Problematica noii educatii

NOILE EDUCATII IN GRADINITA

Indiferent de epoc, acceleraia progresului a creat un mediu nou de via i o nou contiin, a produs schimbri radicale n toate aspectele vieii oamenilor: n domeniul profesional, n cel demografic, n configuraia geopolitic a lumii, schimbarea stilului de via etc. La toate acestea omul a trebuit s se adapteze. n epoca noastr, s-au identificat o serie de probleme concrete, deschise oamenilor, probleme complexe la a cror rezolvare este invitat i sistemul educativ cruia, alturi de ceilali factori, i revine importantul rol de a constitui lumea de mine, de a consolida o societate mai bun.

Aprarea pcii, salvarea mediului, respectarea drepturilor i libertilor fundamentale, promovarea unor noi ordini economice etc. sunt imperative ale problemelor lumii contemporane, iar rspunsul sistemelor educative la acestea l constituie "noile educaii". O problema importanta a studiilor de prospectiva a educatiei o constituie cea a factorilor care determina si influenteaza cursul educatiei de maine: Evolutiile demografice; Schimbarile economice; Schimbarile social-politice; Mutatiile culturale si progresele stiintifice; Problematica lumii contemporane (Vaideanu, 1988, citat de Stanciu, 1999). Problematica lumii contemporane (caracterizata prin universalitate, globalitate, complexitate si caracter prioritar) demonstreaza tot mai pregnant ca solutiile cele mai eficiente nu se gasesc prin demersuri si angajari secventiale, ci e nevoie de o viziune holistica in decantarea si studierea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confrunta omenirea.

Traim intr-o epoca in care resursele umane (inteligenta, creativitatea, adaptabilitatea) au trecut pe prim plan, devenind resursele cheie ale unei dezvoltari care integreaza diferitele sale dimensiuni -; pacea, economia, mediul inconjurator, justitia sociala si democratia (UNESCO, Strategie a moyen terme 1996-2001, citat de Stanciu, 1999). Studiile de prospectiva educationala sugereaza urmatoarele coordonate esentiale (Vaniscotte, citata de Stanciu, 1999): scoala laborator -; a carei finalitate esentiala o constituie prelucrarea si transmitarea experientei culturale a omenirii; scoala-model de intreprindere -; out-put-urile oferite de scoala trebuie sa fie performante si capabile de concurenta; scoala integrata intr-un ecosistem socio-cultural -; scoala participa la viata cetatii; scoala indreptata catre tehnologii -; ar conduce la multiplicarea locurilor invatarii; scoala bazata pe pedagogiile diferentiate -; introducerea diferentei.

Pentru a face fata provocarilor lumii contemporane, se contureaza urmatoarele directii de restructurare a realitatii educationale (Stan, 2001): asigurarea unui echilibru optim intre dimensiunea informativa (cunostintele si informatiile transmise in cadrul procesului educational) si dimensiunea formativa (constructia si dezvoltarea unor atitudini, valori sau comportamente); introducerea unor noi tipuri de educatii; asigurarea unei repartitii judicioase si a unui echilibru intre cele doua tipuri de invatare: de mentinere si inovatoare; impunerea progresiva a principiilor noii paradigme educationale (Wurtz, 1992, citat de Cucos, 1999); extinderea actului educativ la nivelul intregii vieti a individului. Principiile vechii paradigme educationale Principiile noii paradigme educationale Accentul cade pe continut, pe insusirea de informatii; Accentul cade pe invatarea invatarii permanente, pe receptivitate fata de conceptele noi, pe modul accesului la informatii, cunostintele nefiind niciodata definitive;

A invata este un rezultat, o sosire; A invata este o evolutie, un proces, a cale fara destinatie; Structura ierarhica si autoritara, conformismul e recompensat; Principiul egalitarist, toleranta fata de impartiali, elevii si dascalii se privesc ca oameni; Structura rigida, programa analitica obligatorie, Structura relativ flexibila, discipline optionale, metode de lucru alternative; Cunostintele se insusesc intr-un ritm obligatoriu; separarea varstelor; Ritmurile inaintarii in materie pot fi diferite, flexibilitatea si integrarea varstelor. Prioritatea randamentului, a reusitei Prioritatea sinelui, a individului care genereaza valorile; Se acorda importanta lumii exterioare; Experienta interioara este considerata factor de coeziune; Institutiile si ideile care se abat de la convingerile generale sunt dezaprobate; Institutiile si ideile care se abat de la convingerile comune sunt promovate; Accentul cade pe gandirea lineara, analitica Accentul cade pe imbinarea strategiilor lineare cu cele nelineare , bazate pe intuitie; Aprecierea elevilor se bazeaza pe etichetari stricte care poate conduce uneori la stigmatizare, Eticheta este limitata la un rol auxiliar, descriptiv, nefiind necesar ca acesta sa devina valoare fixa;

Experienta societatilor dezvoltate, evolutia societatilor postcomuniste demostreaza legatura dintre democratizarea invatamantului si democratizarea societatii. Caile de democratizare a invatamantului sunt (Stanciu, 1999): dimensiunea cantitativa -; accesul unui numar tot mai mare de copii si tineri pe diverse trepte de scolarizare, extinderea si diversificarea ofertei de educatie, repartizarea optima a relatiei in teritoriu; dimensiunea calitativa -; calitatea celor educati este valoarea fundamentala si criteriul suprem de evaluare a eficientei unui sistem educativ; descentralizarea procesului decizional si cresterea gradului de autonomie locala a scolilor si universitatilor, pe baza unui cadru juridic clar; democratizarea relatiei profesor-elev; implicarea mai mare a elevilor, parintilor, organizatiilor sindicale, non-guvernamentale in organizarea, proiectarea si realizarea activitatilor din cadrul procesului de invatamant, transformarea elevilor tot mai mult din obiect in subiect al actiunii educationale, relatii de parteneriat intre scoala si ceilalti factori; masuri concrete de sprijin pentru cei defavorizati din punct de vedere social, fizic si intelectual (scolile alternative, actiuni de prevenire, de sprijin al elevilor aflati in dificultate si de sustinere pedagogica); dispozitive de educatie globala; organizarea unor programe compensatorii; reconsiderarea statutului intelectualului in societate; perspectiva educatiei permanente.

Realitatea contemporana demostreaza ca rolul scolii a devenit tot mai complex, datorita necesitatii corelarii functionale a acesteia cu segmente din social. In conditiile libertatii de expresie, ale democratizarii vietii sociale, ale liberei circulatii, educatiei ii revin sarcini inedite si dificile Analiza problematicii contemporane a condus la consituirea unor raspunsuri specifice, prin potentarea noilor educatii: Educatia pentru pace si cooperare; Educatie ecologica; Educatia pentru participare si democratie; Educatia demografica; Educatia pentru schimbare si dezvoltare; Educatia pentru comunicare si pentru mass-media; Educatia nutritionala; Educatia economica si casnica moderna; Educatia pentru timpul liber; Educatia pentru democratie si drepturile fundamentale ale omului; Educatia pentru o noua ordine economica internationala; Educatie interculturala; Educatia pentru tehnologie si progres; Educatia sanitara moderna; Educatia cu vocatie internationala

n ncheiere doresc s reamintesc un gnd al lui Antoine de SainExupery: V-am ncredinat educaia copiilor mei, nu pentru a cntri mai trziu suma cunotinelor lor, ci a m bucura de calitatea nlrii lor