EVALUARE FINALA L: ȘCOALA , BULLYING ȘI SĂNĂTATE MENTALĂ

ELEV: BELLO, PABLO DANIEL

1. Violența în școli prezintă câteva aspecte caracteristice contextului său, printre care se numără:
la . Spațiul, participanții și actorii care modelează situația și posibila abordare a acesteia. X
b. Instrumentele, obiectele și tehnicile disponibile.
c. Participanții și obiectele care pot configura un risc mai mare pentru actorii care intervin.

2. Referirea la violența în școli necesită problematizarea miturilor care circulă atât în rândul elevilor, cât și în
rândul profesorilor. Un mit, ca poveste prezentă în imaginar, se constituie ca o serie de :
la. Narațiuni ale situațiilor trăite de comunitate care permit tuturor grupurilor care o compun să dea seama
de anumite povești.
b. Explicații despre fenomene sociale cu încărcătură valorică, susținute din generație în generație, devenind
adevăruri de necontestat.
c. Povești care se fac cunoscute din generație în generație și oral despre marile întrebări ale umanității. X

3. Conflictul este o parte constitutivă a vieții ființei umane în societate; Nu este bine sau rău, doar există.
Sursele conflictului pot fi:
la. Subiectele, contextul social, instituțiile.
b. Situații de violență în casă, criza socială, discursurile mass-media.
c. Relații, interese, structuri și valori diverse. X

4. Situațiile de agresiune sau hărțuire la școală se dezvoltă dacă sunt implicați anumiți actori:
la. O persoană care acționează ca un abuzator sau victimizator, una ca subiect sau victimă, un colaborator
sau accesoriu după fapt și un martor neparticipant. X
b. O autoritate pedagogică, studenți conflictuali, o situație problematică preexistentă.
c. Niciuna dintre opțiunile de mai sus nu este corectă.

5. Situațiile conflictuale pot fi înțelese din aspectele lor pozitive, printre acestea se numără:
a. Ele permit discuții despre probleme controversate și permit cunoașterea unor puncte de vedere diferite.
b. Ele permit schimbarea, deoarece oferă un spațiu pentru a face afirmații pe care altfel nu le-ar face și
permit creșterea și maturitatea. X
c. Stimulează dezvoltarea proceselor cognitive de autoreflecție la o vârstă fragedă precum și toleranța și
respectul față de diversitate.

6. Diverse situații de violență în școală sunt amplificate de utilizarea dispozitivelor tehnologice, motiv pentru
care este necesar să urmați cursuri de formare în utilizarea responsabilă a TIC și să recunoașteți că acestea
sunt resurse care:
la. Ele permit accesul la informații, dar își expun utilizatorii la mesaje care reproduc prejudecăți.
b. Ele oferă posibilitatea de a configura și transforma un set de practici, cunoștințe și reprezentări sociale.
X
c. Ele promovează însuşirea agilă a conţinuturilor şi bunele obiceiuri de convieţuire în sălile de clasă.
7. Facultatea și-a planificat atenția ca un instrument puternic care permite:
la. Creșteți probabilitatea ca copiii să se comporte mai degrabă cooperant și nonviolent decât agresiv. X
b. Preveniți conflictele și interacțiunile violente între elevi.
c. Reduceți riscurile de comportament neadecvat al copiilor și îmbunătățiți comunicarea cu părțile
interesate din comunitate.

8. Încurajarea băieților și fetelor să-și dezvolte abilitățile sociale reduce agresivitatea în clasă deoarece:
la. Abilitățile sociale și rezolvarea pașnică a conflictelor nu prezintă puncte de întâlnire sau relații.
b. Băieții și fetele cu abilități sociale sunt mai bine pregătiți pentru a-și atinge obiectivele în mod pașnic. X
c. Incorect, profesorii sunt cei care reglementează interacțiunile din școala elementară.

9 . Atât în situațiile de zi cu zi trăite în școli, cât și în episoadele de conflict, se recunoaște că efectul real al
oricărei consecințe depinde de:
la. Acțiunea profesorului.
b. Comportamentul și interpretarea profesorilor și elevilor . X
c. Interpretarea copilului și nu neapărat intenția profesorului.

10. Profesorul atent la legăturile și interacțiunile elevilor săi poate identifica și recunoaște că unul dintre cele
mai bune momente de predare a abilităților sociale este:
la. În timpul unui dezacord și înainte ca atacul să aibă loc . X
b. După un episod de violență fizică.
c. În timpul dezvoltării agresiunii.

11. Se afirmă că abordarea violenței la școală ca o problemă specifică și izolată este reducționist deoarece:
la. Violența este un fenomen care are loc în mai multe spații sociale simultan . X
b. Violența la școală implică forme multiple de violență care se suprapun, sporind efectul acestora asupra
copiilor.
c. Violența la școală se răspândește în alte spații.

12. Cercetătorul Gilles Ferry susține că formarea înseamnă a învăța să se mobilizeze. În consecință, acesta
propune următoarele:
a. În orice proces de predare și învățare, interesele individuale trebuie să fie prioritare față de cele colective.
b. Este important ca este posibilă delegarea strategiilor de gestionare a conflictelor către autoritatea
didactică, indiferent de echipa interdisciplinară.
c. O acțiune cu adevărat formativă este acea activitate care se desfășoară pe baza unui scop, evitând
dificultățile care apar pe parcurs . X

13. Revedeți schema de agresiune propusă în modul și apoi recunoașteți elementele care pot fi identificate:
la. Acte intenţionate de intimidare şi victimizare de către cineva care este perceput ca fiind într-o situaţie de
superioritate faţă de altul care este considerat lipsit de apărare . X
b. Situații de violență între semeni pentru o perioadă lungă de timp.
c. Circumstanțele conflictuale din mediul familial și comunitar transferate în mediul școlar.

14. Se poate face o comparație între o prismă și situațiile de violență la școală deoarece:
la. Ea reflectă și complexează realitățile familiale ale elevului în cauză, în cadrul comunității educaționale în
care se ivește . X
b. Refractează, după geometria proprie, influențele pe care le primește din exterior.
c. Face posibilă recunoașterea diversității, a consecințelor acesteia și a legăturilor cu alți factori.

15. Printre conceptele care fac posibilă luarea în considerare a fenomenelor asociate cu violența în spațiile de
învățământ se numără următoarele :
la. Rezistența elevilor de a lucra în grup; Probleme de invatare; starea socio-economică a familiei.
b. Încălcarea regulilor interne ale instituției școlare, absenteism, nerespectarea sarcinilor.
c. Mecanisme discriminatorii, probleme de integrare, frustrări generate de eșecul școlar, abateri zilnice . X

16. Pentru a recunoaște din timp situațiile violente, există o serie de comportamente care funcționează ca
semne de avertizare, printre care:
la. Mânie intensă, accese de furie, iritabilitate extremă, impulsivitate și frustrare ușoară . X
b. Probleme de menținere a atenției în clasă, prezentarea sarcinii la momentul nepotrivit și conversație
permanentă.
c. Manifestări de leadership pozitiv, coeziunea de grup și munca cooperantă.

17. Se poate afirma că o instituție de învățământ care demonstrează tratamentul bullying-ului în sala de clasă :
la. Creează condițiile de posibilitate pentru elevi de a învăța modele de comportament așteptate pentru
nivelul educațional.
b. Dovada unui angajament educațional care urmărește să înțeleagă bullying-ul ca o problemă care
dezvăluie încălcarea drepturilor . X
c. Lucrează pe valori, toleranță și respect pentru diversitatea culturală.

18. Adolescenții aparțin, exprimă, reprezintă și produc culturi diferite. Elementele cu care se construiesc aceste
culturi sunt:
la. Produse promovate în mass-media.
b. Gen, dezvoltare biologică și legătura cu lumea adulților.
c. Identități generaționale, de clasă, de gen, etnice și teritoriale . X

19. Sunt prezentate diverse tehnici didactice care facilitează atingerea obiectivelor de prevenire și abordare a
situațiilor de bullying sau hărțuire în școală, printre acestea se pot menționa :
la. Căutarea de informații în diferite surse, dezbateri, studii de caz, rezolvare a conflictelor . X
b. Efectuarea de sondaje, ghiduri de citire, activități cu alegere multiplă.
c. Organizarea de conferințe de film-dezbatere, pregătire de rezumate și monografii.

20. Educația poate ajuta la o viziune mai largă asupra conflictelor prin dezvoltarea unei serii de abilități
precum :
la. Recunoașterea și problematizarea faptului că instituția de învățământ este zona în care provin cele mai
multe probleme sociale.
b. Explorarea, analiza situațiilor conflictuale și reflecția asupra modului în care acestea pot duce la violență
dacă nu sunt tratate în mod constructiv . X
c. Toate opiniile anterioare sunt corecte.

A SE TERMINA
- Comentați pe scurt ce linii de activitate abordate în cadrul instruirii au fost cele mai semnificative pentru
revizuirea, problematizarea, reflectarea sau îmbogățirea practicii lor zilnice în instituțiile de învățământ. Se
propune abordarea strategiilor, problemelor teoretice sau metodologice restante.

Ca o contribuție semnificativă la practica mea în instituțiile în care lucrez, conceptul de

„conflict” așa cum este abordat în bibliografie, unde conflictul este descris ca ceva firesc,
care nu ar trebui încurajat, dar care trebuie abordat fără dramatism și atenție, gândirea și
reflectarea asupra aspectelor pozitive pe care le poate oferi.
Conflictul ca proces oferă posibilitatea de a vedea și revizui situații, de a contempla interese,
de a lua în considerare lucruri excluse din planificarea noastră inițială, de a dezvălui
așteptări neîmplinite din partea elevilor.
Este, de asemenea, o contribuție interesantă acela de a putea înțelege care sunt sursele
conflictului și de a putea defini un context de soluționare cooperativă, așa cum este exprimat
în primul Modul, în care obiectivele definite de grup sunt luate în considerare, promovează
dialogul și empatia, deschis canale prin care elevii își pot exprima dorințele și motivațiile.
Prin anumite jocuri îi putem face pe elevi să interacționeze și să le studieze comportamentul
pentru a distinge semnele violenței la acei copii care au suferit-o.
Dacă ne angajăm în prevenire, trebuie să fim foarte atenți și să acționăm la primul semn de
violență din partea unuia dintre elevii noștri. Este important să discutăm cu restul cadrelor
didactice care se ocupă de minor pentru a lua măsuri comune și a monitoriza
comportamentul și evoluția acestuia.

Nici munca și acoperirea a ceea ce se întâmplă în rețelele digitale și cu noile tehnologii este
ceva ce nu poate fi neglijat, iar „proiectele instituționale” ale fiecărei școli trebuie să
abordeze acest lucru într-un mod transversal, așa cum se explică în textele despre
„Cyberbullyng”-ul are nevoie de prompt. tratament. Într-un context de pandemie și utilizare
amețitoare a noilor tehnologii în domeniul educațional, este esențial ca această „nouă
normalitate” să nu aducă cu sine noi elemente de discriminare și hărțuire.
Munca comună a întregii comunități educaționale este foarte importantă, avându-și
profesorii și directorii ca principali promotori, și cunoașterea reglementărilor actuale pentru
a acționa, precum legea națională privind „Coexistența și abordarea conflictului în școală”,
precum și alte prevederi și prevederi provinciale. legi.