Ministerul Învăţământului din Republica Moldova

P. Cerbuşca, M Duşceac, V. Gorencioi

DEZBATERI
Manual pentru elevi
anul I de studii

Chişinău 2001
 Argument

Societatea democratică pe care tindem s-o construim are nevoie de

oameni care să dispună de anumite abilităţi şi competenţe. Aceasta este
esenţa reformei educaţionale proiectată să răspundă în mod adecvat la
schimbările şi provocările fără precedent pe care le rezervă secolul al XXI-
lea.
Elevii trebuie implicaţi în activităţi concrete, menite să dezvolte
gândirea logică şi critică, priceperea de a-şi organiza propriile gânduri,
exprimarea orală, înţelegerea şi toleranţa faţă de diverse puncte de vedere,
încrederea în propriile forţe, capacitatea de a lucra în echipă etc. Aceste şi
alte abilităţi şi competenţe vor fi dezvoltate în cadrul dezbaterilor, care
oferă o practică valoroasă şi pentru analiza multidimensională a
fenomenelor sociale, dezvoltarea lingvistică şi depăşirea inhibiţilor,
expunerea gândurilor conform principilor logice etc.
Prezentul manual de Dezbateri îşi propune să prezinte sugestii
concrete pentru a cunoaşte şiutiliza principiile societăţii civile, bazele artei
oratorice şi modul de organizare a unui discurs, pentru a putea exprima şi
susţine liber propria opinie, a coopera şi a conlucra în grupuri mici, a
utiliza diverse tehnici de convingere, a sintetiza o materie vastă într-o
comunicare laconică şi logică. Desigur aceste abilităţi şi competenţe vor fi
formate la participanţii în dezbateri pentru a conştientiza valoarea propriei
persoane, respectul pentru valorile general-umane şi naţionale, înţelegerea
propriului rol de persoană activă în societate.
Autorii sunt în speranţa că primul manual de Dezbateri va deveni un
bun suport pentru profesori, elevi şi părinţi, rămănând deschişi pentru
colaborare şi îmbunătăţirea materialeleo propuse.

Autorii
 CUPRINS

I. ÎNTRODUCERE ÎN DEZBATERI
1. Ce sunt dezbaterile?
- noţiune de dezbatere;
- abordare istorică a tradiţiei dezbaterilor.
2. Principiile de desfăşurare a dezbaterilor.
- etica argumentării;
- cultivarea onestităţii, respectului şi a toleranţei.
II. JOCUL DEZBATERILOR
3. Modelul de dezbateri Karl Popper.
- regulile desfăşurării;
- responsabilităţile vorbitorilor.
4. Moţiunea.
- definirea moţiunii;
- tipurile de moţiuni.
5. Argumentul şi structura lui.
- generarea argumentelor şi structura lor;
- formularea argumentelor şi susţinerea lor.
6. Evidenţa.
- Depistarea evidenţei;
- Principiile de bază pentru prezentarea evidenţei.
7. Construirea cazurilor.
- cazul afirmator;
- cazul negator.
8. Dezbaterea şi reconstruirea cazului.
- reconstruirea cazului afirmator;
- reconstruirea cazului negator.
9. Întrebările fulger.
- tipuri de întrebări fulger;
- folosirea lor şi a răspunsurilor în întărirea cazului.
10. Prezentarea şi susţinere argumentelor.
- exemple de prezentare a argumentelor;
- susţinerea argumentelor într-o dezbatere.
11.Analiza dezbaterilor. Documente de arbitraj.
- responsabilităţile arbitrilor;
- completarea fişei de arbitraj şi comunicarea rezultatelor.
III. ÎNCHEIERE
12.Rolul dezbaterilor în formarea şi dezvoltarea personalităţii
 - avantajele participării în dezbateri;
- sugestii de îmbunătăţire a calităţii dezbaterilor.
Capitolul I. ÎNTRODUCERE ÎN DEZBATERI

1. Ce sunt dezbaterile?
Dezbatere (din engleză – debate) este o discuţie, o polemică în contradictoriu a unei
chestiuni, urmându-se formarea unei gândiri critice şi logice pentru însuşirea şi exersarea
dialogului democratic. Această metodă este un cadru destinat unei discuţii structurate a unor
tematici variate.

a) Noţiune de dezbatere Nevoia de dezbatere

Dezbaterile sunt lucruri obişnuite în viaţa de zi cu zi şi ( întrebări retorice)
fiecare (în familie, la şcoală, la serviciu, în grupele de interese
etc.) încearcă în felul său să-i convingă pe cei din jur asupra • Ce este şi ce nu este o
veridicităţii punctului lor de vedere. dezbatere?
O dezbatere informală între două sau mai multe persoane
pot apărea oricând, atunci când există diverse opinii asupra • În ce măsură capacitatea
unei probleme. Doi prieteni sau colegi de serviciu pot dezbate noastră de exprimare
o problemă referitor la un subiect contradictoriu ore întregi, poate fi considerată un
neavând un sfârşit clar. Dezbaterea formală, însă, are o lucru de la sine înţeles?
structură clară cu reguli şi limite, unde un grup de arbitri va
decide cine este câştigătorul. • De ce devenim stresanţi
O echipă – afirmatoare, trebuie să sprigine o moţiune, (de atunci când susţinem un
exemplu „ Revoluţia sexuală a creat mai multe probleme discurs în public sau
decât a rezolvat”) iar cealaltă – negatoare, trebuie să o când discutăm un
infirme, să aducă argumente prin care vor demonstra că nu subiect contraversat?
există motive pentru adoptarea unei moţiuni. Poziţia pe care o
susţin participanţii într-o dezbatere uneori poate să nu • De ce printre noi sunt
coincidă cu punctul său de vedere. Mama, de exemplu, atât de mulţi oameni
încercă să-şi convingă fiul pentru a veni la o oră stabilită „bâlbâiţi” şi neîncrezuţi
acasă nu deaceea că nu-i doreşte bine, pentru a-şi continua în sine?
distracţia, ci pentru al învăţa să respecte un regim, să-l
protejeze poate de unele nevoi etc.
• Cum ne organizăm
Abilitatea de a susţine ambele poziţii corespunzătoare
atunci când trebuie să-l
unei probleme sau arii de conflict va fi necesară în viitoarele
convingem pe cineva?
conversaţii, concursuri sau competiţii, în susţinerea unui
discurs în public etc. Există mai multe motive pentru a
participa în dezbateri: a învăţa să puneţi şi să răspundeţi la • În ce măsură luăm în
întrebări, a dezvolta competenţele de comunicare, structurare, consideraţie aspectele
organizare şi de încredere în propriile forţe, unde câştigul forte şi slabe ale
pentru toţi este inevitabil. Într-o societate democratică, punctelor de vedere
cetăţenii trebuie să fie pregătiţi să gândească critic, să opuse?
comunice şi să concureze civilizat, utilizând puterea
cuvântului, să lupte în mod paşnic pentru o cauză nobilă. • Cât de des ne
transpunem în situaţia
altora?
 b) Abordarea istorică a tradiţiei dezbaterilor

Dezbaterea este atât de veche precum este şi omul. Sistemul actual de dezbateri se bazează pe
tradiţiile omului din cele mai vechi timpuri. Divergenţe de opinii între oameni au fost tot timpul,
începând cu sfaturile bătrânilor şi până la parlamentele actuale.
Anti- Sistemul democratic grecesc a fost format pe o experienţă multimilenară. În
chitate Atena pentru a lua o hotărâre trebuiau să participe în discuţii mai mulţi oameni.
Dezbaterile pe problemele de interes general durau mai multe ore şi chiar zile, unde
puteau lua cuvântul toţi cetăţenii autorizaţi de Adunare pentru a face propuneri şi aşi
susţine punctul său de vedere. În Academia sau Liceul atenian elevii erau cunoscuţi cu
arta dezbaterilor şi tehnica argumentării, îndrumaţi pentru a avea succese în viaţa
socială. Ei erau învăţaţi să se contrazică pentru a demonstra că nu ştiau ceea ce au
aflat. Marii gânditori ai antichităţii – Socrat, Platon, Aristotel şi alţii au întemeiat
dialogurile filosofice prin care se căuta calea adevărului şi a virtuţii.
Romanii au continuat tradiţia dezbaterilor începută de greci.

Evul În Europa, deşi odată cu trecerea la orânduirea aristocratică, dezbaterile şi-ai

mediu pierdut rolul de altădată, educaţia includea şi tehnici de prezentare a discursurilor în
publi.c Ele, de regulă, erau susţinute în limba latină, cunoscute sub numele de oratorie.
Discipolii exersau tehnicile oratoriei de susţinere a ideilor lor prin argumente şi
criticarea punctelor de vedere opuse. Elevii susţineau prezentări în public şi
răspundeau la întrebările profesorilor.

Epoca Dezbaterile au fost redescoperite de englezi, francezi, olandezi şi alte popoare,

modernă înlocuind tot mai mult limba latină cu cea vorbită de popor. În şcoli învăţarea era mai
structurată şi mai aproape de realitate. Începând cu secolul al XIX-lea în universităţile
din S.U.A. s-au creat primele societăţi de dezbateri, unde participanţii îşi pregăteau
discursurile din timp şi le pregăteau în faţa unei audenţe.

Epoca • În S.U.A. în anii 20 ai secolului al XX-lea auditoriul a fost înlocuit cu echipe de

contem- arbitri. În anul 1960, în timpul alegerilor prezidenţiale, primele dezbateri
porană publice televizate dintre F. Kennedy şi R. Nixon au popularizat această
activitate.
• În Europa, la sfârşitul secolului al XX-lea, continuând experienţa americană, în
licee, colegii şi universităţi, s-au înfiinţat zeci şi sute de cluburi, unde elevii şi
studenţii au început să cunoască valoarea, frumuseţea şi utilitatea dezbaterior.
• În Moldova şi în România programul de dezbateri a fost iniţiat în 1994,
implementat în şcoli şi licee de către Fundaţia Soros pentru o sociatate deschisă.
Începând cu anul 1996 programul de dezbateri s-a extins şi în mediul
universitar prin organizarea unui curs de iniţiere.
În Moldova în 1998 programul obţine statutul de organizaţie
nonguvernamentală înregistrată sub numele de Liga de Dezbateri. Actualmente
dezbaterile se susţin în mai multe limbi. Pe lângă româna şi engleza, se practică
dezbateri în limbile rusă, găgăuză, bulgară şi ucraineană. Cei care au deja o
exerienţă în dezbateri din Chişinău, Edineţ, Leova, Bălţi, Cimişlia, Drochia,
Tiraspol şi alte localităţi, sunt în speranţa unei extinderi mai largi de cluburi şi
cursuri în instituţiile preuniversitare şi universitare, devenind un program
educaţional pentru toţi elevii şi studenţii.
 AUTOEVALUARE

1. Continuă prin 3-5 scop să-i înveţe pe

fr aze gândul de mai jo 2. Dezbaterile au ca
... DACĂ ESTE SĂ s:
ALEGEM: ÎN SPAD eze valorile general-
SAU CU ARGUM Ă SĂ NE TĂIEM participanţi să promov
ENTE SĂ NE MĂS
construind argumente
LIME DURĂ ŞI CO
MPETETIVĂ, ESTE
URĂM, ÎNTR-O
umane şi naţionale,
PUTEREA DE PREFERAT ând problemele într-o
CUVÂNTULUI convingătoare, rezolv
................................. ŞI A RAŢIUNII ilizată. În ce măsură
... manieră paşnică şi civ
.................................
................................. ............. opul dezbaterilor cu
................................. crezi că corespunde sc
.................................
................ ale?
obiectivele tale person
.................................
................................. ................ ....................................
........................................
.................................
................................. ................ ....................................
........................................
.................................
................................. ................ ....................................
........................................
.................................
................................. ... ............. ....................................
........................................
.................................
................................. ................ ....................................
........................................
.................................
................................. ... ............. ....................................
.........................................................................
................................. ................ ....................................
................................. ........................................
................................. ... ............. ....................................
................................. ........................................
................................. ................ ....................................
................................. ........................................
................................. ................ ....................................
................................. ........................................
................................. ................ ………………………
................................. ........................…………
................................. ................ ………………………
.................................
.................................
...…………………………
.............
..
................................. ………………………
................
3. Ce crezi că i-a făcut pe aceşti
tineri să se adune împreună?
…………………………………………..…………………………………………..
…………………………………………..
…………………………………………..
…………………………………………..
…………………………………………..
…………………………………………..…………………………………………..
…………………………………………..…………………………………………..
…………………………………………..…………………………………………..
…………………………………………..
…………………………………………..…………………………………………..
Un grup de tineri discută asupra unei probleme de interes comun

Rezolvă testul. Încercuieşte

litera, răspunsul căreia cor
Metoda dezbaterilor se folose espunde cu opinia personală:
şte pentru:
dezvoltarea capacităţilor de
exprimare; b) ocupare funcţiilor de condu
c) ai putea prinde pe cuvânt cere;
Argumentează răspunsul: …… pe ma turi; d) ascultarea şi urmări critic
……………………………… un mesaj.
………….…………………… ………………………………
……………………………… ………….
……………………………… ………………………………
……………………………… …………..
……………………………… … ………………………………
……………………………… …………
……………………………… ………………………………
……………………………… … …………
……………………………… ………………………………
……………………………… ……………
………………………………
……………
 2. Principiile de desfăşurare a dezbaterilor
Ce benificii putem obţine participând în dezbateri?
Ce este oare mai important: să câştigi o rundă de dezbateri
sau să promovezi anumite valori morale?
Cunoaştem principiile de desfăşurare a dezbaterilor?
Ce este şi ce nu este un comportament civilizat?

a) Etica argumentării şi a dezbaterii.

Dezbaterile sunt nişte competiţii de prezentare,
comunicare şi convingere a diverselor puncte de vedere.
Competiţia nu trebuie să fie singura raţiune a vieţii, deşi ea este o „Copii trebuie să-şi
luptă pentru progres. În esenţă, fiecare participant în dezbateri are
doar de câştigat, aceasta, însă, nu înseamnă că fiecare se spună unii altora şi să
comportă după bunul plac, fără a lua în consideraţie anumite
reguli şi principii morale. Este important să apreciem şi să spună lumii ceea ce
autoapreciem corect comportamentul său şi al altora în timpul
dezbaterilor după anumite standarde etice. Nimeni nu este
atotştiutor şi cu toate că drumul gnoseologic este nelimitat, ştiu – pentru a afla
menirea noastră este să ne apropiem tot mai mult de el, astfel vom
fi mai aproape de adevăr. Marele filosof grec Socrate afirma că ce ştiu. Spunând, vor
trebuie cercetată orice opinie pentru a elibera drumul spre
cunoaştere şi adevăr şi pentru a-i ajuta şi pe alţii să se elibereze de învăţa. Spunând vor
prejudecăţi. Analizând opiniile şi cofruntându-le putem la o
cunoaştere mai apropape de realitate, astfel depărtându-ne de
dogmatism şi neştiinţă. interpreta lumea aşa
Oamenii au deja o experienţă de apreciere a
comportamentului membrilor societăţii, având la bază anumite cum o văd ei, pentru
valori general-umane şi naţionale, formulate în termeni morali,
precum bine-rău, frumos-urât, onest-agresiv, generos-nedrept etc. noi ceilalţi... Mai
De regulă, dezbaterea începe cu anunţarea scopului sau a
criteriului, care trebuie exprimat cu sens pozitiv şi să fie în
concordanţă cu valorile morale ale societăţii. În cadrul important, însă, este cum
dezbaterilor pot fi propuse teme destul de dificile cu conţinut
moral contradictoriu. De exemplu „Euthanasia ar trebui să fie spun şi cum simt ceea ce
legiferată”, „Avorturile ar trebui să fie interzise”, Sentinţa pe
moarte să fie schimbată pe sentinţa pe viaţă”, „Vandalismul este spun...”
un produs al sistemului nostru educaţional” etc. În asemenea
situaţii trebuie să studiem minuţios tema, să ne documentăm din
diverse surse şi să fim cât mai atenţi la exprimarea şi susţinerea / Judit Renzi/
punctului de vedere, să nu facem concluzii pripite şi să ne
formăm o atitudine nepărtinitoare.
 b) Cultivarea onestităţii, Reţine!
respectului reciproc şi a toleranţei.
• Scopul principal al dezbaterilor,
ca o activitate umană este
Codul etic al dezbaterilor are la bază un şir
comportamentul etic al
de principii unanim recunoascute de umanitate,
participanţilor la disciţie;
cum ar fi respectul reciproc, manifestarea
toleranţei, deschiderea spre ceilalţi membri,
acceptarea diferenţelor etc. Dezbaterile, atât din • Important este să câştigi o
partea afirmatorilor, cât şi a negatorilor, implică competiţie, dar mar important
asumarea unor responsabilităţi morale pentru este să manifeşti onestitatea,
toţi, oferind şansa egală de dezvoltare şi respectul reciproc, spiritul civic şi
afirmare, cu toate că punctele noastre de vedere toleranţa;
poate să nu coincidă parţial sau total. Trebuie să
ne învăţăm să depăşim orgoliile presonale, dacă • Respectând codul etic veţi căpăta
dorm să progresăm şi să ne apropiem de adevăr. forţe pentru noi performanţe în
Participanţii într-o dezbatere trebuie să se dezbateri şi în viaţa socială;
înveţe să analizeze lucrurile şi gândurile clar şi
limpede, demonstrând flexibilitate în gândire şi • Oponentul, care poate fi un viitor
acţiune. Doar nu putem rămâne indiferenţi faţă prieten devotat, trebuie stimat şi
de cei care sunt alături de noi şi cu care respectat, căci doar datorită
colaborăm în clipele fericite sau cu care existenţei lor avem motive
rezolvăm cele mai diverse probleme. Nu putem întemeiate pentru competivitate şi
folosi oamenii doar pentru a obţine avantaje, aşa progres;
cum toţi sunt un scop în sine.
Deseori dorinţa unora de a câştiga • Societatea civilă, pe care tindem
competiţiile cu orice preţ şi de a primi s-o construim, trebuie să
recunoaşterea colegilor îi face face să folosească promoveze valorile democraţiei,
mijloace necinstite. Această alegere poate avea unde este încurajată diversitatea
succes doar pentru un timp, fiind în defavoarea de opinii şi căutarea punctelor
onoarei şi bunului simţ. În situaţiile când comune.
limbajul devine violent şi agresiv obiectivele
dezbaterilor nu pot fi realizate. În relaţiile dintre
participanţii la o dezbatere cea mai bună
alternativă sunt argumentele şi susţinerea cinstită
a punctelor de vedere. Dacă nu vom răspunde la
abuzuri, lipsă de respect şi dispreţ cu aceeaşi “…Deasupra mea este cerul înstelat
monedă, demonstrăm că suntem oameni
superiori. În plus vom fi apreciaţi şi stimaţi, atât şi legea morală în mine…”
de arbitri, cât şi de cei din jur. /Im. Kant/
Acestea sunt principii etice care contribuie la
organizarea sănătoasă a competiţiilor, de creare a
unei atmosfere de luptă cinstită, fără violenţă
psihică, din care avem toţi de câştigat în
condiţiile construcţiei unei societăţi civile.
 AUTOEVALUARE

1. Selectează
punctele ce ă
opţiunii tale corespund
r g a n iz a te c orrect creaz
şi argumente eo Ori
Dezbaterea ază-ţi aleger 2. Dezbateril aţi forma noi prieteni. e
confruntare
înseamnă: ea.
condiţii pen
tru
o n tr a z ic i n u pot să-ţi fi
civilizată; care te c
susţinerea id oponenţii cu
eilor proprii rieteni? …………
argumente; doar prin nici odată p … … … ……………
… … ………
pasiuni illust …………… … … … … …………… …
rate prin opin …… ……………
…………… ii. …………… … … … …
…………… ………… ……………
……
…………… ……………
… …………… … … … … …
…………… …… … ……
…………… …………… … …………… … … … … ……………
…………… ……… ……… ………
…………… ……………
… …………… … … … … ……………
…………… … … … ……
…………… …………… … …………… … … … … ……………
…………… ……… ……… …………
…………… ……………
……… …………… … … … ……………
…………… … … ………
…………… ……………
… …………… … … … … …………… …
…………… …… … ……………
…………… …………… … …………… … … … …
…………… ……… …………
…………… ……………
… ……………
…………… ……
……………
3. Să nu … uităm că victoria …obţinută
… … într-o rundă de dezbateri poate fi
…
una din cele mai puţin importante valori într-o relaţie umană. Ce
sfaturi le-ai da colegilor care doresc să obţină victorie cu orice preţ,
iar dacă nu devin nervoşi şi agresivi? Oare succesele câştigătorilor pot
fi un model pentru cei care au pierdut o rundă de dezbatere?
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………

5. Putem câştiga în viaţă do

ar dacă vom fi
ă este baza
4. Critica constructiv buni cetăţeni. Ce înseamnă
a fi cetăţean bun?
viduale. Cum poate
performanţelor indi De ce calităţi trebuie el să dis
pună?
nstructivă?
fi definită o critică co ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
……………………… ………………………………
…………………
……………………
………………………
……………………
………………………
……………………
………………………
……………………
……………………… …
………………………
 Capitolul II. JOCUL DEZBATERILOR
1. Modelul de dezbateri Karl Popper
K. Popper a fost un filosof şi logician englez de origine austriacă care a întemeiat un
model original de dezbateri. Apropiat, un timp, de Cercul de la Viena, a contribuit în
domeniul epistemologiei. A definit criteriile de demarcaţie între ştiinţă şi metafizică. El
demonstrează că investigaţia ştiinţifică nu procedează prin inducţie, ci prin încercare şi
eroare, conjecturi şi respingeri. El critică oricice formă de autoritarism.
Lucrările de bază: Logica cercetării, Logica descoperirii ştiinţifice, Cunoaştere
obiectivă, Societatea deschisă şi duşmanii ei.
Sir Karl Raimund Popper Forma de dezbateri K. Popper este cea mai răspândită din lume în mediile liceale
(1902-1994)
a) Regulile desfăşurării dezbaterilor K. Popper
Filosofia de bază a Programului de
În cadrul dezbaterilor de tipul Karl Popper participă două Dezbateri Karl Popper
echipe a câte trei membri, arbitri acreditaţi, o persoană ce
măsoară timpul, şi desigur, publicul care în unele cazuri poate • Promovează gândirea critică
avea şi drept de vot. şi dezvoltarea competenţelor
Prima echipă, care susţine moţiunea/tema se numeşte de comunicare, prezentare şi
afirmatoare (vorbitorii au anumite roluri – A-1; A-2; A-3), cea argumentare;
de-a doua, care o contrazice, este negatoare (N-1: N-2; N-3).
Echipele concurează între ele, dar au în vedere că trebuie să • Promovarea dezbaterilor în
convingă arbitri şi publicul. Vorbitorii se ridică în picioare în limbile naşională şi
timpul când îşi prezintă discursurile sau pun/răspund la întrebări. minoritare;

• Dezvoltarea toleranţei şi
respectului pentru diferite
idei şi opinii;

• Încurajarea interesului în
evenimentele curente pentru
crearea unei generaşii de
cetăţeni conştienţi;
Cronometru înregistrează durata de timp
folosită în dezbateri de fiecare vorbitor. La intervale regulate • Încurajează diverse activităţi
anunţă timpul care s-a scurs. El semnalează când vorbitorii îşi care promovează egalitatea
încep discursurile sau cross-ex-ul şi când trebuie să-şi încheie oportunităţii şi democraţiei;
argumantaţiile.
• Sunt conduse democratic,
Ambele echipe, atât cea afirmatoare, cât şi cea negatoare, au energic, creând o atmosferă
dreptul să folosească în timpul jocului câte 8 minute de pozitivă;
consultare, acordate la cererea lor.
• Folosesc metode flexibile şi
În timp ce o echipă se consultă, cealaltă poate face acelaşi
variate bazate pe interesul
lucru fără a i se cronometra timpul.
elevului.
 b) Responsabilităţile vorbitorilor
Jocul de dezbateri este început de echipa afirmatoare şi finisat de cea negatoare. Vorbitorii au
anumite responsabilităţi şi apar în următoarea ordine:
A - I ( 6 min.)
- salută adversarii, arbitrii, publicul şi îşi
prezintă echipa sa;
- prezintă tema dezbaterii, stabileşte criteriul şi
defineşte termenii-cheie ale subiectului; N - III (3 min.)
- preuintă argumentele echipei sale/schiţa - pune întrebări-fulger lui
cazului afirmator (argumente A-I pentru a clarifica
majore+subargumente + exemple); criteriul şi definiţiiile;
-concluzionează asupra sistemului de argumente,
subliniind punctele forte ale cazului afirmator. N - I (6 min.)
- salută adversarii, arbitrii, publicul şi îşi prezintă echipa
sa;
A - III ( 6 min.) - stabileşte criteriul cazului negator şi acceptă definiţia lui
- pune întrebări - fulger A - I cu eventuale restricţii/precizări, dacă sunt întemeiate;
vorbitorului N – I; - respinge argumentele echipei afirmatoare;
- expune sistemul de contraargumente ale cazului negator,
A - II ( 5 min.) concluzionând şi subliniind punctele forte ale echipei sale.
- clarifică definiţiile şi restabileşte criteriul;
- respinge argumentele cazului negator,
aducând dovezi noi; N - I (3 min.)
- ilustrează şi exemplifică argumentele deja - pune întrebări - fulger
expuse ale echipei sale şi epuizează arsenalul de vorbitorului A-II.
argumente ale cazului afirmator ( A – III nu are
dreptul să aducă argumente noi). N - II (5 min.)
- restabileşte criteriul echipei, folosind evidenţe noi;
- restabileşte cazul negator, ilustrează şi exemplifică
A -I ( 3min.)
argumentele lui N – I, dezvălui restul argumentelor;
pune întrebări - fulger
- respinge argumentele vorbitorului A – II, eventual şi ale
vorbitorului N – II;
lui A - I;
- conchide, accentuând argumentele forte.
A - III ( 5 min.) N - III (5 min.)
- stabileşte ariile de conflict şi respinge - respinge argumentele nerespinse ale
întregul sistem de contraargumente al echipei adversarului
negatoare; - stabileşte ariile de conflict şi respinge întregul
- conchide propriul sistem de argumen-te, fără sistem de contraargumente al echipei
a aduce argumente noi; afirmatoare;
- evidenţiază punctele forte ale propriei echipe, - conchide propriul sistem de argumente, fără a
atenţionând arbitrilor asupra eventualelor aduce argumente noi;
greşeli ale adversarului; - evidenţiază punctele forte ale echipei sale,
- compară argumentele afirmatorilor cu cele atenţionând arbitrilor asupra greşelilor
ale negatorilor şi subliniază de ce echipa sa a adversarului.
câştigat. - compară argumentele negatorilor cu cele ale
Notă: Vorbitorii II şi III ale ambelor echipe nu au dreptul să aducă noi argumente.
AUTOEVALUARE
 1. Formulează câte trei argumente PRO/Contra în susţinerea/nesusţinerea ideei marelui
gânditor K.Popper:
„.. Chiar dacă greşesc, câştig, pentru că şi eroarea are rolul ei în cunoaştere”.

Arg
1.................. umente PRO
....
.................... .................................... A
.................... .... r g u m e n te CONTR ................
.................... .. .................... A ..........
....
.................... ....................................
..
.. .. .. .. .. .. .. .. .................. ......................
....................
..
.... 1........
.. .. .. .. .. .. .. .. .................. ..................
.................... .. .................... .............. ..........
....
2.................. .................................... .. .. .. .. .. .. .. .. .................. ........................
....
.................... ....................................
.. ........
.. .. .. .. .. .. .. .. .................. ...................
............ ..........
....
.................... ......................................
....
.. .. .. .. .. .. .. .. .................. ..........................
.... .. ...... ............ ..
.................... .................................... 2 .. .. .. .. .. .. .................. ................................
.................... .... .. ..
........ .. .. .. .......... ..
.. ..
.................... ....
.................... .................... .................. ................................ ............
.... ....
3.................. ....
.................... .................... .................. ................................ ...........
.................... .................... .. .. .. .. .. .. ....
.................... .... .............. .. .. ................ ..
.................... ....................
.. .. .. .. .. .. .. ...... .. .. .. .. .. ..
.. .. .. .. .. .. .. .. ..................
.... .. ................ ................
.................... ...................................... 3................ ................................ ............
.................... .. .... ....
.................... ....
.................... .................... .................. ................................ ............
.... ....
.................... ....
.................... .................... .................. ................................
... .. .. ..
................
2. Scrie rolurile de bază pe care îl au vorbitorii într-o dezbatere de tip K. Popper.
AFIRMATORI NEGATORI

Vorbitorul I .................... ......

........................................
......................
rb ito ru l I.. ... ... ... ..............................
Vo .......
........................ ..............................
........................................ .............................. .......
........................................
........................
... ... ... ... ... ... ... ... ... ..............................
... .......
........................ ..............................
........................................ .............................. ...
....................... ..............................
..............................
Vorbitorul II..................... ......
.................... ..............................
........................................ Vorbitorul II......... .......
........................................
........................
... ... ... ... ... ... ... ... ... ..............................
... .......
........................ ..............................
........................................ .............................. .......
........................................
........................
... ... ... ... ... ... ... ... ... ..............................
... ...
..................... ..............................
..............................
Vorbitorul III.................... ......
........................................
......................
rb ito ru l II I.. ... ... ..............................
Vo .......
........................ ..............................
........................................ .............................. .......
........................................
........................
... ... ... ... ... ... ... ... ... ..............................
... .......
........................ ..............................
........................................ .............................. ...
.................... ..............................
11.Analiza dezbaterilor. Documente de arbitraj. ..............................

JUDECĂTORUL – decide care echipă a câştigat dezbaterea. În juriu de 3 – 5 judecători

prezidează concursurile mai importante, în timp ce la cele cu caracter mai puţin oficial, există un singur
arbitru. El explică succinct motivul hotărârii luate, ajutându-i prin aceasta pe vorbitori în pregătirea
lor pentru viitoarele jocuri de dezbatere.
 Completarea a) fişeiResponsabilităţile
de arbitrilor. Principii de care se conduc
Model de fişă dearbitri
arbitraj
pentru a decide echipei
arbitraj şi comunicarea câştigătoare
O parte componentă a dezbaterilor este arbitrajul.
rezultatelor. Runda _______
Arbitrul este responsabil de decurjerea joculu, Data
căruia_______
i se cereAuditoria _______ Timpul ______
să-l aprecieze după trainicia argumentelor şi raţionamentelor, • Conţinutul discursului
Arbitrul poartă o mare
prezentarea evidenţei şi concluziilor. Rangul ArbitrulA-1 A-2
este educatorul A-3 N-1
prevaleazăN-2 asupra N-3
stilului
responsabilitate pentru vorbitorilor
jucătorilor, influienţează asupra comportamentelor lor, asigură (se apreciază meritul
completarea corectăpozitivă
o atmosferă a fişeidedelucru Numele,
în cadrul rundei de dezbateri, dă tehnic şi nu impresia
arbitraj.încredere
El trebuieînsăsuccesul
scrie ariilejocului.prenumele
Arbitrul trebuie să fie critic, artistică);
de conflict, să aprecieze just
flexibil, sociabil, dechis, atent codşi să-şi bazeze decizia pe cele • Măiestria afirmatorilor de
fiecare prezentate
vorbitor, încomunicând Organizarea
rundă şi nu pe opinia proprie. a susţine moţiune şi cea a
rezultatele Arbitriiîn baza au scopulunor săArgumentarea
decidă în privinţa echipei negatorilor de a o repinge
comentariicâştigătoare constructive.
şi să evidenţieze performanţele individuale ale
Evidenţa în baza argumentelor,
Deciziile sale şi raţiona-mentele
vorbitorilor. Ei trebuie să ia decizii individual, fără a se
Prezentarea raţionamentelor şi a
pentru consultacare sau influienţa
a decis
reciproc. evidenţei;
câştigătorii/învingătorii tre-buie
O mare importanţă o arePunctaj completarea
total corectă
______ a_______
foii de ______• ______ ______ _____şi
Argumentele temienice
să aibă arbitraj.În
o bază clară cazulşi câd
expusă
jocul este arbitrat de 3-5
Rangul şi mai
______ mulţi ______ ______
_______ susţinerea lor sunt_____
______ baza
just. arbitri, arbitrul-şef adună toate foile de arbitraj, anunţă echipa
discursului (se apreciază
Arbitrul
câştigătoare,are după
menirea caredefiecareNotă.
îşi motivează
Cod: I – succint decizia.
Impecabil; E – Exelent; B-bine; S- satisfăcător; R- rău
calitatea şi nu cantitatea
a analiza constructiv jocul de Punctaj: 30 – 29 28-27 26-25 24-23 22-21
argumentelor).
dezbateri, asigură comentariile Rang: De la 1 la 6. Atenţie! Nu există ranguri egale.
individuale, acordă punctaje şi
rangul vorbitorilor.
Greşelile cele maiLa baza de care se
frecvente Acordarea
Comentarii punctajului individual
individuale
deciziei lui stă: argumen-tarea
ţene cont pentru a dicide punctajul AFIRMATORI NEGATORI
(susţinerea,
individual şi respin-gerea,
ierarhia vorbitorilor? Prin convenţie, fiecare concurent primeşte un
reconstrucţia
- divagarea şi analiza lor),
de la subiectul în punctaj individual cuprins între 20 - 30 puncte:
evidenţa discuţie (raţionamentele,
sau folosirea unor - 20 – 21 rău;
dovezile anologiişi suportul)
false; şi - 22 - 23 satisfăcător;
prezentarea (responsabilităţile
- expunerea de păreri în loc de - 24 – 25 mediu;
vorbito-rilor şi stilul cel
argumente saucarac-
generalizări - 26 – 27 bine;
terizeaeză).forţate; - 28 – 29 exelent;
-Pentru a decide cât
interpreterea mai sau
neclară - 30 impecabil.
corect jocul de dezbatere,
inconsecventă a subiectului; Doi concurenţe pot primi acelaşi punctaj, dar ei
Ariile de conflict şi motivele deciziei arbitrului
arbitru - ar expunere
trebui săilogicăfie atent
sau citirea trebuie departajaţi prin rangul care exprimă poziţia
legătura cucontinuă
tema, laa definiţiile,
textului; lor în ierarhia vorbitorilor. Suma punctajului
scopul/criteriul echipelor, să de mahala
- limbaj/comportament individual al echipei ănvingătoare nu poate fi mai
înscrie toate
sau greşeli argumentele
de dicţie. mic decât cel al echipei învinse.
afirmatorilor sau negatorilor, să
nu se lase impresiilor iniţiale şi
să identifice corect ariile de
conflict.
Este foarte important şi
modul de comunicare a deciziei
sale care trebuie să aibă într-o
Echipa câştigătoare_____________ Codul echipei ____________
aşa manieră, încât arbitru să fie
convins că hotărârea luată este
Codul arbitrului _______________ Semnătura________________
dreaptă, orientată spre echilibru
AUTOEVALUARE
!? Evaluaţi-vă greşelile cele mai frecvente care pot duce la scăderea punctajului
individual, determinaţi cauzele acestora şi modalităţile de depăşire.
a) greşeli de conţinut
• Reafirmarea subiectului în locul
demonstrării lui;
• Enunţarea unei păreri în locul
unei dovezi reale;
• Definiţii neclare şi incorecte;
• Analogii false şi lucruri lipsite
de importanţă;
• Atacarea persoanei şi nu a
argumentaţiei acesteia;
• Confruntarea cuvintelor cu
lucrurile şi deducţii incorecte.
b) greşeli de metodă, organizare
• Pronosticuri ilogice;
• Concluzii ironate;
• Eşecuri în alocaţiuni;
• Prezentarea nepotrivită şi
ilogică a argumentelor;
• Eroeri cronologice;
• Exprimarea sub sau peste
timpul alocat;
• Incoierenţa ideilor,
• Neîdeplinirea rolului.
c) greşeli de prezentare, expunere
• Ţinuta negligentă;
• Personalitate negativă;
• Personalitate agresivă
exagerată;
• Folosirea incorectă a
limbajului;
• Folosirea exesivă a argoului;
• Exprimarea monotonă;
• Pronunţie neclară;
• Citirea textului;
• Siguranţă sau teamă exesivă.
Capitolul III. ÎNCHEIERE
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
...........................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
...........................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
.....................................................................................
...........................................................................
12. Rolul dezbaterilor în formarea şi dezvoltarea personalităţii
„Veteranii” Debate-urilor
“Se poate discuta despre orice lucru pro şi reclamă:
contra deopotrivă, şi chiar şi despre aceasta, dacă
„ ... Metoda Debate este cât de
orice lucru poate fi discutat pro şi contra...” originală, interesantă, atât şi de
/Protagoras/ importantă pentru vârsta de
adolescent, deoarece îi pregăteşte
Participarea în dezbateri între avantaje şi pe tineri să să-şi asume
responsabilităţi şi să acţioneze
dezavantaje.
mai independent în condiţiile de
schimbare. ...”
Determinaţi ce puteţi câştiga şi pierde participând în Adrian Cerbu
dezbateri
„... Îmi plac tinerii care
Fiecare elev, participând în dezbateri obţine un şir participă în dezbateri, deoarece îi
de beneficii, care îmbogăţeşte personalitatea sa cu o serie de stimezi pe acei care se învaţă să
abilităţi, determinându-i în cele din urmă să fie empatici, să- adopte decizii mature, se
şi identifice propriile limite, să-şi verifice convingerile, să descurcă mai uşor în viaţă,
depisteze contradicţiile, să distingă faptele relevante de cele participă mai inteligent la viaţa
nerelevante etc. Ei obţin capacităţi de comunicare în cadrul socială, se orienteză la niveluri
interacţiunii cu diferiţi oameni, îşi dezvoltă autocontrolul şi mai înalte de cunoaştere şi se
îşi întăresc automotivaţia. pregătesc să corespundă
Unii susţin că participarea în dezbateri necesită mult funcţiilor pe care le vor obţine”
timp şi pregătire, dar să ne întrebăm ce se obţine în această Sergiu Cibotaru
lume pur şi simplu, fără concentrare, muncă şi străduinţă.
Unii sunt surprinşi de neînţelegerea unor părinţi sau „...Metoda Debate oferă o şansă
profesori, dar poate că acesta e tocmai timpul pentru aţi reală de dezvoltare a abilităţilor
susţine propriul punct de vedere şi convingerile. de exprimare fie în limba maternă
Nu ar trebui să ne orientăm că prin participarea la sau într-o limbă străină. Tinerii
dezbaterea unui subiect contraversat nu vom cădea în obţin o experienţă valoroasă de
capcana unui antagonism. Important este să ne învăţăm să interacţiune şi dezvoltare a
ieşim cu cât mai puţină pierdere de niervi şi să depăşim mai deprinderilor interactive, de
liber dilemele sau contraversele. depăşire a inhibiţiei şi
Cu certitudine, cei care participă în dezbateri, obţin stereotipurilor.”
succese mai mari în organizarea propriilor idei şi gânduri, se Aliona Prodan
învaţă să analizeze aspectele tari şi cele slabe ale punctelor
de vedere opuse şi să examineze atent generalizările. „...O societate deschisă şi
Debate-iştii sunt mai conştienţi de valorile pe care îşi democratică, spre care tindem,
întemeiază judecăţile, cu mai multă precauţie folosesc are nevoie de oameni cu spirit
resursele disponibile pentru rezolvarea unor probleme. analitic şi critic...”
Emil Bolocan

b) Sugestii de îmbunătăţire a calităţii dezbaterilor.

Întrebări la care trebuie să căutăm împreună răspunsuri

 Activitatea cluburilor
• Pe ce principii trebuie organizate cluburiile
de dezbatere?
• Cine poate/nu poate fi membrul clubului de
dezbateri?
• Cine şi cum trebuie organizată activitatea
cluburilor?
• Care este rostul organizării întâlnirilor
intercluburi?
• Care este nevoia comunicării şi a
dezbaterii?
• Cum putem răspândi activitatea clubului?
Arbitzrajul
• Cine şi pentru cine alcătueşte regulile de
desfăşurare a dezbaterilor?
• Care sunt calităţile unui bun arbitru?
• În ce bază îşi iau deciziile arbitri?
• Cum trebuie justificată decizia arbitrului?
• Care este rolul feed-back – ului într-o
dezbatere?
• Cum se completează fişa de arbitraj şi se
comunică rezultatele?
• Care sunt paşii în realizarea unei prezentări
de succes?
Construirea cazurilor
• Care sunt principalele probleme sau
întrebări pe care le ridică tema?
• În ce consă obligaţia de a demonstra ceea
ce afirmi/infirmi?
• În ce constă specificul construirii cazurilor
afirmator şi negator?
• Poate oare un caz să aibă o structură fixă?
Metoda dezbaterilor dezvoltă:
• Care este rolul definiţiilor termenilor-
persuasiune şi inteligenţă;
cheie?
gândirea logică şi critică;
• Cum se respinge remediul?
exprimarea coerentă şi argumentată;
AUTOEVALUARE ..................................................................................
capacitatea de cooperare;
toleranţa faţă de diverse puncte de vedere;
sintetizarea şi analizarea cunoştinţelor;
abilitatea de organizare a discursurilor;
capacitatea de ascultare critică;
abilitatea de a lua decizii şi responsabilitatea ..................................................................................
pentru ele;
simţul încrederii în forţele proprii etc.
Argumentarea
• Ce este şi ce nu este argument?
• Cum pot fi structurate argumentele?
• Ce sunt argumentele majore şi
minore?
• Câte argumente poate avea un caz?
• Cum se construieşte şi se
reconstruieşte un argumement?
• Care sunt funcţiile principale ţi
tipurile de argumentare?
• Care este deosebirea dintre un
argument şi o opinie?
Organizarea cross-ex-ului
• Care este scopul şi regulile
chestionării încrucişate?
• Ce strategii ale chestionării
încrucişate cunoaştem?
• Cum pot fi folosite întrebările-fulger
într-o dezbatere?
• Ce norme şi politeţe trebuie păstrate
în timpul cross-ex – ului?
• Ce tipuri de întrebări există şi cum
trebuie ele formulate?
Organizarea competiţiilor
• Care sunt obiectivele activităţii
competiţionale?
• Cum se organizează competiţiile la
nivel de clasă, liceu, localitate,
regiune, interregiune şi naţional?
• Cine şi în ce mod poate participa la
competiţiile de dezbateri?
Ce se poate de întreprins pentru îmbunătăţirea
• Care sunt valenţele formative ale
calităţii dezbaterilor?
dezbaterilor academice?
..................................................................................
• Ce trebuie de schimbat în organizarea
..................................................................................
competiţiilor?
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
..................................................................................
.........................................................................
 Să ne verificăm potenţialul
a) cunoştinţe:
- Ce este gândirea critică? .....................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.
- Care sunt principiile convieţuirii în societatea civilă? .......................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
.
- Ce metode de convingere a auditoriului cunoaştem? ..........................................................................................
...................................................................................................................................................................................

b) capacităţi
- Cum se formulează argumentele în baza unor principii logice? ........................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
..
- Determină principiile de organizare a lucrului de cooperare în echipă ..............................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
..
- În ce bază se poate de comparat calitatea diferitor argumente (pro sau contra)? ...............................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
..
- Formulează 2-3 întrebări de precizare a unor idei, fapte, opinii, procese. .........................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...

c) atitudini
- Demonstrează că interpretarea corectă a dialogului constructiv şi a dreptului la opinie sunt elemente
primordiale ale societăţii democratice. ...............................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................................
....
ANEXE
Anexa 1.
Curriculum-ul de Dezbateri
Notă de prezentare

Curriculum-ul de Dezbateri se adresează profesorilor de istorie/ştiinţe sociale,

limbă şi comunicare sau altor discipline care cunosc specificul organizării discursurilor
în contradictoriu, precum şi autorilor de materiale pentru profesori sau elevi.
Cursul de Dezbateri este preconizat pentru o perioadă de doi ani. Se utilizează
două module, care pot fi aplicate, atât independent, cât şi într-o structură comună, ce
permite aplicarea acestor cursuri la ciclul gimnazial ce se termină cu clasa a IX-a, şi la
cel liceal în clasa a X-a. Elevii care finalizează modulul gimnazial poseda cunoştinţe şi
abilităţi suficiente pentru a le aplica în practică.
Modulul liceal este orientat în direcţia aprofundării cunoştinţelor şi abilităţilor
acumulate în anul precedent, dar nu exclude posibilitatea încadrării persoanelor ce n-au
studiat şi practicat cursul dat la nivel gimnazial.
În baza numărului de ore preconizat se prevede:
- ore de predare/învăţare;
- ore de exersare practică a dezbaterilor;
- ore de analiză a competiţiilor şi arbitrajului;
- ore de sinteză, evaluare şi autoevaluare.
Fiecare modul este preconizat pentru 34 de ore. Aproximativ 40% din numărul de
ore se propune să fie folosite la obţinerea cunoştinţelor teoretice şi pregătirea
eâdezbaterilor; 60% la formarea abilităţilor practice şi a competenţelor. O divizare
strictă între compartimentul teoretic şi cel practic nu trebuie să existe, deoarece între ele
este o strînsă interdependenţă.

Repere conceptuale

Curriculum-ul de Dezbateri se axează pe obiectivele educaţionale ale

învăţământului modern: dezvoltarea unei personalităţi creative, libere în gândire şi
acţiune, aptă de a se încadra activ în cadrul societăţii, pregătite pentru investigarea,
cercetarea şi analiza problemelor semnificative şi care posedă aptitudini de lider şi
capacităţi de artă retorică.
În clasele gimnaziale şi cele liceale, cursul de Dezbateri urmează să fie predat ca o
disciplină opţională, care va contribui la realizarea obiectivelor educaţionale generale,
formarea de cunoştinţe, de capacităţi şi, în special, de competenţe, precum şi a
atitudinilor la elevi.
Pe parcursul orelor este recomandată utilizarea unui şir de tehnici cu caracter
interactiv (brainstormingul, P.R.E.S., agenda cu notiţe paralele, discuţia în
contradictoriu, problematizarea, analiza sintetică, autoevaluarea etc.).
Alegerea conţinutului s-a efectuat în corespundere cu obiectivele prevăzute pentru
fiecare treaptă de învăţămînt, selectând elementele forte, care se integrează în lecţia
formativă, cooperând cu alte metode interactive şi asociative.
Practica dezbaterilor în învăţămîntul preuniversitar şi universitar din ţară, ca aspect
extracurricular din anul 1995, demonstrează un mare interes al profesorilor şi
discipolilor lor faţă de metoda şi elementele ei şi utilizarea acestor tehnici în cadrul
orelor de istorie, psihologie, logică, limbă română şi engleză etc.

Metoda dezbaterilor dezvoltă:

persuasiune şi inteligenţă;
gândirea logică şi critică;
exprimarea coerentă şi argumentată;
 capacitatea de cooperare;
toleranţa faţă de diverse puncte de vedere;
sintetizarea şi analizarea cunoştinţelor;
abilitatea de organizare a discursurilor;
capacitatea de ascultare critică;
abilitatea de a lua decizii şi responsabilitatea pentru ele;
 simţul încrederii în forţele proprii etc.

Obiective generale
- Cunoştinţe

1. Noţiune de dezbatere şi de gândire critică

2. Principiile societăţii civile
3. Bazele artei oratorice
4. Modul de organizare a discursului

Capacităţi

1. Analiza multidimensională a fenomenelor sociale

2. Expunerea şi susţinerea liberă a poziţiei proprii
3. Cooperarea şi conlucrarea în grupuri mici
4. Audierea şi înţelegerea corectă a mesajelor străine
5. Expunerea liberă a ideei argumentate
 6. Utilizarea diverselor tehnici de convingere
7. Expunerea gândurilor conform principiilor logicii
8. Sintetizarea unei materii vaste într-un discurs laconic şi logic
9. Exprimarea atitudinei de lider

Atitudini

1. Respect pentru valorile general-umane şi naţionale

2. Conştientizarea valorii propriei persoane
3. Înţelegerea propriului rol de persoană activă în societate
4. Interes pentru cooperare, toleranţă, respect reciproc şi echilibru

Obiectivele cadru

1. Înţelegerea principiilor societăţii democratice

2. Formarea unor competenţe practice (alcătuirea şi prezentarea discursurilor,
răspunsuri la întrebări frontale, analiza cazurilor, susţinerea şi argumentarea
punctului de vedere)
3. Formarea şi dezvoltarea artei oratorice
4. Dezvoltarea gândirii critice
5. Conlucrarea constructivă cu diferiţi membri ai societăţii
6. Formarea şi dezvoltarea valorilor democratice şi a atitudinilor

Obiectivele de referinţă

A) Cunoştinţe /elevii vor cunoaşte/:

- noţiunea de gândire critică;

- drepturile şi libertăţile fundamentale;
- principiile statului de drept;
- principiile convieţuirii în societatea civilă;
- principiile de bază ale alcătuirii conţinutului unui discurs;
- metodele de convingere ale auditoriului;
- bazele logicii construirii argumentului.

B) Capacităţi /elevii vor fi capabili/:

- să scrie textul unui discurs;

- să formuleze argumente în baza unor principii logice;
- să compare diverse elemente ale unui fenomen;
- să analizeze fiecare element în parte al fenomenului;
- să caracterizeze factorii care au influenţat apariţia unei situaţii;
- să utilizeze diferite tipuri de evidenţă la argumentarea opiniei proprii;
să exprime clar şi convingător ideele susţinute;
- să organizeze lucrul de cooperare în echipă;
- să demonstreze ascultare cu maximum de efecacitate pe cei din jur;
- să formuleze concluzii juste într-o perioadă restrînsă de timp;
- să utilizeze cu maximum de randament metoda Brainstormingului;
- să utilizeze diverse surse de informaţie la creare unui sistem unic de argumente;
- să compare calitatea diferitor argumente (pro sau contra);
- să deosebească convingerea emoţională de ideea argumentată şi să-şi stăpânească
emoţiile;
- să formuleze întrebări de precizare a unor idei, fapte, opinii, procese;

C) Atitudini /elevii vor manifesta)

- interpretarea corectă a dialogului constructiv şi a dreptului la opinie -elemente

primordiale ale societăţii democratice;
- aprecierea critică a diverselor surse de informaţie din perspectiva gândirii critice;
- manifestarea toleranţei şi a respectului faţă de cei din jur;
- responsabilitatea faţă de propriile idei şi fapte.

Standarde

Clasa a IX-a

1. Elementele de bază ale democraţiei contemporane.

2. Noţiunea de gândire critică.
3. Alcătuirea discursului(in baza unei teme concrete şi a timpului limitat).
4. Prezentarea discursului în faţa auditoriului.
5. Compararea şi evedenţierea elementelor contradictorii ale unui fenomen.
6. Cunoaşterea tipurilor de evidenţă.
7. Cunoaşterea şi utilizare metodei brainstormingului.
8. Alcătuirea întrebărilor asupra discursurilor audiate.

Clasa a X-a

1. Modul de funcţionare a principilor democraţiei contemporane

2. Determinarea problemelor discutabile şi alcăturea discursului în baza lor.
 3. Utilizarea elementelor retorice în prezentarea discursului(autoevaluarea şi
aprecierea publicului).
4. Nominalizarea căilor de soluţionare a problemelor.
5. Analiza critică a surselor de informaţie.
6. Cunoaşterea metodelor ce permit formularea ideilor noi în timp limitat.
7. Formularea întrebărilor de evidenţiere a contradicţiilor în discursul ascultat.

Sugestii de conţinuturi
Clasa a IX-a

I. ÎNTRODUCERE ÎN DEZBATERI
a. Ce sunt dezbaterile?
i. noţiune de dezbatere;
ii. abordare istorică a tradiţiei dezbaterilor.
b. Principiile de desfăşurare a dezbaterilor.
i. regulile unei dezbateri eficiente şi etica argumentării;
ii. cultivarea onestităţii, respectului şi a toleranţei.

II. JOCUL DEZBATERILOR

c. Modelul de dezbateri Karl Popper.
i. regulile desfăşurării;
ii. responsabilităţile vorbitorilor.
d. Moţiunea.
i. definirea moţiunii;
ii. tipurile de moţiuni.
e. Argumentul şi structura lui.
i. generarea argumentelor şi structura lor;
ii. formularea argumentelor şi susţinerea lor.
f. Evidenţa.
- Depistarea evidenţei;
- Principiile de bază pentru prezentarea evidenţei.
g. Construirea cazurilor.
i. cazul afirmator;
ii. cazul negator.
h. Dezbaterea şi reconstruirea cazului.
i. reconstruirea cazului afirmator;
ii. reconstruirea cazului negator.
i. Întrebările fulger.
i. tipuri de întrebări fulger;
ii. folosirea lor şi a răspunsurilor în întărirea cazului.
 j. Prezentarea şi susţinere argumentelor.
i. exemple de prezentare a argumentelor;
ii. susţinerea argumentelor într-o dezbatere.
k. Analiza dezbaterilor. Documente de arbitraj.
i. responsabilităţile arbitrilor;
ii. completarea fişei de arbitraj şi comunicarea
rezultatelor.

III. ÎNCHEIERE
l. Rolul dezbaterilor în formarea şi dezvoltarea personalităţii
i. avantajele participării în dezbateri;
ii. sugestii de îmbunătăţire a calităţii dezbaterilor.

Clasa a X-a

I. ÎNTRODUCERE
1. Dezbaterile şi principiile societăţii civile?
2. Codul etic. Comportamente şi consideraţii cu privire la susţinerea ambelor
poziţii;
3. Organizarea întâlnirilor amicale şi a turneelor.

II. STILURI DE DEZBATERI

4. Stilul parlamentar
5. Stilul Policy
6. Stilul Lincoln – Douglas
7. Stilul Congres Speaking

III. ANTRENAREA ÎN DEZBATERI

8. Depistarea problemelor societăţii şi formularea moţiunilor pentru dezbateri
9. Fişa de lucru pentru dezbateri
10.Argumentarea şi contraargumentarea
11.Greşeli de conţinut şi erori de judecată
12.Documentarea şi analiza critică a evidenţei
13. Cazul. Specificul srategiilor afirmatorilor şi negatorilor
14.Respingerea şi reconstruirea cazuilui
15.Elaborarea metodelor de dezbatere şi reconstruire eficientă
16.Tactici de întrebări fulger. Alcătuirea şirului de întrbări
17.Metode de convingere prin stilul de prezentare
18. Arbitrajul. Principii de evaluare a calităţii dezbaterilor
19.Foaia de arbitraj şi comunicarea deciziei
IV. ÎNCHEIERE

20.Rolul dezbaterilor în dezvoltarea gândirii critice.

20.Utilizarea competenţelor şi performanţelor formate

Sugestii metodologice

În pregătirea şi desfăşurarea dezbaterilor vor fi utilizate de profesor şi elevi un şir

de tehnici interactive de învăţare şi de muncă intelectuală, în care vor fi exersate
operaţii de cunoaştere (memorarea faptelor, definirea termenilor cheie, localizarea şi
organizarea informaţiei), înţelegere (reformularea, abstractizarea, traducerea,
transformarea, decodificarea, descrierea), aplicare (interpretarea informaţiei,
investigarea, clasificarea, formularea conceptelor), analiză (analizarea, teoretizarea,
caracteristica conceptelor, evidenţierea secvenţelor, asocierea, gândirea
creativă/divergentă, simularea), sinteză (adoptarea deciziilor, sintetizarea informaţiei şi
a argumentelor, formularea ipotezelor rezonabile, identificarea şi rezolvarea
problemelor, adoptarea deciziilor, enunţarea concluziilor) şi evaluare (criticarea,
argumentarea deductivă, compararea, enunţarea concluziilor garantate, susţinerea
argumentelor pe baza faptelor, participarea activă).
Aceste şi alte exerciţii vor fi orientate spre formarea aptitudinilor cognitive şi
dezvoltarea gândirii critice care stimulează la elevi o atitudine flexibilă orientată să
menţină legătura permanentă între cunoştinţele, abilităţile de participare şi de
comunicare.
În cadrul cursului de Dezbateri, care constituie un proces activ, profesorul va
folosi eficient brainstormingul, conversaţia, problematizarea, metoda P.R.E.S.,
SINELG (Sistemul Interactiv de Notare Eficientă a Lecturii şi Gândirii), lucrul în
perechi şi în grup, gândeşte/perechi/prezintă, argumentarea, studiul de caz, jocul de
rol, procesul simulat, învăţarea reciprocă, discuţia circulară, gândirea retospectivă,
mozaicul, interviul, chestionarul etc.
Toate metodele şi procedeele utilizate individualizat şi diferenţiat, trebuie să fie
integrate într-un sistem metodic unic, orientate spre realizarea obiectivelor preconizate.
În selectarea tehnicilor de lucru, profesorul va organiza procesul educaţional,
orientându-se spre formarea la elevi a unor abilităţi şi competenţe, atitudini şi
motivaţii, căutând să stimuleze în permanenţă libertatea şi iniţiativa de creativitate. De
asemenea va depinde cum va fi alimentat interesul elevilor pentru dezbatere,
menţinându-le atenţia, stimulând creativitatea, organizarea şi cooperarea lor.

Sugestii de evaluare
 Evaluarea se desfăşoară în conformitate cu obiectivele şi standardele preconizate.
În procesul evaluării se apreciază nu atât cunoştinţele pe care le au elevii, cât
abilităţile, competenţele şi atitudinile lor.
Evaluarea poate fi efectuata de către profesorul care predă cursul, administraţia
instituţiei, arbitrii implicaţi în observarea şi analiza dezbaterilor, Liga Naţională de
Dezbateri şi de organele oficiale ale învăţămîntului.
Cunoştinţele elevilor pot fi apreciate prin metoda interviului, chestionarelor,
testărilor, iar abilităţile prin desfăşurarea activităţilor practice (întâlniri amicale,
turnamente şi dezbateri publice). Eficienţa cursului şi competenţele elevilor poate fi
evaluată în baza implementării ideilor lui în şcoală, comunitate, de asemenea a
reacţiilor organelor masmedia, a părinţilor, profesorilor, colegilor, prietenilor, a
organizaţiilor obşteşti etc. O deosebită atenţie se acordă învăţării individualizate de
aceea sporeşte ponderea autoorganizării şi aotoevaluării pentru a-şi analiza
performanţele, spiritul autocritic şi succesul propriu. Profesorul şi elevii pot utiliza o
fişă de observare sistematică a comportamentului pentru fiecare participant în parte
sau echipă de dezbatere.

Bibliografie

1. Bontaş I., Pedagogie, Bucureşti, Ed ALL Educational, 1997

2. Becoming a Master Student, Boston, 1994
3. Curriculum de bază. Documente reglatoare, Cimişlia, 1997
4. Crişan A., Guţu V., Proiectarea Curriculum-ului de bază. Ghid metodologic,
Chişinău, 1997
5. Debate: A Guide for Teachers and Students, Open Society Institute, 1997
6. Dana Hensley, Diana Carlin. Teacher’s Manual, Kansas, 1994
7. David A. Frank, Creative Speaking, Illinois, 1995
8. Jim Hanson, NTC’s Dictionary of Debate, Illinois, 1996
9. Julius E. Eitington, The Winning Trainer, Houston, 1996
10. John Chaffee, Fred Jaznow, The Thinker’s Guide to College Success, Boston
1996
11. John Chaffee, Thinking Critically, Boston, 1998
12. Kathleen Galvin, Listening by Doing, Illinois, 1997
13. Michael A. Gilbert, How to Win an Argument, NY, 1996
14. Marilyn vos Savantat, Leonore Fleischer, Brain Building, NY, 1991
15. Neacşu I., Stoica A., Ghid de evaluare şi examinare, Bucureşti, Ed. Aramiş,
1998
16. Nicola I., Tratat de pedagogie, Bucureşti, E.D.P., 1996
17. Roy. V. Wood, Lynn Goodnight, Strategic Debate, Illinois, 1996
18. Stoica A., Musteaţă S., Evaluarea rezultatelor şcolare, Chişinău, 1997
19. Youth Leadership in Action, Dubuque, 1995

Anexa 2.
Sugestii de subiecte pentru dezbateri:
1. Progresul tehnologic ne-a înrăutăţit viaţa;
2. Pana este mai puternică decât spada;
3. Vandalismul este produsul sistemului nostru de învăţănt;
4. Haina îl face pe Om;
5. Şcoala distruge personalitatea;
6. Locul femeilor este la bucătărie;
7. Omul nu poate fi liber;
8. Egoismul este motorul societăţii;
9. Viaţa este din ce în ce mai complicată;
10.Protecţia mediului este un lux pe care nu ni-l putem permite;
11. Bunul gust trebuie învăţat;
12.Tradiţiile frânează progresul;
13.Cazinourile ar trebui închise;
14.Mass-media nu poate fi independentă;
15.Democraţia este periculoasă;
16.Părinţii nu-şi pot înţelege copiii,
17.Banii sun pricina tuturor relelor;
18.Euthanasia ar trebui să fie legiferată;
19.Pedeapsa cu moartea ar trebui să fie lichidată;
20.Statele mari ar trebui să hotărască soarta statelor mici;
21.ONU ar trebui să-şi extindă protejarea drepturilor culturale;
22.Libertatea este un mit;
23.Învăţământul gratuit este mult prea scump;
24.Frumosul trebuie de sacrificat doar de dragul utilului;
25.Suntem sclavii propriilor obiceiuri;
26.Copii ar trebui de vaccinat contra TV;
27.Examenele ar trebui desfiinţate;
28.Ar trebui să introducem uniforma şcolară;
29.Consumatorul are întotdeauna dreptate;
30.Trăim într-o lume imorală;
31.O lume condusă de femei ar fi mai bună;
32.Fetelor le este mai greu;
33.Mai bine am cultiva varză decât trandafiri;
34.Reclamele sun produsul unei culturi distructive;
35.Omul este cel mai rău duşman al omului;
36.Cu cât mai degrabă cu atât mai bine;
37.Lăcomia este cel mai rău păcat de pe lume;
38.Educaţia ar trebui să fie numai experienţă,
39.Căsătoria îţ face pe bărbat om;
40.Dezbaterile trebuie să fie obiect de studiu în şcoală,
41.Cei bogaţi trebuie să-i ajute pe cei săraci;
42.Ori cu noi ori împotriva noastră;
43.Globalizarea ameninţă identitatea naţională;
44.Femeile au fost create doar pentru dragoste;
45.Oricând există o soluţie;
46.Arta conversaţiei a fost uitată;
47.Atacul e mai bun decât apărarea;
48.Lucrul cooperatist este mai productiv;
49.Statul este obligat să aibă grijă de cei săraci;
50.Revoluţia sexuală a creat mai multe probleme decât a rezolvat;
51.Eleganţa aparţine trecutului,
52.Treisprezece este doar un nume;
53.Nu tu crezi în dumnezeu, ci Dumnezeu crede în tine;
54.Este mai bine să fii elev, decât profesor;
55.Protecţia mediului ambiant este mai importantă decât dezvoltarea economică;
56.Generaţia PRO este generaţia contra;
57.Uraniul ar trebui lăsat în pământ;
58.Femeile sun pisicile din lumea câinilor;
59.Careva oameni sunt mai egali decât alţii;
60.Sentinţa de moarte ar trebui să fie schimbată pe sentinţa de viaţă;
61.Condeiul este mai puternic decât spada;
 Anexa nr. 3
Model de organizare a sălii pentru o competiţie

Locul pentru scrierea temei şi afişarea materialelor

Locul
vorbito- N–1
A-3
rilor N–2
-
A-2 N- 3
A-1

Time- keeper

Arbitrul nr. 1 Arbitrul nr. 2 Arbitrul nr. 3

Publicul