Unitatea nr. IV.

SPECIFICUL IMPLICĂRII ÎN DEZBATERI PUBLICE PE MOȚIUNI DIN

PERSPECTIVA INTELIGENEI EMOȚIONALE

Lecția nr. 30. FORMATE DE DEZBATERI. SUBIECTE DE MOȚIUNI

La sfârșitul activității, vei fi capabil:

- să identifici diverse modalități de pregătire a unei dezbateri publice;
- să demonstrezi abilitățile de formulare a moțiunilor pentru o dezbatere publică;
- să manifești flexibilitate în selectarea moțiunilor pentru a prezenta o dezbatere publică.

Buna! Am studiat deja temele din 3 unități de învățare din cadrul cursului și suntem
încrezuți că ai devenit mult mai echilibrat, mai încrezut în forțele proprii, știi cum să-ți
gestionezi emoțiile și cum să prezinți un discurs în public. La lecțiile viitoare vom face și
mai multă practică pentru a ne pregăti de un joc de dezbatere.

În prima unitate de învățare am aflat ce este Inteligența emoțională și care sunt

elementele ei. În cea de-a II-a am încercat să dezvoltăm EQ prin intermediul Artei
Oratoriei. În a III-a unitate de învățare am exersat diverse prezentări publice. Acum
urmează ultima unitatea de învățare din acest curs, în care vei studia ce sunt dezbaterile
și chiar ne vom implica în organizarea acestora, având un rol pro sau contra.

Ai observat că multe persoane își exprimă opinia în public, dar să recunoaștem că

sunt puține prezentări bine structurate și cu argumente clare, susținute de dovezi
convingătoare. Aci sunt actuale spusele marelui gânditor antic Cicero, care afirma: ”Nu
există ceva mai urât decât a afirma înainte de a cunoaște”. Aceste cuvinte ne conduc spre
gândul să înțelegem că prezentarea unui discurs public necesită o pregătire minuțioasă,
având la bază argumente clare și evidență veridică.

Există mai multe metode de prezentare a unui discurs public (Anexa nr. 1) și ai putea
să meditezi asupra unor exemple observate în viața cotidiană. Aceste și alte metode de
prezentare sunt utilizate în diverse contexte, inclusiv în timpul dezbaterilor, care sunt niște
posibilități de prezentare a diverselor puncte de vedere, de comunicare eficientă și de
convingere pentru ca orice idee să aibă dreptul la viață. Dar competiția în dezbateri nu ar
trebui să fie unicul scop al vieții, deși ea este o luptă care în cele din urmă duce la
progres.

Dezbaterea (din eng.– debate) este o discuție

în contradictoriu pe un anumit subiect, care are
drept scop formarea competențelor de
prezentare, argumentare, gândire critică și logică
pentru însușirea și exersarea dialogului
democratic. Această metodă interactivă este un
cadru destinat unei discuții structurate pe diverse
teme și este practicată des în viața de toate
zilele. Abilitatea de a susține ambele poziții (Pro
sau Contra) corespunzătoare unei probleme sau
arii de conflict, vă fi utilă în viitoarele conversații
sau în susținerea unui discurs public.
De regulă, discuțiile în contradictoriu sunt
practicate în diverse contexte: în cadrul orelor de
curs și în activitățile extra-curriculare, în
evenimentele organizate în comunitate, inclusiv mese rotunde, conferințe, seminare,
1
cursuri, emisiuni televizate și radiofonice etc. Există mai multe motive pentru care te
îndemnăm să te implici în dezbateri: să-ți dezvolți competențele de comunicare, să-ți
formezi abilitățile de structurare, de organizare și de încredere în propriile forțe.
Într-o societate democratică, cetățenii trebuie să fie pregătiți să-și expună liber ideile, să
gândească critic, să comunice și să concureze civilizat. Astfel, dezbaterile oferă o practică
valoroasă, inclusiv pentru analiza multidimensională a proceselor și a fenomenelor,
dezvoltarea abilităților de comunicare, a depășirii fricii și expunerea clară și cu încredere a
ideilor și opiniilor.

În școlile din statele lumii elevii practică mai multe formate de dezbatere, de aceea te
îndemnăm să analizezi atent materialul din Anexa nr. 2 și să decideți, în comun cu colegii,
pe care din ele le puteți practica la lecții sau în activitățile extra-curriculare.

În concluzie, menționăm că dezbaterile sunt o metodă de convingere care poate

contribui la o mai bună înțelegere între diferite persoane pentru a se implica în rezolvarea
unor probleme stringente. Dezbaterile sunt temelia evoluției societății și consolidării
democrației. De aceea scopul dezbaterilor constituie clarificarea conflictelor și a dilemelor
pe cale pașnică. prin comunicare eficientă, nici într-un caz prin acțiuni agresiune sau
violență.

Sarcini practice:

1. Formați echipe a câte 3 elevi și începeți pregătirea unei runde de dezbatere:

repartizați rolurile/ atribuțiile, identificați moțiunea (Anexa nr.4) și structurați cazul de
dezbateri (notând argumente, dovezi, concluzii). Dacă aveți deja o experiență în
organizarea dezbaterilor, atunci sunteți o sursă foarte bună pentru ceilalți colegi.

Sarcini pentru activitatea următoare:

a) Studiază individual sau în colaborarea cu membrii echipei diverse modalități de

prezentare a unui discurs și de convingere a publicului, folosind argumente de tip
pro/contra.

b) Analizați formatele de dezbateri. Prezentați idei despre cum vă imaginați organizarea

unei dezbateri, formulând și o moțiune cu caracter controversat.

c) Discutați în echipe și alcătuiți o structură simplă a discursurilor în cadrul dezbaterii.

Dacă apar întrebări sau neclarități, nu ezitați să le adresați profesorului la lecția
următoare.

ANEXE:

Anexa nr. 1. METODE DE PREZENTARE A UNUI DISCURS PUBLIC.

Există mai multe metode de prezentare a unui discurs public. Fiecare are o varietate
de utilizări în diferite domenii ale comunicării. Printre aceste metode sunt:

a) Manuscrisul - discursul este scris, iar vorbitorul citește mesajul publicului, de

exemplu la TV, radio etc., unde de regulă un prompter este atașat la cameră, astfel încât
știristul se uită la obiectiv în timp ce citește. La lecții pot fi date citirii unele documente,
texte mici sau motto-uri, dar se încurajează că discursul să fie prezentat în formă liberă.

2
 b) Memorarea - discursul este învățat/ memorat și recitat publicului. Există o mulțime
de vorbitori care își memorează discursul și acest lucru nu este deloc greșit. Ceea ce e
important aici, este să existe acea prospețime a vorbirii pentru a nu părea un robot care
pur și simplu prezintă sau comunică un conținut vag. De exemplu, ghidul turistic prezintă
informații învățate, iar actorii sunt obligați să memoreze scenariul piesei și să-l
interpreteze exact așa cum a fost scris. La lecții sunt memorate unele legi, reguli sau date.

c) Improvizarea - un discurs scurt „improvizat” este „inventat pe loc”. Este nepregătit

și neînvățat. Deseori discursurile ceremoniale, o felicitare etc. se încadrează în această
categorie. Deși există anumite ocazii în care un discurs din aceste categorii este pregătit
de fapt, există șanse în care există puține sau deloc oportunități de pregătire. Totuși
discursurile improvizate au în spate o experiență de exerciții practice.

d) Cuvinte-cheie – discurs amplasat între stilurile de memorare și improvizare. De

obicei sunt livrate unele notițe de referință. Totuși, vorbitorul nu trebuie să petreacă mai
mult de 5-10% din timpul de vorbire privind cuvintele cheie sau frazele scrise din timp.

Anexa nr. 2. FORMATE DE DEZBATERI

Există mai multe formate de dezbateri, printre care:

a) DEZBATERI ACADEMICE KARL POPPER – participă două echipe a câte trei

membri, arbitri acreditați, o persoană ce măsoară timpul, și desigur, publicul care în unele
cazuri poate avea și drept de vot. Prima echipă, care susține moțiunea se numește
afirmatoare (vorbitorii au anumite roluri – A-1 (deschide jocul, prezintă sistemul său de
argumente); A-2 (restabilește cazul propriu și combate cazul negator); A-3
(concluzionează jocul din perspectiva afirmatorilor, în baza ariilor de conflict apărute în
timpul jocului).

Cea de-a doua echipă, care o contrazice, se numește echipa negatoare: N-1
(prezintă cazul propriu și combate cazul afirmator): N-2 (restabilește cazul propriu și
combate cazul afirmator); N-3 (concluzionează întregul joc în baza ariilor de conflict
identificate).

Echipele concurează între ele, dar au în vedere că trebuie să convingă și arbitrii,

precum și publicul. De regulă, vorbitorii se ridică în picioare în timpul prezentării
discursurilor sau când adresează/ răspund la întrebări.

Ambele echipe, atât cea

afirmatoare, cât și cea negatoare, au
dreptul să folosească în timpul jocului
de dezbateri câte 8 minute de
consultare, acordate la cererea lor. În
timp ce o echipă se consultă, cealaltă
poate face același lucru fără a i se
cronometra timpul.

b) WORLD SCHOLL WORLDS - prevede două echipe a câte trei vorbitori într-o
dezbatere, numite formal Guvern și Opoziție. În timpul discursurilor obișnuite membrii
echipei adverse pot cere dreptul la intervenții celui care susține discursul.
3
 Rolul primului vorbitor al Guvernului este de a defini moțiunea, de a stabili chestiunile
cheie ale dezbaterii, de a schița cazul, de a anunța diviziunea cazului între cei trei vorbitori
și de a-și prezenta partea sa de caz.
Rolul primului vorbitor al Opoziției este de a ataca definițiile propuse de afirmatori, de
a prezenta un set de definiții alternative, de a schița cazul propriu și diviziunea acestuia.
Al doilea vorbitor al Guvernului trebuie să clarifice discuțiile privitoare la definiții, să
combată cazul Opoziției, să stabilească și să completeze cazul propriu așa cum a fost
anunțat de primul vorbitor.
Rolul celui de-al doilea vorbitor al Opoziției este similar celui al Guvernului.
Al treilea vorbitor, atât cel al Guvernului cât si cel al Opoziției, au datoria de a
răspunde atacurilor făcute până în acel punct. Pe măsură ce dezbaterea avansează,
fiecare vorbitor se concentrează mai puțin pe prezentarea de conținuturi noi și mai mult pe
discutarea argumentelor aduse deja în discuție.
Rolul discursurilor de răspuns este de a face concluzii asupra dezbaterii din
perspectiva fiecărei echipe. Cel care susține discursul de răspuns poate fi ori primul ori al
doilea vorbitor al echipei, însă nu al treilea. Nu se pot aduce idei noi în discursurile de
încheiere.

c) DEZBATERI PARLAMENTARE - constă din confruntarea a două părți, numite

formal Guvern și Opoziție. Fiecare dintre cele două echipe este compusă din două mini-
grupuri, astfel încât lor poate fi descrisă ca: Primul Guvern, Prima Opoziție, Guvernul
Secund, Opoziția Secundă.
Formatul își are originile în procedurile parlamentare britanice și păstrează multe
dintre denumiri în ce privește anumite proceduri din dezbatere sau rolurile vorbitorilor.
Arbitrul, numit și Președinte, moderează dezbaterea prin acordarea dreptului de a lua
cuvântul vorbitorilor. Fiecare discurs durează 7 minute. Primul și ultimul minut al fiecărui
discurs sunt minute "protejate", în care membrii fracțiunilor adverse nu pot solicita
intervenții.

Discursurile alternează între membrii Guvernului și ai Opoziției, în ordinea următoare:

1. Prim Ministru ↔ Liderul Opoziției;
2. Viceprim-ministru ↔ Liderul Adjunct al Opoziției;
3. Membrul Guvernului ↔ Membrul Opoziției;
4. "Biciul" Guvernului ↔ "Biciul" Opoziției

Evaluarea dezbaterii se realizează după anumite reguli de arbitraj, similare celor din
alte formate și trebuie să rezulte într-un clasament al celor patru echipe, în funcție de
aportul adus de fiecare echipă în parte.

d) DEZBATERE POLICY - este o extindere a dezbaterii „de valori”. Formatul dat

necesită cel puțin două elemente: prezentarea unui plan și a unei schimbări ca un rezultat
dorit în viitor. Participanții la dezbateri de acest tip trebuie să elaboreze și să ofere un mod
specific de rezolvare a unei probleme.
Odată ce echipa afirmatoare a identificat o problemă, jucătorii trebuie să prezinte și un
mod concret și original de rezolvare a ei. În acest caz echipa negatoare nu mai e necesar
să dezbată o moțiune, ci trebuie să studieze planul prezentat de afirmatori și să-l combată
sau să-l dezvolte.
Dezbaterea Policy cere ca ambele echipe să se bazeze pe dovezi sau exemple
specifice pentru a demonstra că ceea ce ei propun va afecta starea prezentă a lucrurilor.

Sarcinile afirmatorilor în dezbaterea Policy:

4
 - identificarea problemei – descrierea situații reale și de aceea este necesară o
schimbare în ceea ce privește starea lucrurilor la etapa actuală (status quo). Afirmatorii
trebuie să demonstreze că problema identificată este de o importanță majoră, poate
afecta un număr mare de persoane și poate avea un impact negativ asupra societății în
întregime, dacă nu va fi soluționată. Problema prezentată de afirmatori trebuie să
reprezinte moțiunea (de exemplu: ”Guvernul ar trebui să amelioreze sistemul educațional”)
care poate fi îngustată (de exemplu: ”Lipsa standardelor educaționale”), dar să nu fie prea
obscură (de exemplu: ”Insuficiență cunoașterii limbii engleze de către profesorii de
filosofie”);
- identificarea cauzei – demonstrarea lipsei unei politici reale care nu este în stare să
soluționeze în mod eficient problema. Primul mod de abordare cere introducerea unei
politici noi, iar a doua - cere o schimbare în politica prezentă. Afirmatorii ar trebui să
demonstreze că problema este atât de semnificativă, încât sunt justificate cheltuielile
financiare și alte tipuri de resurse. Ei trebuie să convingă arbitri că în situația existentă
(status quo) problema nu va putea fi rezolvată, iar dacă nu se întreprinde nimic, atunci vor
avea loc consecințe negative în viitorul apropiat;
- prezentarea planului afirmatorilor în formă de schiță de către primul vorbitor trebuie
să fie clar, cuprinzător și bine gândit. Al doilea afirmator trebuie să ofere detalii pentru a
proteja planul său de atacul negatorilor, să ofere date și dovezi suplimentare clare.
Vorbitorul trei concluzionează cazul din perspectiva afirmatorilor.

Echipa negatoare poate alege una din strategii pentru a dezbate cazul echipei
afirmatoare, de exemplu:
1. Problema nu este identificată corect;
2. Problema poate fi soluționată prin rezolvarea altei probleme;
3. Atac asupra elementelor planului prezentat de afirmatori;
4. Prezentarea unui contraplan.

e) Alte formate de dezbateri: Lincoln Douglas, Dialoguri socratice, impromptu etc.

Anexa nr. 3. EXEMPLE DE MOȚIUNI PENTRU DEZBATERE.

Moțiunile pot fi formulate sub forma unor afirmații în funcție de tipurile de discursuri
pe care dorim să le prezentăm:
- discursuri improvizate, adică pregătirea și prezentarea unui discurs într-un timp
scurt. În acest caz moțiunile pot fi niște cugetări filosofice, de exemplu: ”Nu există libertate
acolo unde nu există legi”, ”Dreptatea este cea dintâi virtute a unei societăți”;
- extemporale, se aseamănă cu primul tip, dar discuția are loc în baza unui
eveniment actual concret, de exemplu: ”Examenele ar trebui să fie anulate”, ”Tineretul
este mai flexibil”;
- concursuri oratorice, unde prezentarea trebuie pregătită din timp pentru a oferi
soluții concrete ale unor probleme, de exemplu: ”Părinții ar trebui să se implice mai activ
în activitatea școlii”, ”Comunitatea ar trebui să contribuie cel mai mult la formarea culturii
civice a populației”; ”Progresul tehnologic ne-a înrăutățit viața”;
- comentarii tematice, adică prezentarea unei analize critice originale asupra unor
evenimente curente, de exemplu: ”ONU ar trebui să-și extindă protecția monumentelor
istorice”, ”Societatea în care trăim devine tot mai violentă” etc.
- Alte exemple de moțiuni: ”Pana este mai puternică decât spada”, ”Omul nu poate fi
liber”, ”Tradițiile frânează progresul”, ”Euthanasia ar trebui să fie legiferată”, ”Copii ar
trebui vaccinați contra Internetului”, ”Uniforma școlară ar trebui să fie obligatorie”, ”O lume
condusă de femei ar fi mai bună”, ”Este mai bine să fii elev, decât profesor” etc.
5
 TEST DE AUTO-EVALUARE

Fiecare răspuns valorează 1 punct. La întrebările ce pot avea mai multe opțiuni de
răspuns, fiecare dintre opțiuni valorează 1 punct. Astfel, dacă o întrebare are 3 opțiuni de
răspuns și există 2 răspunsuri corecte, vei obține 2 puncte.

1. Ce este o dezbatere?
a) o prezentare a ideilor proprii fără a lua în considerare opiniile altor persoane;
b) o discuție în contradictoriu pe un anumit subiect, care are drept scop formarea
competențelor de prezentare, argumentare, gândire critică și logică pentru însușirea și
exersarea dialogului democratic;
c) o prezentare liberă a ideilor, fără o structură logică și o argumentare clară.

2. Formatul academic de dezbateri Karl Popper se bazează pe:

a) formarea a 2 echipe: una Pro (afirmatoare ) și alta Contra (negatoare), care pun în
analiză structurată un subiect cu caracter controversat;
b) discuții libere între mai multe echipe și concomitent pe mai multe subiecte/ moțiuni;
c) o discuție dirijată, în care participă un moderator și în public pregătit pe mai multe
subiecte.

3. Formatul de dezbateri World Schools

a) se desfășoară exact după regulile formatului academic K. Popper;
b) prevede două echipe a câte trei vorbitori, numite formal Guvern și Opoziție, unde în
timpul discursurilor sunt permise intervenții;
c) prevede două echipe a câte trei vorbitori, numite formal Guvern și Opoziție, unde în
timpul discursurilor nu sunt permise intervenții.

Răspunsuri corecte: 1. (a); 2. (b); 3. (b).

Surse:

- https://www.dictie.ro/public-speaking-4-metode-de-prezentare-a-unui-discurs/
- http://www.dragosstoian.ro/cum-sa-pregatesti-un-discurs-sau-o-prezentare-in-public-infografic/
- https://speaker.md/2021/07/28/pregatirea-unui-discurs/
- https://ro.warbletoncouncil.org/tipos-de-debate-12968
- https://www.youtube.com/watch?v=HNNKJsPO8PI&ab_channel=ARDOR
- https://www.youtube.com/watch?v=ejxK7M6uSRY&t=16s&ab_channel=Educa%C8%9BieOnlineRO
- https://aristotel.md/files/publicatii/Debate/1.%20Manual_dezbateri.pdf

6
 Lecția nr. 31. STRUCTURA UNUI DISCURS PUBLIC ÎN CADRUL DEZBATERILOR.
MODURI DE CONVINGERE A PUBLICULUI, FOLOSIND ARGUMENTE DE TIP PRO/
CONTRA

La sfârșitul activității, vei fi capabil:

- să aplici cerințele pentru a structura o dezbatere publică;
- să analizezi diverse modalități de prezentare a unei dezbateri;
- să demonstrezi deschidere pentru diverse opinii cu referire la un subiect
controversat în cadrul prezentărilor publice.

Buna! Iată că ne aflăm la lecția nr. 31 și vom continua discuțiile despre organizarea
dezbaterilor. În primul rând credem că ai înțeles că o dezbatere eficientă trebuie pregătită
minuțios, respectând anumite cerințe, legate de format sau structură. În al doilea rând
când medităm asupra argumentelor de susținere a unei moțiuni/ subiect, ar trebui să luăm
în considerație și care ar putea fi contraargumentele sau ideile contrare.

În ceea ce privește formatele de dezbatere, vă sugerăm să discutați și să alegeți un

singur format pe care îl veți practica în acest an. Celelalte formate ar putea fi practicate în
anii următori sau în cadrul clubului de dezbatere din instituție sau comunitate, dacă există.

Pentru început vă îndemnăm să formați echipe și să repartizați sarcinile sau atribuțiile

între membri. Apoi selectați un subiect cu caracter controversat/ moțiune și emiteți idei de
tip pro sau contra. Așa cum într-o dezbatere clasică participă două echipe, trageți la sorți
rolul (afirmator sau negator) și apoi alcătuiți o structură simplă a cazului pe care îl aveți de
susținut din perspectiva rolului.

În Anexa nr. 1 vă prezentăm o structura unui discurs din cadrul unei dezbateri. Discutați
în echipă și modurile de convingere a publicului, folosind argumente de tip pro/ contra.
(Anexa nr. 2). De asemenea vă sugerăm să analizați structura cazului de dezbateri Karl
Popper, fiind una mai simplă pentru începători și mai des utilizată în școli (Anexa nr.3.).

Argumentarea de tip PRO/ CONTRA este un model de

structurare a discursului în care vorbitorii oferă argumente
pentru ambele aspecte, perspective, abordări asupra
subiectului. Timpul alocat este divizat în două părți, pe cât
posibil egale, vorbitorii oferind mai întâi argumentele PRO
asupra subiectului, apoi cele CONTRA. Modelul Pro/ Contra
nu este utilizat pentru a identifica răspunsul corect la o problematică, ci pentru a o analiza
din diverse perspective. Având în vedere acestea, modelul de organizare a discursului
este foarte util pentru dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză, a creativității etc.

La etapa de reflecție a lecției vă propunem să formulați 3-4 întrebări, în baza

materialului studiat și a situațiilor apărute, folosind algoritmul: a) Ce...? b) De ce ...?
Cum ...? Care ...?, pentru a le adresa ulterior profesorului sau colegilor.
7
 Sarcină practică:
Analizați modalitatea de pregătire și de desfășurare a unui joc de dezbatere,
propunând recomandări pentru activitățile ulterioare. Este important de a lua în
considerație și unele elemente ale inteligenței emoționale și respectării codului de etică:
manifestarea toleranței în cadrul activității, demonstrarea respectului reciproc,
deschiderea spre ceilalți membri, acceptarea diferențelor, atacarea ideilor și nu a
persoanelor etc. Aceste discuții sunt necesare deoarece deseori dorința unor persoane de
a câștiga competițiile de dezbateri cu orice preț și de a obține recunoașterea unor
persoane îi face să utilizeze mijloace necinstite, dar care nu sunt acceptate în cadrul
dezbaterilor eficiente.

Sarcini pentru activitatea următoare:

1. Elaborarea în echipe a structurii unui caz de dezbatere pentru moțiunea:

”Telefoanele mobile ar trebui interzise în școli” , folosind metoda PRES (P – punct de
vedere/ teză care trebuie demonstrată; R - raționamente/ argumente clare; E - exemple/
dovezi reale; S – sumar, concluzii.

ANEXE:

Anexa nr. 1. STRUCTURA UNUI DISCURS ÎN CADRUL UNEI DEZBATERI.

Etape Conținut

1.Început – - Salutul publicului, juriului și a membrilor echipei oponente;

10-20%
- Prezentarea echipei și a distribuirii responsabilităților între membrii ei;
- Prezentarea motto-ului/ citatului/ întrebări cheie etc.

2.Desfășurar - Prezentarea moțiunii și a scopului/ criteriului cazului afirmator sau

e – 60-80% negator;
- Prezentarea argumentelor și a evidențelor/ surselor utilizate în
susținerea argumentelor;
- Contraargumentarea și restabilirea cazului afirmator sau negator;
- Adresarea unor întrebări fulger/ intervenții și formularea răspunsurilor
la întrebările prezentate de membrii echipei oponente.

3.Încheiere – - Identificarea punctelor forte ale echipei sale și a punctelor slabe ale
10-20% celei oponente;
- Concluzii, reflecții și aprecieri cu referire la demersul dezbaterii sau a
prezentărilor publice.

8
Anexa nr. 2. MODURI DE CONVINGERE A PUBLICULUI, FOLOSIND ARGUMENTE DE
TIP PRO/ CONTRA.

1. Prezentarea clară, succintă și structurată a argumentelor, aplicarea atât a

metodelor logice, cât și non-logice de probă și persuasiune;
2. Prezentarea evidenței/ datelor statistice/ dovezilor/ exemplelor în susținerea
argumentelor pro/ contra;
3. Studiind publicul, determinarea nevoilor oamenilor și punerea accentului cu măsură
pe unele sentimente/ emoții care stabilesc legături între vorbitor, tematică și public;
4. Folosirea rațională a metaforelor, epitetelor, comparațiilor, glumelor, mijloacelor
care sporesc emoționalitatea și imaginea procesului prezentat;
5. Trucuri retorice simple: ritmul vorbirii și intonația acestuia, folosirea magistrală a
pauzelor în vorbire, gesturi, expresii faciale etc.;
6. Evitarea ideilor demagogice, informațiilor false, sofismelor, stereotipurilor,
prejudecăților;
7. Respectarea Codului de etică și a regulilor acceptate (respectăm identitatea
persoanei și atacăm doar ideile, argumentele, opiniile).
Anexa nr. 3. Responsabilitățile vorbitorilor în cadrul formatului de dezbateri
academice Karl Popper

Jocul de dezbateri K. Popper este început de echipa afirmatoare și finisat de cea

negatoare. Vorbitorii din cele 2 echipe au anumite responsabilități și apar în următoarea
ordine:

A - 1 (6 min.)
salută adversarii, arbitrii, publicul și prezintă
echipa sa; N - III (3 min.)
prezintă subiectul dezbaterii, stabilește adresează întrebări-fulger lui A-I
criteriul și definește termenii-cheie incluși în pentru a înțelege criteriul, definițiile,
moțiune; precum și alte informații.
prezintă argumentele echipei sale (argumente
majore + sub-argumente + exemple);
concluzionează asupra sistemului de N - 1 (6 min.)
argumente, subliniind punctele forte ale cazului salută adversarii, publicul și își prezintă echipa sa;
stabilește criteriul cazului negator și acceptă
A - III (3 min.)
definiția echipei afirmatoare cu eventuale precizări;
adresează întrebări -
respinge argumentele echipei afirmatoare;
fulger vorbitorului N – I.
prezintă sistemul de contraargumente ale cazului
negator, concluzionând și subliniind punctele forte ale
A - 2 (5 min.) echipei sale.
clarifică definițiile și confirmă criteriul/scopul;
respinge cazul negator, aducând dovezi noi; N - I (3 min.)
ilustrează și exemplifică argumentele deja adresează întrebări - fulger
expuse ale echipei sale și epuizează arsenalul de vorbitorului A-II.
argumente ale cazului afirmator ( A – III nu are
dreptul să aducă argumente noi).

N - 2 (5 min.)
restabilește criteriul echipei, folosind dovezi noi;
A - I (3 min.)
restabilește cazul negator, ilustrează și exemplifică
adresează întrebări -
argumentele prezentate de N – I, dezvoltă
fulger vorbitorului N – II.
cazul/argumentele;
respinge argumentele vorbitorului A – II și ale lui A - I;
A - 3 (5 min.) conchide, accentuând argumentele forte.
stabileşte ariile de conflict și
9 N - 3 (5 min.)
respinge întregul sistem de
stabileşte ariile de conflict și respinge întregul
contraargumente al echipei negatoare;
sistem de contraargumente al echipei
conchide propriul sistem de
afirmatoare;
argumente, fără a aduce argumente
conchide propriul sistem de argumente, fără a
noi;
Notă: Pentru pregătirea discursurilor, a întrebărilor și a răspunsurilor, echipele au dreptul
să utilizeze timp de pregătire până la 8 min. fiecare. Vorbitorii II ale ambelor echipe nu au
dreptul să aducă argumente noi. Vorbitorii III ale ambelor echipe nu au dreptul să prezinte
argumente noi și nici exemple, doar stabilesc ariile de conflict și le analizează.

TEST DE AUTO-EVALUARE

Fiecare răspuns valorează 1 punct. La întrebările ce pot avea mai multe opțiuni de
răspuns, fiecare dintre opțiuni valorează 1 punct. Astfel, dacă o întrebare are 3 opțiuni de
răspuns și există 2 răspunsuri corecte, vei obține 2 puncte.

1. Atribuțiile vorbitorilor în cadrul unei dezbateri:

a) sunt prezentate vorbitorilor la începutul jocului de dezbatere;
b) sunt repartizate clar între membrii echipei afirmatoare și negatoare;
c) fiecare membru intervine când dorește și poate prezenta orice rol;

2. Structura unui discurs afirmator sau negator în cadrul unei dezbateri.

a) conține idei, povești și diverse opinii, atât pro, cât și contra;
b) este opțională;
c) este respectat algoritmul: început, desfășurare, încheiere;

3. Principalele moduri de convingere a publicului într-o dezbatere sunt:

a) prezentarea clară, succintă și structurată a argumentelor, aplicarea atât a metodelor logice,
cât și non-logice de probă și persuasiune;
b) prezentarea argumentelor fără anumite evidențe/ date statistice/ dovezi/ exemple în
susținerea argumentelor pro sau contra;
c) utilizarea unor idei demagogice, informații false, sofisme, stereotipuri, prejudecăți;
d) respectarea Codului de etică și a regulilor acceptate (respectăm identitatea persoanei și
atacăm doar ideile, argumentele, opiniile).

4. În formatul de dezbateri academice K. Popper:

a) se permite o rundă de întrebări-răspunsuri după finisarea discursurilor vorbitorilor 1 și 2,
atât din echipa afirmatoare, cât și negatoare;
b) sunt permise intervenții în timpul discursurilor;
c) nu se permite adresarea întrebărilor în timpul jocului de dezbateri.
d) se permite adresarea întrebărilor doar membrilor echipei negatoare.

5. Care imagine din cele prezentate mai jos demonstrează organizarea unei dezbateri
eficiente?

10
a) b)

Răspunsuri corecte: 1. (b); 2. (c); 3. (a, d); 4. (a); 5) (a.).

Surse:

- https://ik-ptz.ru/ro/istoriya/plan-ubezhdeniya-v-chem-libo-konkretnoi-lichnosti-osnovnye-
sposoby-ubezhdeniya.html
- https://www.anpcdefp.ro/library/Rapoarte%20%C8%99i%20analize/
Ghiduri_CONNECTOR_2017/Ghid%20Debate_RO.pdf
Lecția nr. 32. CRITERII DE ANALIZĂ A REZULTATELOR UNOR DEZBATERI

La sfârșitul activității, vei fi capabil:

- să aplici criterii de structurare și analiză a unor jocuri de dezbatere;
- să demonstrezi atitudine constructivă în analiza rezultatelor și aprecieri a implicațiilor
în prezentări publice în baza valorilor democratice.

Buna! La lecțiile precedente ne-am familiarizat despre ce este o dezbatere, ce

structură are și prin ce modalități avem posibilitatea să convingem publicul pe un anumit
subiect controversat. La lecția de azi, nr. 32, vom afla după ce criterii se analizează un caz
de dezbatere, ce este o fișă de arbitraj și cum am putea să ne dezvoltăm performanțele,
luând în considerare sfaturile celor care ne ascultă.

Pentru analiza unui joc de dezbatere se utilizează mai multe metode, printre care:

1. Discuție focalizată de grup cu participanții

la dezbatere prin formularea de concluzii și reflecții
scurte. De asemenea, pot fi adresate câteva întrebări
structurate sau nestructurate pentru a identifica câteva
aspecte, cum ar fi: abilitatea de a organiza și a
transmite informații; capacitatea de a pregăti un
discurs; abilitățile de organizare și conducere a unui
grup sau echipă; disponibilitatea pentru acceptarea
anumitor idei care poate contravin opiniei proprii;
capacitatea de a construi argumente pentru
combaterea acestora etc.;

2. Fișă de evaluare (Anexa nr. 1.), în care participanții la dezbateri răspund unor
întrebări sau chestiuni punctuale, care oferă informații despre abilitatea de a compara
puncte de vedere diferite, despre organizarea unei informații, despre formularea unor
argumente relevante etc.

11
 3. Fișă de arbitraj (Anexa nr. 2.), pe care o completează, de regulă, un arbitru și care
urmărește ca participanții la dezbateri să răspundă unor chestiuni punctuale, ce oferă
informații despre: abilitatea de a prezenta un caz de dezbatere (afirmator sau negator),
formularea unor argumente relevante și contraargumente, prezentarea unor dovezi,
identificarea unor arii de conflict, analiza unui joc de dezbatere, formularea unor concluzii
etc. Informația din fișa de arbitraj este prezentată, de obicei, echipelor și publicului.

4. Chestionar despre cum s-au desfășurat dezbaterile, interviuri adresate unor

jucători sau experți, discuții informale cu participanții, imediat după dezbatere etc.

Jocurile de dezbateri sunt observate și analizate de către persoane care cunosc regulile
jocului - arbitri, care au o anumită experiență în organizarea și desfășurarea jocurilor de
dezbatere și pot să prezinte echipelor și publicului deciziile despre cum au fost respectate
anumite criterii, care echipă a devenit învingătoare, care este topul vorbitorilor etc.
Deciziile arbitrului și raționamentele pentru care a decis rezultatul jocului de dezbateri
trebuie să aibă o bază clară și justificată.

Sarcină practică:
Analizează individual sau împreună cu membrii echipei care sunt atribuțiile unui arbitru,
pentru ca să fii informat și să știi ce așteptări are de la vorbitori.

Atribuții principale ale unui arbitru sunt:

1. poartă o responsabilitate mare pentru completarea corectă a fișei de arbitraj;
2. înregistrează argumentele și contraargumentele vorbitorilor, identifică ariile de
conflict;
3. apreciază just prezentarea fiecărui vorbitor, comunicând rezultatele în baza unor
comentarii constructive;
4. acordă punctaje și rangul vorbitorilor. La baza deciziei lui stă: a) argumentarea
(susținerea, respingerea, reconstrucția și analiza lor), b) evidenta (raționamentele,
dovezile și suportul) și c) prezentarea (responsabilitățile vorbitorilor și stilul ce-l
caracterizează);
5. este atent la dezbaterea moțiunii, prezentarea definițiilor, scopului sau criteriul
echipelor pentru a decide cât mai corect jocul de dezbatere;
6. nu se lasă manipulat sau pradă impresiilor inițiale și identifică corect ariile de conflict
între echipe, propunând și unele căi de soluționare (dar nu este obligatoriu);
7. comunică clar decizia sa, care trebuie să fie anunțată astfel, încât echipele și publicul
să fie convinși că hotărârea luată este corectă, orientată spre apreciere obiectivă,
echilibrată și respect reciproc.

La etapa de reflecție a lecției vă sugerăm să adresați întrebări dacă ceva nu a fost clar,
formulați concluzii și analizați calitatea activității în care sperăm că te-ai implicat activ.
Exemple de întrebări: Ce am învățat? Ce nu a fost clar? Cum m-am simțit? Care elemente
ar trebui să le dezvolt în activitățile viitoare?

Sarcini pentru activitatea următoare:

Formați 2 echipe, folosind formatul Karl Popper: una afirmatoare și alta negatoare.
Discutați în echipă, structurați un caz de dezbatere și pregătirea prezentării, de exemplu,
la moțiunea: ”Telefoanele mobile ar trebui interzise în școli”. Aveți posibilitate să propuneți
un alt subiect sau moțiune pentru organizarea unui joc de dezbatere, utilizând sugestiile
din literatură suplimentară (de exemplu Publicația ”Cazuri de dezbatere”). Elevii care nu

12
sunt implicați în dezbatere, studiază documentele din Anexele 1-2, pentru a putea analiza
jocul de dezbatere și implicațiile vorbitorilor din ambele echipe.

ANEXE:

Anexa nr. 1. FIȘĂ DE AUTOEVALUARE A ABILITĂȚILOR ȘI A COMPETENȚELOR,

OBȚINUTE PRIN IMPLICAREA ÎN DEZBATERI:

Nr. Indicatori de autoevaluare Apreciere (mult, Note

moderat, puțin)
1. În ce măsură am folosit creativitatea și logica
să acționez liber?
2. Cât de mult am avut o conexiune directă cu
fiecare participant la dezbatere (membrii
echipelor, juriu, public)?
3. Cât de mult argumentele au fost relevante/
puternice, dar combinate cu emoție pentru a
avea impact asupra publicului/ audienței?
4. Am folosit dezbaterea ca un nou context de
învățare?
5. În ce măsură folosesc deviza: ”Sunt un mare
debater/ orator?

Anexa nr. 2. FIȘĂ DE ARBITRAJ (Model)

Runda: ___________ Data: ______________ Ora: _________ Sala:

_________________
Moțiunea:_______________________________________________________________
_

În acordarea punctajului individual se va ține cont de ponderea celor 3

componente: a) conținut (40%), b) stil (40%) și c) strategie (20%).

Rolul AFIRMATORI ______________ NEGATORI _________________

Nr. vorbitori 1 2 3 1 2 3

Numele
Punctaj
Individual

Punctaj total afirmatori________ Punctaj total negatori: ________

Echipa câștigătoare este Afirmatori/ Negatori: ____________________ (numele

echipei)

MOTIVAREA DECIZIEI
13
 (pe scurt – se pot face mai multe notițe pe spatele fișei)
Argumentele forte ale echipei Argumentele forte ale echipei Negatoare
Afirmatoare
....................................................................... .....................................................................
....................................................................... .....................................................................
....................................................................... .....................................................................
....................................................................... .....................................................................

Arii de conflict
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

ARBITRU (Numele și prenumele, semnătura): ________________________________

⮚ 79-80 - Poate cel mai bun discurs ținut vreodată;

⮚ 76-78 - Un discurs executat impecabil, nu aveți absolut nicio obiecție de făcut

vorbitorului;
⮚ 74-75 - Argumente excelente, perfect aplicate pe moțiune, complet relevante
pentru cele mai importante idei din dezbatere. Stilul este foarte clar și deosebit de
convingător. Îndeplinirea perfectă a rolului și structurii;
⮚ 72-73 - Argumente foarte bune, raționamente clare și bine explicate, care lasă însă
adversarilor unele căi vizibile de atac. În mare, discursul este unul clar și explicat
convingător;
⮚ 70-71 - Discurs bunicel. Argumentele sunt aproape toate relevante și de cele mai
multe ori convingătoare. Ocazional vorbitorul poate avea: o problemă în a explica,
argumentare simplistă, abordarea unor argumente irelevante. Vorbitorul captează atenția,
are o structura clară și își îndeplinește rolul;
⮚ 68-69 - Discurs mediu, argumente în general relevante, unele explicate decent.
Totuși, există erori de logică, idei irelevante și argumentare mai degrabă superficiale.
Captează atenția, însă rareori foarte convingător și uneori dificil de înțeles;
⮚ 66-67 - Discurs slăbuț spre mediu. Unele argumente sunt relevante, însă cu o
explicație simplistă. În marea majoritate a timpului, vorbitorul este destul de ușor de
înțeles, însă discursul său nu este unul convingător. Structura discursului e deficitară, rolul
este în mică parte îndeplinit;
⮚ 64-65 - Discurs slab. Argumentele sunt puțin relevante și rareori explicate.
Discursul este deseori neclar și confuz, cu o structură vagă;
⮚ 62-63 - Discurs foarte slab. Aproape imposibil de urmărit, structura aproape
inexistentă, ne înțelegerea rolului vorbitorului;
⮚ 61 - Discurs care nu are legătură cu dezbaterea, confuz și obositor;

⮚ 60 - Vorbitorul nu a ținut discursul.

14
 TEST DE AUTO-EVALUARE

Fiecare răspuns valorează 1 punct. La întrebările ce pot avea mai multe opțiuni de
răspuns, fiecare dintre opțiuni valorează 1 punct. Astfel, dacă o întrebare are 3 opțiuni de
răspuns și există 2 răspunsuri corecte, vei obține 2 puncte.

1. Metode specifice pentru analiză a unui joc de dezbatere sunt:

a) Portofoliul;
b) Fișa de arbitraj;
c) Fișă de evaluare.

2. Un arbitru are următoarele atribuții:

a) apreciază just prezentarea fiecărui vorbitor, comunicând rezultatele în baza unor
comentarii constructive;
b) este atent la dezbaterea moțiunii, prezentarea definițiilor, scopului echipelor pentru a
decide cât mai corect jocul de dezbatere;
c) acordă atenție impresiilor inițiale;
d) acordă câștig echipei care are mai multă experiență în alte jocuri de dezbatere.

3. Deciziile arbitrului și raționamentele pentru care a decis rezultatul jocului de

dezbateri trebuie;
a) să aibă o bază clară și justificată;
b) să se bazeze pe opinia lui subiectivă;
c) să ia în considerație cum s-au prezentat vorbitorii în alte cazuri.

Răspunsuri corecte: 1. (b, c); 2. (a, b); 3. (a).

Surse:
- http://ardor.org.ro/debatebase/
- https://aristotel.md/files/publicatii/Debate/1.%20Manual_dezbateri.pdf
- https://ru.scribd.com/document/381090836/Fisa-de-ArbitrajTD2017

Lecția nr. 33. Activitate practică: SIMULAREA UNUI JOC DE DEZBATERE

(Strategii de oferire a unei evaluări/ autoevaluări sub forma unui discurs public).

La sfârșitul activității, vei fi capabil:

- să structurezi un caz de dezbatere, de tip PRO/ CONTRA;
- să identifici diverse modalități în alcătuirea reflecțiilor personale despre calitatea
prezentărilor publice;
- să aplici metode eficiente de oferire a unei evaluări sub forma unui discurs public;
- să manifești atitudine critică și constructivă față de diverse opinii și modalități de
prezentare a unui discurs public.

Buna! Lecția de astăzi este una mai specială, fiindcă vei participa la simularea unui joc
de dezbateri. Această metodă interactivă este un cadru destinat unei discuții structurate
15
pe diverse teme și este practicată des în viața de toate zilele. În acest context sunt actuale
spusele marelui filosof grec Socrate, care afirma că trebuie cercetată orice opinie pentru a
elibera drumul spre cunoaștere și adevăr și pentru a-i ajuta și pe alții să se elibereze de
prejudecăți.

Te îndemnăm să te implici cu interes și să utilizezi toate cunoștințele acumulate și

abilitățile dezvoltate pe parcursul lecțiilor anterioare, dar și experiența pe care o ai în
domeniu. Ai putea să fii membru a unei echipe de dezbatere, având rolul de afirmator sau
negator, ori să fii în calitate de observator ori arbitru, completând o Fișă a Observatorului
(Anexa nr. 1) sau o Fișă de Arbitraj (prezentată la lecția trecută).

Ca și moțiune pentru dezbatere poate fi orice subiect discutat și aprobat de comun

acord. Noi venim cu sugestia de pune în dezbatere moțiunea: ”Telefoanele mobile ar
trebui interzise în școli”, conform algoritmului unui format de dezbatere (la alegere, de
exemplu K. Popper). În funcție de timpul disponibil pentru activitate, repartizați minutele
pentru prezentările cazurilor și analize, precum și ascultarea deciziei arbitrului.

În continuare îți sugerăm câteva idei pentru cazurile de dezbatere la moțiunea:

”Telefoanele mobile ar trebui interzise în școli”.

Afirmatori Negatori

1.Posesia unui TM la școală încurajează 1.Telefonul mobil este un instrument

dependența de acesta; eficient de învățare și comunicare, dacă e
bine organizat;
2. Un telefon la lecții distrage elevii de la
învățătură, creează probleme de 2.Copiii sunt monitorizați la școală de
comportament, posibil și furturi; către părinți prin intermediul TM;
3.TM influențează negativ asupra stării 3.Posesia unui TM învață copiii să fie mai
emoționale și a sănătății copiilor. responsabili.
4.... 4....

Implicându-te în dezbateri vei avea posibilitate să înveți multe lucruri utile, printre care:
structurarea unui caz de dezbatere; formularea unor argumente sau contraargumente;
prezentarea unor dovezi veridice; exprimarea clară și convingătoare a ideilor susținute;
alcătuirea unor întrebări și răspunsul la ele. Totodată, îți vei crea noi prieteni și îți vei
dezvolta un șir de abilități, cum ar fi: dezvoltarea gândirii critice și constructive; susținerea
punctului propriu de vedere; formarea și dezvoltarea artei oratorice, consolidarea
responsabilității față de propriile idei și fapte etc.

16
 Participând în dezbateri ne învățăm să devenim mai liberi și mai echilibrați, să
structurăm clar gândurile, aceasta, însă, nu înseamnă că fiecare se comportă după bunul
plac. Este nevoie să luăm în considerare anumite reguli și principii morale. Important este

să apreciem și să autoapreciem corect comportamentul său și al altor persoane în timpul

dezbaterilor în baza codului etic unanim acceptat de toți.

Codul etic al dezbaterilor are la bază un șir de principii acceptate și unanim

recunoscute de diverse categorii de populație încă din antichitate, cum ar fi: manifestarea
toleranței, respectul reciproc, deschiderea spre ceilalți membri, acceptarea diferențelor
etc.
Trebuie să ne învățăm să depășim orgoliul personal dacă dorim să progresăm și să
ne apropiem de Adevăr. În situațiile când limbajul devine violent și agresiv obiectivele
dezbaterilor nu pot fi realizate. În relațiile dintre participanții la o dezbatere cea mai bună
alternativă sunt prezentarea argumentată și susținerea cinstită a punctelor de vedere.

De aceea, participând într-o dezbatere trebuie să ne învățăm să analizăm lucrurile și

gândurile clar și laconic, demonstrând flexibilitate în gândire și acțiune. Aceste principii
etice contribuie la organizarea eficientă a competițiilor, la crearea unei atmosfere de dialog
constructiv (fără violență psihică), din care avem toți de câștigat în condițiile construcției
unei societăți civile și a unui stat democratic.

Sarcini pentru activitatea următoare:

Te îndemnăm să te implici în dezbateri și la alte discipline școlare, precum și în afara

lor, în activitățile organizate în comunitate. La moment în societate sunt multe inițiative de
organizare a unui șir de activități prin care se promovează dezbaterile și discursurile în
fața unui public cunoscut sau necunoscut, în școală sau în comunitate. Astfel, vei deveni
mai sigur pe forțele tale, vei avea mai mult curaj să comunici cu oamenii și desigur, vei fi
apreciat la justa valoare de oamenii cu care interacționezi. Ori, acestea te vor ajuta mult în
viitoarea ta carieră, în stabilirea relațiilor, implementarea proiectelor etc.

17
 ANEXE:

Anexa nr. 1. FIȘĂ DE OBERVARE (Model)

Nr. Criterii de observare Aprecieri, Puncte Sugestii de

(+, -), nume forte îmbunătățire
1. Organizarea generală a jocului simulat de
dezbatere: momente interesante/
captivante, motivație, mediu non stresant;
2. Prezentarea argumentelor/
contraargumentelor;
3. Prezenta exemplelor, datelor statistice,
dovezilor;
4. Claritatea conținuturilor prezentate;

5. Prezentare structurată a discursurilor;

6. Lucrul în echipă;

7. Respectarea codului de etică (politețea,

respectul identității persoanei, cultura
comunicării, toleranță și atitudine critică);
8. Concluzii și reflecții personale.

TEST DE AUTO-EVALUARE

Fiecare răspuns valorează 1 punct. La întrebările ce pot avea mai multe opțiuni de
răspuns, fiecare dintre opțiuni valorează 1 punct. Astfel, dacă o întrebare are 3 opțiuni de
răspuns și există 2 răspunsuri corecte, vei obține 2 puncte.

1. Ca și modalități de analiză a unui joc de dezbatere pot fi:

a) fișa de observație;
b) fișă de arbitraj;
c) examen.

2. Abilitățile principale obținute prin practicarea dezbaterilor sunt:

a) dezvoltarea gândirii critice și constructive;
b) de a avea un job bine plătit;
c) formarea și dezvoltarea artei oratorice.

3. Principiile de bază, care trebuie respectate în cadrul dezbaterilor sunt:

d) respectul reciproc;
e) prezentare publică, doar pentru realizarea unui scop personal;
f) atacarea persoanei și nu a ideilor;
18
 g) acceptarea diferențelor.

Răspunsuri corecte: 1. (a, b); 2. (a, c); 3. (a, d).

Surse:

- https://speaker.md/2021/07/28/pregatirea-unui-discurs/
- https://www.youtube.com/watch?v=HNNKJsPO8PI&ab_channel=ARDOR
- https://www.youtube.com/watch?v=ejxK7M6uSRY&t=16s&ab_channel=Educa%C8%9BieOnlineRO
- https://aristotel.md/files/publicatii/Debate/1.%20Manual_dezbateri.pdf

Lecția nr. 34. EVALUARE FINALĂ. RECOMANDĂRI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA

PERFORMANȚELOR PE PARCURSUL VIEȚII

La sfârșitul activității, vei fi capabil:

- să aplici abilitățile și competențele dezvoltate pe parcursul anului în aprecierea
eficienței disciplinei opționale ”IEC”.
- să demonstrezi un stil constructiv de viață și gândire critică în diverse contexte.

Salutare amice! Iată că am ajuns la lecția finală din acest curs. Sper că ți-a plăcut să
faci parte din comunitatea elevilor, care au studiat disciplina ”Inteligența emoțională în
comunicare”. Împreună am evoluat, învățând o sumedenie de lucruri care neapărat îți vor
prinde bine în viață. Dar cel mai important, sper, ai devenit mai încrezut în forțele proprii,
ești gata să face prezentări în fața unui public, având mai puține emoții, iar dacă apar , le
poți gestiona.

Sarcini practice:
Pentru ați exprima opinia finală, îți propunem să scrii timp de 5-7 min., pe o fișă sau
cartonaș, un mesaj scurt despre rezultatele învățării în cadrul disciplinei opționale ”IEC”. Îți
sugerăm să iei în considerare următorii indicatori:
a) Ce ai învățat?
b) Cum te-ai simțit?
c) Ce produse ai realizat (individual sau în grup)?
d) Ce elemente vei dezvolta în continuare?
e) Ce calificativ îți aplici pentru străduința ta (foarte bine, bine, satisfăcător)?
f) Lasă și un mesaj scurt de recunoștință participanților la curs.

Apoi, împreună cu colegii, vei prezenta concluzia ta finală despre ce ai învățat, cum te-
ai simțit, cum ai colaborat cu colegii, modalitățile de comunicare, starea generală a
inteligenței tale emoționale, auto-valoare etc. Implică-te într-un schimb de experiență și
evidențiază bunele practici, acumulate pe parcursul anului.

19
 Așa cum ești o persoană importantă, ai devenit un mini expert în ceea ce privește
utilizarea elementelor inteligenței emoționale în comunicare, îți recomandăm să te implici
și în anii viitori în calitate de mentor, observator, lider în organizarea și desfășurarea
activităților la disciplina ”IEC” cu alte colective de elevi. Mult succes! Să ne auzim doar de
bine!

20