Chimia

Clasa a VIII – a
2 ore pe săptămână
68ore anual

Repartizarea orelor pe module

Nr. Denumirea Total Din ele

modu modulului (ore) 59 2 6
lului 67 Predare- Lucrări Evaluare si
învăţare practice analiză
1. Reacţiile chimice 11 10 1

2. Oxigenul. Hidrogenul. 20 18 2
3. Substanţele compuse. Principalele 18 16 1 1
clase de compuşi anorganici.
4. Apa – substanţa vieţii. Soluţiile. 13 11 1 1
Disocierea electrolitică.
5. Substanţele din jurul nostru. 5 4 1
 Subcompetenţe Nr Subiectul lecţiei Nr Data Activităţi de învăţare şi evaluare Oser-
d/o ore vaţii
1 2 3 4 5 6 7
Capitolul I. Reacţiile chimice(11 ore)
 Să defineascănoţiunile: 1/1 Formula chimică.Determinareavalenţei 1 Exerciţii: Aplicarea algoritmului de alcătuire a
cantitateade substanţă, molul, elementelordupăformulă chimică. formulelor chimice după valenţă.
masămolară, reacţiachimică, Alcătuireaformulelordupăvalenţă. Determinarea valenţei elementelor în baza
ecuaţiachimică, substanţa iniţială, Tehnicasecurităţii în laboratorul de formulei chimice, pentru substanţe binare.
produsul reacţiei,coeficient, chimie.
reacţiade combinare, reacţia 2/2 Masamoleculararelativă. 1
dedescompunere. Calculareamasei molecularerelative în
 Să diferenţieze fenomenele în baza formulei chimice. Rezolvarea problemelor:
chimiceşi fizice.
3/3 Cantitateadesubstanţă,molul.Masămol 1 Aplicaţii de calcul în baza formulei chimice: Mr,
 Să exemplifice fenomenele
ară. Determinareamasei molareîn baza M, ν, m.
chimiceobservate în
formulei chimice. Determinarea cantităţii unei substanţe după
lumeaînconjurătoareîn corelaţiecu
semnele reacţiilor chimice;reacţii de 4/4 Determinarea masei pe bazacantităţii 1 cantitatea altei substanţe participante.
combinare,reacţii dedescompunere. desubstanţă, utilizînd
 SăexpliceLCMS; condiţiile noţiuneademasămolară. Determinarea-
dedeclanşareşidecurgereareacţiilor- cantităţiidesubstanţă, cunoscînd
chimice. masasubstanţei.
 Să 5/5 Reacţiachimică.Fenomene fiziceşi 1 Activitateaexperimentala:
determineformulelechimicedupăval chimice.Semnelereacţiilorchimice.Legeac Determinareasemnelorreacţiilorchimiceînba-
enţă şi invers. onservăriimaseisubstanţei. zaexperimentuluichimic.
 Săefectuezecalculeînba- 6-7/ Ecuaţii chimice.Stabilirea coeficienţilor în 2 Exerciţii:Exerciţii în baza ecuaţiilor chimice:
zaformuleichimice: Mr, M, ν, m. 6-7 ecuaţii chimice. stabilirea coeficienţilor; citirea ecuaţiilor chimice
 SăcorelezeLCMScu necesi- după formule; comentarea sensului fizic al
tateastabiliriicoefi- coeficienţilor; determinarea tipului reacţiei.
cienţilorînecuaţiilereacţiilorchimice. 8/8 Tipuri de reacţii chimice: reacţii de 1 Instructaj: Respectarea tehnicii securităţii in
 Să combinare, de descompunere. Condiţiile de laboratorul de chimie.
determinecantitateadesubstanţ declanşareşidesfăşurare a reacţiilorchimice Activitate experimentală: Demonstrarea
ă în baza ecuaţiei reacţiilor chimice de combinare, de
chimice,cunoscînd cantitatea descompunere şi identificarea semnelor reacţiilor
altei substanţe perticipante. chimice.
 Să 9/9 Calcule în baza ecuaţiei chimice a cantităţii 1 Exerciţii:
estimezeimportanţareacţiilor unei substanţe, cunoscînd cantitatea altei Aplicarea algoritmului de rezolvare a
chimice pentru substanţe participante. problemelor in baza ecuaţiei chimice, in situaţii
dezvoltareatehnologiilor diferite.
moderneşi în viaţa cotidiană. 10/ Generalizarea şi sistematizarea materiei de 1 Activitate creativă (individuală/ în grup):
  Să elaborezeo lucrare
creativălatema „Reacţiile chimice”.
1 2
 Să elaboreze o lucrare
creativă la tema „Reacţiile
chimice”
 Să descrie compoziţia
aerului, importanta lui ca o resursă
naturală a planetei, circuitul
oxigenului în mediu, alotropia
oxigenului.
 Sădefineascănoţiunile:
catalizator, oxid, indicator, reacţie
de substituţie.
 Să explice identificarea şi
metodele de obţinere a oxigenului,
şi a hidrogenului în industrie şi în
laborator.
 Să investigheze
experimental: obţinerea,colectarea
oxigenului şi identificarea lui;
acţiunea soluţiilor de acizi şi baze
alcaline asupra indicatorilor.
 Să exemplificeproprietăţile
chimice ale oxigenului şi ale
hidrogenului prin ecuaţiile
reacţiilor; şirurile genetice pentru
metale şi nemetale.
 Să compare oxigenul şi
hidrogenul conform algoritmului:
poziţia în S.P, răspîndirea în mediu,
proprietăţile, obţinerea,identifica-
rea, colectarea, utilizarea, impor-
10 studiu pe modulul I.Evaluare sumativă.
11/ Evaluare iniţială
11
3 4
Capitolul II. Oxigenul. Hidrogenul. (19ore)
1/12 Aerul din jurul nostru. Compoziţia aerului
Oxigenul ca parte componentă a aerului..
2/13 Oxigen – element chimic şi substanţă
simplă. Răspândirea oxigenului în mediu.
Oxigenul şi ozonul, importanţa şi rolul lor
biologic. Noţiunea de alotropie.
3/14 Obţinerea oxigenului: în mediu (fotosinteza),
în industrie, în laborator (descompunerea
apei, permanganatului de potasiu,
peroxidului de hidrogen). Noţiunea de
catalizator. Proprietăţile fizice. Identificarea
oxigenului.
4-5/ Proprietăţile chimice ale oxigenului:
15-16 reacţiile de ardere (oxidare). Interacţiunea cu
nemetalele (hidrogen, sulf, fosfor, carbon,
azot), metalele (calciu, magneziu, aluminiu,
fier, cupru), substanţele compuse (metanul).
6/17 Condiţii de inflamare şi stingere. Arderea în
oxigen şi în aer. Păstrarea şi utilizarea
substanţelor inflamabile. Poluarea aerului.
Aerul în casa noastră. Utilizarea oxigenului.
Circuitul oxigenului în mediu.
7/18 Oxizi: compoziţia, denumirea. Noţiuni despre
oxizi acizi şi bazici, acizi oxigenaţi, baze.
Indicatori.
Prezentarea prin scheme, desene, eseuri a unor
RC; a importanţei reacţiilor chimice din mediu.
1
5 6 7
1 Elaborarea schemei:
Agenţi poluanţi ai aerului
1 Exerciţii: Descrierea oxigenului (cel mai
răspîndit element pe Pămînt)
Compararea şi oxigenului şi ozonului
(prin diagrama Venn).
Elaborareaschemelor: Răspîndireao-
xigenului
1 Exerciţii: Alcătuirea ecuaţiilor reacţiilor
chimice, ce elucidează metodele de
obţinere, proprietăţile chimice ale
oxigenului .
Activitateexperimentală
Experienţa de laborator nr.1.
Obţinerea oxigenului (prin
descompunerea H2O2) şi identificarea
lui.
2 Exerciţii:
Corelarea proprietăţilor fizice şi chimice
ale cu metodele de colectare a lui.
1 Elaborarea schemei:
Circuitul oxigenului în mediu.
1 Exerciţii: Alcătuirea formulelor de oxizi,
după valenţă şi denumirea lor.
Exemplificarea oxizilor, acizilor, din
tanţa şi rolul biologic; condiţiile de
inflamare şi stingere, păstrarea şi
utilizarea substanţelor inflamabile,
arderea în oxigen şi în aer.
8/19
9/20
10/21
1 2
11/22
 Să stabilească legătura
cauză-efect dintre: reacţia de
ardere/oxidare şi formarea
oxizilor; utilizarea oxigenului şi
hidrogenului în viaţa cotidiană şi
proprietăţile fizice, chimice, 12/23
acţiunea biologică.
 Să estimeze procesele de
ardere ca sursă de energie şi
poluare a aerului.
 Să propună măsurile de
protecţie a aerului.
 Să identifice oxizii, acizii,
bazele şi sărurile în baza formulei 13-14
chimice. /24-25
 Săalcătuiascădenumirile-
substanţelor conform formulelor-
chimiceşi invers. 15/26
 Să rezolve probleme de
calcul de determinare a cantităţii
de substanţă în baza ecuaţiilor
reacţiilor la tema „Oxigenul. Hi-
Noţiuni despre şirurile genetice ale
metalelor şi nemetalelor.
Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor
Evaluare sumativă
3 4
Hidrogenul – element al Universului.
Răspîndirea în mediu, rolul biologic şi
importanţa. Hidrogenul – element chimic şi
substanţă simplă.
Obţinerea hidrogenului prin descompunerea
metanului, apei, interacţiunea metalelor (Zn,
Al, Fe, Mg) cu acid sulfuric/clorhidric. Seria
de substituire a metalelor. Reacţia de
substituţie. Identificarea hidrogenului.
Proprietăţile fizice şi chimie ale
hidrogenului. Interacţiunea cu nemetalele
(Hal2, O2, S, N2, C), oxizii metalelor
/reducerea (CuO, Fe2O3).
Utilizarea hidrogenului. Noţiunea de acizi
(neoxigenaţi), săruri: definirea, compoziţia,
nomenclatura.
viaţa cotidiană.
Experienţa de laborator nr. 2-3.
Acţiunea soluţiilor de acizi oxigenaţi şi
baze alcaline asupra indicatorilor.
1 Exerciţii: Alcătuirea şirurilor genetice
pentru metale şi nemetale.
1 Rezolvarea problemelor: Calcule în
baza corelaţi-lor dintre cantitatea de
substanţă, masa molară, masa
substanţei; Calcule după ecuaţiile
chimice în baza noţiunii de cantitatea
de substanţă.
5 6 7
1 Exerciţii: Descrierea hidrogenului (cel
mai răspîndit element al Universului).
Compararea hidrogenului şi oxigenului
(prin diagrama Venn).
Elaborarea schemei:
Răspîndirea hidrogenului
1 Exerciţii: Alcătuirea ecuaţiilor reacţiilor
chimice, ce elucidează metodele de
obţinere, proprietăţile chimice ale
hidrogenului.
Activitate experimentală
Obţinerea hidrogenului şi identificarea
lui.
2 Exerciţii:
Corelarea proprietăţilor fizice şi chimice
ale hidrogenului cu metodele de
colectare a lui.
1 Exerciţii: Alcătuirea formulelor de oxizi,
acizi, baze, săruri după valenţă şi
denumirea lor.Exemplifica-rea, acizilor,
sărurilor din viaţa cotidiană .
Experienţa de laborator nr. 4. Acţiunea
drogenul”.
 Să generalizeze prin
scheme de reper cunoştinţele la
tema studiată.
 Să manifeste
responsabilitate şi grijă faţă de
protecţia aerului şi a mediului.
1 2
 Să definească noţiunile:
oxizi, oxizi acizi, oxizi bazici, acizi,
baze, săruri, reacţia de schimb.
 Să coreleze denumirile
soluţiilor de acizi neoxigenaţi asupra
indicatorilor.
Experienţa de laborator nr. 5.
Familiarizarea cu mostre de săruri.
16/27 Rezolvarea problemelor şiexerciţiilor. 1 Rezolvarea problemelor: Calcule în
baza corelaţiilor dintre cantitatea de
substan-ţă, masa molară, masa
substanţei; Calcule după ecuaţi-ile
chimice în baza noţiunii de cantitatea
de substanţă.
17-18/ Generalizarea şi sistematizarea materiei de 1 Activitate creativă (individuală/în
28-29 studi pe capitolul II grup):
Studiu de caz: Investigarea
experimentală a apei distilate şi a
diferitor soluţii cu indicatori.
19/30 Evaluare semestrială. 1 Aplicarea cunoştinţelelor în situaţii noi
20/31 Analiza evaluării 1
3 4 5 6 7
Capitolul III. Substanţele compuse. Principalele clase de compuşi anorganici.(17ore)
1/32 Clasificarea substanţelor anorganice după 1 Exerciţii: Clasificarea substanţelor în
compoziţie, după solubilitate. Tabelul oxizi (acizi şi bazici), acizi (oxigenaţi şi
solubilităţii. Legătura genetică dintre clasele neoxigenaţi), baze (solubile şi
de compuşi anorganici. insolubile), săruri.
oxiziilor, aciziilor, bazelor, sărurilor 2-3/
cu compoziţia lor (şi invers). 33-34
 Să clasifice substanţele
anorganice după compoziţie şi
solubilitate.
 Să alcătuiască schema
legătu-rilor genetice a oxizilor,
acizilor, bazelor, sărurilor în baza
şirurilor genetice.
 Să aplice schema
legăturilor genetice a substanţelor
anorganice la det-rea
proprietăţilor chimice şi obţinerii
oxizilor, acizilor, bazelor, sărurilor.
 Să ilustreze prin ecuaţii
moleculare proprietăţile chimice şi 4/35
obţinerea oxizilor, acizilor, bazelor,
sărurilor.
 Săinvestighezeexperi-
mental proprietăţilechimicegener- 5-6/
ale ale acizilor, bazelorşisărurilor 36-37
conform instrucţiunilorpropuse.
 Să elaboreze rapoarte
despre activitatea experimentală
conform algoritmului: obiectiv,
mod de lucru, observaţii,
interpretarea rezultatelor,
concluzii.
7/38
1 2
Acizii. Acizii în jurul nostru, importanţa şi
utilizarea în mediu, în viaţa omului. Acţiunea
asupra organismului uman. Clasificarea
acizilor: neoxigenaţi; oxigenaţi; tari; slabi.
Denumirile acizilor şi resturilor acide(pentru
HCl, H2S, H2SO3, H2SO4, HNO3, H3PO4, H2CO3,
H2SiO3). Proprietăţile chimice generale (pe
exemplul acizilor clorhidric, sulfuric şi
fosforic): acţiunea asupra indicatorilor,
interacţiunea cu metalele, oxizii bazici,
bazele solubile, insolubile, sărurile. Reacţia
de schimb. Obţinerea: interacţiunea oxizilor
acizi cu apă, a nemetalelor cu hidrogenul, a
sărurilor şi acizi).
Rezolvarea problemelor la tema: „Acizii”
Bazele. Importanţa, utilizarea, acţiunea
asupra organismului uman. Clasificarea
bazelor: insolubile şi solubile /alcaline.
Proprietăţile chimice generale a bazelor
alcaline (acţiunea asupra indicatorilor,
interacţiunea cu oxizii acizi, acizii, sărurile); a
bazelor insolubile (interacţiunea cu acizii,
descompunerea). Metodele de obţinere
(interacţiunea metalelor alcaline cu apă,
oxizilor bazici cu apa, sărurilor cu baze
alcaline).
Rezolvarea problemelor la tema: „Bazele”
3 4
2 Exerciţii:
Deducerea proprietăţilor chimice şi a
metodelor de obţinere ale acizilor în
baza schemei legăturii genetice.
Elaborarea şi explicarea unei scheme
privind formarea ploilor acide şi
acidularea apei naturale.
Activitateexperimentală
Experienţa de laborator nr.6.
Proprietăţile chimice generale ale
acizilor.
1 Rezolvarea problemelor: Determinarea
masei unei substanţe în baza ecuaţiei
chimice, cunoscînd cantitatea / masa
altei substanţe participante.
2 Exerciţii:
Deducerea proprietăţilor chimice şi a
metodelor de obţinere ale bazelor în
baza schemei legăturii genetice.
Experienţa de laborator nr.7.
Proprietăţile chimice generale ale
bazelor.
1 Rezolvarea problemelor: Determinarea
masei unei substanţe în baza ecuaţiei
chimice, cunoscînd cantitatea / masa
altei substanţe participante.
5 6 7
  Să utilizeze adecvat
limbajul specific chimiei în diverse
situaţii de comunicare, în scris şi
oral.
 Să rezolve probleme de
determinare a masei unei
substanţe în baza ecuaţiei chimice,
cunoscînd cantitatea / masa altei
substanţeparticipante.
 Să utilizeze diverse surse
didactice pentru elaborarea şi
prezentarea unei lucrări creative la
tema studiată.
 Să estimeze importanţa şi
rolul biologic al oxizilor, acizilor,
bazelor şi sărurilor.
 Să prezinte clasificarea
compuşilor anorganici şi legăturile
lor genetice prin scheme, tabele
etc.
 Să aprecieze rolul apei în
viaţa cotidiană şi rolul vital al
soluţiilor.
8/39 Oxizii. Oxizii în viaţa noastră. Clasificarea:
oxizi acizi, oxizi bazici. Proprietăţile chimice
generale şi metodele de obţinere (oxidarea
substanţelor simple şi compuse,
descompunerea hidroxizilor insolubili,
sărurilor, acizilor).
9/40 Rezolvarea problemelor la tema: „Oxizii”
10-11 Sărurile. Cele mai importante săruri în viaţa
/41-42 omului, rolul biologic şi utilizarea lor. Săruri
utilizate în uz casnic, în medicină.
Proprietăţile chimice generale:
interacţiunea cu acizi, baze alcaline, săruri
solubile, metale. Metodele de obţinere a
sărurilor: interacţiunea substanţelor simple,
oxizilor, oxizilor acizi şi a acizilor cu bazele
alcaline; a metalelor, oxizilor bazici şi bazelor
cu acizi; reacţii de schimb dintre săruri.
12/43 Rezolvarea problemelor la tema: „Sărurile”
13-14 Legătură genetică şi legătura reciproca
/ dintre
44-45 principalele clase de compuşi anorganici.
15/46 Lucrarea practică nr.1. Legătura reciproca
dintre principalele clase de compuşi
anorganici.
1 Exerciţii: Deducerea proprietăţilor
chimice şi ale metodelor de obţinere a
oxizilor în baza schemei legăturii
genetice.
Experienţa de laborator nr.8.
Proprietăţile chimice generale ale
oxizilor.
1 Rezolvarea problemelor: Determinarea
masei unei substanţe în baza ecuaţiei
chimice, cunoscînd cantitatea / masa
altei substanţe participante.
2 Exerciţii: Deducerea proprietăţilor
chimice şi ale metodelor de obţinere a
sărurilor în baza schemei legăturii
genetice.
Experienţa de laborator nr.8.
Proprietăţile chimice generale ale
sărurilor.
1 Rezolvarea problemelor: Determinarea
masei unei substanţe în baza ecuaţiei
chimice, cunoscînd cantitatea / masa
altei substanţe participante.
2 Exerciţii: Scrierea formulelor chimice a
substanţelor anorganice din diferite
clase după denumire. Deducerea
proprietăţilor chimice ale compuşilor
anorganici din diferite clase în baza
schemei legăturii genetice.Alcătuirea
denumirii substanţelor anorganice din
diferite clase după formula.
Exemplificarea legăturii genetice prin
scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice
1 Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative

1 2
 Să defineascănoţiunile:
sovent, substanţădizolvată, soluţie,
parteademasăasubstanţei-
dizolvate, electrolit, neelectrolit,
disociereelectrolitică, electrolit-
tareşislab, reacţiiionice..
 Să descrie răspîndirea în
natură, compoziţia, structura,
proprietăţile fizice şi chimice ale
apei; apa potabilă, apa naturală,
apa distilată, apa minerală, apa
dură; metodele de epurare a apei.
 Să scrie şi să citească
ecuaţiile de disociere electrolitică
pentru acizi tari, baze alcaline,
săruri.
 Să alcătuiască ecuaţiile
reacţiilor de schimb ionic în formă
moleculară, ionică completă,
ionică redusă.
 Să caracterizeze
compoziţia soluţiilor prin noţiunea
de parte de masă a substanţei
dizolvate.
 Să efectueze calcule în
baza corelaţiei dintre partea de
16/47 Generalizarea şi sistematizarea materiei de
studiu pe capitolul III
17/48 Evaluare sumativă
3 4
Capitolul IV. Apa - substanţa vieţii. Soluţiile. Disocierea electrolitică.(15ore)
1/49 Apa din jurul nostru. Importanţa apei.
Propri-etăţile fizice ale apei. Proprietăţile
chimice: descompunerea, interacţiunea cu
metalele (Na, K, Ca, Fe); nemetalele (Cl2);
oxizii bazici; oxizii acizi.
2-3/ Apa ca solvent. Solubilitatea acizilor, bazelor 2
50-51 şi sărurilor în apă. Soluţii.
Compoziţia soluţiilor. Partea de masă a
substanţei dizolvate în soluţie. Rolul vital şi
importanţa soluţiilor în viaţa cotidiană.
4/52 Lucrarea practică nr.1 Prepararea soluţiei de 1
clorură de sodiu cu o anumita parte de masă
a substanţei dizolvate.
5/53 Apa naturală ca amestec de substanţe
dizolvate.
Apa distilată. Apa minerală şi ionii ce se
conţin în ea
1 Activitate creativă (individuală/în
grup):
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative în urma unui demers de
investigare la una din temele propuse:
*Precipitaţii acide. *Rolul biologic şi
utilizarea sărurilor. *Oxizii în viaţa
noastră. *Utilizarea bazelor în viaţa
cotidiană
1
5 6 7
1 Exerciţii:
Caracterizarea proprietăţilor chimice
ale apei prin ecuaţii chimice.
Modelarea structurii moleculei de apă
şi explicarea proprietăţilor fizice ale
apei.
Rezolvarea problemelor:
Determinarea părţii de masă a
substanţei dizolvate în soluţie.
Determinarea maselor substanţelor
necesare pentru prepararea soluţiei cu
o anumită masă şi parte de masă de
substanţă dizolvată.
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative
1 Exerciţii:
Caracterizarea apelor naturale,
identificarea surselor de poluare,
formularea cerinţelor faţă de apa
potabilă. Principiului de obţinere a apei
distilate.
Elaborarea schemelor/tabelelor de
prezentare/ comparare a apei distilate,
potabile etc.
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
masă a substanţei dizolvate în
soluţie – masa substanţei dizolvate
– masa soluţiei – masa apei –
volumul apei.
 Să prepare o soluţie cu o
anumita parte de masă a
substanţei dizolvate. 6/54
1 2
 Să investighezeexperimental 7-8/
condiţiile de realizare a reacţiilor de 55-56
schimb ionic. Să elaboreze rapoarte
despre activitatea experimentală con-
form algoritmului: obiectiv, mod de
lucru, observaţii, interpretarea
rezultatelor, concluzii. 9-10/
 Să utilizezeTS ca suport infor- 57-58
mativ despre solubilitatea substanţelor
în apă şi disocieriea lor. Să argumenteze
cerinţele faţă de apa pota-bilă, calitatea
apei şi necesitatea purificării ei.
11/59
 Să coreleze varietăţile apei şi
caracteristicele lor cu utilizarea
inofensivă.
 Să estimeze problemele
resurselor de apă şi calităţii apei 12/60
potabile în RM.
 Să manifesteresponsabilita- 13/61
te şi grijă faţă de protecţia apelor
naturale, apei potabile şi a sănătăţii
personale.
14/62
Electroconductibilitatea soluţiilor în
comparaţie cu apa distilată. Electrolit,
neelectrolit, electrolit tare şi slab.
3 4
Disocierea electrolitică a acizilor, bazelor
alcaline, sărurilor. Ecuaţii de disociere
electrolitică a acizilor (ecuaţii sumare),
bazelor alcaline, sărurilor. Acizi tari şi slabi.
Reacţiile de schimb ionic (reacţiile ionice).
Ecuaţii ionice complete şi reduse. Condiţii
de realizare a reacţiilor ionice: formarea
gazului, sedimentului, electrolitului slab
(apa).
Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor.
Lucrareapractică nr.3.Reacţii de schimb ionic
Apa potabilă. Calitatea apei potabile în
Republica Moldova. Duritatea apei. Sursele
de poluare a apei. Apa pură, epurarea apei.
Generalizarea şi sistematizarea materiei de
studiu pe capitolul IV
Evaluare sumativă
creative, de exemplu: Rolul terapeutic
al apei minerale.
Interpretarea datelor prezentate pe
etichetele sticlelor de apă minerală.
Investigarea proprietăţilor
organoleptice ale apei minerale
1 Activitateexperimentală:
Demonstrareaconductibil-
ităţiiunorsoluţii.
5 6 7
2 Exerciţii:
Scrierea ecuaţiilor de disociere pentru
acizi tari (ecuaţii sumare), baze
alcaline, săruri.
2 Exerciţii:
Alcătuirea ecuaţiilor reacţiilor de
schimb ionic în formă moleculară,
ionică completă, ionică redusă.
1 Exerciţii:
Alcătuirea ecuaţiilor reacţiilor de
schimb ionic în formă moleculară,
ionică completă, ionică redusă.
1 Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative
1 Exerciţii:
Descrierea metodelor de epurare a apei
natural e
Modelarea procesului de epurare a
apei în condiţii casnice.
1 Activitatecreativă (individu-
alăsauîngrup):
Efectuareauneiinvestigaţiipentru a de-
terminafactoriilor care influ-
enţeazădizolvarea.

 Să exemplifice substanţele ce 15/63
se conţin în mediu în corelaţie cu clasa
de compuşi, reacţiile posibile şi
utilizarea lor.
 Săargumentezeim-
portanţaunorsubstanţeutilizate-
frecventînviaţacotidiană.
 Sărealizeze, în mod teoret-
ic/experimental, transformărilechimice
ale substanţeloranorganice.
 Să prezinte informaţia despre 16/64
clasele de substanţe anorganice sub
formă de tabele, scheme, desene etc.
 Să estimeze importanţa
studierii substanţelor şi transformărilor
lor; avantajele pe care le oferă chimia 17/65
pentru viaţa cotidiană în rezolvarea
problemelor de mediu.

18/66
 29/67
Capitolul V. Substanţele din jurul nostru.(6ore)
Reprezentanţii claselor de compuşi
anorganici şi substanţelor simple utilizaţi
fracvent în viaţa cotidiană; prezenţi în aer,
apă, sol. Denumirile, compoziţia,
proprietăţile, utilizarea.
Reacţii chimice : clasificarea, utilizarea,
impactul lor pentru mediu şi viaţa omului.
Legătura genetică dintre clasele de compuşi
anorganici.
Generalizarea materiei
Evaluare sumativă
Analiza evaluării
1 Exerciţii :Exemplificarea şi
caracterizarea substanţelor anorganice
prezente în aer, apă, sol.
Elucidarea proprietăţilor unor
substanţe utilizate frecvent în viaţa
cotidiană.
Corelarea utilizării ale unor substanţe
simple şi compuse cu proprietăţile
acestora.
1 Exerciţii : Aplicarea schemei legăturii
genetice dintre clase de substanţe
anorganice pentru sistematizarea şi
generalizarea materiei studiate.
1 Exerciţii : Realizarea schemelor de
transformări chimice în baza legăturii
genetice.
Activitate creativă (individuală sau în
grup):
Prezentarea portofoliului de creaţie la
chimie.
1
1
 Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării
al Republicii Moldova
Aprobat Coordonat
Iaţcu Veronica, dir.gimnaiului Curuliuc Rodica, dir. adjunct pentru instruire

Proiect didactic de lungă durată

la CHIMIE pentru clasa VIII
anul de studii 2019-2020
Profesor: Cojocaru Cristina

Proiectul este elaborat conform Curriculumului modernizat la chimie 2010

Discutat şi aprobat la şedinţa comisiei
Proces verbal nr. _2__ din ____________ 2019

Şeful comisiei
________________________
 Semestrul I Semestrul II Anual

Numărul de ore 31 36 67

Lucrări practice 2 2

Numărul de evaluări 3 3 6