Extras din Necșoi, D. (2020). Teoria și metodologia instruirii (suport de curs nepublicat). Universitatea Transilvania din Brașov.
*Strategia evaluării în trei timpi
CRITERII
1. EVALUAREA INIŢIALĂ
DE
(PREDICTIVĂ)
ANALIZĂ
1. Scopul - identifică nivelul achiziţiilor iniţiale
urmărit ale elevilor în termeni de competenţe
şi elemente de competenţă (cunoştinţe,
abilităţi, atitudini) în scopul asigurării
premiselor atingerii obiectivelor
propuse pentru etapa imediat
următoare;
- “este indispensabilă pentru a stabili
dacă subiecţii dispun de pregătirea
necesară creării de premise favorabile
unei noi învăţări” (Cerghit, I, 2002).
2. Funcţii - funcţie constatativă (vizează
îndeplinite cunoaşterea măsurii în care elevii
stăpânesc cunoştinţele şi posedă
capacităţile şi atitudinile necesare
formării de noi competenţe);
- funcţie prognostică (sugerează
cadrului didactic condiţiile prealabile
ale desfăşurării noului program şi îi
permite anticiparea rezultatelor) (Radu
I.T., 2005).
3. Modalităţi Când?
de realizare - se efectuează la începutul unui
(când?, program de instruire (ciclu de
cum?) învăţământ, an şcolar, semestru,
începutul unei unităţi de învăţare şi
chiar al unei activităţi);
2. EVALUAREA FORMATIVĂ 3. EVALUAREA SUMATIVĂ
(CONTINUĂ) (FINALĂ)
- monitorizarea şi îmbunătăţirea - stabileşte gradul în care au fost atinse
procesului de predare – învăţare prin finalităţile generale propuse (dobândirea
furnizarea de feedback direct către de competenţe) comparându-i pe elevi
profesori şi elevi între ei (interpretare normativă), ori
(- stabilirea progreselor în învăţare ale comparând performanţele manifestate de
elevilor; fiecare cu performanţele aşteptate
- facilitarea continuităţii învăţării prin (interpretarea criterială).
remedierea erorilor şi completarea - are două ipostaze: a) evaluare
lacunelor înregistrate în învăţare; cumulativă (realizată la finalul unei unităţi
- orientarea şi optimizarea desfăşurării de învăţare, la final de semestru, an şcolar
procesului didactic) etc.) şi b) evaluare de bilanţ (realizată la
încheierea unui ciclu şcolar, al unui nivel
- este predominantă în primii ani de de studii etc.)
învăţământ
- funcţie constatativă; - funcţie de constatare şi verificare a
- funcţie diagnostică; rezultatelor;
- funcţie reglare a activităţii de predare/ - funcţie de ierarhizare;
învăţare; - funcţia de comunicare a rezultatelor;
- funcţie de feed-back; - funcţie de certificare a nivelului de
- funcţie motivaţională. cunoştinţe şi abilităţi;
- funcţie de selecţie;
- funcţie de orientare şcolară şi
profesională.
Când? Când?
- se realizează pe tot parcursul demersului - se realizează:
didactic; - la finalul unei unităţi de învăţare, la
- frecventă, la sfârşitul fiecărei unităţi de final de semestru, an şcolar;
studiu; - la încheierea unui ciclu şcolar, al
unui nivel de studii etc.
 Cum?
- probe orale, scrise, practice
4. Obiectul - vizează „acele cunoştinţe şi
evaluării (ce capacităţi care reprezintă premise
se evaluează) pentru asimilarea noilor conţinuturi şi
formarea altor competenţe” (Radu
I.T., 2005), premise “cognitive,
motivaţionale şi atitudinale”
(capacităţi, interese, motivaţii),
necesare integrării în activitatea
următoare
5. Avantaje - oferă profesorului cât şi elevului
posibilitatea de a avea o reprezentare
cât mai exactă a situaţiei existente
(potenţialul şi nevoile de învăţare ale
elevilor, lacunele ce trebuie
completate şi remediate) şi a formula
cerinţele următoare;
- oferă informaţii legate de unele
deficienţe, dificultăţi de învăţare;
- pe baza informaţiilor evaluării
iniţiale se planifică demersul
pedagogic imediat următor şi o serie
de programe de recuperare;
- nu are ca scop ierarhizarea elevilor,
ci identificarea potenţialului de
învăţare
Cum? Cum?
- probe orale, scrise, practice - probe orale, scrise, practice
- observarea sistematică a - portofoliul, proiectul
comportamentului elevului, autoevaluarea
- procesul de învăţare (strategii, tehnci, - competenţe specifice şi generale
modele de învăţare, dificultăţi de învăţare) (globale)
- permite elevului să-şi remedieze erorile - rezultatele constatate pot fi folosite
şi să-şi completeze lacunele imediat după pentru preîntâmpinarea greşelilor la alte
apariţia lor şi înainte de declanşarea unui generaţii de elevi;
proces cumulativ; - permite aprecieri cu privire la prestaţia
- „nereuşitele” elevului sunt considerate cadrelor didactice, a calităţii proceselor de
ca momente în rezolvarea unei probleme instruire;
şi nu ca slăbiciuni ale acestuia oferă o recunoaştere socială a meritelor.
(Manolescu, 2010);
- oferă un feed-back imediat, reglând din
mers procesul;
- permite elevului să-şi reprezinte nu
numai produsul final care se aşteaptă de la
el, ci să conştientizeze şi procedurile pe
care le utilizează pentru a face dovada
unei competenţe;
- este orientată spre ajutorul pedagogic
imediat;
- orientează activitatea de învăţare a
elevului, care ia cunoştinţă despre
progresele realizate, ecartul faţă de
performanţa aşteptată, dificultăţile
înregistrate în învăţare, dar şi despre

6. Limite - nu-şi propune şi nici nu poate să
determine cauzele existenţei lacunelor
în sistemul cognitiv al elevului
(diagnoza pe care o realizează nu este
în mod necesar etiologică).
direcţiile în care trebuie să-şi mobilizeze
eforturile (Radu, 2005);
- oferă posibilitatea tratării diferenţiate
(Cerghit, I., 2002);
- dezvoltă capacitatea de autoevaluare la
elevi;
- reduce timpul destinat actelor evaluative
ample, sporindu-l pe cel destinat învăţării;
- semnalează punctele critice în procesul
învăţării;
- are un rol semnificativ în învăţare (prin
efectele de întărire pe care le realizează,
facilitează fixarea şi înţelegerea);
- diminuează şi elimină chiar caracterul de
sondaj al evaluării (vizează evaluarea
tuturor elevilor cu privire la elementele
esenţiale parcurse);
- „aplicarea acestei strategii de evaluare, - nu oferă suficiente informaţii sistematice
foarte pretenţioasă, necesită o organizare şi complete despre măsura în care elevii
riguroasă a predării, competenţă în şi-au însuşit conţinutul predat şi nici dacă
precizarea obiectivelor, în stabilirea un elev stăpâneşte toate conţinuturile
sarcinilor, în alegera tehnicilor de esenţiale predate;
evaluare” (Cerghit, I., 2002); - are efecte reduse pentru ameliorarea/
- utilizată în exces poate avea efecte reglerea şi remedierea lacunelor, efectele
inhibitorii şi poate determina competiţie resimţindu-se după o perioadă mai
exagerată între elevi îndelungată, de regulă, pentru seriile
viitoare;
- deplasează motivaţia elevilor către
obţinerea unui rang mai înalt în ierarhia
grupului, punând accent pe competiţie;
- nu favorizează dezvoltarea capacităţii de
autoevaluare la elevi;
- nu oferă o radiografie a dificultăţilor în
învăţare;
- este generatoare de stres, teamă,
anxietate.