FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituia de nvmnt Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca
superior
1.2 Facultatea Chimie i Inginerie Chimic
1.3 Departamentul Chimie
1.4 Domeniul de studii Inginerie chimic
1.5 Ciclul de studii Licen
1.6 Programul de studiu / Inginerie chimic trunchi comun / diploma in inginerie chimica
Calificarea

2. Date despre disciplin

2.1 Denumirea disciplinei Chimie anorganic -CLR2023
2.2 Titularul activitilor de curs Lect. univ.Dr. Albert Soran
2.3 Titularul activitilor de Seminar : Lect. univ.Dr. Albert Soran (4 gr.)
seminar/laborator Laborator: Lect. univ.Dr. Albert Soran (4 gr.), Dr. Alexandru
Lupan (3 gr.), Lect. univ.Dr. Dragos Marginean (1 gr.)
2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

3.1 Numr de ore pe sptmn 7 Din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/laborator 1/3
3.4 Total ore din planul de nvmnt 98 Din care: 3.5 curs 42 3.6 seminar/laborator 14 / 42
Distribuia fondului de timp: ore
Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 28
Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 14
Pregtire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 25
Tutoriat 4
Examinri 6
Alte activiti: .................. -
3.7 Total ore studiu individual 77
3.8 Total ore pe semestru 175
3.9 Numrul de credite 7

4. Precondiii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Nu este cazul
4.2 de competene Nu este cazul

5. Condiii (acolo unde este cazul)

5.1 De desfurare a
cursului
5.2 De desfurare a
seminarului/laboratorului
Studenii se vor prezenta la curs cu telefoanele mobile nchise
Respectarea normelor de conduita si a normelor protectie a muncii
Studenii se vor prezenta la seminar/laborator cu telefoanele mobile
nchise
Studenii se vor prezenta n laborator cu halat, manusi, crp de
 laborator.
Studenii nu pot lsa nesupravegheat o instalie n funciune
Predarea referatului de laborator se va face cel trziu n sptmna
urmtoare desfurrii efective a lucrrii
Pentru predarea cu ntrziere se penalizeaz cu 0,5 puncte/zi
Este interzis accesul cu mncare n laborator

6. Competenele specifice acumulate

Definirea noiunilor, conceptelor, teoriilor i modelelor de baz din domeniul chimiei i
Competene profesionale

utilizarea lor adecvat n comunicarea profesional

Utilizarea cunotinelor de baz din domeniul chimiei pentru explicarea i interpretarea
fenomenelor chimice
Dobndirea noiunilor de baz din domeniul chimiei nemetalelor si metalelor, pentru
nelegerea aspectelor legate de structura, proprietile i aplicaiile combinaiilor acestor
elemente.
Abilitatea de a recunoate tipurile de compui din chimia anorganic i aplicaiile practice
ale acestora, capacitatea de a identifica i utiliza proprietile chimice ale acestora n
sinteza unor alte clase de compui anorganici.
Executarea sarcinilor solicitate conform cerintelor precizate si n termenele impuse, cu
respectarea normelor de etica profesionala si de conduita morala, urmnd un plan de lucru
prestabilit

transversale

Rezolvarea sarcinilor solictate n concordanta cu obiectivele generale stabilite prin

Competene

integrarea n cadrul unui grup de lucru

Informarea si documentarea permanenta n domeniul sau de activitate n limba romna
Preocuparea pentru perfecionarea rezultatelor activitii profesionale prin implicarea n
activitile desfurate

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor acumulate)

7.1 Obiectivul general al S familiarizeze studenii cu noiunile de baz, conceptele, teoriile i

disciplinei modelele de baz din domeniul chimiei anorganice
7.2 Obiectivele specifice Insusirea teoriilor care explica variatia proprietatitile fizicie si chimice
si a reactivitatii compusilor anorganici.
nsuirea cunotinelor de prim importan din chimia nemetalelor si
metalelor, cu accent pe discutarea aspectelor structurale, a
proprietilor fizice i chimice, respectiv a metodelor generale de
obinere.
Dobndirea cunotinelor privind structura compuilor anorganici,
proprieti caracteristice, legtura metalic, obinerea metalelor de tip:
s, p i d, clasele de compui i proprietile acestora, dezvoltarea
capacitii de rezolvare de probleme.

8. Coninuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaii
8.1.1. Originea si formarea elementelor chimice in Univers. Prelegerea; Explicaia
Combustia nucleara. Reactii de fuziune si fisiune nucleara. Conversaia, Descrierea
Abundenta elementelor in Univers si pe Terra. Factori care
influenteaza stabilitatea nucleara. Tipuri de reactii nucleare.
8.1.2. Locul elementelor metalice, nemetalice si metaloide Prelegerea; Explicaia
n sistemul periodic. Clasificari ale elementelor. Conversaia, Descrierea
Caracteristici generale ale nemetalelo comparativ cu cele ale
metalelor. Proprietati periodice (raze ionice, metalice,
covalente, van der Waals, energii de ionizre, afinitate pentru
electroni, electronegativitate, polarizare, polarizabilitate).
Teorii privind formarea legaturii chimice (MLV, TOM,
reamintire), structuri Lewis si modelul VSEPR
8.1.3. Forte intermoleculare si efectul lor asupra Prelegerea; Explicaia
proprietatilor fizice (puncte de topire si de fierbere, etc.). Conversaia, Descrierea
Legatura metalica. Legatura ionica (raze ionice, densitatea
de sarcina). Hidratarea ionilor (aquacomplecsi si oxoanioni)
8.1.4. Clasificarea substantelor solide. Sisteme cristaline. Prelegerea; Explicaia
Impachetari compacte si politipuri structurale. Grad de Conversaia, Descrierea
ocupare, grad de apartenenta, coordonate fractionare si
proiectii pentru celulele elementare tipice (F, I, P). Goluri in
retele cristaline.
8.1.5. Clasificarea structurala a compusilor cristalini. Retele Prelegerea; Explicaia
tipice pentru compusi binari (fluorina, clorura de sodiu, etc.) Conversaia, Descrierea
si ternari (spinel si perovskit). Raport raze ionice. Solutii
solide (formarea aliajelor).
8.1.6 Termodinamica anorganica (entalpii de formare, Prelegerea; Explicaia
energii de legatura, entalpia de retea, entalpia de dizolvare). Conversaia, Descrierea
Variatia energiei libere Gibbs - criteriul de spontaneitate.
Termodinamica formarii compusilor ionici, ciclul Haber-
Born. Stabilitatea compusilor, factori termodinamici vs.
factori cinetici.
8.1.7. Teoria acizilor si bazelor (Arrhenius, Bronsted Lewis, Prelegerea; Explicaia
HSAB, sistem-solvent). Parametrii cantitativi ai aciditatii. Conversaia, Descrierea
Factori care influenteaza aciditatea.
8.1.8. Reactii redox si potentiale standard. Cuplu redox. Prelegerea; Explicaia
Seria electrochimica. Factori care influenteaza potentialele Conversaia, Descrierea
de electrod. Ecuatia lui Nerst generalizata. Pile si
spontaneitatea reactiilor redox. Diagrame Latimer si
diagrame Frost.
8.1.9. Chimia elementelor. Proprietetai fizice si chimice ale Prelegerea; Explicaia
hidrogenului. Metode de obtinere (scara de laborator si Conversaia, Descrierea
industriale) , utilizari. Combinatii binare ale hidrogenului cu
elemetele din SP, clasificare, proprietati chimice si metode
generale de obtinere.
8.1.10.Chimia elementelor. Metode generale de obtinere a Prelegerea; Explicaia
metalelor. Proprietetai fizice si chimice ale elementelor din Conversaia, Descrierea
grupa 1 si 2. Metode de obtinere, utilizari. Principalele clase
de compusi si proprietatile acestora. (oxizi, peroxizi,
superoxizi, hidroxizi, carbonati azotati, sulfati)
8.1.11. Chimia elementelor. Proprietetai fizice si chimice ale Prelegerea; Explicaia
elementelor din grupa 13 si 14. Metode de obtinere, utilizari. Conversaia, Descrierea
Principalele clase de compusi si proprietatile acestora.
8.1.12. Chimia elementelor. Proprietetai fizice si chimice ale Prelegerea; Explicaia
elementelor din grupa 15 si 16. Metode de obtinere, utilizari. Conversaia, Descrierea
Principalele clase de compusi si proprietatile acestora.
8.1.13. Chimia elementelor. Proprietetai fizice si chimice ale Prelegerea; Explicaia
elementelor din grupa 17 si 18. Metode de obtinere, utilizari. Conversaia, Descrierea
Principalele clase de compusi si proprietatile acestora
8.1.14. Chimia elementelor. Proprietetai fizice si chimice ale Prelegerea; Explicaia
elementelor din grupa 3-12 Metode de obtinere, utilizari. Conversaia, Descrierea
Principalele clase de compusi si proprietatile acestora
Bibliografie obligatorie
[1.] D.F.Shriver, P.W.Atkins, C.H.Langford, Chimie anorganic, Ed. Tehnic, Bucureti, 1998.
[2.] Gh.Marcu, Chimia modern a elementelor metalice, Ed. Tehnic, Bucureti, 1993.
[3.] M. Andruh, I. Haiduc, V. Pop, Chimie generala si anorganica, 2010.
Bibliografie optionala
[4.] Maria Curtui, Chimie anorganica combinatii complexe, UBB, Cluj-Napoca, 1990.
[5.] P. Atkins, T. Overton, J. Rourke, M. Weller, F. Armstrong, M. Hagerman, Inorganic Chemistry,
W.H.Freeman&Co., New-York, 2010, 5th ed.
[6.] G.R-Canham, T.Overton, Descriptive Inorganic Chemistry , W.H.Freeman&Co., New-York, 2010, 5th
ed.
[7.] G.L. Miessler, P.J.Fischer, D. A. Tarr, Inorganic Chemistry, Pearson Education, 2014, 5th ed.
8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaii
8.2.1. Protecia muncii i reguli generale. Borul. Explicaia, Conversaia;
Obinerea acidului boric. Descrierea Problematizarea;
Experimentul
8.2.2. Hidrogenul, metode de obinere, proprieti Explicaia, Conversaia;
fizice i chimice. Descrierea Problematizarea;
Experimentul
8.2.3. Azotul. Amoniacul si combinatiile oxigenate ale Explicaia, Conversaia;
azotului.Metode de obinere, proprieti fizice i Descrierea Problematizarea;
chimice Experimentul
8.2.4. Oxigenul. Ozonul. Apa oxigenata. Metode de Explicaia, Conversaia;
obinere, proprieti fizice i chimice Descrierea Problematizarea;
Experimentul
8.2.5. Sulful. Hidrogenul sulfurat. Combinatii Explicaia, Conversaia;
oxigenate ale sulfului. Metode de obinere, proprieti Descrierea Problematizarea;
fizice i chimice Experimentul
8.2.6. Clorul. Acidul clorhidric si oxoaczi ai clorului. Explicaia, Conversaia;
Combinatii oxigenate ale clorului. Metode de obinere, Descrierea Problematizarea;
proprieti fizice i chimice Experimentul
8.2.7. Fluorul, siliciul si carbonul. Acidul fluorhidric si Explicaia, Conversaia;
scrierea pe sticla. Combinatii oxigenate ale carbonului. Descrierea Problematizarea;
Metode de obinere, proprieti fizice i chimice Experimentul
8.2.8. Procedee de obinere a metalelor. Obinerea Explicaia, Conversaia;
cuprului i plumbului, folosind ca agent de reducere Descrierea Problematizarea;
carbonul. Reducere pe cale termica si respectiv umeda. Experimentul
Rafinarea electrochimica a cuprului.
8.2.9. Vanadiu stri de oxidare. Varieti de V(V) n Explicaia, Conversaia;
funcie de pH-ul soluiei. V(IV)-sintez i reactivitate. Descrierea Problematizarea;
Reducerea V(V) la V(II). Experiene pentru V(III) i Experimentul
V(II).
8.2.10. Crom-stri de oxidare. Cr(VI)-compui n Explicaia, Conversaia;
funcie de pH. Sinteza alaunului de crom(III), Descrierea Problematizarea;
KCr(SO4)212H2O. Sinteza K3[Cr(C2O4)3]. Experimentul
8.2.11. Mangan stri de oxidare. Sinteza KMnO4. Explicaia, Conversaia;
Proprieti redox ale Mn(VII), Mn(IV) i Mn(II) Descrierea Problematizarea;
Experimentul
8.2.12. Amine complexe de cobalt(III) i cupru(II). Explicaia, Conversaia;
Sinteza [Co(NH3)6]Cl3. Sinteza [Cu(NH3)4]SO4.H2O Descrierea Problematizarea;
Experimentul
8.2.13. Izo- i heteropoliacizi. Sinteza i studiul Explicaia, Conversaia;
cromatografic al octamolibdatului de sodiu, Descrierea Problematizarea;
Na4[Mo8O26]. Sinteza acidului dodecamolibdofosforic, Experimentul
H3[PMo12O40]xH2O.
8.2.14. Oxizi metalici. Sinteza CuO. Sinteza Cu2O. Explicaia, Conversaia;
Descrierea Problematizarea;
 Experimentul
Bibliografie obligatorie
[1.] L.Ghizdavu, M. Rusu, M. Somay Lucrari practice de chimie anorganica, Universitatea Babe-Bolyai,
Cluj-Napoca, 1984.
Bibliografie optionala
[2.] M. M. Venter, 101 Synthesis: Inorganic Compounds, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005.
[3.] M. M. Venter, 101 Synthesis: Coordintion Compounds, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006.
[4.] L.Ghizdavu, Chimia metalelor. Lucrri practice, Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca, 1972.

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice,

asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Prin insusirea conceptelor teoretico-metodologice si abordarea aspectelor practice incluse in
disciplina Chimie Anorganica studentii dobandesc un bagaj de cunostinte consistent, in concordanta
cu competentele partiale cerute pentru ocupatiile posibile prevazute in Grila 1 RNCIS
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota final
10.4 Curs Corectitudinea Examen scris accesul la 80%
rspunsurilor nsuirea examen este condiionat de
i nelegerea corect a prezenta la laboratoare si
problematicii tratate la seminarii in proportie de
curs minim 90%, (e permisa
Rezolvarea corect a maxim o absenta), de
problemelor susinerea colocviului de
laborator i prezentarea
referatelor de laborator
corespunztoare tuturor
lucrrilor practice
Intenia de frauda la examen
se pedepsete cu eliminarea
din examen.
Frauda la examen se
pedepsete prin
exmatriculare conform
regulamentului ECST al
UBB
10.5 Seminar/laborator Corectitudinea Referatele de laborator 20%
rspunsurilor nsuirea i corespunztoare tuturor
nelegerea corect a lucrrilor practice.
problematicii tratate la Colocviu laborator test
seminar/laborator se susine n saptaman a
Calitatea referatelor opta si ultima sptmn de
pregtite activitate didactic
Activitatea desfurat n
laborator
10.6 Standard minim de performan
Nota 5 (cinci) att la colocviul de laborator ct i la examen conform baremului

Data completrii Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar

.....11.05.2015..............

Data avizrii n departament Semntura directorului de departament

........................................... Prof. Dr. Cristian Silvestru

......11 mai 2015......