Schimbările de ordin social, politic și economic care s-au produs de la

începutul sec. XXI – lea, mai ales în statele din fostul bloc socialist, au marcat şi
sistemul educaţional, care a continuat cu o evoluţie deosebită spre o societate
modernă, pluralistă şi deschisă, cu valori democratice bine exprimate. Aceste
schimbări au generat numeroase critici în adresa sistemului de educație învechit,
și se cerea o nouă formă de abordare a prezentului, o nouă viziune asupra
societăţii şi valorificarea potențialului intelectual. Astfel, pe parcursul a cca trei
decenii de la independenţă, curriculumul şcolar a suferit mai multe modificări de
ordin conceptual şi metodologic, urmărind finalităţile referitoare la dezvoltarea
complexă a personalităţii elevilor1. Prin reformarea sistemului educațional, au fost
introduse noi discipline în curricula învăţământului preuniversitar, cum ar fi și
Educația pentru societate. În această cheie, au fost adoptate și racordate, materiale
instructive şi educaţionale privind Drepturile Omului, valorile şi principiile
democraţiei în societate menite să formeze cetăţeanul Republicii Moldova.
Odată cu demararea reformei educației, a fost necesară trecerea la
cerinţele procesului de la Bologna, ce avea ca obiectiv dezvoltarea capacităților
de analiză critică şi creativă ca fiind premergătoare succesului în profesiune.
Evoluția proceselor complicate de ordin social şi politic, tranziția la o economie
de piață, nu au blocat tendinţele şi adoptarea de noi metodologii în educaţie ce
oferă valenţe formative multiple şi care cultivă personalitatea umană, aspectul
intelectual.
Cu toate acestea, educația reprezintă o investiţie semnificativă în
dezvoltarea omului ca personalitate, și contribuie mult la integrarea socială,
economică, politică, culturală, profesională a fiecăruia. În ultimul timp se poate
observa un proces lent de investire a schimbărilor din învățământ, agravate de
ideea că cunoștințele nu reprezintă o prioritate pentru tineri în construcţia
viitorului lor, lipsa cadrelor didactice specializate la fiecare disciplină, condiţiile
precare în care se desfăşoară procesul de învățământ, agravează pregătirea
educațională a elevilor. Realităţile atestă că în ultimii ani se investeşte mult în

1
Legea învățământului, nr. 547, din 21-07-1995. În: Monitorul Oficial, Nr. 62-63 art. 692, din 09-11-1995.
educaţie, însă se obţine tot mai puţin progres la acest capitol, deoarece se pune la
îndoială calitatea cunoştinţelor obţinute în sistemul nostru educaţional, aceasta
este necompetitivă faţă de sistemele de educaţie europene. Suntem de părerea că
statul trebuie să se implice activ în performanţele sistemului de educaţie autohton,
monitorizând iniţiativele educaţionale ce au drept scop valorificarea tehnologiilor
şi metodologiilor educaţionale modeme, nemijlocit dezvoltarea gândirii critice şi
creative, educaţiei pentru societate în şcoala din Republica Moldova. Trebuie să
sporească calitatea sistemului de educaţie, să fie implimentate metode noi de
predare şi evaluare de performanţe. Să fie pus accentul pe învățământul orientat
spre promovarea unei gândiri critice, independente şi creative a elevilor, inclusiv
pe promovarea educaţiei pentru societate şi interculturalitatea.
Scopul și obiectivele cercetării pot fi rezumate la următoarele: pornind
de la actualitatea, importanța și gradul de cercetare a temei respective, ne-am pus
scopul de a cerceta formarea competențelor de cunoaștere și analiza comparativă
a doctrinelor liberalismului și conservatorismului la ciclul gimnazial. Fără să
pretindem la epuizarea tuturor aspectelor ce vizează problema enunțată, ne-am
orientat spre soluționarea următoarelor obiective:
- examinarea esenței de cunoaștere și analiză comparativă a
doctrinelor liberalismuluim și conservatorismului în evoluția istorică;
- examinarea gradului de analiză comparativă a doctrinelor liberale și
conservatoare din perspectiva sistemului de educație;
- valoricarea competenței de cunoaștere și analiza comparativă a
doctrinelor liberalismului și conservatorismului în curriculum Educației pentru
societate;
- prezentarea activităților care contribuie la formarea competenței de
cunoaștere și analiza comparativă a doctrinelor liberalismului și
conservatorismului.
Baza teoretică și metodologică. Investigarea a necesitat utilizarea unei
metodologii moderne, bazată pe principii teoretice și științifice. Printre aceste
metode evidențiem metoda obiectivității, analizei critice, comparativă,
generalizarea, inducției, deducției. De asemenea, au fost folosite metode
interdisciplinare de cercetare precum: metoda evolutiv-istorică – această metodă
constă în analiza fenomenelor conexe temei în baza evoluției, evidențierea
modificărilor și impactului la etapa contemporană; metoda experimentală – prin
această metoda vom încerca să analizăm competențele de cunoaștere și analiza
comparativă a doctrinelor liberalismului și conservatorismului acumulate la orele
teoretice în învățământul școlar în activitățile practice, prin prisma studiilor de
caz; metoda calitativă – alegerea surselor potrivite temei de cercetare, analiza lor
critică și imparțială.
Noutatea științifică este determinată de tema, metode de cercetare.
Subiectul reprezintă o tentativă de tratare a problemei de cunoaștere și analiza
comparativă a doctrinelor liberalismului și conservatorismului în
societate/comunitate/educație, dar și examinarea formării competentelor prin,
activități concrete școlare sau extrașcolare conexe. Ne-am oferit să elaborăm
manifestări concrete care să contribuie la cunoașterea și analiza comparativă a
liberalismului și conservatorismului în mediul școlar. Documentele, resursele
studiate ne-au permis să îmbogățim conținutul formării acestei compențe în
condițiile școlii, și să căutăm soluții eficiente.
Semnificația teoretică și aplicativă. Teza poate fi folosită la orele școlare
și extrașcolare conexe problemei analizate la disciplina Istoria românilor și
universală, cât și la cursul de Educație pentru societate, la elaborarea materiilor de
predare, lucrărilor metodice, a probelor și activităților practice. Rezultatele
obținute constituie o bază pentru investigațiile ulterioare în acest domeniu.
Structura tezei. Teza este alcătuită din: introducere, două capitole, cinci
subcapitole, concluzii, bibliografie, lista abrevierilor, anexe.

Concluzii

Noua disciplină, Educația pentru societate însumează acțiunile de modelare

și formare a copiilor de la vârste fragede, în perspectiva unor finalități racordate la
reperele sociale, economice, istorice și culturale în cadrul arealului în care se
desfășoară. Având un rol esențial, disciplina dată, formează competențe și calități
necesare ce contribuie la destinul dezvoltării social-economice a unei societăți,
grup sau fiecărui individ în parte, având un rezultat bine conturat.
Valoare cea mai prețioasă, pe care o crează, în general educația, este omul,
iar personalitatea umana, devine o condiție a existentei umane, iar la rândul său
necesitate vitală pentru dezvoltarea societatii, asigurand o strânsă legătură continuă
între generții, în toate sferele sociale.
Aceasta lucrare a avut tendinta de a arăta și demonstra unele tehnici și
deprinderi de formare la elevi, a competenței de cunoaștere și de analiză critică
prin prisma doctrinelor politice liberaliste și conservatoriste. Este o temă legată de
viața politică, filosofia gândirii, multiculturalitatea. Este imperios necesară
dezvoltarea competenței de cunoaștere și analiză critică la elevi ce ține de educația
politică și administrativă (ce este statul și cum funcționează, care sunt atribuțiile
diferitelor instituții importante, diferite sisteme politice, sistemul de vot etc.).
În primul capitol al lucrării date am avut sarcina să demonstrăm, că
competența de cunoaștere și gândire critică nu este una înnăscută. Copiii sunt
încadrați în școli nu doar să achiziționeze cunoștințe, ci să participe activ în analiza
diferitor situații, reflectarea și discernerea acestora, găsirea de soluții în rezolvarea
problemelor din societate. Competența enunțată poate fi dezvoltată prin
organizarea lecțiilor altfel, prin utilizarea strategiilor precum: includerea activă a
elevilor în procesul de învățare, crearea de condiții pentru utilizarea critică a
cunoștințelor, lectura eficientă și confruntarea de informație, evocarea, reflecția,
extinderea, susținerea argumentelor etc.
În subcapitolul 1.2. se prezintă prin dovezi că în sec. XVIII-lea s-au
consolidat două doctrine politice: liberalismul și conservatorismul. Ambele
doctrine sunt de dreapta pe eșichierul politic și conțin un șir de principii ce vizează
domeniul social, economic, politic. Liberalismul luptă pentru libertatea omului în
raport cu statul, egalitatea tuturor în fața legii, democratizarea societății, toleranța
religioasă, stat de drept, echilibrul de putere, inviolabilitatea proprietății private,
reforma societății etc. Conservatorismul este împotriva schimbărilor inutile,
neverificate de timp, care pot duce la „destructurarea societății”. Doresc păstrarea
sistemului politic existent, a monarhiei ca formă de guvernare, păstrarea inegalității
societății ca pe un drept natural și susțin cultura patriarhală. În procesul evoluției,
ambele doctrine au suportat schimbări. Astfel liberalismul va accepta unele idei
înaintate de socialiști, printre care intervenția statului în domeniul economic pentru
a crea condiții favorabile pentru existența umană. Conservatorismul va accepta
statul de drept, egalitatea în fața legii, dar vor insista pe ideile conservatoare
(păstrarea autorității religiei, familie patriarhală, tradiționalismul, îngrădirea
libertăților omului). Cu toate că sunt doctrine diferite, ele au unele valori care îi
unește. Aceasta se referă la statul de drept, respectul față de valoarea umană,
egalitatea în fața legii. În societatea Republicii Moldova la fel sunt oameni cu
aceste viziuni asupra realității. Menirea pedagogului, sau autorității este să unească
elevii, oamenii în jurul valorilor comune, să se dezvolte respectul față de
diversitatea de opinii și să se contribuie la comunicarea socială eficientă.
În capitolul al II-lea, susținem că unul dintre obiectivele importante al
Educației pentru societate, priveşte mai ales acţiunile educative întreprinse cu un
caracter metodic, sistemic şi raţional. Susținem că succesul acţiunii educative
depinde de oportunitatea, claritatea şi coerenţa scopurilor. În acest sens,
componentele formative, sunt principale în formarea competenţei de cunoaştere și
analiză critică, necesară şi oportună viitorului elev în adaptarea la schimbările
societăţii. Într-o societate diversă și pluralistă politic, filosofic, dezvoltarea
competenței enunțate prin analiza comparativă a viziunilor liberaliste și
conservatoriste va contribui la o relaționare eficientă în societate.
Din această perspectivă, misiunea Educaţiei pentru societate în şcoala
contemporană este de a forma competenţa de cunoaştere și analiză critică
necesară, în general, oricărui domeniu de activitate din societatea modernă şi, în
special, formării / dezvoltării personalităţii elevului. Putem menţiona cu certitudine
că formarea competenţei date la elevi, este o necesitate vitală într-o eră a
schimbărilor permanente.
 Daca primele patru subcapitole s-au axat pe analiza teoretica, în subcapitolul 5
au fost propuse activități practice prin care se urmareste FORMAREA
COMPETENȚEI DE CUNOAȘTERE ȘI ANALIZA COMPARATIVĂ A
DOCTRINELOR LIBERALISMULUI ȘI CONSERVATORISMULUI

Una din activitati este : crearea cadrului simbolic, la Unitatea de învățare IV:
pluralismul de opinii, tema Diversitatea opiniilor și a argumentelor. Cum mă
influențează?, petrecută în clasa VIII-a.
Titlu: Conservatorismul și Liberalismul.
Scop: stimularea spiritului de cooperare, de analiză comparativă, lucrul în
grup, găsirea unei identități comune.
Categoria de vârsta : 14-15 ani;
Număr de participanți: 24 elevi;
Materiale: hârtie, creioane, foarfece, materiale din natură;
Durata: 45 min;
Locul de desfășurare: sala de clasă;
Conținut:
1. Se creează 2 grupe de participanți, 12 persoane.
2. Fiecare grupă va primi o doctrină politică, în baza căreia va guverna un
teritoriu pe care va trebui să îi construiască cultura. Pentru început va trebui să îi
găsească un nume, să îi construiască un steag și să îi construiască teritoriul statului
folosindu-se de materiale din natură.
3. Realizând această sarcină fiecare grup de elevi v-a trebui să adopte câte o
doctrină politică pentru fiecare stat creat, descriind fiecare caracteristică aleasă din
doctrina implimentată.
4. După ce se termină perioada de construcție și de implimentare a doctrinelor
fiecare grup se va prezenta celuilalt.
5. Profesorul va avea grijă să aprecieze ambele culturi. Ulterior activitățile se
vor relaționa la cultua creată de participanți, introducerea activităților făcând
referire la acestea.
Evaluare :
 Cum v-ați simțit la acesta activitate ?
Care sunt elementele doctrinelor care vă definesc cel mai mult și de ce ?
Cum ați lucrat în echipa ?
Credeți că aceste doctrine vor rezista în timp ce anume o va face să reziste?

Altă activitate practică desfășurată în cadrul orelor de Educație pentru

societate unde pot fi dezvoltate competențele de cunoaștere și analiză comparativă
prin prisma doctrinelor politice liberaliste și conservatoriste, în clasa XI-a, la
unitatea de învățare Ciclul unei politici publice, tema: Modelul ciclului de politici
publice.
Titlu: valorile doctrinelor liberaliste și conservatoriste;
Scop: ierarhizarea și prioritizarea valorilor ;
Categoria de vârsta : 17-18 ani;
Număr de participanți: elevii clasei a XI-a;
Materiale: coli de hârtie și pixuri;
Durata: 15 min;
Locul de desfășurare: sala de clasă;
Conținut: - Fiecare participant va scrie pe colțurile unei coli de hârtie
valorile care determină doctrina liberal sau conservatoare, pe care el o
îmbrățișează.
- După ce scriu, vor trebui să renunțe la una din valorile doctrine liberale sau
conervatoare, rupând colțul respectiv și aruncându-l la coș.
- Apoi pe rând vor trebui să mai renunțe la încă 2 valori.
- La final se face evaluare: cum s-au simțit renunțând la aceste valori, care au
fost criteriile de selecție de care au ținut cont etc.
Această activitate a fost desfășurată în clasa a IX-a, la unitatea de învățare:
Cetățenia activă, la tema Pluralism și consens în luarea deciziilor,în clasa a IX-a.
Reguli negociabile sau nenegociabile
Regulile de comportament pe care un grup decide să le respecte pot să fie
reguli nenegociabile (care pot să afecteze în mod grav securitatea emoțională și
fizică a participanților) sau negociabile. În procesul de stabilire a regulilor este
important procesul de conștientizare a importanței respectării acelei reguli. Pentru
stabilirea regulilor se poate folosi următoarea activitate.

Titlu: Scaunul polemic – joc de dezbatere;

Scop: dezvoltarea competenței de cunoaștere și analiză critică a doctrineii
liberaliste și conservatoriste prin joc de dezbatere și identificarea regulilor de grup;
Categoria de vârsta : 15-16 ani
Număr de participanți: 29
Materiale: creioane, coli de hârtie, flipchart
Durata: 45 min;
Locul de desfă urare: sala de clasă;
Conținut:
- Se amenajează spațiul cu scaune în formă de U cu un scaun în mijloc.
- Facilitatorul stabilete o listă cu reguli, care să provoace participanții la
discuții;
- Profesorul explică regulile activității:
o Se va citi informații generale ale celor două doctrine politice:
conservatorismul și liberalismul;
o după ce ascultă informația propusă, participanții se vor așeza în funcție de
opțiunea lor: adepții liberalismului se vor așeza la dreapta, iar adepții
conservatorismului se vor așeza în stânga, dacă sunt indeciși se vor așeza în
mijloc;
o dacă există egalitate de opțiuni pe rând reprezentan ți ai taberelor se vor
așeza pe scaunul din mijloc și vor aduce argumente pentru afirmarea
poziției adoptate, încercând astfel să convingă participanții din celelalte
tabere să îi schimbe opinia;
o participanții nu au voie să vorbească dacă nu se afla pe scaunul din mijloc;
- Se trece la derularea activității, se aduc argumente pentru susținerea doctrine
liberaliste sau celei conservatoriste, se găsesc punctele forte ale fiecăreia,
 sunt citite pe rând după ce ele sunt aprobate de grup, iar cei indeciși se pot
desprinde de grupul lor dacă s-au lăsat convinși de argumentele unui sau
altui grup, în caz că rămân în continuare indeciși pot să-și argumenteze
opinia prin analiza punctelor tari și slabe, ale celor două doctrine politice.
- Activitatea se încheie prin reflecție a subiectului discutat printr-un scurt
debriefing – de ce este important să realizăm dezbateri în cadrul grupului.
Prin promovarea unei metodologii a instruirii eficiente în ultimul
subcapitol s-a pus accentul pe situații concrete, diversificate, centrate pe
valorificarea unor atitudini și aptitudini cognitive, cu efecte pozitive; sesizarea și
rezolvare de probleme în situații de problemă; tratarea creativă a informației
interioririzată, înțeleasă, aplicată, analizată și sintetizată în contexte didactice și
extradidactice deschise spre evaluarea critică.
Totodată contribuie la dezvoltarea și formarea competențelor de
cunoaștere și analiză critică prin prisma doctrinelor liberale și conservatoriste,
prin compararea și acțiunea acestor doctrine asupra individului cât și a societății
în care conviețuiesc, mai ales în cadrul dezvoltării și evoluției continui a lumii. În
general, Educația pentru societate este un important domeniu ce are ca scop
principal utilizarea potențialului oferit de educația formală, cât și de cea informală
și nonformală, realizate în cadrul instituției de învățământ. Formarea
competențelor și a deprinderilor pentru viață în societatea de astăzi, se realizează
printr-un proces dinamic, unde indivizii pot experimenta noi și diferite contexte,
analizându-le şi planificând altele noi. Familia, mass-media, asociaţiile obşteşti,
partidele politice, comunitatea naţională, comunitatea etnică şi cea locală trebuie
să susțină acţiunile şcolii, pentru a oferi un rezultat eficient, asupra formării
mediului favorabil educaţiei pentru o viaţă independentă într-o societate
democratică.