Sigur ai mai auzit până acum termenul „asertivitate”. Dar știi ce înseamnă, de fapt?

Asertivitatea este o
cale prin care putem reuși să rezolvăm foarte multe din problemele și conflictele pe care le avem acum
în viața noastră.
Dacă am ști că asertivitatea este un drept natural pe care îl avem prin naștere și am ști cum să ne revendicăm
acest drept, viața noastră ar fi mult mai simplă și mai frumoasă. Pentru că există un adevăr incontestabil: orice
problemă am avea în viață, ea este cauzată de o neînțelegere cu alți oameni.
Chiar și cele mai grave probleme de sănătate au o mare legătură cu neputință noastră de a avea relații armo-
nioase și asertive cu ceilalți.
Vestea bună este că putem reduce considerabil stresul din viața noastră, cauzat de comunicarea proastă și de
fricțiunile relaționale de care ne lovim zilnic.
În continuare îți vom prezenta o serie de șase articole, care oferă foarte multe exemple și situații concrete, pe
care să le puteți asimila ușor și să le puteți compara cu ceea ce se întâmplă acum în viață voastră.
1. Ce este asertivitatea și cum ne ajută?
2. Cum să avem un comportament asertiv?
3. Cum să gândim asertiv?
4. 6 tehnici de a comunica asertiv
5. Arta de a spune „NU” într-o manieră asertivă.
6. Cum răspunzi la critici într-un mod asertiv
 

Definiția asertivității
Asertivitatea este abilitatea de a putea reprezenta în lume ceea ce ești cu adevărat, de a exprima ceea ce simți,
atunci când simți că este necesar. Este abilitatea de a-ți exprima sentimentele și de a-ți cere drepturile, respec-
tând sentimentele și drepturile celorlalți.
A învâța să fii asertiv te va ajuta să spui ceea ce ai de spus într-o manieră sănătoasă și constructivă. Vei putea
să-ți rezolvi eventualele conflicte mai ușor și să nu mai faci din țânțar armăsar pentru orice discuție minoră. Vei
observa chiar că vei avea din ce în ce mai puține conflicte și vei elimina astfel o sursă majoră de stres din viața
ta.
Chiar dacă cei care erau agresivi cu tine și te priveau de sus nu se vor simți foarte confortabil atunci când tu vei
învăța să-ți spui punctul de vedere, merită să continui! Asertivitatea, administrată în doze zilnice, produce efecte
secundare precum: respect de sine, relaxare, seninătate, siguranțâ de sine, sănătate, fericire.

Drepturile asertive
Iată care sunt drepturile pe care le ai în orice moment, în orice situație, față de absolut oricine:
 Ai dreptul să iei propriile decizii.
 Ai dreptul să ai propriile valori, credințe, opinii și emoții.
 Ai dreptul să spui altora cum ai vrea să fii tratat.
 Ai dreptul să te exprimi și să spui NU.
 Ai dreptul să ceri informații sau ajutor.
 Ai dreptul să faci greșeli.
 Ai dreptul să ai o părere bună despre tine, chiar dacă nu ești perfect și să faci mai puțin decât ești capa-
bil să faci.
 Ai dreptul să ai relații de calitate, în cadrul cărora te simți confortabil să te exprimi cinstit – și ai dreptul să
încerci să schimbi sau să pui capăt relațiilor care nu îți mai îndeplinesc necesitățile.
 Ai dreptul să-ți trăiești viața exact așa cum vrei.
 Ai dreptul să te răzgândești.
 Ai dreptul să nu fii de acord cu cineva.
 Ai dreptul să spui „Nu știu”.
 Ai dreptul să iei decizii ilogice.
 Ai dreptul să spui „Nu înțeleg”.
 Ai dreptul să spui „Nu-mi pasă”.

1
 Cu toții ne-am născut asertivi. Să ne gândim la un copil. El plânge atunci când vrea ceva și își exprimă liber
emoțiile. Apoi, treptat, își adaptează emoțiile conform răspunsurilor pe care le primește din mediul înconjurător.
Dacă familia te-a învățat că întotdeauna trebuie să-i mulțumești pe alții, iar pe tine să te lași la urmă, atunci e
logic că ți-e greu să fii asertiv atunci când trebuie să-ți exprimi nevoile.
Iată câteva întrebări care te vor ajută să-ți dai seama cum ai devenit non-asertiv:
 Cum erau tratate conflictele în familia ta?
 Ce atitudine adoptau ai tăi când nu erau de acord cu cineva sau erau supărați pe cineva?
 Ce alte moduri de a obține ce vrei fără a cere direct ai învățat? (a țipa, a striga, a amenința, a sta bosum-
flat).
 Mai folosești aceste modalități de a obține ceea ce îți dorești?
Important este să nu te mai învinuiești pe tine însuți sau familia pentru că ai moștenit aceste tipare comporta-
mentale nesănătoase. Poți merge mai departe și, indiferent ce vârstă ai, să începi să integrezi asertivitatea în vi-
ața ta și să transmiți mai departe copiilor tăi și celor din jur, modele comportamentale care să le aducă împlinire
și bucurie.
În următorul articol îți vom prezenta tipurile de comunicare care se reflectă în comportamentul tău și te vom ajuta
să identifici gradul de asertivitatea printr-un test rapid.
 
← SEDINTE DE GRUP PENTRU ADOLESCENTI
→ Cum să avem un comportament asertiv?

Prin comportament asertiv, intelegem “un comportament ce ii permite unei persoane sa actioneze
cat mai bine in interes propriu, sa isi apere punctul de vedere fara o anxietate exagerata, sa-si ex-
prime sentimentele in mod sincer si sa se foloseasca de propriile drepturi fara a le nega pe ale
celuilalt” J.Cottraux

Comportamentul asertiv se caracterizeaza prin autovalorizare, prin a avea curaj sa iti exprimi pro-
priile opinii si prin a tine cont de  satisfacerea propriilor nevoi si dorinte fara a incalca drepturile si
nevoile celorlalti.
Asertivitatea este cea mai eficienta modalitate de solutionare a problemelor interpersonale. Comu-
nicarea directa, deschisa si sincera permite receptionarea mesajelor fara blocaje si distorsiuni,
ceea ce mentine si imbunatateste relatiile cu ceilalti.

Ea reprezinta calea de mijloc intre cele doua comportamente extreme: pasivitatea si agresivitatea.
Sentimentele, nevoile si dorintele noastre nu sunt nici mai putin nici mai mult importante decat ale
celorlalti, sunt egale.

Caracteristici ale comportamentului asertiv

Respect pentru drepturilor proprii si ale celorlalti, exprimarea nevoilor si dorintelor in mod deschis
tinand cont de ideile si opiniile celorlalti. Comunicare corecta si receptionare a mesajelor fara dis-
torsiuni cognitive, cerand si oferind ajutor cu placere. Persoana asertiva are incredere in fortele
proprii, apreciaza munca oamenilor si multumeste sincer.
Expresii verbale utilizate: :Eu cred ca…”, “Doresc sa fac acest lucru pentru ca…”, “Te deranjeaza
ca…?”

Caracteristici ale comportamentului agresiv

Lezarea sentimentelor celorlalti, netinand cont de nevoile si dorinetele lor. Utilizarea unui ton ridi-
cat folosind expresii ofensatoare cu o atitudine de superioitate fata de oameni. Persoana cu un
comportament agresiv nu accepta alte idei si opinii, nu tolereaza sfaturile, critica, ia decizii fara a-I
consult ape ceilalti, gaseste defecte in tot cee ace fac ceilalti.

2
Expresii verbale utilizate: :”Faci cum spun eu ca stiu mai bine.”, “Ce prostie!”, “ E clar ca nu esti in
stare sa intelegi.”

Caracteristici ale comportamentului pasiv

Negarea propriilor drepturi, manifestarea unor sentimente de vinovatie, singuratate, neincredere si

anxietate. Persoana care manifesta un comportament pasiv isi devalorizeaza propria persoana,
permite altora sa-l influenteze, Evita confruntarile directe, se teme sa nu deranjeze, nu poate lua
decizii considerandu-si ideile ca fiind lipsite de importanta.
Expresii verbale utilizate: “Te rog nu te supara pe mine”, “Cum spui tu”, “Imi cer scuze pentru tot”.

Exemplu de comportament agresiv, pasiv si asertiv:

1. Asteptati la rand la un ghiseu si o persoana se pune in fata dumneavoastra

Un comportament agresiv s-ar baza pe presupunerea ca a facut-o intentionat si ar suna cam asa:
“Nu ti-e rusine! Treci la rand!”
Un comportament pasiv ar fi sa lasati persoana sa ramana in fata , dar deranjandu-va acest lucru.
Un comportament asertiv s-ar baza pe faptul ca n-a observant ca erati si dumneavoastra la rand si
pe un ton calm i-ati putea spune: “Ma scuzati, astept si eu la rand.



Dezvoltare personala

TEHNICI DE ASERTIVITATE: ÎN-

VAȚĂ SĂ NU FII DE ACORD CU
CINEVA
Găsește-ți inspirația în exemplele de comunicare asertivă
0JULY 13, 2022 9:00 AM3 MINby Laura Astalos

Sunt momente în care în relațiile profesionale trebuie să spunem „nu”. Să nu acționăm conduși de ceea ce și-
ar dori colegii dacă simțim că ceva nu ne reprezintă. Orice interacțiune este o manifestare a unor nevoi sau
dorințe. Și, cum toți avem anumite nevoi, sunt șanse să apară conflicte între nevoile noastre și ale altora. In-
teracțiunile pot degenera și se pot transforma în competiții de putere și orgolii. Adică în ceva distructiv. Să
dai dovadă de asertivitate, adică să-ți susții punctul de vedere cu fermitate și curaj, dar fără a deveni agresivi,
pare o cale elegantă și comun acceptată de abordare a comunicării interpersonale. Am auzit de atât de multe
ori „Fii asertiv/asertivă”, „răspunde-i asertiv”, etc, încât avem impresia că este în a doua noastră natură.
Poate am încercat și ne-a reușit, poate nu. Asertivitatea nu este ceva ce poți să faci pur și simplu. Pun accent
pe ideea de comportament asertiv și nu pe a fi asertiv, deoarece este mult mai puțin limitativ să-ți spui că
poți să faci ceva, decât să fii ceva. Până la urmă, repetând un comportament pozitiv în mod conștient, el va
deveni parte din identitatea ta și îți  va deveni a doua natură.
Asertivitate înseamnă să ai o serie de drepturi de care poate uiți adesea. Este greu să fii asertiv fără să știi că
ai dreptul de:
3
  a nu fi de acord cu ceva/cineva;
 a spune nu;
 a te răzgândi;
 a nu-ți justifica în fața altora gândurile, comportamentele, emoțiile, precum și obligația de a-ți asuma
consecințele pentru acestea;
 a face greșeli și a fi responsabil/responsabilă pentru ele.
E important să te oprești două minute și să te convingi de aceste lucruri. Să pornești la drum cu nevoile tale
în minte.

Și acum vine partea pragmatică. Descoperă două tehnici de comunicare bazate pe asertivitate simple și

eficiente, care îți pot fi de folos atunci când simți că ești pe cale de a deveni pasiv sau agresiv în interacțiu-
nile cu ceilalți.
 

Tehnica Afirmațiilor Negative

 

Câteodată facem greșeli. Mulți dintre noi avem senzația că ne pică cerul în cap dacă greșim ceva, indiferent
de gravitate. Să dai dovadă de asertivitatea înseamnă să ai o relație mai bună cu tine și abia pe urmă despre
ceilalți. Tehnica Afirmațiilor Negative te ajută să ai o atitudine de acceptare față de greșelile tale, ceea ce îți
va oferi mai departe o atitudine sănătoasă atunci când ești confruntat cu critici (nu toată lumea știe să ofere
un feedback constructiv – trebuie să fim pregătiți).

1. A: Nu te-ai descurcat foarte bine la întâlnirea cu clientul

B: Ai dreptate, nu am procedat chiar bine, nu-i așa? 

2. A: Ai făcut o gafă colosală ieri la ședință!

B: A fost o scăpare cam serioasă, așa este.

 

Dacă criticul nostru perserevează în…critică, ne putem gândi și la alte moduri de a-i face față. Pentru partea
de acceptare a greșelilor și de deschidere către îndreptare, afirmația negativă este suficientă.

Metoda „Ca o placă stricată”

 

4
„Placa stricată” se traduce prin persistență: a repeta din nou și din nou ceea ce ai afirmat/cerut la începutul
unei conversații, fără a fi nevoie să găsești argumente noi sau explicații în fața obiecțiilor. Această tehnică te
ajută să eviți capcane conversaționale sau argumentative și să rămâi atent pe nevoia ta inițială, fără să te
blochezi în fața unui refuz din partea celuilalt. De asemenea, nici nu consumi energie mentală deoarece știi
deja care va fi următoarea ta replică. Rămâi calm și relaxat în timp ce folosești această tehnică.

Exemplu:
Andrei: Am achiziționat de la dumneavoastră 50 de agende și în cutie mi-ați pus doar 45. Vă rog să-mi dați
și celelalte 5 agende.
Reprezentant magazin: V-ați uitat în mașină să nu fi căzut pe-acolo agendele?

Andrei: M-am uitat, vă rog să-mi dați agendele.

RM: Nu cred că pot să vă ajut.

PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

A: Înțeleg că ați putea crede asta, dar vă rog să-mi dați agendele.
RM: Aveți bonul fiscal?

A: Da, uitați-l. Vă rog să-mi dați agendele.

RM: aici aveți 50 de bucați agende roșii. Mda, din păcate nu eu mă ocup de agende.

A: Înțeleg, totuși vă rog să-mi dați agendele.

RM: va trebui să mergeți în spate să-l căutați pe colegul care se ocupă de agende.

A: El îmi va da agendele lipsă?

RM: Se va ocupa el.

A: Cum se numește colegul? Vă rog să-l chemați.

RM: Țineți coada aici, vă rog să mergeți să-l căutați.

A: Nu am văzut pe nimeni în spate și nu doresc să pierd timpul acolo. Vă rog să-l chemați.
RM: Țineți coada, vă rog!

A: Și eu doresc să fiu servit, la fel ca toți ceilalți. Vă rog să-l chemați pe coleg.
 

Acestea sunt doar două din tehnicile pe care le putem folosi când dorim să dăm dovadă de asertivitate. În
cartea „When I say no, I feel guilty” , Manuel J. Smith, din care m-am inspirat pentru acest articol, ne oferă

5
și alte metode pe care le putem folosi când decidem că dorim să avem o relație mai bună cu noi înșine și cu
ceilalți.

Sunt tehnici care ne facilitează exersarea deschiderii în comunicare, gestionarea interacțiunilor cu potențial
manipulativ și atenția oferită propriilor nevoi, fără a deveni pasivi sau agresivi.

DE CE E IMPORTANT SĂ
DEZVOLȚI ACUM LEADERSHIP-
UL ASERTIV
Mai aproape de echipa ta
0NOVEMBER 10, 2021 7:00 AM5 MINby Steluța Năstase-Lupu

Într-un moment în care primești probabil multe întrebări din partea oamenilor și poate unele decizii luate la
nivel intern sunt intens discutate, este esențial să-ți susții propriul punct de vedere cu fermitate și curaj, dar
fără a deveni agresiv. Să fii liderul asertiv care știe să fie alături de echipă cu o vorbă bună, dar și cu o abor-
dare care denotă siguranță de sine, hotărâre. Poate inițial vor contesta această abordare, dar, probabil nu va fi
o reacție pe termen lung. Într-o perioadă nesigură, echipa are nevoie de lideri care pun preț pe asertivitate, pe
comunicarea cu onestitate a propriilor idei, sentimente. 
 

De ce e nevoie să investești în leadership asertiv?

Asertivitatea este acea cale prin care poți câștiga respect și autoritate, fără a înstrăina niciun membru al
echipei tale. Să fii asertiv în mod corect înseamnă să-ți exprimi nevoile legitime, dorințele, ideile și senti-
mentele mai ales în această perioadă incertă și, astfel, să creezi relații oneste cu ceilalți, permițând în același
timp colegilor să răspundă cu propriile nevoi, dorințe, idei și sentimente. Există multe avantaje când alegi să
fii asertiv în modul corect. Comunicând constant și exprimând poziția companiei în diferite circumstanțe, vei
câștiga respect. Oamenii îi apreciază pe cei care își pot exprima sincer sentimentele și nevoile într-o manieră
pașnică.
Poți dezvolta relații autentice cu membrii echipei când împarți reacțiile sincere cu ceilalți și îi încurajezi să
facă același lucru. În plus, exprimarea sentimentelor tale cu privire la comportamentul altor persoane con-
tribuie semnificativ la corectarea și îmbunătățirea acestor comportamente.

Liderii care nu sunt suficient de asertivi nu reușesc să se depășească pe ei înșiși și au probleme în a se poz-
iționa în echipă. De multe ori această situație este exploatată de alții – mai curajoși. De regulă, principala
temere a liderilor este conflictul și ajung să-și sacrifice integritatea și să-și nege sentimentele personale, iar
asta poate duce la resentimente și la relații deteriorate în cadrul echipei.

6
 

În oglindă: leadershipul asertiv și leadership-ul agresiv

O altă temere pe care o poți avea față de leadership-ul asertiv este aceea de a nu fi perceput agresiv. Însă
asertivitatea și agresivitatea sunt două noțiuni complet diferite. Asertivitatea nu înseamnă să fii arogant sau
lipsit de respect față de ceilalți, ci este o expresie directă, onestă a propriilor idei și sentimente. Spre deose-
bire de agresivitate, aceasta nu implică rănirea emoțională a unei alte persoane sau încălcarea drepturilor
sale.

Liderii asertivi cresc:

 Motivația echipei
 Colaborarea
 Productivitatea
 Angajamentul angajaților față de obiectivele, misiunea și viziunea companiei

Liderii agresivi cresc temerea de a:

 comunica ideile
 acționa
 colabora, tendința oamenilor fiind de a sta în jurul liderului în loc să colaboreze între ei
 

De la leadership la pasivitate

Leadership-ul asertiv e o nouă provocare, ce-i drept, abia ne intrasem în mână cu leadership-ul. Însă leader-
ship-ul poate aluneca ușor în pasivitate și acest lucru nu este deloc benefic pentru o companie mai ales într-o
perioadă în care suntem cu privirea pe bugete și punem preț pe performanță. Primele simptome ale leader-
ship-ului pasiv sunt:
 evitarea conflictelor
 evitarea concedierii angajaților care nu sunt performanți sau care nu au etică
 evitarea feedback-ului constructiv
 evitarea efectuării evaluărilor de performanță

7
  evitarea colaborării în echipă, prin brainstorming
 evitarea luării deciziilor în echipă
 evitarea interacțiunii cu angajații
 

Primii pași spre leadershipul asertiv

La fel ca multe abilități de conducere, asertivitatea poate fi învățată și întreținută, prin practică regulată.

Joseph Folkman autorul a peste 13 cărți despre leadership, printre care „Drive Leadership Success by Mag-
nifying Your Strengths”, „The Extraordinary Leader”, „Turning Good Managers into Great Lead-
ers” povestește în Forbes:
PRIMEȘTE CELE MAI NOI ARTICOLE DIRECT ÎN INBOX👇

De când copiii mei erau mici, i-am încurajat să devină „mai puternici”. Le-am spus să nu aștepte ca lu-
crurile să se întâmple, ci să le facă să se întâmple și că una dintre cheile succesului în viață este să fie
asertivi. Uneori îmi place să-mi testez propriile sfaturi, așa că m-am hotărât să văd ce impact are asertivi-
tatea asupra leadershipului. Există vreo diferență între acei manageri care își cântăresc cu atenție opțiunile
și cei care doar „merg” și „fac”?
 

Pentru a afla, Folkman a chestionat liderii din cercetare și dezvoltare, pentru a vedea gradul lor de asertivi-
tate și gândire bună. Liderii care au fost calificați ca având o gândire bună, dar mai puțină asertivitate au
avut doar 4,2% șanse să fie considerați lideri eficienți.
Pe de altă parte, liderii care s-au clasat pe poziții ridicate în ceea ce privește asertivitatea, dar mai puțin în
ceea ce privește gândirea bună, au avut șanse de 12,5% să fie calificați ca lideri buni. Cu toate acestea, lid-
erii care s-au clasat la nivel înalt, atât în ceea ce privește asertivitatea, cât și gândirea bună au avut 71%
șanse să fie considerați unii dintre cei mai buni lideri.
În sine, asertivitatea nu poate fi trăsătura singulară a unui lider, dar este o caracteristică extrem de valoroasă.
Cercetările arată că liderii care sunt percepuți ca fiind mai asertivi sunt, de asemenea, percepuți ca fiind mai
cinstiți și având o integritate mai mare decât cei care nu sunt asertivi.

Pentru a fi un un lider asertiv, Joseph Folkman propune câteva acțiuni pe care le poți transforma
într-o practică zilnică:

8
 1. Conectează-te și comunică cu toată lumea. Liderii extrem de asertivi sunt asociați cu vaporii de
abur care pătrund peste tot într-o încăpere. Misiunea ta este să te împrietenești cu oamenii de la toate
nivelurile organizației. Să fii accesibil tuturor. Să-ți petreci timpul pentru a comunica clar și personal
schimbările.
2. Dă feedback într-un mod util. Contează mult cum pui problema atunci când evaluezi un proiect sau
un task. Feedback-ul oferit cu sensibilitate poate încuraja și îndruma oamenii spre succes. Feedback-ul
negativ poate descuraja, demotiva și mânia un angajat.
3. Folosește judecata bună pentru a lua decizii. Liderii asertivi care sunt percepuți ca având o jude-
cată bună au o mare probabilitate de a avea succes. Dar ce poate face un lider pentru a-și îmbunătăți
judecata?  Să aduni informații din mai multe surse, să le analizezi atent, să implici colegii în procesul de
luare a deciziilor. Prin încurajarea lor să comenteze, să nu fie de acord sau să conteste ipotezele, apar
deciziile mai bune.
4. Începe schimbarea cu tine. Uneori, liderii simt nevoia ca alți oameni să își schimbe comportamen-
tul, dar ei înșiși sunt imuni la schimbare. Liderii asertivi încep cu ei înșiși.
5. Muncește cot la cot alături de oameni. Un lider care este respectat, admirat și apreciat de alții poate
exercita influență și poate cere celorlalți să-și asume sarcini dificile. Un manager care nu este respectat
poate încerca cu toată puterea să-și exercite influența, însă poate primi rezistență din partea echipei. Re-
lațiile puternice, construite prin muncă alături de oameni, te ajută să fii un lider asertiv.

Antrenament pentru leadership bazat pe asertivitate

Perioada aceasta ne determină să ne șlefuim și mai bine abilitățile și să le dăm aripi în noi direcții. Să fim
mai siguri, mai hotărâți atunci când vorbim oamenilor din echipă. Ca în orice început nou, ai nevoie de ghi-
dare, de cineva aproape care să te îndrume când întâmpini dificultăți în drumul spre leadership asertiv.

Lucrând cu un coach înveți să:

 Identifici convingerile, atitudinile, experiențele anterioare, gândirea care te determină poate să mani-
fești un comportament pasiv sau agresiv.
 Schimbi sau atenuezi aceste comportamente pasive sau agresive.
 Înțelegi ce este asertivitatea și cum arată. Un coach te va îndruma în alegerea tonului vocii, în
alegerea gesturilor și expresiilor faciale, astfel încât să poți avea un comportament asertiv atunci când
este potrivit.
 Practici comportamente asertive în situații de zi cu zi și în situații mai puțin tipice.
 Analizezi tipurile de situații și relații pentru a determina noi moduri de comportament.

Dacă ar fi să alegi o abilitate la care să lucrezi pentru a o îmbunătăți, asertivitatea ar trebui să fie pe lista ta.
Și nu pentru că a fi asertiv este o trăsătură atât de minunată sau în trend acum, ci pentru că te ajută să
dezvolți și alte abilități de coordonare a echipei precum: comunicarea eficientă, încurajarea lucrului în
9
echipă și a colaborării, crearea unei culturi a inovației, crearea unui mediu de lucru bazat pe siguranță. Cel
mai bun antidot atunci când simți lipsă de încredere în sine sau teamă, este să vorbești deschis oamenilor. E
primul pas spre leadership-ul bazat pe asertivitate.

Ți-a plăcut articolul despre leadership asertiv? S-ar putea

să-ți placă și:

7 lucruri esențiale pentru un

comportament asertiv
Abilitatea de a ne exprima opiniile onest, fără anxietate și fără a le
nega celor din jur dreptul la propria opinie se numește asertivitate.
În următoarele 5 minute vei afla:
– De ce trebui să te abții să termini frazele altora.
– Care este cea mai mare dovadă de inteligență emoțională.

Ne dorim să proiectăm o imagine de sine echilibrată, bazată pe încredere în sine și în

cei din jur. Pe scurt, am putea descrie acest tip de relaționare printr-un cuvânt împru-
mutat din limba engleză care își face, ușor-ușor, loc în vocabularul nostru. Comporta-
mentul asertiv și stilul de comunicare aferent vin din poziționarea Eu sunt ok (adică am
o părere bună despre mine) și Tu ești OK (adică am o părere și o atitudine deschisă și
față de interlocutorul meu). Thomas Harris a documentat foarte bine acest principiu în
cartea sa de introducere în analiza tranzacțională, Eu sunt ok-Tu ești Ok. 
Dacă fiecare om, în mod natural, are o înclinație spre variantele automate de răspuns
în fața stresului (luptă sau fugi), asertivitatea este nenaturală. Cu alte cuvinte,
stăpânirea de sine se cultivă, iar ca să devii asertiv este nevoie să faci un efort conș-
tient. Avem nevoie de asertivitate pentru că, în viața de zi cu zi, nu mai avem parte de
interacțiuni care să se rezolve în mod eficient prin luptă (agresivitate) sau fugă (pasivi-
tate). Asertivitatea se învață, se dezvoltă pas cu pas și dobândirea ei vine cu o multitu-
dine de beneficii care se fac simțite atât în viața personală cât și în carieră. 
În experiența mea de peste șapte ani de training în companiile din România, cu anga-
jați ce vor să se dezvolte, am observat că sunt cel puțin șapte principii pe care oamenii
de succes le aplică. 
Iată ce să faci pentru a-ți crește nivelul de asertivitate:
1. Primul pas este să te accepți așa cum ești. 
Trebuie să ai așteptări realiste de la tine și să te valorizezi ca persoană. Ca să îți
păstrezi atitudinea OK față de tine în situații stresante, trebuie să te cunoști bine, să te
înțelegi și să îți cunoști valorile. Pentru că valorile personale sunt cele care ne ghidează
10
și ne ajută să facem alegerile bune pentru noi. Așadar, ca să poți fi o persoană
asertivă, dezvolta-ți stima de sine!
2. Ascultă cu atenție și fii pe deplin deschis către oamenii cu care interacționezi. 
Doar prin ascultare activă poți înțelege pe deplin nevoile și dorințele interlocutorului. Ca
să-ți adaptezi comportamentul și limbajul la cel al partenerilor de conversație este ex-
trem de important să înveți să asculți fără să judeci. Să asculți ca să înțelegi, nu ca să
dai replică. Ascultarea activă înseamnă să fii pe deplin prezent în discuțiile pe care le ai
și să te asiguri că ai înțeles ceea ce partenerul de discuție a vrut să-ți transmită. Lasă
deoparte prejudecățile, nu-ți întrerupe interlocutorul și nu căuta să completezi frazele
înainte ca persoana care vorbește să termine ce are de spus.
3. Susține-ți drepturile.
Ca să poți face asta, trebuie întâi să-ți cunoști tu drepturile și nevoile. Apoi, să le re-
specți. Abia în acest moment poți cere ca și ceilalți să ți le respecte. Este foarte impor-
tant ca și tu, la rândul tău, să respecți drepturile și sentimentele altora pentru a rămâne
în paragidma inițială: „eu sunt ok- tu ești ok”. Deci fiecare are nevoile lui și acestea tre-
buie respectate. 
Printre drepturile pe care le avem și pe care, adesea, le neglijăm, aș aminti:
 dreptul de a greși;
 dreptul de a ne răzgândi;
 dreptul de a alege în funcție de prioritățile noastre și nu ale altora;
 dreptul să spunem „nu știu” sau „nu mă interesează”;
 dreptul să ne alegem prietenii sau să-i schimbăm;
 dreptul să nu ne justificăm privind alegerile din viața noastră. 

Stima de sine vine, de obicei, cu această maturitate de a-ți asuma alegerile și de a le

putea susține fără a-i agresa pe ceilalți. 
4. Învață când să fii ferm și când să lași de la tine. 
Nimic nu este doar alb sau negru, așa că îți recomand să găsești un echilibru satisfăcă-
tor pentru tine. Uneori este nevoie să fii ferm și să-ți exprimi clar punctul de vedere, să
explici de ce nu vei face niciun compromis. De obicei, aceste situații apar atunci când îți
sunt puse în pericol valorile personale. Nu vei accepta ceva care îți încalcă principiile
de viață și valorile morale. Atenție, însă: a fi ferm nu înseamnă să fii agresiv! 
Eu cred cu tărie că adevărul este întotdeauna undeva la mijloc. Fiecare are propria lui
realitate și propria “dreptate”. Prin asertivitate, ne antrenam să găsim punctul de întâl-
nire între nevoile noastre și nevoile celorlalți. 
5. Învață să porți o discuție cu cineva care are un punct de vedere diferit. 
Și pornește de la ideea că, de fapt, nu este obligatoriu ca un interlocutor să renunțe la
punctul său de vedere. Let’s agree to disagree! Respectăm punctul de vedere al inter-
locutorului, chiar dacă nu suntem de acord cu el. 
Eu mă întâlnesc frecvent cu situații de genul acesta în cursurile mele. Având în sală oa-
meni de toate vârstele și profesiile, deseori aud păreri despre o sumedenie de subiecte.
Și nu de puține ori, oamenii au opinii ferme, bazate strict pe experiențe personale sau
prejudecăți preluate din societate. Și ce pot face eu? Îi ascult cu empatie, le respect
11
punctul de vedere și îmi argumentez mai departe ideea pe care vreau s-o transmit (cu
studii, cercetări, experiența extinsă etc). Discutăm idei și nimeni nu ia lucrurile personal
(sau cel puțin asta încerc să le transmit cursanților). Cea mai importantă dovadă de in-
teligență emoțională este să discuți idei contradictorii, păstrându-ți calmul și empatia
față de interlocutor. Acceptăm reciproc că nu suntem de acord și ne respectăm unul pe
celălalt pentru maturitatea de a discuta asertiv. 
6. Asumă-ți responsabilitatea pentru ceea ce spui și faci. 
Când ai încredere în tine și-ți păstrezi atitudinea deschisă către tot ce apare în viața ta,
îți asumi în întregime și rezultatele faptelor tale. Și când spun „fapte”, vorbesc atât de-
spre cele mai banale alegeri pe care le facem în viață, cât și despre deciziile majore
precum alegerea partenerului de viață, a meseriei sau a țării în care să trăiești.
7. Exprimă-ți gândurile, emoțiile, credințele și opiniile într-o manieră onestă și adecvată. 
Asertivitatea nu înseamnă să spui adevărul fără perdea și fără a ține cont de ceilalți.
Comportamentul asertiv înseamnă să fii atent atât la nevoile tale, cât și la nevoile inter-
locutorilor tăi. Așadar, spui ceea ce ai de spus fără să jignești sau să-i faci pe ceilalți să
se simtă incomod. 
Asertivitatea este un comportament și în același timp o stare mentală și sufletească. Nu
poți simula asertivitatea, ea vine din interiorul tău. Așadar, dezvoltarea personală continuă
atrage după sine și asertivitatea, comunicarea eficientă și cu impact, empatia și starea
de bine în general.
Citește și:

Secretele femeilor lider

Pentru a trăi liber, nu mai amâna asta!
Ești asertiv(ă) dacă:
 Spui NU atunci când situația o cere;
 Îți exprimi și susții propriul punct de vedere;
 Ai o atitudine de afirmare și de apărare a propriilor opinii;
 Îți exprimi cu ușurință sentimentele negative și pozitive;
 Ești deschis comunicării și negocierii;
 Ai o atitudine de afirmare și de apărare a propriilor opinii;
 Abordezi eficient situațiile dificile;
 Îți asumi responsabilitatea;
 Ești relaxat și încrezător în forțele proprii;
 Reușești să inițiezi și să susții o conversație;
 Îți manifești puterea de convingere;
 Ești mai atent la nevoile și drepturile tale dar și ale celorlalți;

 Asertivitatea în relația de cuplu

 de Adina Gheorghe

  

12
 Ce este asertivitatea?
Asertivitatea este capacitatea de a comunica emoțional și cognitiv, clar, argumentat, fără a ofensa
interlocutorul, dar și fără a ne reprima emoțiile și părerile. Este capacitatea de a ne exprima cu uşur-
inţă punctul de vedere şi interesele, fără anxietate și fără a le nega pe ale celorlalţi.

Asertivitatea implică autoacceptare (inclusiv acceptarea propriilor greșeli sau limitări), autovalorizare,
capacitatea de a împărtăși propriile experiențe cu ceilalți, conștientizarea și acceptarea nevoilor per-
sonale, respectarea drepturilor și nevoilor celorlalți.

Pentru a putea comunica asertiv este necesar să avem o bună relație cu noi înșine și o atitudine de
respect față de ceilalți. Atunci când suntem foarte îndrăgostiți ne simțim împliniți și mulțumiți. Ne ve-
dem propria viață mult mai în roz. Suntem plini de speranță. Suntem mai binevoitori atât cu noi
înșine cât și cu ceilalți. Suntem mai toleranți, mai transfiguratori și mai generoși. Acceptăm mult mai
ușor puncte de vedere diferite de ale noastre.

  

 Să ne păstrăm în iubire
Iubirea ne face să relaționăm mult mai bine cu ceilalți. Să împărtășim și să primim. Prim urmare
pentru a putea comunica asertiv în cuplu este necesar să ne păstrăm în iubire. Să ne iubim pe noi
înșine și să păstrăm vie iubirea în cuplu.

Atunci când comunicăm cu celălalt din inimă, ne exprimăm mult mai liber, mai calm și mai blând.
Împărtășim mult mai ușor și mai clar ceea ce simțim și ce dorim. Ne exprimăm nevoile și dorințele
fără a pretinde celuilat să ni le împlinească.

Când suntem prezenți în inima noastră suntem mai împăcați cu noi înșine și mai deschiși să-l primim
pe celălalt în viața noastră așa cum este, să-l iertăm dacă a greșit, să-l încurajăm și să-l susținem
atunci când are nevoie, să-l ascultăm și să-i înțelegem punctul de vedere. Îi ascultăm dorințele și
nevoile fără a ne simți obligați să i le satisfacem.

A nu ne simți obligați să-i satisfacem celuilalt dorințe și nevoile, nu înseamnă să fim indiferenți și
egoiști. Ci inseamnă să nu ne sacrificăm prostește pentru a satisface cererile celuilat în detrimentul
echilibrului fizic, psihic și emoțional personal. A ne neglija mai mereu pentru a satisface dorințele și
nevoile celuilalt, până când ajungem să ne simțim epuizați, goliți și frustrați, nu este o dovadă de iu-
bire nici față de celălalt și nici față de noi înșine.

Comunicarea asertivă implică să știm să spunem NU atunci când este necesar.

  

 Să învățăm să comunicăm asertiv

Pentru a învăța să comunicăm asertiv este nesesar să înțelegem că avem dreptul să spunem:
- NU știu. Nu trebuie să ne simțim vinovați dacă nu știm ceva. Mai bine recunoaștem că nu știm și
13
 dacă este ceva care cu adevărat ne interesează ne documentăm. Iar dacă nu este un domeniu de in-
teres pentru noi atunci cu atât mai mult nu avem de ce să ne simțim rușinați.
- NU înțeleg și să cerem informații sau explicații suplimentare.
- NU doresc aceasta. Avem dreptul să acceptăm sau să refuzăm ceva. Avem dreptul să satisfacem
sau să respingem cererea cuiva.

În același timp trebuie să acecptăm și să respectăm că și ceilalți au dreptul să spună NU ȘTIU, NU

ÎNȚELEG și NU DORESC ACEASTA.

Comunicarea asertivă se realizează pe acest fond de libertate interioară și de respect a libertății

celuilalt.

  

 Cum exprimi criticile

Cele mai mari tensiuni apar atunci când sunt exprimate nemulțumirile. Este un fapt: oamenii mai
greșesc. Dar cum gestionăm situația? Ca pe un dezastru care ne distruge relația? Sau ca pe o situ-
ație din care vrem să învățăm amândoi?

Cel care a greșit vrea să fie iertat. Cel față de care s-a greșit vrea ca celălalt să se transforme și să
nu mai repete greșeala. Dacă amândoi își asumă transformarea (să învețe să ierte și să își corecteze
greșeala) atunci situația poate fi gestionată constructiv.

Se spune că tonul face muzica. Așa că alege un ton cald. În plus, dacă iubitul/iubita a greșit atrage-i
atenția asupra greșeli, nu-i anula valoarea. De exemplu, dacă a întârziat foarte mult la o întâlnirea cu
tine alege să-i spui calm:
- „Ai întârziat 30 de minute și eu te-am așteptat în frig, ceea ce a fost foarte neplăcut pentru mine.
Aș fi preferat să ajungi la timp sau măcar să-mi telefonezi și să-mi spui că întârzii. Te-aș fi putut
aștepta într-un loc unde să nu-mi fie frig.”
în loc să spui răstit:
- „Ești un egoist/o egoistă. Nu-ți pasă de mine niciodată. Nu faci niciodată ceea ce spui. Nu ești capa-
bil/capabilă să ajungi niciodată la timp.”

Atunci când punctăm greșeala fără să anulăm omul, sunt șanse mult mai mari ca celălalt să se trans-
forme. Atitudinile care subminează stima de sine îngreunează transformarea.

  

 Cum primim criticile

Când avem o slabă stimă de sine, ne este foarte greu să primim critici chiar dacă sunt justificate și
14
 exprimate armonios. Este datoria celuilat să învețe să-și exprime asertiv observațiile. Dar e datoria
noastră să ne consolidăm stima de sine și luciditatea astfel încât să putem primi observațiile celuilalt
și să le gestionăm constructiv.

  

 Exercițiu de comunicare asertivă pentru cuplu

Comunicarea implică un emițător și un receptor. E important să știm să exprimăm (cuvinte, atitudini,
tonalitate, gesturi) dar și să ascultăm. Acest exercițiu implică să fim pe rând mai întâi în poziția celui
care își exprimă și apoi în poziția celui care primește. E util ca cel care primește să-și noteze ceea ce
spune cel care exprimă.

1. Așezați-vă față în față.

2. Stabiliți cine va fi primul care exprimă. Îl vom numi simbolic pe cel care exprimă E și pe cel care
primește P.
3. E îi va împărtăși lui P sentimentele de iubire pe care le simte pentru P.
4. E îi va împărtăși lui P ce apreciază cel mai mult la P.
5. E îi va împărtăși lui P unele nevoi personale pe care le are fără a-l face pe P să se simtă obligat să
i le satisfacă. (P va decide singur dacă dorește și poate veni în întâmpinarea nevoilor și dorințelor lui
E)
6. E îi va împărtăși lui P una sau maxim trei greșeli pe care consideră că P le face și îl va lăsa pe P să
se gândească un timp (de exemplu 3 zile) la aceasta și să-și exprime apoi cu calm punctul de vedere
(dacă i se par obiective observațiile, dacă și cum dorește să-și corecteze greșelile).
7. E își va reafirma sentimentele de iubire față de E.
8. Îmbrățișați-vă cu iubire.
9. Inversați rolurile.

După ce trece timpul pe care l-ați stabilit pentru analizarea observațiilor făcute (cele 3 zile sau cât ați
stabilit), acordați-vă o întâlnire pentru a le analiza. Începeți întâlnirea cu exprimarea sentimentelor
de iubire. Păstrațivă în inimă și luați deciziile de acolo. Înțelepciunea inimii ne poate oferii soluții ge-
niale și poate genera transformări profunde.

 Unele dintre avantajele comunicării asertive în cuplu sunt:

1. Permite marcarea limitelor

Primul avantaj al comunicării asertive în cuplu este că este un tip de comunicare care permite stabilirea anumitor
limite în cadrul cuplului; Aceste limite se pot referi la aspecte sau comportamente care nu ne plac sau pe care
nu le tolerăm, de exemplu. Prin asertivitate poți „negocia” cu partenerul tău ce ne place și ce nu.

2. Să negocieze
Ca rezultat al punctului anterior, găsim și posibilitatea negocierii lucrurilor de care avem nevoie în cadrul relației
de cuplu. Adică ne putem exprima nevoile, dar și dorințele, preferințele etc.

3. Îmbunătățiți empatia
 Promovarea comunicării asertive în cuplu are un alt avantaj, și anume că vă ajutați să sporiți empatia
partenerului. Prin mesaje asertive îi trimiți (politicos), ea se poate pune în locul tău, imaginându-ți ce
simți în acel moment și de ce îi întrebi un lucru sau altul, de exemplu.

 4. Creați o conviețuire plăcută

 Dacă suntem capabili să-i spunem partenerului nostru (și ea nouă) ceea ce credem „deschis”, într-un
mod respectuos și politicos (pe scurt, printr-o comunicare asertivă), vom contribui la crearea unui climat
de bunăstare și plăcut coexistența în cadrul relației.
15
 Pentru a face acest lucru, este bine să folosiți cuvinte precum: „vă rog”, „vă mulțumesc”, „sunteți bin-
evenit”, „îmi pare rău” etc. Important este că putem spune lucrurile pe care le gândim fără a le păs-
tra pentru noi, atâta timp cât sunt lucruri care pot ajuta la îmbunătățirea relației.

 Tehnici pentru a-l spori în viața ta amoroasă

 Cum să îmbunătățiți comunicarea asertivă în cuplu? Să vedem câteva tehnici și sfaturi pentru a-l îm-
bunătăți sau îmbunătăți:

 1. Alege momentul pentru a spune lucruri

 Nu toate subiectele trebuie discutate în același moment al zilei, deoarece există subiecte mai sensibile
decât altele și, în plus, starea de spirit a partenerului nostru poate condiționa și alegerea noastră. Comu-
nicarea asertivă în cuplu se realizează datorită luării în considerare a acestui aspect și a altor aspecte.
De aceea este important, pe lângă învățarea modului de a spune lucrurile pe care le gândim, să alegem
momentul potrivit pentru a face acest lucru. Aceasta nu înseamnă că uneori nu se poate întâmpla să
spunem lucrurile rapid sau în momente de urgență..

 Dar ori de câte ori putem, trebuie să fim atenți la modul în care este partenerul nostru în acel moment,
dacă acest comentariu îl va deranja în special etc. Adică trebuie să spunem ce gândim, dar adaptându-
ne la context.

 2. Folosește cuvintele potrivite

 Pe lângă alegerea momentului potrivit pentru a spune anumite lucruri sau pentru a aduce anumite
subiecte, este de asemenea important să alegem ce cuvinte folosim pentru a le spune. Acest lucru va
îmbunătăți comunicarea noastră asertivă în cuplu. O idee bună este să folosiți cuvinte sau expresii care
nu sunt absolute sau categorice.

 Mai mult, putem folosi expresii amabile și recunoscătoare care promovează apropierea; de exem-
plu „mulțumesc pentru sugestie, dar nu cred la fel ca tine”, sau „îmi pare rău dacă ceea ce voi spune vă
deranjează, dar ...” etc.

 3. Fii sincer
 Asertivitatea se bazează pe sinceritate. Asa de nu are sens să împodobești realitatea, să o machiezi,
să o exagerezi sau chiar să minți despre ea, pentru că până la urmă totul ajunge să știe, și a de-
scoperi o minciună de la partenerul tău este departe de a menține o comunicare asertivă. Adică, așa
cum am văzut, asertivitatea se bazează mai presus de toate pe a spune ceea ce cineva gândește, iar
baza acestui fapt este sinceritatea.

 4. Folosiți un limbaj non-verbal adecvat

 Un alt element important atunci când transmitem ceea ce credem este limbajul non-verbal pe care îl
folosim pentru a o face (aceasta include gesturi, postură, tonul vocii ...). De exemplu, utilizarea unui ton
prietenos nu este același lucru cu agresiv, imperativ, dur, moale, apropiat etc. Astfel, limbajul non-verbal
este la fel de important ca și verbalul și de aceea comunicarea eficientă și asertivă se va baza pe

16
 transmiterea de mesaje consistente (adică coincident) atât în forma sa verbală, cât și în cea non-ver-
bală.

 Mai exact, tonul în care spunem lucrurile influențează foarte mult modul în care cealaltă persoană
primește informațiile. Pe de altă parte, trebuie să fie adecvate și gesturile care însoțesc mesajul, precum
și postura și distanța dintre cealaltă persoană (utilizarea spațiului personal).

REZUMAT
Atunci când ne comportăm asertiv, punem nevoile proprii pe
același plan cu ale celorlalți. Este important pentru propria noastră
stare de bine să facem acest lucru. Este și în avantajul celorlalți,
întrucât nu facem nimănui o favoare lăsându-ne pe mâna altora și
permițându-le să obțină orice doresc de la noi.
Atunci când reușim să găsim o soluție așa încât ceilalți să-și
păstreze demnitatea și să le fie respectate cerințele, este mai
probabil să ajungem la rezultate convenabile pentru toată lumea.
Desigur, aceasta nu este întotdeauna cea mai simplă opțiune,
câteodată este mai ușor să cedezi sau să pui piciorul în prag și să-ți
aperi opiniile cu orice preț.
Dacă dorești să fii mai fericit, mai sănătos și să ai mai mult
succes — oricare ar fi modul în care definești succesul —, trebuie
să-ți asumi o mai mare responsabilitate în ceea ce te privește și să te
comporți într-un mod interdependent. Inevitabil, aceasta înseamnă
să-ți schimbi perspectiva asupra lumii în care trăiești și, mai ales,
modul în care te percepi pe tine însuți.

17