DEZBATEREA

Suport de curs

Prof. BORDEIANU DANUT-MARIUS

 Nota de prezentare .
C ursul. “Dezbateri Academice “ , prin competentele pe care le formeaza si prin continutuile
propuse, are un caracter transcurricular general, cu o pondere mare in domeniul ariei “ Om si
societate”.

Scopul este cel de a crea un set instrumente de lucru care sa dezvolte gandirea critica,
creativitatea, adaptabilitatea , inteligenta sociala , competentele cross-culturate, colaborarea
vizuala .

Dezbaterea educationala compunsa din echipe cu un numar egal de membri, care sunt
pusi in situatia de a pune in valoare < pro si contra> argumente diferite pentru ambele fatete
ale unor chestiuni asupra carora oamenii, desi bine intentionati pot fi in dezacord.

In dezbaterile academic ( numite si educationale sau formale) sunt clar trasate rolurile
fiecarui vorbitor, timpul alocat fiecarei sectiuni si regulile care se aplica. Echipele au
posibilitatea de a interactiona prin schimburi de intrebari sau interventii punctuale, in functie
de format. Abordarea de tip pro/contra, dezvolta participantilor capacitatea de analiza , a
problemelor controversate si ajuta la obtinerea unor imagini necontorsionate de prejudecati.
Participantii vor fi determinati sa emita judecati asupra unor “motiuni” folosind criterii obiective
si, totodata, sa apere o pozitie folosind argumente sustinute de dovezi nu doar de opinii.
Practica dezbaterilor ii ajuta pe tineri sa actioneze sis a participe inteligent la viata sociala , sa
investigheze sis a analizeze problemele lumii contemporane sa fie critici si constructivi in
abordarile asupra unui subiect.

Motiunile pot fi diferite atat prin complexitatea lor cat si prin maniera de abordare.
Tema dezbaterii reprezinta in primul rand un pretext pentru exersarea abilitatilor de
comunicare in spatiul public, de gandire critica si argumentare logica, si nu o oncercare de a
stabili valoarea de adevar a uneia sau alteia din cele doua pozitii expuse. In cadrul dezbarterii
arbitrii urmaresc masura in care participantii urmaresc sa argumenteze mai convingator, sa
organizeze prezentarea, sa raspunda promt si analitic contraargumentelor echipei oponente, sa
fie persuasivi.

Principiile etice ale dezbaterilor sunt reflectate in respectful fata de coiechipieri si

adversarii de idei, manifestarea unui comportament civilizat, responsabilitatea de a cerceta
motiunea in amanunt pentru a descoperi date relevante asupra acestui subiect si argumente
valide fara a distorsiona cu buna stiinta informatia. Este nevoie de corectitudine in utilizarea
dovezilor si in formularea intrebarilor si oferirii raspunsurilor.

1.
 Istoricul dezbaterilor academice:
Sistemul actual al dezbaterilor isi are modelul in Grecia Antica, unde se supuneau
discutiilor probleme de interes pentru societate, si unde fiecare cetatean isi putea exprima
punctul de vedere. Dezbaterea a fost preluata ca metoda educationala inca de atunci. In
Evul Mediu dezbaterile si-au pierdut rolul in conducerea societatii insa au ramas un element de
baza in educatie. Participarea activa se desfasoara prin pezbaterea problemelor- disputatio-
care presupune discutii atat de antrenante incat atrageu si public din exterior. Dupa Evul
Mediu, dezbaterile au fost redescoperite de englezi, iar limba latina a fost inlocuita cu engleza
in p[racticarea acestora. Profesorii din Anglia predau dezbaterea, intr-o forma mai structurata
iar cei interesati se confruntau “in cercuri literare”, unde puneau in discutie ultimele
evenimente politice,literature sau alte subiecte.

Dezbaterile au patruns si in Statele Unite, jucand un rol important in intalnirile orasenesti,

unde se discutau probleme importante ale comunitatii, si au evoluat in una din cele mai
cunoscute forme de deabatere si anume cea electorala. Treptat dezbaterile s-au impus ca o
metoda a campaniilor electorale de la Congres si Senat pana la postul de presedinte al statului.

Interesul tot mai crescut a dus la idea ca si elevii se pot confrunta in acest gen de
dispute- printre primele dezbateri fiind cele din anii 1892 si 1894 intre Harvard vs. Yale si
Stanford vs. California. La sfarsitul secolului al-XIX lea, primele competitii de dzbateri au fost
organizate in centre universitare . Incepand cu anul 1960, seriile de dezbateri publice dintre
John Kennedy si Richard Nixon, au conferit o popularitate deosebita acestei activitati, luand
fiinta sute de cluburi in licee si universitati pe tot cuprinsul SUA. Elevii si studentii incep sa
ecunoasca valoarea, frumusetea si utilitatea tehnicilor de dezbatere academica.

In present sunt utilizate mai multe tipuri de formate de dezbatere printre cele mai
practicate fiind Lincoln-Douglas, Karl Popper, Policy, World Schools, in functie de nivelul,
experienta participantilor dar si sistemul de organizare a activitatii.

Este bine sa detii cunostinte de dezbatere pentru a te deprinde cu argumentarea. Acesta

este primul raspuns si ar putea fi suficient de puternic. Indiferent daca subiectul abordat este
de natura practica sau teoretica, argumentarea este vitala pentru a hotara in multe situatii in
care apar difirente de opinie, intrebari sau incertitudini. Orice dezbatere este unsemn de
civilizatie, atata timp cat este purtata cu bunacredinta, ascultata atent si cu fair-play . Intr-o
societate libera moderna lucrurile merg mult mai bine datorita schimbului liber de idei.

2.
 Argumentarea:
Obiectivele argumentarii:
- sa defineasca notiunile cheie specifice acesteia, afirmatie, explicatie, dovada/exemplu,
impact
- sa utilizeze sau sa opereze cu aceste concepte in diverse context de instruire
- sa argumenteze necesitatea cunoasterii structurii unui argument
- sa compare diferite argumente
- sa construiasca un text argumentative

Metode si mijloace de utilizare :

- jocul didactic - materiale printate
- discutia de grup - perechi de cate doi elevi
- prezentare - carioca
- turul galeriei - foi decupate divers colorate – pe fiacre foaie se
- laptop, videoproiector, acran prezinta cate un element al argumentului
- conexiune la internet - foi A4 , si foi colorate, lipici, articole de ziar, fise

Durata = 3 ore
Ora 1. Ce inseamna a argumenta?
Activitatea 1. Informare-Joc-avionul ( 15 minute)
Elevii sunt solicitati sa ia o hartie de orice fel ( format , culoare, marime, grosime ) si sa
realizeze un avion, fara sa discute cu cei din jurul lor si fara sa ceara ajutorul nimanui. Se
lanseaza apoi avionul catre un punct fix ( poate chiar un coleg). Solicitati elevilor sa explice apoi
reusita/nereusita atingerii tintei stabilite. Precizati ca avionul este un simbol pentru un
argument- el trebuie sa atinga tinta, iar pentru aceasta are nevoie sa indeplineasca anumite
conditii – trebuie sa fie aerodinamic-sa aiba o anumita forma: trebuie ca hartia sa fie indoita cu
o anumita tehnica, iar in final avionul de hartie trebuie aruncat la tinta cu o anumita viteza. In
mod similar, un argument bine construit trebuie sa aiba o anumita structura, realizat dupa o
anumita tehnica si livrat (precum avionul de hartie lansat ) intr-un anumit fel pentru a-si atinge
tinta ( sa fie persuasiv).
Se cere apoi elevilor sa dea o definitie personala a argumentarii. Se cere apoi elevilor sa
prezinte situaitii de viata in care a trebuit sa convinga diverse persoane in legatura cu o opine/
necesitatea unei actiuni. Se cere apoi elevilor sa construiasca cele mai convingatoare pledoarii
la care se pot gandi atunci pe loc. Se poate lucra individual sau in grupe apoi ideile se prezinta in
fata cercului. Ascultatorii pot interveni ulterior pentru a completa ceea ce sa spus ( nu sa vina
cu un argument nou), pentru a imbunatati efectul argumentelor aduse.
In dezbaterile academic, cu cat argumentele sunt mai clar constituite, cu atat au mai mare
impact persuasiv.
Activitatea 2. Identificarea elementelor argumentului ( 15 minute).
Se grupeaza cercul in perechi . se prezinta apoi un argument pe care il discuta cu partenerul.
Elevii identifica prin subliniere si notare elementele unui argument ( fiacre element va purta
literele A.R.D.E.I.); unul din elevii din pereche prezinta elementele argumentului primit.
Activitatea 3. Puzzle argumentativ ( 15 minute)
Se distribuie elevilor decupaje din hartie diferit colorate, fiecare decupaj reprezentand
componentele unui argument; ei trebuind sa ordoneze partile primite dupa modelul studiat
Partile component fiind lipite pe o foaie A4; fiecare elevi isi prezinta argumentul construit.
Se realizeaza feedback –ul la calitatea exprimarii, structura argumentului, cat si dezvoltarea
corespunzatoare a continutului fiecarei component.
Ora 2. Building arguments :
Activitatea 1. Reactualizarea (10 minute )
Se valorifica materialele utilizate in ora precedenta existente in sala de curs.
Activitatea 2. Turul galeriei ( 30 minute)
Membrii cercului sunt impartiti in grupuri de cate 3-4 elevi. Se distribuie apoi elevilor modele
de motiuni, fiecare elev trebuind sa redacteze inscris un argument respectand structura ARDEI
si marcand pe foaie initiala corespunzatoare partii de argument construite. Se afiseaza apoi
foile in spatiul salii de clasa. Cereti fiecarei grupe sa nominalizeze un ghid. Membrii frupurilor
viziteaza galeria, lectureaza, fac aprecieri asupra argumentelor prezentate si adreseaza
intrebari de clarificare ghidului. “ Vizitatorii” pot face comentarii si pot complete ideile, apoi
lipesc cate un post-it pentru a desemna cel mai bine formulat argument.
Activitatea 3. Feedback (10 minute)
Se discuta cu toti elevii concluziile la care s-au ajuns pe parcursul “vizitei”. Se3 ofera
feedback-ul fiecarei grupe, centralizand observatiile si posibilitatile de imbunatatire a
argumentelor.
Ora 3. Evaluarea argumentelor :
Activitatea 1. Reactualizarea (10 minute)
Se pastreaza echipele de ora trecuta. Ficare echipa va numi cate un reprezentant care va
reaminti principalele elemente de feedback pe care le-am realizat anterior.
Activitatea 2. Acvariul (20 minute)
Se impart elevii in doua grupe. Se aseaza scaunele in doua cercuri concentrice in centrul salii.
Participantii din cercul din interior se vor constitui in grupul de discutie iar cei plasati in cercul
din exterior vor constitui grupul de observatory. Elevii din cercul interior vor dezbate o
problema contraversata, timp de 8-10 minute, pe baza de argumente, iar cei din grupul; de
observatori ii vor observa pe cei care discuta si isi vor nota ce se discuta, cine lanseaza
argumente, care sunt aceste si cum sunt formulate si sustinute. Dupa expirarea timpului
rolurile se inverseaza. Se comunica elevilor ce trec in cercul de discutie ca steptati sa puna in
practica atat recomandarile colegilor cat si pe cele primate ora trecuta in etapa de feedback.
Activitatea 3. Eseul ( 20 minute)
Se da ca sarcina de lucru ( sau teme pentru acasa) redactarea unui text argumentativ de cel
putin 200 de cuvinte care sa contina cel putin un argument structurat ARDEI pe tema
necesitatii practicarii unui sport (poate fi si alta tema). Ficare epev isi poate alege” tabara “,
redactand argumente in favoarea sau impotriva temei.

MODELE DE MOTIUNI:
Cultura:
- Arta nu ar trebui cenzurata niciodata
- Arta ar btrebui sprijinita din fonduri publice
- Benzile desenate sunt daunatoare copiilor
- Comorile culturale ar trebui returnate torilor de origine
- Posturile private de televiziune sa aiba responsabilitati educationale fata de public
- Internetul ar trebui cenzurat
- Internetul nu poate inlocui biblioteca
- Intrarea in muzee fara plate este justificata
- Jurnalismul online este de preferat jurnalismului din presa scrisa
- Stirile ce contin violenta si acte de cruzime ar trebui interzise
- Wikipedia reprezinta o sursa de informare de incredere
- Televiziunea are efecte daunatoare asupra publicului
Drepturi si libertati individuale:
- Acesul la Internet ar trebui sa devina un drept unuiversala al omului
- Afisarea publica a simbolurilor regimurilor naziste, fasciste si comuniste ar trebui
interzise
- Comercializarea produselor de tip Fast-Food catre minori ar trebui interzisa
- Copii nu ar trebui sa aiba dreptul de a detine telefoane mobile
- Copii nu ar trebui sa munceasca
- Copii adoptati au dreptul sa stie cine sunt parintii lor bilogici
- Participarea minorilor la concursuri de frumusete ar trebui interzisa
 Educatie:
- Ar trebui marit numarul orelor de sport din programa scolara
- Ar trebui introduce cursuri gastronomice in programa scolara
- Copii sunt mai bine educati acasa decat la scoala
- Manualele scolare ar trebui puse pe support electronic
- Prezenta camerelor de luat vederi in scoli este justificata
- Reintroducerea examenului de admitere in facultati este justificat
- Scoala de azi ne pregateste pentru viata
- Telefoanele celulare nu ar trebui premise in scoli
- Temele pentru acasa sunt necesare in educatia elevilor
- Uniforma scolara este necesara
Filosofie:
- Daca suntem mai informati suntem mai democrati
- Democratia este o ilizie
- Libertatea este uneori mai presus de lege
Legislatie si criminalitate:
- Delicventa juvenila grava ar trebui tratata si pedepsita precum cea a adultilor
- Gradinile zoologice ar trebui desfiintate
- Criminalii in serie ar trebui tratati cfa personae cu problem psihice
- Existenta politiei animalelor in Romania ar trebui justificata
Moralitate si religie:
- Animalele ar trebui sa aiba drepturi
- Introducerea religiei ca materie de studiu e jistificata
Politica si guvernare:
- Campaniile electorale ar trebui sa fie finantate de stat
- Discursurile xenophobe ar trebui cenzurate
- Monarhia este o forma de guvernare preferabila republicii
- Partidele extemiste ar trebui interzise
- Stagiul militar ar trebui sa fie obligatoriu
- Votul obligatoriu ar trebui introdus in Romania
Societate :
- Consumul de coca-cola ar trebui interzis minorilor
- Transportul interurban ar trebui sa fie gratuit pentru elevi si student
- Ziarele de scandal ar trebui interzise
- Statul ar trebui sa depuna mai multe eforturi pentru conservarea mediului rural
- Dezbaterile sunt de folos societatii
- Difuzarea manelelor la tv ar trebui interzisa
- Increderea din partea parintilor are un rol important in educatia copiilor
- Jocurile de noroc ar trebui interzise
- Merita sa te implicit in viata comunitatii

Sport:
- Jocurile video ar trebui interzise
- Promovarea sportului ar trebui limitata
- Sporturile violente/sangeroase ar trebui interzise
- Vanatoarea ca sport ar trebui interzisa
Stiinta si tehnologie :
- Protectia mediului e mai importanta decat dezvoltarea economica
- Stiinta este o amenintare pentru societate
- Telefoanele celulare nu ar trebui folosite in timpul condusului
- Testarea armelor nuclear ear trebui interzisa
- Pretul combustibililor fosili ar trebui marit

Contrargumentarea:

Obiective urmarite:
- Sa identifice secesitatea contrargumentarii in cadrul unei dezbateri
- Sa audieze/citeasca in mod critic un argument
- Sa utilizeze tehnica de contrargumentare in crearea de contrargumente concrete
Metode si mijloace utilizate:
- Conversatia, jocul de rol
- Materiale scrise ( cazuri pro/contra)
- Tabla
- Sala de clasa cu mobilier modular
Durata = 3 ore
 Ora 1. Curtea cu jurati:
Activitatea 1. Informare- erorile de argumentare ( 15 minute)

- Elevii sunt informati cu privire la continutul acestei unitati de invatare. Acestora li se va

spune ca in aceasta lectie vor invata sa anlizeze si sa respinga argumentele eronate si ca vor fi
jurati.

Activitatea 2. Importanta contrargumentarii ( I – curtea cu jurati) 15 minute

- Elevii se impart in grupe egale si sunt informati ca au sarcina sa ia, prin vot, o decizie
asupra unei motiuni, in urma stidierii unui material informative care va contine si eroari de
rationare, exemple neconcludente. De exemplu se foloseste un material despre dreptul
elevilor de a vota de la 16 ani. Materialul poate contine numai argumente pro sau numai
argumente contra. Dupa studierea materialului se trece la vot, care in mod previzibil va fi
influentat de informatiile din materialele distribuite fiecarei grupe.
Activitatea 3. Importanta contraargumentarii ( II- doi jurati devin avocati) 15 minute
- Se discuta frontal cu clasa rezultatele votului si motivele pentru care rezultatele au iesit
asa. Elevii sunt intrebati de c ear fi avut nevoie pentru a-si schimba votul.
- Se solicita elevilor sa identifice erorile de logica existente intextul initial, aratand
slabiciunile argumentarii. Se voteaza din nouy.
- Daca este necesar se reia exercitiul folosind un alt material ilustrativ- pe tema
renuntarii la temele pentru acasa in practica didactica.
Activitatea 4. Importanta contraargumentarii ( III- motivarea sentintelor) 5 minute
- Se discuta din nou rezultatul votului, mai intai cu elevii care si-au achimbat votul, apoi cu
cei care au ramas fideli primei optiuni.
Se accentuiaza in discutie ca:
-motivele pentru care oferim un vot pro sau contra sunt la fel de importante ca si
votul insusi.
- optiunea initiala, indifferent de directia ei, era nefundamentata
- atitudinea corecta la primul vot ar fi fost abtinerea de la vot
- alte aspect care evidentiaza importanta contrargumentarii
Se incheie cu listarea pe tabla a principalelor elemente gresite din materialele informative
pe care initial elevii le-au trecut cu vederea.
 Ora 2 . Scrima argumentelor:
Activitate 1. Pregatire si informare: ( 10 minute)
- In centrul salii de clasa se aseaza pe mese gramezi cu post-it- uri cu argumente pro
motiune (sunt de culoare galbena) ; contrargumente la argumentele pro ( de culoare albastra)
- Elevii vor fi informati ca astazi ei bor fi spadasini ai ideilor, ca vor identifica eroari logice ,
vor formula contraargumente si vor respinge contraargumente.

Activitatea 2. Puzzle critic ( 15 minute)

- Se imparte clasa in doua grupuri egale numeric. Un grup este aranjat in cerc in centrul
salii ( acesta este grupul PRO). Al doilea grup se aseaza intr-un cerc concentric cu primul, dar
exterior acestuia. Cercul interior va fi orientat catre cel exterior iar cel exterior catre interior
( se formeaza elevi perechi fata in fata). Elevii cercului interior primesc post-it-uri cu argumente
si celui exterior post-it-uri cu contraargimente. Se acorda 5 minute pentru permutarile
necesare celor doua cercuri pentru ca fiecare purtator de argument sa aiba in fara purtatorul
de contraargument corespunzator.

Activitatea 3 . Scrima argumentativa ( 10 minute)

- Se acorda 3 minute de reflectie cercului interior pentru a formula o respingere a

argumentelor.
- Se acorda apoi 3 minute de reflective cercului exterior pentru a formula o replica la
respingere.
- Se reamenajeaza clasa la forma initiala .
Activitatea 4. Tusa finala ( 15 minute)
- Elevii sunt solicitati sa scrie un eseu cu urmatoarea strucrura :
 Care a fost tema dezbaterii
 Cum a functionat exercitiul
 Ce argumente/ contraargumente am prezentat
 C ear mai fi trebuit sa spun pentru a invinge

Ora 3. Cum contraargumentam:

Activitate 1. Pregatirea si prezentarea frontala cu postere ( 20 minute)
- Prezentam posterul “ CE ARGUMENTAM?” cu toate elementele ce pot fi atacate la un
discurs ( definitii, afirmatii, exemple, dovezi, impact). Se prezinta apoi posterul “ CUM
ARGUMENTAM “
 Activitate 2 Lucrul in echipa (20 minute )

- Elevii se impart in grupe de cate 4 membri. Se distribuie fiacarei echipe cate un text
argumentativ, ( un discurs). In perechi discuta posibilele contraargumente. Dup ace au discutat
frontal contraatacul la argumentul 1, elevii sunt lasati pentru a lucra urmatorul argument cat si
pe urmatorul. Se discuta apoi frontai ideile lor de contrargumentare.
- Se explica ca sarcina ficarei echipe este sa combata argumentele din text. Fiecare
membru al echipei primeste cate un rol:
 Semnalizator
 Afirmator
 Argumentator
 Sumarizator
- Se ofera echipelor 10 minute, sa produca o contraargumentare. In alte 10 minute
echipele, vor prezenta prin toti cei 4 membri conform rolului fiecaruia, contraagumentele
descoperite.
Activitatea 3. Feedback-ul ( 10 minute)
- Se ofera fiecarei echipe cate un feedback scurt cu privire la ce au facut corect si ce mai
pot imbunatati.
- In masura timpului disponibil elevii sunt provocati sa parcurga demersul invers- de la
contraargument la argument.

ANEXE
Anexa 1 : Text- victima

“ Varsta de vot ar trebui coborata la 16 ani”

Se stie ca fiecare generatie este mai inteligenta si mai precoce decat precedenta.
Vedem peste tot in lume ca tinerii se descurca mai usor cu noua tehnologie informatica, vedem
ca sunt mai informati si, pe cale de consecinta, au si mai mult discernamant decat generatiile
mai varstnice.

Daca ar fi vorba doar de aceste aspecte care tin, pur si simplu, de volutia biologica a
omenirii, si tot ar trebiu sa ne intebam de ce consideram ca un tanar la varsta de 16 ani, nu este
in stare sa-si asume decizii cu caracter civic, cetatenesc, politic chiar. De ce nu poate vota?

Mai sunt si alte aspect pe care ar trebui sa le luam in considerare. Sa ne gandim numai la
aspectele imediate ale coborarii varstei de vot. Practic v-om descoperi ca nu exista efecte
negative. Practic v-om descoperi ca tinerii vor umple sectiile de votare alegand altfel, alegand
oameni de calitate, si ca o consecinta viata tuturor se va imbunatati, pentru ca tinerii au curajul
si stiu ce vor intr-o masura mult mai mare decat generatiile mai inaintate in varsta.

Tinerii , constienti ca viitorul lor este in joc, vor devein mult mai responsabili, iar oamenii
politici vor invata repede ca electoratul de calitate trebuie cautat in scoli, mai degraba decat in
zonele sociale dominate de pensionari, sau printre oamenii activi pe piata muncii, dar mult prea
preocupati cu grijile zilnice pentru a mai putea judeca limpede optiunile electorale.

Din toate aceste motive, credem ca varsta de vot ar trebui coborata la 16 ani.
;