneri.
RESURSE MATERIALE
  Calculator, boxe;
 Imprimantă;
 Aparat foto/video;
 Hârtie de scris şi de xerox;
 Toner pentru imprimantă;
 Material informativ – cărţi, reviste etc.;
 Diplome;
RESURSE DE INFORMARE
 Panouri;
 Invitații;
 Anunţuri;
 Articole în presă.
RESURSE FINANCIARE / BUGETUL PROIECTULUI
 Donaţii ale părinţilor preşcolarilor din grădiniță.
 Autofinanţare

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE:
Prezentarea pe scurt a istoricului acestei zile;
Realizarea unui afiş pe tema „Cum arată toleranţă?”;
Desene;
Expoziţie de lucrări ale preșcolarilor;
Lansare de baloane inscripţionate cu mesaje.
Activitate de voluntariat-donare de jucării și hăinuțe copiilor aflați in diferite
centre de protectie sociala;
Acordarea de diplome;

REZULTATE PRECONIZATE
Folosind o varietate de modalităţi de colaborare care presupun o implicare
activă a părinţilor alături de copii şi educatoare, considerăm că vor avea de câştigat
atât copiii cât şi părinţii prin cunoașterea a cât mai multe informații despre toleranță.
Astfel:
Ziua Internaţională a Toleranţei este o sărbătoare anuală declarată de Organizaţia
Naţiunilor Unite în 1995 pentru că oamnii să conştientizeze pericolele intoleranţei. Se
sărbătoreşte pe 16 noiembrie.
În 1995, când UNESCO a proclamat dată de 16 noiembrie drept Ziua
Internaţională a Toleranţei, au fost identificate nu mai puţîn de 16 tratate, convenţii,
declaraţii şi recomandări, toate legate de nevoia de toleranţă. Fiecare dintre acestea este
relevantă şi astăzi şi fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate.
Lumea în care trăim se confruntă cu războaie, terorism, crime împotriva
umanităţii, epurare etnică, discriminarea minorităţilor şi a imigranţilor şi cu o
multitudine de alte abuzuri împotriva fiinţelor umane. Globalizarea însăşi, în timp ce
uneşte popoarele lumii, poate să ducă şi mai mare teamă şi la interiorizare. Şi o dată cu
teribilele ameninţări la adresa vieţii şi dezvoltării planetei creşte şi potenţialul de
tensiune ce duce la intoleranţă.
Noi ştim cum să contracarăm aceste ameninţări. Ştim că mijloacele cele mai bune
de care dispunem sunt: diversitatea culturală, muncă pentru o dezvoltare durabilă şi
educaţia pentru toleranţă şi pace. Ştim că, cei mai buni gardieni ai noştri sunt societatea
civilă bine dezvoltată, atentă la drepturile omului şi presă liberă şi responsabilă.
 Dar mai ştim şi că principalii misionari ai schimbării sunt statele, care semnează
şi ratifică tratatele şi convenţiile internaţionale. Politicile pe care acestea le elaborează
sunt responsabilitatea lor, chiar dacă sarcina sprijinirii acestora cade pe umerii
comunităţii internaţionale.
Ziua de astăzi se constituie într-o ocazie de a aduce aminte şefilor de stat faptul
că ei şi-au luat nişte angajamente şi că au nişte obligaţii. Nevoia imperativă de toleranţă
ne este tuturor foarte clară, dar dorinţa de a o respectă trebuie să fie mai puternică. În
timp ce sărbătorim Ziua Internaţională a Toleranţei, să ne aducem aminte că de mâine
trebuie să ne îndeplinim obligaţia de a fi toleranţi.
Articolul 1. Semnificaţia toleranţei
1.1. Toleranţa este respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii
culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie şi manierelor de exprimare a
calităţii noastre de fiinţe umane. Ea este încurajată prin cunoaşterea, deschiderea
spiritului, comunicaţie şi libertatea gândirii, conştiinţei şi credinţei. Toleranţa este
armonia în diferenţe. Ea nu e doar o obligaţie de ordin etic; ea este, de asemenea, şi o
necesitate politică şi juridică. Toleranţa este o virtute care face că pacea să fie posibilă şi
care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.
1.2. Toleranţa nu este nici concesie, nici condescendenţă ori indulgenţă.
Toleranţa este, mai ales, o atitudine activă generată de recunoaşterea drepturilor
universale ale persoanei umane şi libertăţilor fundamentale ale altora. În nici într-un
caz, toleranţa nu poate fi invocată pentru a justifică violarea acestor valori
fundamentale. Toleranţa trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri şi State.
1.3. Toleranţa este responsabilitatea care susţine drepturile omului, pluralismul
(inclusiv, pluralismul cultural), democraţia şi Statul de drept. Ea implică respingerea
dogmatismului şi absolutismului şi confirmă normele enunţate în instrumentele
internaţionale cu privire la drepturile omului.
1.4. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practică toleranţa nu
înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunţa la propriile convingeri, nici a
face concesii în această privinţă. Ea semnifică acceptarea faptului că fiinţele umane, care
se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situaţia lor, felul de
exprimare, comportamente şi prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace şi de a fi cele
care sunt.

Toleranță este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității

culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie și manierelor de exprimare a
calității noastre de ființe umane. Ea este încurajată prin cunoașterea, deschiderea
spiritului, comunicație și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranță este
armonia în diferențe. Ea nu e doar o obligațiune de ordin etic; ea e, de asemenea, și o
necesitate politică și juridică.
Toleranță e o virtute care face că pacea să fie posibilă și care contribuie la
înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.
Toleranță nu e nici concesie, nici condescendență ori indulgență. Toleranță este,
mai ales, o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale
persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora. în nici într-un caz, toleranță nu
poate fi invocată pentru a justifică violarea acestor valori fundamentale. Toleranță
trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și State.
Toleranță e responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul
(inclusiv, pluralismul cultural), democrația și Statul de drept. Ea implică respingerea
dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele
internaționale cu privire la drepturile omului.
În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practică toleranță nu
înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunta la propriile convingeri, nici a
face concesii în această privința. Ea semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care
se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de
exprimare, comportamente și prin valorile lor, au dreptul de a trăi m pace și de a fi cele
care sunt. Ea semnifică, de asemenea, că nimeni nu trebuie să-și impună propriile opinii
altuia.
Dimensiuni sociale
În lumea modernă, toleranță e mai necesară că oricând. Noi trăim într-o vreme
marcată de mondializarea economiei și accelerarea mobilității, comunicației, integrării
și interdependentei, migrațiilor și deplasărilor de mare amploare ale populațiilor,
urbanizării și mutațiilor în sfera formelor de organizare socială. Din moment ce nu este
nici într-o parte a lumii o situație care să nu să se caracterizeze prin diversitate,
creșterea intoleranței și confruntărilor constituie o amenințare potențială pentru orice
regiune. și nu e vorba aici de o amenințare ce s-ar limita la o anumită țară, ci de o
amenințare universală.
Toleranță e necesară atât între indivizi cît și în cadrul familiei și comunității.
Promovarea toleranței și modelarea atitudinilor față de diferite opinii, în sensul unei
deschideri reciproce și al solidarității urmează să aibă loc în școli și universități și prin
intermediul educației non-formale, acasă și la locul de muncă. Mijloacele de informare
m masă sunt pe măsură să joace un rol constructiv, în acest sens, favorizând dialogul și
dezbaterile libere și deschise, propagand valorile toleranței și evidențiind pericolul
indiferenței față de expansiunea ideologiilor și grupurilor intolerante.
După cum se afirmă în Declarația UNESCO asupra Rasei și Prejudiciilor
Rasiale, urmează a fi întreprinse măsuri în vederea asigurării egalității în demnitate și
drepturi pentru grupuri și indivizi, pretutindeni oriunde este necesar. în acest sens, o
atenție deosebită va fi acordată grupurilor vulnerabile dezavantajate din punct de
vedere economic sau social astfel că să le fie asigurate protecția legii și măsurile sociale,
mai ales, în materie de locuința, muncă și sănătate, cît și în sensul respectării
autenticității culturilor și valorilor lor și facilitării, în special prin educație, a promovării
și integrării lor profesionale și sociale.
Trebuie să fie efectuate studii științifice speciale și să fie instituite rețele anume
care ar fi m stare să coordoneze reacțiile comunității internaționale la această sfidare
planetară, inclusiv prin intermediul unor analize conform metodelor științelor sociale,
ale cauzelor profunde ale acestor fenomene și ale măsurilor eficiente care urmează a fi
luate pentru a le face față, cît și prin cercetare și supraveghere, în sprijinul deciziilor
Statelor membre în materie de politică generală și de implementare a regulilor
normative ale acestora.
Educația este mijlocul cel mai eficient pentru a preveni intoleranță. Prima etapă,
în sensul educației pentru toleranță, e de a o învață pe fiecare persoană din societate
care-i sunt drepturile și libertățile pentru că ele să fie respectate și de a promova voință
de a proteja drepturile și libertățile altora.
Educația în sensul de a fi tolerant trebuie să fie considerată un imperativ
prioritar; iată de ce trebuie să fie promovate metodele sistematice și raționale de
predare a toleranței care să se adreseze la sursele culturale, sociale, economice, politice
și religioase ale intoleranței, surse care tocmai constituie cauzele fundamentale ale
violenței și excluderii.
CRITERIILE DE EVALUARE
 gradul de implicare şi comunicare;
 portofoliul proiectului – imagini din desfășurarea programului;
 valorificarea şi popularizarea rezultatelor acţiunilor.

STANDARDELE - minimale;
 participarea
 implicarea
INDICATORI
 evaluare internă
 evaluare externă
EVALUAREA INTERNĂ:
∆ realizarea portofoliului proiectului;
∆ numărul de participanţi la acţiune.
EVALUARE EXTERNĂ:
∆ impactul acţiunilor organizate în comunitate.
BENEFICIARI
Direcţi:
 familiale şi copiii din grădiniță
Indirecţi:
 comunitatea locală;
DISEMINARE
Rezultatele proiectului şi experienţa pozitivă vor fi cunoscute la nivelul tuturor
participanţilor la proiect, instituţiilor similare, opiniei publice, comunităţii prin diferite
mijloace de comunicare:
 articole în presă
 șsdințele Comisiei metodice
 afişe, pliante.