CENTRUL DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ ,,OPORTUNITATE ,, IDNP

1014620001405 ,e-mail: cojocanj65@mail.ru

Culegerea de articole și texte

,, FORMAREA CONTINUĂ.ABORDĂRI CONCEPTUALE,,

Coordonator publicație Angela Cojocaru ,Președinte AO,,OPORTUNITATE,,

Expert Gh.Șalaru expert Drepturile Omului,formator ,expert PNUD

Pregătit pentru editare decembrie 2023

CEREȘNEA NATALIA

CADRU DIDACTIC,MANAGER,MEMBRU AL AO,,OPORTUNITATE,,

PARTICULARITĂȚILE STUDIERII PROBLEMELOR

CONTROVERSATE ÎN CADRUL ORELOR DE ISTORIE LA TREAPTA
LICEALĂ.

ADNOTARE
Istoria are menirea de a-i învăţa pe elevi să aprecieze rolul şi
semnificaţia surselor istorice în procesul de cercetare, să însuşească metodele
de investigaţie istorică (colectarea, selectarea, sistematizarea, analiza,
comparaţia, evaluarea etc.), să formuleze şi să răspundă corect la întrebări
despre trecut etc.
Istoria îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine locul şi rolul ideilor,
credinţelor, artei, modului de viaţă a poporului şi ţării de origine în
comparaţie cu alte popoare ale lumii.
 Astfel, prin intermediul istoriei putem forma apartenenţa la o anumită
identitate şi moştenire culturală, respectul faţă de trecut, faţă de alte popoare
şi culturi, precum şi alte valori necesare unor cetăţeni democratici activi.
Elevii au obligaţia de a învăţa experienţele care le vor permite să
demonstreze progresul propriu în asimilarea de cunoştinţe, să înţeleagă
istoria şi să aprecieze sensul trecutului.
Istoria le dă posibilitatea să exploreze cu entuziasm trecutul istoric şi
să-şi dezvolte abilităţile de a investiga şi lucra cu sursele istorice de diverse
categorii şi tipuri, de a interpreta trecutul, de a găsi, selecta şi organiza
informaţia istorică, de a prezenta evenimentele, fenomenele istorice şi de a da
explicaţii istorice echilibrate şi bine argumentate.
Lecţiile de istorie trebuie să educe elevii şi să ofere generaţiei tinere noi
idei şi în acelaşi timp să preîntîmpine apariţia şi dezvoltarea conflictelor. Într-
o societate cu o democraţie reală este necesară o polemică ştiinţifică, însă în
cadrul procesului instructiv ea trebuie să aibă o turnură atentă şi echilibrată.
Cuvinte-cheie: probleme controversate, tehnici și instrumente didactice,
, metodologie, materiale didactice, surse istorice, gândirea critică.
ANNOTATION
History aims to teach students to appreciate the role and significance of
historical sources in the research process, to learn the methods of historical
investigation (collection, selection, systematization, analysis, comparison,
evaluation, etc.), to formulate and answer questions correctly about the past
etc.
History helps students better understand the place and role of the ideas,
beliefs, art, way of life of the people and the country of origin compared to
other peoples of the world.
Thus, through history we can form belonging to a certain identity and
cultural heritage, respect for the past, for other peoples and cultures, as well
as other values necessary for active democratic citizens.
 Students have the obligation to learn the experiences that will allow
them to demonstrate their own progress in the assimilation of knowledge, to
understand history and to appreciate the meaning of the past.
History gives them the opportunity to enthusiastically explore the
historical past and develop their skills to investigate and work with historical
sources of various categories and types, to interpret the past, to find, select
and organize historical information, to present events, historical phenomena
and to give balanced and well-argued historical explanations.
History lessons must educate students and provide the young generation
with new ideas and at the same time prevent the emergence and development
of conflicts. In a society with a real democracy, a scientific polemic is
necessary, but within the instructional process it must have a careful and
balanced turn.
Keywords: controversial issues, didactic techniques and tools,
methodology, didactic materials, historical sources, critical thinking.
În justificările bazate pe proces, esența problemelor controversate este
văzută ca fiind mai puțin importantă decât competențele de învățare sau
atitudinile și comportamentele civice care pot fi generate prin abordarea lor.

Esența problemelor controversate

CATEGORII
La fiecare materie
La nivelul curriculumului
CONȚINUTURI
De exemplu, înțelegerea faptului că
nu ar trebui să ne temem de
controversă, ci să o luăm ca parte din
viața într-o democrație, abilitatea de a
discuta probleme controversate într-
un mod civilizat și productiv
De exemplu, abilități lingvistice și de

Comportamentul civic
comunicare, abilități interpersonale și
de încredere în sine, dezvoltarea
proceselor cognitive superioare și a
abilităților de dialog..
De exemplu, interes mai mare în
politică, valori pro-democratice,
implicare mai mare în politică, mai
multe cunoștințe civice, interes mai
mare pentru discutarea problemelor
publice în afara școlii.

[Sursa 48,Stradling R., Noctor M. și Baines B. Teaching controversial

issues, Edward Arnold, Londra. 1984 https://rm.coe.int/16806948b6]
Beneficiile predării unor probleme controversate sunt evidente,
importante și variate, la fel cum este evident că introducerea unor probleme
controversate este necesară pentru o educație eficientă pentru cetățenie
democratică și pentru drepturile omului pentru toți tinerii din societatea modernă
spune cercetătorul Wegerif R [49,Wegerif R. Reason and creativity in classroom
dialogues, Language and Education, 19 (3), pp. 223-237 https: //
www .academia.edu / 5420520 /Reason_ and_creativity_in_
classroom_dialogues 2003]
Wegerif R. menționează trei componente definitorii în predarea
problemelor controversate. Ele sânt abordate în tabelul care urmează.

Componente definitorii în predarea problemelor controversate

Componente Caracteristici
 Curriculum Atunci când controversele apar
în legătură cu una dintre materiile,
unul dintre cursurile sau una dintre
activitățile propuse la școală, de
exemplu în știință, controversa legată
de predarea evoluției.
Cultură Atunci când controversele apar
în legătură cu un aspect al vieții
școlare de zi cu zi (regulile sale,
modul în care oameni interacționează
și se poartă etc.).
Comunitate Atunci când controversele apar
la școală în legătură cu o problemă
sau cu un eveniment din lume (de
exemplu legat de părinți, grupuri ale
comunității locale, evenimente
naționale și internaționale
[48,Wegerif R. Reason and creativity in classroom dialogues, Language
and Education, 19 (3), pp. 223-237 https:/ /www.academia.edu / 5420520/
Reason_and_creativity_in_classroom_dialogues2003]
Kerr și Huddleston, menționează, că aceștia sânt „cei trei C” ai educației
pentru cetățenie democratică: curriculum, cultură și comunitate. Deși distincte,
se suprapun adesea. Influența conflictelor și controverselor ce își au originea în
societatea mai largă asupra evenimentelor din școli este în special foarte mare.
[Citat, 14,Gestiunea controverselor: Dezvoltarea unei strategii pentru gestiunea
controverselor și pentru predarea controversate în școli ,Un instrument de auto-
reflecție pentru conducerea școlii Fundația Noi Orizonturi, 2019, traducere în
limba română].
 Analizând modalitățile de abordare a problemelor controversate în
curriculum acești autori menționează că, curriculumul este o sursă obișnuită de
controversă în școli.
Unele materii, ca următoarele, sânt mai asociate cu controversele decât
altele. [14,Gestiunea controverselor: Dezvoltarea unei strategii pentru gestiunea
controverselor și pentru predarea controversate în școli , Un instrument de auto-
reflecție pentru conducerea școlii Fundația Noi Orizonturi, 2019, traducere în
limba română].
Aceste aspecte sânt analizate în tabelul care urmează:

Aspecte ale reflectării a problemelor controversate în curriculum

DOMENII CONCRETIZĂRI
Istorie relatări contestate ale trecutului
Religie probleme morale și întrebări cu
privire la sensul vieții
Educația pentru sănătate probleme sensibile de natură
personală
Educație civică programe și ideologii politice
conflictuale
Literatură probleme morale și sociale și dileme
în cadrul ficțiunii
Știință teorii și aplicații rivale

[Sursa 13,Gestiunea controverselor: Dezvoltarea unei strategii pentru

gestiunea controverselor și pentru predarea controversate în școli , Un
instrument de auto-reflecție pentru conducerea școlii Fundația Noi Orizonturi,
2019, traducere în limba română]
 Includerea unor probleme controversate în curriculum școlar implică niște
întrebări pedagogice dificile –cum predăm un conținut controversat în mod
echilibrat, evitând să părem părtinitori.
Se ridică și întrebări despre libertatea academică și despre rolul
credințelor și valorilor .
Provocările în predarea problemelor controversate intră în cinci mari
categorii:
 Stilul de predare ,
 Protejarea sensibilităților elevilor,
 Mediul și controlul clasei ,
 Lipsa de cunoștințe specializate ,
Nu este posibilă detașarea de problema controversată și abordarea sa cu o
distanță academică ce în alte contexte ar fi potrivită. Procesul de predare și
învățare este mereu influențat de atitudinile și opiniile profesorilor și elevilor;
deci nu poate fi neutru.
Se constată și că, pentru abordarea problemelor controversate, sânt
importante competențele profesorilor în dezvoltarea abilităților analitice și de
gândire critică, de exemplu în evaluarea surselor, în recunoașterea părtinirii și în
încurajarea dezvoltării lingvistice.
Calitatea discuțiilor despre probleme controversate la clasă este strâns
legată de calitatea dezvoltării limbii elevilor (scrisă, vorbită și auditivă). Cu cât
sunt mai dezvoltate abilitățile elevilor, cu atât mai ușoară este identificarea și
aranjarea informațiilor din diferite surse, folosirea informațiilor pentru a construi
puncte de vedere clare și precise și prezentarea calmă a acestor idei, într-o
discuție elocventă.
Алексеева Л.В. în monografia sa afirmă că munca privind studiul
surselor în clasă și după orele de școală permite:
 să formeze cunoștințe mai complete și solide,
  să concretizeze fenomenele studiate, pentru a le asigura evidenta,
buna memorare a materialului educational;

 să dezvolte gândirea de științe istorice și sociale a studenților, să-i

familiarizeze cu metodele și principiile cunoașterii științifice;

 să-i învețe pe școlari să gândească independent, să tragă concluzii și

generalizări;

 formează activități de evaluare, dezvoltă abilități cognitive,

interese.

Autoarea susține că lucrul cu sursele de arhivă contribuie la stăpânirea

arsenalului unic de instrumente al istoricului, ajută la simțirea întregii
complexități și, în același timp, fascinația cercetării istorice. Aceasta
îmbunătățește semnificativ calitatea educației, și nu atât externă, exprimată în
note specifice, ci profundă, manifestată în formarea unui interes durabil,
motivat, pentru istorie, științe sociale și științe umaniste în general .
Studiile disponibile împreună fac posibilă aprecierea direcțiilor principale
în lucrul cu sursele documentare în procesul educațional, cu toate acestea,
cercetările suplimentare necesită formarea abilităților și abilităților de cercetare
ale elevilor la toate nivelurile de învățământ, în special în școlile primare și
gimnaziale. [52,Алексеева Л.В. История в школе: вопросы теории и
методики преподавания: Учеб.-метод. пособие. Нижневартовск, 2005 ]
Cu cât sânt mai puțin dezvoltate, cu atât e mai probabil ca elevii să fie
copleșiți de o problemă și să se piardă într-o mare de opinii, ceea ce poate duce
la apelul la un limbaj intimidant și agresiv, întrucât realizează că pierd
dezbaterea.
Stradling a identificat patru stiluri relevante de predare, reproduse ulterior
cu variații (adesea introduse în noi stiluri de predare) într-o serie de publicații
apărute mai târziu.
 Stiluri de abordare
TIPOLOGIA CONȚINUTURI
Abordarea „mediatorului neutru” Profesorul nu își exprimă părerile sau
loialitatea față de nicio parte, are rol
exclusiv de facilitator al discuției.
Această abordare poate pune sub
semnul întrebării credibilitatea
profesorului la clasă
Abordarea „echilibrată” Profesorul prezintă o serie de
perspective alternative cu privire la o
problemă, cât de convingător se
poate, fără a-și exprima propria
părere.. Acest lucru poate duce la
exprimarea unor poziții extreme, care
nu fac decât să întărească
preconcepțiile preexistente.
Abordarea „avocatul diavolului” Profesorul ia intenționat poziția opusă
față de cea exprimată de elevi. Dacă
unele poziții sunt prea bine
argumentate, pot întări preconcepții
preexistente.
Abordarea „aliatului” Profesorul ia partea unui elev sau a
unui grup de elevi. Deși această
abordare poate ajuta elevii sau
grupurile de elevi marginalizați să
aibă o voce și le poate arăta cum să
construiască și dezvolte argumente, le
poate da totodată altor elevi impresia
că profesorul pur și simplu se aliază
 cu ei pentru a-și promova propriile
păreri, sau poate părea că dă dovadă
de favoritism
Abordarea „atitudinii oficiale” Profesorul promovează ideile
acceptate de autoritățile publice. Deși
această abordare poate conferi
legitimitate profesorului și îl poate
proteja de acuzații din partea
autorităților, dacă profesorul are o
perspectivă diferită, poate simți că și-
a încălcat propriile valori
Abordarea „luării de poziție” – Profesorul își comunică propriile
păreri în timpul explorării problemei.
Deși această abordare îi ajută pe elevi
să fie conștienți și să ia în considerare
preconcepțiile și părtinirile
profesorului și le oferă un model de
răspuns la o problemă controversată.
[Sursa 48,Stradling R., Noctor M. și Baines B. Teaching controversial
issues , Edward Arnold, Londra. 1984 https://rm.coe.int/16806948b6]
Autoarea Galina Marcu ,profesor de istorie analizează modalitățile de de a
aborda anumite aspecte ale predării problemelor controversate şi sensibile ale
istoriei. Problemele trebuie predate într-o manieră pozitivă şi incluzivă,
provocând interpretarea stereotipurilor comune.
Exemplu: Pentru a evita interpretarea tradiţional negativă a invadatorilor
vikingi, violenţi în spaţiul Britaniei, profesorii pot să pună în discuţie
următoarele întrebări:
 Cât de mult putem să credem din ceea ce afirmă călugării saxoni
despre vikingi?
  Ce au inventat reprezentanţii epocii victoriene despre vikingi?
 Care au fost ocupaţiile şi sursele de venit ale vikingilor? Au trăit
vreodată saxonii şi vikingii în pace?
La nivel liceal:
a) Profesorii iau în considerare interesul elevilor pentru învăţare,
încercând să răspundă întrebărilor pe care şi le pun aceştia în legătură cu
subiectul abordat . În relaţie cu problema Holocaustului, spre exemplu,
încercând să răspundă întrebării „Cum a fost posibil să se întâmple”, profesorul
poate să formuleze câteva întrebări care să faciliteze o înţelegere mai largă şi
aprofundată a Holocaustului:
1. Cum ar fi fost să fii evreu în Europa înainte de 1933 ?
2. Ce rol a jucat Hitler în promovarea antisemitismului ?
3. Care este opinia reală a poporului german privind antisemitismul?
4. Ce a fost Soluţia Finală ?
5. Cine ar fi putut să oprească Holocaustul ?
b) Angajarea şi stimularea elvilor în discuţii este altă componentă
esenţială a acestei practici. Lecţiile care au un impact emoţional şi unul
intelectual asupra elevilor şi care îi încurajează să-şi folosească imaginaţia
pentru a înţelege experienţa altor oameni sunt adesea apreciate drept activităţi
eficiente.
c) Menţinerea unei dimensiuni individuale şi personale este o modalitate
de a obţine un răspuns efectiv din partea elevilor care balansază şi susţine munca
cognitivă. Unele din cele mai eficiente resurse folosite în şcoli sunt focalizate
asupra narărilor şi experienţelor individuale. [25,Marcu G.Educarea elevilor în
spiritul valorilor naţionale: identitate, unitate, diversitate
https://ibn.idsi.md/sites/default/ files imag_file/104-109_25.pdf7]

Competențele profesorilor în predarea problemelor controversate

 COMPETENȚE DESCRIERE

PERSONALE  Conștientizarea propriilor credințe și valori și modul în

care acestea au apărut prin experiențe personale și auto
reflecție și potențialul impact asupra predării problemelor
controversate.
.
TEORETICE  Înțelegerea modului în care apare controversa și a
modurilor în care este soluționată această problemă în
democrație, inclusiv rolul dialogului democratic și al
rezolvării pașnice a conflictelor.

PRACTICE  Utilizarea unei serii de roluri de predare, de exemplu

„mediatorul neutru”, abordarea „echilibrată”, abordarea
„avocatul diavolului” și abordarea „luării de poziție”,
alegând și implementând aceste abordări în funcție de
circumstanțe.
 Gestiunea întrebărilor și remarcilor spontane de natură
controversată cu încredere, transformândule în
oportunități pozitive de predare.

[Sursa 25,Marcu G.Educarea elevilor în spiritul valorilor naţionale:identitate,

unitate, diversitatate https: // ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/104-
109_25.pdf7]
Imagini puternice – muzică, dramatizări, seturi de imagini sau ficţiune pot
să ajute pentru angajarea elevilor cu idei extreme la fel de mult ca şi dezbaterile
sau jocul de rol. [25,Marcu G.Educarea elevilor în spiritul valorilor naţionale:
identitate, unitate, diversitate
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/104-109_25.pdf7]
Cercetătoarea Gruber Gabriela pentru a asigura un cadru potrivit discutării
problemelor controversate și sensibile ale istoriei la clasă și pentru a evita
tensiunile nedorite în timpul acestor dezbateri, unii autori recomandă folosirea
unor strategii adecvate
Strategii de abordare a problemelor controversate
 STRATEGII CARACTERISTICI
Strategii de distanțare Când un subiect se dovedește a fi o
problemă foarte sensibilă în
comunitatea în care predă profesorul
sau când clasa devine intens
polarizată emoția poate fi înlăturată
prin introducerea unor activități care
să solicite:
 examinarea unor analogii și
paralele;
 întoarcerea în timp pentru a aduce în
discuție istoricul problemei.

Strategii compensatorii Acestea pot fi folosite când elevii

exprimă atitudini reținute bazate pe
ignoranță, când minoritatea este
intimidată sau discriminată de
majoritate sau când este un acord tacit
în clasă în favoarea unei singure
interpretări a evenimentelor.

Strategii empatice pot fi folosite când problema implică

Strategiile exploratorii
un grup sau o etnie care nu întrunește
simpatia elevilor sau când este vorba
de discriminarea unui
anumit grup (o minoritate etnică, un
grup religios sau chiar un secto

Pot fi utilizate când problema nu este
clar definită sau când scopul
profesorului nu este numai să
dezvolte înțelegerea problemei ci și
să o utilizeze pentru a dezvolta
competențele analitice.
(Stradling, 2002, p. 90).

[Sursa16, Gruber Gabriela Didactica istoriei și formarea de competențe ,2016

https: //www.researchgate.net/profile/Gabriela-Gruber/publication /
314090950_Didactica_ Istoriei_si_formarea_ de_competente /links
/593ea14fa6fdcc1b1091114e/ Didactica-Istoriei-si-formarea-de-competente.pdf
 Etapa actuală de studiu a problemei a pus în evidență necesitatea căutării
unor noi fundamente teoretice în utilizarea surselor în procesul de învățare.
Acest lucru se datorează faptului că, în legătură cu apariția noilor media,
care se caracterizează printr-o accesibilitate largă, elevii au posibilitatea de a se
familiariza în mod independent și direct cu textele din surse primare, iar
profesorii au posibilitatea de a studia alternativ istoria.
Apar lucrări complete în conținut și clar structurate ale istoricilor
metodiști.

Algoritmul abordării problemelor controversate

Analiza critică a dovezilor Întrebările analitice Analiza

limbajului
Luarea în considerare a Motivele pentru care autorii ar Folosirea unor
întregii complexități a susține aceste puncte de vedere analogii false
problemei

Gruparea argumentelor Modul în care ei ar putea să Folosirea

aduse de diferite grupuri sau beneficieze de pe urma unei stereotipurilor
de istorici diferiți soluții, politici sau argument
adoptat

Distincția între informațiile Cauzele atribuite situației aflate în Folosirea unui

relevante și cele irelevante
Identificarea surselor posibile
de informare
Identificarea omisiunilor din
informațiile prezentate
Evaluarea influențelor
(posibilelor tendințe politice
ale autorilor)
referitoare la informații
Identificarea asemănărilor și
deosebirilor dintre diferitele
discuție limbaj emoționa
Informațiile relevante care au fost Apelul la
omise din declarație, articol, film prejudecățile
cititorului,
ascultătorului,
observatorului
Motivele care ar putea să
determine aceste omisiuni
Dacă sânt accentuate unele
aspecte în detrimentul altora pe
parcursul argumentării. De ce?
Politică, soluție sau recomandare
propusă pentru rezolvarea acestei
interpretări probleme

[17,Gruber Gabriela Didactica istoriei și formarea de competențe ,2016

https:// www. researchgate.net / profile /Gabriela-Gruber / publication /
314090950_Didactica_Istoriei_si_formarea_de_competente/links/593ea14fa6fd
cc1b1091114e / Didactica-Istoriei-si-formarea-de-competente.pdf]
Controversele sânt deja prezente în multe materii școlare ,în mod special,
istoria, unde lipsa unor relatări contestate ale trecutului ar fi propagandă pură,
menționează autorul Berg W [Citat 14,Gestiunea controverselor: Dezvoltarea
unei strategii pentru gestiunea controverselor și pentru predarea controversate în
școli ,Un instrument de auto-reflecție pentru conducerea școlii Fundația Noi
Orizonturi, 2019, traducere în limba română].
În Curriculumul național ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE
SOCIOUMANISTICĂ ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ Clasele X-
XII sânt abordate competenţe specifice disciplinei istoria românilor şi universală
și anume :
 Utilizarea limbajului istoric în diverse situaţii de învăţare şi de
viaţă, respectând cultura comunicării.
 Amplasarea în timp şi spaţiu a evenimentelor, proceselor,
fenomenelor, demon-strând înţelegerea continuităţii şi schimbării în
istorie.
 Analiza critică a informaţiei din diferite surse, pornind de la
cultura istorică, manifestând poziţia cetăţeanului activ şi
responsabil.
 Determinarea relaţiei de cauzalitate în istorie, dând dovadă de
gândire logică şi spirit critic.
Valorificarea trecutului istoric şi a patrimoniului cultural, manifestând
respect faţă de ţară şi de neam. [ 10,Curriculum național ARIA
CURRICULARĂ EDUCAŢIE SOCIOUMANISTICĂ ISTORIA
ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ Clasele X-XII Chișinău,2019 ].
În tabela care urmează am inclus unitățile de competență ,caracteristice
pentru fiecare clasă , afiliate capacităților de abordare corectă a probelemelor
controversate .
Am analizat și finalitățile instruirii în domeniul istorie pentru fiecare clasă
liceală, prin prisma abordării problemelor controversate.
Calitatea discuțiilor despre probleme controversate la clasă este strâns
legată de calitatea dezvoltării limbii elevilor (scrisă, vorbită și auditivă). Cu cât
sunt mai dezvoltate abilitățile elevilor, cu atât mai ușoară este identificarea și
aranjarea informațiilor din diferite surse, folosirea informațiilor pentru a construi
puncte de vedere clare și precise și prezentarea calmă a acestor idei, într-o
discuție elocventă.
Cu cât sunt mai puțin dezvoltate, cu atât e mai probabil ca elevii să fie
copleșiți de o problemă și să se piardă într-o mare de opinii, ceea ce poate duce
la apelul la un limbaj intimidant și agresiv, întrucât realizează că pierd
dezbaterea.
BIBLIOGRAFIE

1. Calvocoressi, Peter Politica mondială după 1945, Ediția a VII-a,

București, Editura ALLFA, 2000
2. Căpiţă, C., Căpiţă, L., Stamatescu, M. – Didactica istoriei I, Bucureşti,
2005
3. Certan E., Cozma V., Cristian V. şi alţii. Istoria modernă a Europei şi
Americii, vol. II. Chişinău, Editura Prut Internaţional, 2002.
4. Cerbușcă, P.; Dobzeu, M. Istorie, Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru treapta liceală. Ch.: Cartier, 2010. 128 p.
5. Chiș V. Provocările pedagogiei contemporane, Ed. PUC, Cluj-Napoca,
2002.
6. Cojocaru V., Guţu Vl., Şevciuc M. Management educaţional. Referenţial
ştiinţific şi metodologic. Chişinău: CEP USM, 2014. 111 p.
7. Creţu C. Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei, suport de curs,
Editura Universităţii „Al.I.Cuza", Iaşi. 2000.
8. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Grupul editorial Litera Intornaţional,
Chişinău-Bucureşti, 2000.
9. Codul Educației al Republicii Moldovei, promulgat prin Decretul Nr. 633,
Monitorul Oficial nr.319-324, din 24.10.2014.
10.Felea A., Unele aspecte din cotidianul și mentalitatea orașului medieval
din Moldova în a doua jumătate a sec. al XVII-lea - sec. al XVIII-lea. In:
Materialele conferinței științifice “Restitutio in integrum”, 17 iunie 2000
(Chișinău 2000), 47-50
11.Felezeu Calin, Metodica predării istoriei, Ed. Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca, 1998 ;
12.Felezeu Calin, Didactica istoriei, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2000 ;
13.Gestiunea controverselor: Dezvoltarea unei strategii pentru gestiunea
controverselor și pentru predarea controversate în școli , Un instrument de
auto-reflecție pentru conducerea școlii Fundația Noi Orizonturi, 2019,
traducere în limba română https://rm.coe.int/gestiunea-controverselor-
dezvoltarea-unei-strategii-pentru-gestiunea-c/168097e96a
14.Gheorghe Al. Metodica predarii istoriei in invatamantul preuniversitar,
Craiova, 1999;
15.Ghergu Cezar, Modalităţi de introducere a Tehnologiei Informaţiei şi a
Comunicaţiilor în învăţământ (Lucrare de disertaţie studii masterale
Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor în Educaţie, profesor
coordonator Bogdan Logofătu), Universitatea din Bucureşti – Editura
CREDIS, 2007
16.Gruber GabrielaDidactica istoriei și formarea de competențe ,2016
https://www.researchgate.net/profile/Gabriela-Gruber/publication /
314090950_Didactica_Istoriei_si_formarea_de_competente/links/593ea1
4fa6fdcc1b1091114e/Didactica-Istoriei-si-formarea-de-competente.pdf
17.Guțu Vl., Pîslaru V. Tehnologii educaționale. Ghid metodologic.
Chișinău: Cartier educațional, 1998. 167p.
18.Guțu Vladimir Competența –abordare situațională ,structurală ți
metodologică
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/01.%20p.0312%20%28Ed
ucatie%29.pdf
19.Ionescu Dragoş Modalităţi de implementare a noilor metode şi tehnologii
în educaţie (Lucrare de disertaţie - studii masterale Tehnologia
Informaţiei şi a Comunicaţiilor în Educaţie, profesor coordonator Ioan
Cerghit), Universitatea din Bucureşti – Editura CREDIS, 2006;
20.Ivanov A., ,,Convorbiri didactice”, nr. 5, 6, 7, 8, Editura ,,Şcoala XXI” a
Casei Corpului Didactic Tulcea, 2004
21.Jinga Ioan, Istrate Elena (coordonatori), Manual de Pedagogie, Editura
All, 2007;
22.Lisnic A Incursiune istorică asupra metodelor de predare-învățare a
disciplinei școlare „istorie,, Conferința "Probleme ale științelor
socioumanistice și modernizării învățământului" Chişinău, Moldova, 26
martie 2021 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/p-108-116.pdf
23.Lisnic Angela Modelele conceptuale de predare a istoriei în școala
contemporană https: // ibn.idsi.md /sites/ default/ files/ imag_file /
48_56_Modelele % 20conceptuale %20de%20predare%20a%20istoriei%
20in % 20scoala% 20contemporana.pd
24.Marcu G.Educarea elevilor în spiritul valorilor naţionale: identitate,
unitate, diversitat https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/104-
109_25.pdf7
25.Niculescu R.M. Curriculum educaţional, Editura Pro Humanitate,
Bucureşti, 2000.
26.Niculescu R.M. Teoria şi managementul curriculum-ului, Editura
Universităţii Transilvania, Braşov, 2003.
27.Petrencu A Basarabia în al Doilea Război Mondial: 1940-1944, Chișinău,
Editura Luceum, 1997, 346 p.
28.Petrencu A România și Basarabia în anii celui de-al Doilea Război
Mondial, Chișinău, Editura Epigraf, 1999, 176 p.
29.Petrencu A Polonezii în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Istoria
politică, Chișinău, Editura Cartdidact, 2005, 246 p.; ediția a II-a,
anastatică, Iași, Editura Tipo Moldova, 2010.
30.Păun, Ștefan, Didactica istoriei, București, Editura Corint, 2007.
31.Păun, Şt. Didactica istoriei. Bucureşti: Corint, 2007. 183 p.
32.Pelling, Nick, Imperiul Habsburgic (1815-1918), București, Editura All,
2002.
33.Pleşa A. Managementul curriculum-ului în Managementul educaţional
pentru instituţiile de învăţămînt, cap.V., Bucureşti, 2001.
34.Pogolşa L., Bucun N. Modernizarea standardelor şi curricula
educaţionale-deschidere spre o personalitate integrală// Materialele Conf.
Şt. Intern. 22-23 oct. 2009/ coord. şt.: IŞE Chişinău.
35.Pop, Ion-Aurel; Bolovan, Ioan, (coord.), Marea Istorie ilustrată a
României și a Republicii Moldova, vol.8, Cluj-Napoca, Editura Litera,
2018.
36.Repere metodologice de organizare a procesului educaţional la disciplina
şcolară ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ în anul de studii
2020-2021
http://ltolimpsingerei.educ.md/wp-content/uploads/sites/502/2020/08/
SM_2020-2021_primar_09.08.2020.pdf
37.Repere metodologice de organizare a procesului educaţional la disciplina
şcolară ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ în anul de studii
2021-2022
https://mecc.gov.md/sites/default/files/17_istoria_romanilor_si_universala
_repere_metodologice_2021-2022-ro_final.pdf
38.Repere metodologice de organizare a procesului educaţional la disciplina
şcolară ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ în anul de studii
2022-2023
39.Tănasă, Gh. Metodica predării-învăţării istoriei în şcoală. Iaşi : Spiru
Haret, 1996. p.
40.Tismăneanu Vladimir, Despre comunism. Destinul unei religii politice,
Editura Humanitas, Bucureşti, 2011
41.Tudor Ştefan, Satana pe pământ. Mărturii din anii de foamete şi deportări,
Universitas, Chişinău, 1992; Serafim Saka (ed.), op. cit.; Dumitru Crihan,
Invitaţie în Iad, Chişinău, 1998;
42.Zorin Zamfir, Istoria universală contemporană, București, Editura Oscar
Print, 1999.
Surse în limba engleză
43.Brett P., Mompoint-Gaillard P. and Salema M-H. How all teachers can
support citizenship and human rights education: a framework for the
development of competences2009, https://rm.coe.int/16802f726a
44.Hess D. Controversy in the Classroom. The Democratic Power of
Discussion,2009https: //core.ac.uk/download/pdf/ 276124871.pdf
45.Oulton, C., Day, V., Dillon, J. & Grace, M. ‘Controversial Issues –
Teachers’ attitudes and practices in the context of Citizenship Education’,
Oxford Review of Education, 30.(4), pp.489-507. 2004.
https://www.researchgate.net
/publication/239924047_Controversial_Issues-
 Teachers'_Attitudes_and_Practices_in_the_Context_of_Citizenship_Educ
ation
46.Thomas E. Theory and Research in Social Education, v14 n2 p113-38
https://eric.ed.gov/?id=EJ335209 Spr 1986
47.Stradling R., Noctor M. și Baines B. Teaching controversial issues,
Edward Arnold, Londra. 1984 https://rm.coe.int/16806948b6
48.Wegerif R. Reason and creativity in classroom dialogues, Language and
Education, (3), pp. 223-237 https:// www. academia.edu/5420520/
Reason_ and_creativity_in_classroom_dialogues2003,
Surse în limba rusă
49. Aktual'nye problemy prepodavaniya istorii v obrazovatel'nykh
organizatsiyakh razlichnykh tipov: Kollektivnaya monografiya. Ch. 1 / Pod
obshch. red. L.V.Alekseevoy. Nizhnevartovsk: Izd-vo Nizhnevart. gos. un-ta,
2014
50. Alekseeva L.V. Istoriya v shkole: voprosy teorii i metodiki
prepodavaniya: Ucheb.-metod. posobie. Nizhnevartovsk, 2005;
51. Alekseeva L.V. Rabota s odarennymi det'mi v obuchenii istorii i
obshchestvoznaniyu: voprosy teorii i metodiki: Ucheb.-metod. posobie.
Nizhnevartovsk, 2010
https://togirro.ru/assets/files/EST_MATH_LAB/alekseeva_rabota_s_odarennimi
.pdf
52. Vyazemskiy E.E., Strelova O.Yu. Metodicheskie rekomendatsii
uchitelyu istorii: Osnovy professional'nogo masterstva: Prakt. posobie. M., 2000
https://fileskachat.com/view/ 62491_5fa823ea26ca74608f1f312aa0328291.htm