Proiect

EDUCAȚIONAL

Profesor:
MUȘUNOI DANIELA
METODE MODERNE
DE INTERACȚIUNE
EDUCAȚIONALĂ

Profesor
MUȘUNOI DANIELA

Motto:,,Deschide brațele spre schimbare,

dar nu-ți pierde valorile tale”
DALAI LAMA
 METODE MODERNE
DE INTERACȚIUNE EDUCAȚIONALĂ

1. Metoda asaltului de idei (Brainstorming)

2. CIORCHINELE
3. Metoda mozaicului (jigsaw)
 Metode traditionale si interactive
Traditionale
Centrate pe profesor(sursa de
informatii)
Comunicarea unidirectionala
Transmitere de cunostinte
Evaluare=reproducere
Pasivitatea copiilor
Autoritatea cadrului didactic
Interactive
Centrate pe elev si pe activitate
Comunicare multidirectionala
Accent pe dezv. gandirii, formare
de aptitudini, deprinderi
Evaluare formativa
Incurajeaza participarea copiilor,
initiativa, creativitatea
Parteneriatul cadru didactic /elev
 1. Metoda asaltului de idei
(Brainstorming)
Este o metodă de stimulare a creativităţii
participanţilor şi totodată de descoperire a unor
soluţii inovatoare pentru problemele puse in
discuţie.
Această metodă presupune amânarea evaluării
ideilor emise pentru o etapă ulterioară. În acest
fel se dezvoltă o atmosferă constructivă. În lipsa
unor critici, se diminuează o serie de factori
inhibitori şi blocaje ale spontaneităţii în gândire
care produc rutina intelectuală.
Metoda presupune parcurgerea următoarelor
etape:
 unui grup de elevi i se adresează o întrebare sau o problemă
pentru a fi abordată oral sau scris

 elevii sunt invitaţi să răspundă prin formularea cât mai multor idei şi
soluţii posibile, redate într-o manieră extrem de sintetică, spontan,
necritic

 participanţii sunt încurajaţi să participe la discuţii în mod spontan,

fără a se impune o anumită ordine de participare

 li se precizează faptul că până când brainstormingul nu va înceta,

nimeni nu are voie să repete, să completeze sau să critice ideile
formulate

 răspunsurile sunt consemnate pe tablă (sau pe filp chart)

 când brainstormingul a încetat, ideile sunt dezbătute, analizate sau

canalizate în sensul rezolvării problemelor care fac obiectul
principal al discuţiilor
 Profesorul este acela care monitorizează întreaga
activitate.
Se stabilesc urmatoarele reguli:
toate ideile, exceptând glumele evidente, au caracter
de cunoştinţe şi vor fi privite ca atare
nu se va critica nici o sugestie
membrii grupului trebuie să fie încurajaţi să
construiască pe ideea altuia; la sfărşit nici o idee nu
aparţine nimănui
se solicită idei membrilor „tăcuţi” ai grupului
calitatea este mai puţin importantă decât cantitatea,
dar aceasta nu trebuie să oprească membrii grupului
să încerce să gândească creativ şi inteligent
 Brainstorming – exemple de folosire

Conţinut tematic Activitate de învăţare

AMIDONUL -împărţirea pe grupe

-stabilirea conducatorului de
grupa (liderul) si a
secretarului
-stabilirea timpului
-lansarea tema
AMIDONUL
-consemnarea ideilor
-dezbaterea ; ideea finală
 2. CIORCHINELE
Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea
conexiunilor dintre idei.

Poate fi utilizat atât în evocare, prin inventarierea cunoştinţelor

elevilor, cât şi în etapa de reflexie.

Este bine ca tema propusă să le fie familiară elevilor, mai ales

atunci când ciorchinele se utilizează individual.

Poate fi folosit şi pe perechi sau pe grupe, iar ciorchinele

individual poate fi comunicat fie unui partener, fie grupului.

În etapa finală a lecţiei, ciorchinele poate fi reorganizat.

Metoda presupune parcurgerea următoarelor
etape:

se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în

mijlocul tablei sau a foii de hârtie;

se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care

vă vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul
acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;

pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între

toate ideile ce par a fi conectate;

activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau

când s-a atins limita de timp acordată.
 METODA CIORCHINELUI PENTRU PREDAREA
OXIGENULUI (structura, stare naturala, proprietati
fizice)

Etapa 1

Activitate individuala
Folosind informatiile din manual completati zona referitoare la
structura. Timp de lucru 4 minute.
Activitate pe grupe
Prezentati datele voastre colegilor de grupa si faceti eventuale
corecturi. Timp de lucru 2 minute.
Activitate frontala
Completati ciorchinele pe tabla si confruntati datele cu cele din
caietele voastre. Fiecare grupa ofera cate o informatie. Timp de
lucru 2 minute
 e=
p=
n=
STARE
simbol NATU
1mol RALA
=
…….
g
masa
atomi
ca

Contin STRUC OXIGEN

e… TURA

Contine
………

1 mol =
……..g
formula PROPRIE
chimica TATI
FIZICE

M=
 Etapa 2
Se reiau activitatile (individual, pe grupe, frontal) pentru completarea zonei
referitoare la “Stare naturala” si se comunica timpii de lucru.

liber

STARE
NATU
RALA

combinat

OXIGEN
 Etapa 3
Se parcurg etapele pasilor anteriori si pentru completarea zonei “Proprietati
fizice”.

OXIGEN

PROPRIET
ATI
FIZICE
 in
liber in
apa
e =8
p=8
aer
n= 8 in
oxizi
simbol
O
1mol
combinat
= 16g
in
masa baze
atomi
ca 16 in
STARE acizi
STRUC NATU
TURA RALA in incolor
contine
unele
6,023*10
23

sarur
atomi
i
formula
chimica
OXIGEN
inodor
O2 PROPRIET
contine
6,023*1023 ATI
molecule FIZICE
Cu
densitataea
>aer
1 mol
=32g M
=32 Se
putin lichefiaza la
solubil -183g
in apa
 4. Metoda mozaicului (jigsaw)

Este o metoda de învăţare prin cooperare.

Timpul de lucru optim este de două ore.
Clasa se împarte în grupe de lucru de maximum patru membri.

Profesorul prezintă pe scurt conţinutul activităţii şi enunţă sarcina finală: la sfărşitul

activităţii toţi cei prezenţi vor trebui să înţeleaga întregul conţinut. Fiecărui membru i se dă o
fişă de învăţare care cuprinde o unitate de cunoaştere (aceeaşi fişă pentru toţi cu numarul 1,
alte fişe pentru cei cu numerele 2,3, respectiv 4).

După o primă etapă de studiu individual, se constitue “grupele de experţi ( toţi cei care au
numarul 1 din fiecare grupa iniţiala, constituie o grupa de experţi, la fel cei cu numerele 2, 3,
respectiv 4).
“Experţii” discută problemele care derivă din sarcina lor de lucru şi stabilesc strategiile prin
care le pot prezenta celorlalţi colegi, eventual materialele pe care le vor folosi în acest scop.
Se refac grupele de lucru iniţiale şi fiecare expert explică celorlalţi problema pe care a
studiat-o şi răspunde la eventualele întrebări.

La final, profesorul reaminteşte tema, sarcinile de lucru şi solicită elevilor să prezinte oral, în
ordinea iniţială, fiecare unitate de cunoaştere, aşa cum au asimilat-o în cadrul activităţilor de
grup.
Feed-back-ul final se poate realiza fie prin aplicarea unui test, fie prin răspunsuri orale la
întrebări, fie printr-o temă de casă cu caracter preponderent creativ.
 Metoda mozaicului

În timpul activităţii, sarcina profesorului este aceea de

a monitoriza “predarea” , de a stimula cooperarea, de a
asigura participarea tuturor la îndeplinirea sarcinilor .

Avantajele folosirii metodei decurg din caracterul său

formativ: stimulează încrederea, dezvoltă gândirea
logică, critica şi independenţa individuală şi de grup,
formează şi stimulează abilităţi de comunicare
argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului

Exemple de folosire: această metodă poate fi utilizată

la tratarea temei: PROPRIETĂŢI CHIMICE ALE SĂRURILOR
 APLICAŢIE PRACTICĂ :
FOLOSIREA METODEI MOZAIC
,,PROPRIETĂŢI CHIMICE ALE SĂRURILOR”

Clasa se va împărţii în 5 grupe iniţiale de câte 5 elevi, fiecărui elev din grupa
atribuindu-se câte un număr de la 1 la 5.

1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2
3 4 5
Grupa iniţiala A Grupa iniţiala B Grupa iniţiala C Grupa iniţiala D Grupa
iniţiala E

Fiecare elev va primi câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 5 care

va conţine o activitate experimentală, specifică sărurilor.
Urmează regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grup e de
experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor forma o grupa, cei cu numărul 2
vor forma alta grupa

1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5
Grupa experţi 1 Grupa experţi 2 Grupa experţi 3 Grupa experţi 4 Grupa
experţi 5
 FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR.1

Observaţii Ecuaţia reacţiei

Experimentul Concluzii
experimentale chimice

1. Se introduce un cui de
fier într-un pahar
Berzelius cu soluţie de
CuSO4.

FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR. 2

Observaţii
Ecuaţia reacţiei
Experimentul experimen Concluzii
chimice
tale
2. Se tratează o soluţie
de NaOH cu o soluţie
de CuSO4.
 FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR. 3

Observaţii
Ecuaţia reacţiei
Experimentul experimen Concluzii
chimice
tale
3. Se tratează o
soluţie de Na2SO4 cu
o soluţie de BaCl2.

FIŞA DE ACTIVITATE
EXPERIMENTALĂ NR. 4

Observaţii
Ecuaţia reacţiei
experimen Concluzii
Experimentul chimice
tale
4. Se tratează câteva
granule de CaCO3 cu
3-4 ml. de sol.de HCl.
Încercaţi natura
gazului rezultat cu
un chibrit aprins.
 FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR. 5

Observaţ
ii Ecuaţia reacţiei
Experimentul Concluzii
experime chimice
ntale
5. Într-o eprubetă
uscată se pune
puţin CuCO3 şi se
încălzeşte
eprubeta în
flacăra spirtierei.
Se verifică natura
gazului care se
degajă, cu un
chibrit aprins.

Elevii din grupurile de experţi au sarcina de a realiza

experimentele conform fişei de lucru respectând normele de
protecţia muncii, completează fişa experimentală cu observaţii,
ecuaţii, concluzii.
După îndeplinirea sarcinilor de lucru, din fiecare grup de experţi,
elevii specializaţi fiecare într-o anumită parte a lecţiei, revin în
grupele iniţiale şi predau colegilor lor partea pregătită (cu
ceilalţi experţi ).
 FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR.1

Observaţii Ecuaţia reacţiei

Experimentul Concluzii
experimentale chimice
1. Se introduce un cui de fier Pe cui se Reacţie de
într-un pahar Berzelius cu depune un substituţie.
soluţie de CuSO4. strat fin, Metalele
Fe  CuSO4  FeSO4  Cu 
arămiu, de mai
cupru. reactive le
Soluţia iniţial scot pe cele
albastră, se mai puţin
înverzeşte. reactive din
compuşii
lor.

FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR. 2

Observaţii
Experimentul Ecuaţia reacţiei chimice Concluzii
experimentale
2. Se tratează o soluţie Se formează un pp. Reacţie
de NaOH cu o soluţie de albastru-gelatinos, de
CuSO4. Cu(OH)2.
2NaOH  CuSO4  Na2 SO4  Cu  OH  2  schimb.
Sărurile
reacţione
ază cu
bazele
solubile.
 FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR. 3
Observaţii
Experimentul Ecuaţia reacţiei chimice Concluzii
experimentale
4. Se tratează câteva Reacţia are loc Sărurile
granule de CaCO3 cu 3-4 cu efervescenţă reacţionează cu
ml. de sol.de HCl. (degajare CaCO3  2 HCl  CaCl2  CO2   H 2O acizii mai
Încercaţi natura gazului abundentă de puternici decât
rezultat cu un chibrit CO2). acizii de la care
aprins. Gazul rezultat provin ele.
nu întreţine Reacţie de
arderea. schimb.
Flacăra Prepararea CO2
chibritului se în laborator.
stinge. Recunoaşterea
carbonaţilor.

FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR. 4

Observaţii
Experimentul Ecuaţia reacţiei chimice Concluzii
experimentale
3. Se tratează o Se observă Reacţie de schimb.
soluţie de Na2SO4 cu formarea unui Sărurile pot reacţiona
o soluţie de BaCl2. precipitat alb- Na2 SO4  BaCl2  BaSO4  2 NaCl între ele.
lăptos, BaSO4. Reacţia de
recunoaştere a
sulfaţilor solubili
 FIŞA DE ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ NR.
5

Observaţii
Experimentul experimental Ecuaţia reacţiei chimice Concluzii
e
5. Într-o eprubetă uscată Prin încălzire Unele
se pune puţin CuCO3 şi se CuCO3 se săruri se
încălzeşte eprubeta în transformă t C
CuCO3  CuO  CO2  descomp
flacăra spirtierei. Se într-o un prin
verifică natura gazului substanţă încălzire.
care se degajă , cu un neagră (CuO)
chibrit aprins. şi un gaz
incolor, care
nu întreţine
arderea.

Trecerea în revistă a proprietăţilor chimice ale sărurilor prin realizarea

unei scheme generale, cu toată clasa.
 Unele
metale

Acizi mai
puternici Bazele
decât solubile
acizii de
la care Sărurile
provin ele reacţioneaz
ă cu:
Unele
Unele săruri se
săruri descomp
un prin
încălzire
 Concluzii

Din experienţa acumulată până acum, pot afirma cu

certitudine că ancorarea şcolii româneşti în secolul XXI,
presupune în mod obligatoriu utilizarea unor astfel de metode
moderne.
Nu este cazul să absolutizăm utilizarea acestor metode în
detrimentul celor clasice. Un adevărat profesionist în predare
(indiferent de disciplină) va trebui să ştie să adapteze demersul
didactic. Sunt lecţii care în mod cert produc performanţe şcolare
superioare numai cu ajutorul metodelor moderne, dar sunt şi
lecţii în care prezenţa acestora nu este obligatorie.
Interesul elevilor pentru lecţii creşte ori de câte ori sunt
folosite astfel de metode în predare. Prestanţa profesorului care
le foloseşte este şi ea, în mod sigur, mai ridicată.