DEZBATERILILE PUBLICE – MODALITATE DE DEZVOLTARE A

COMPETENȚEI DE PROIECTARE A CARIEREI

Întrebarea-cheie: Ce beneficii pentru dezvoltarea ta în carieră poți obține prin participarea în

dezbateri publice?
Tipul activității și timpul necesar: 180 minute: 90 min (activitate de instruire și pregătire) + 90 min
- activitate practică (joc simulat de dezbateri).
La sfârșitul activității participanții vor fi capabili să:

 se implice în dezbaterea publică acumulând experiență despre alegerea unei profesii

 analizeze interesele personale în comparație cu nevoile societății și specificul pieței muncii
 identifice avantajele implicării în dezbateri publice pentru dezvoltarea abilităților de gândire
critică și de luare a deciziilor.

Informații suplimentare pentru moderatori

- Dezbateri. Material complimentar pentru elevi, studenți și profesori. LNDP, Chișinău, 2014.
- Cazuri de dezbateri, LNDP, Chișinău, 2014.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Activitatea nr.1. Pregătirea unei dezbateri publice

Etapele Timp Activitatea moderatorului și a participanților Metode

activităţii Materiale
Evocare 15 Propuneți participanților şi motivaţii pentru a se implica
min activ în dezbaterea publică. Faceți o introducere în subiectul și
în modalitatea de desfășurare a dezbaterii publice. Mini-
Se explică cerințele față de organizarea dezbaterilor prelegere
publice și necesitatea implicării în analiza unor subiecte cu
caracter controversat, pentru a dezvolta competențe și Asalt de idei
deprinderi de viață.
Cereți participanților să utilizezeze experienţa anterioară și
să prezinte unele presupuneri generale la nivel de cunoaştere a
metodologiei organizării dezbaterilor publice. Sunt prezentate
câteva răspunsuri la fiecare întrebare. Joc de rol
- Ce sunt dezbaterile? Presupunere
- De ce ar trebui să ne implicăm în dezbateri? a prin
De asemenea, puteți organiza o simulare a unei discuții, termeni etc.
unde doi elevi, anunțați din timp, vor prezenta o comunicare
fără reguli -”Ca la piață”. Apoi se analizează jocul de rol și se
propune implicarea în organizarea unor dezbateri publice mai
eficiente.
Comunicați participanților că după etapa de pregătire
teoretică, a urma o activitate practică - simularea unui joc de
dezbatere publică.
Anunțați obiectivele şi discutațile împreună cu subiecții,
pentru a determina nivelul lor de înţelegere. Subiecții
presupun ce vor studia și cum se vor implica în cadrul
activităţii, explicând termenii: argumente, contraargumente,
dovezi, concluzii, public, prezentare.

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

Realizarea 35 Propuneți studierea textului ”CE SUNT SINELG
sensului min DEZBATERILE?”, folosind metoda SINELG (Sitsemul
Interactiv de Notare și Eficientizare a Lecturii și Gândirii). Anexa nr. 1
Participanții citesc textul și fac notițe, utilizând semnele: „V”
– material cunoscut; „+” – informație nouă; „!” – informație
foarte importantă; „?” – informație neclară sau întrebări de
precizare.
După analiza textului, sunt ascultate câteva răspunsuri în
baza algoritmului propus, apoi sunt formulate răspunsuri la
întrebări sau va fi explicată informația/noțiunile neclare.
În continuare, participanții formulează răspunsuri la
întrebările:
- Ce reprezintă o dezbatere într-o societate democratică?
- Ce subiecte cu caracter controversat pot fi propuse
pentru o dezbatere publică?
- Ce subiecte (moțiuni) propuneți pentru un joc de
dezbateri, care eventual se va organiza în clasă.
Încurajați participanții să formuleze întrebări sau
completări la răspunsurile colegilor. Dacă este timp se ascultă
2-3 răspunsuri la întrebarea: Care este importanța
dezbaterilor? Ce abilități sunt dezvoltate în cadrul
dezbaterilor?
Menționați că în pregătirea, organizarea și analiza Explicația
dezbaterilor o mare importanță o are respectarea principiilor
etice, a normelor bunui simț.
Participanții își amintesc diverse situații când au observat
prezentări structurate, manifestări de atitudini cu respect a Lucrul în
participanților față de oponenți și public în cadrul unor perechi
dezbateri. Anexa nr. 2
Cu acest scop se propune participanților să se numere
de la 1 la 2. Cei cu nr.1 vor formula răspuns la întrebarea nr.1,
iar persoanele cu nr.2 vor formula un răspuns la întrebarea
nr.2. Anexa nr. 3.
1. De ce ar trebui să respectăm anumite principii
morale în cadrul dezbaterilor?
2. Cât de des ne transpunem în situaţia altor persoane,
în special a celor cu care găsim mai rar o limbă comună?

Participanții analizează întebările, apoi discută cu colegul.

Sunt ascultate câteva răspunsuri. Propuneți întocmirea unei
liste de valori pe care ar dori să le respecte persoanele ce au
opinii diferite de ale sale. Participanții formulează opinii
proprii despre rolul respectării principiilor etice în cadrul
dezbaterilor. Încurajați participanții să facă referințe la
exemple din viața cotidiană.
Sunt prezentate cerințele față de organizarea unui joc
simulat al unei dezbateri publice.

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

Reflecţie 20 Participanții sunt implicaţi să participe în cadrul unei Discuții
min dezbateri publice în activitatea următoare Repartizați sarcinile dirijate
și rolurile în cadrul dezbaterii publice. Se propun 2 moțiuni,
participanții aleg una din ele prin vot deschis: Anexa nr. 4,
1. „Tinerii ar trebui să fie angajați în timpul studiilor”. A, B.
2. ”Visul este principalul criteriu în alegerea unei
profesii”. Graficul
După luarea deciziei sunt propuse în plen câteva idei color
pentru echipa afirmatoare și pentru cea negatoare. De
asemenea poate fi organizată ulterior o dezbatere și asupra
moțiunii nr.2 dacă participanții o consideră interesantă.
Se apreciază implicarea participanților şi se utilizează
instrumente de autoevaluare prin diverse calificative: foarte
bine, bine, satisfăcător.

Extindere 5 min Se propune pentru analiză materialul dezbaterii publice Cercetarea

realizate (cazurile afirmator și negator, dovezile, fișa Anexa nr. 4.
observatorului etc.). Se accentuează importanța implicării
tinerilor în activitatea de dezbatere publică pentru dezvoltarea
competenţelor necesare pentru viitoarea carieră. Participanții
primesc materialele și se implică în activităţi de utilizare a
cunoştinţelor în activităţi cotidiene.
Debrifare 15 Împreună cu participanții se organizează o discuţii despre Întrebări
a min ceea ce s-a proiectat şi cum au participat în realizarea reflexive
activităţii obiectivelor, cum s-au simţit, ce se poate de schimbat în viitor,
dacă am participa în asemenea activităţi etc.:
- Cum vă simțiți?
- Ce am învățat astăzi?
- Care moment al lecției a fost cel mai interesant?
- Ce dificultăți ați întâmpinat?
Subiecții sunt implicaţi nu doar să analizeze activitatea
desfăşurată, ci şi însăşi momentele de proiectare a activității.

Activitatea nr. 2. SIMULAREA UNUI JOC DE DEZBATERE PUBLICĂ (45 MIN)

Etapele Timp Activitatea moderatorului Metode

activităţii Materiale
Evocare 15 min Prezentați moțiunea și sarcinile pentru echipele de Explicația
dezbatere și pentru observatori/arbitri. Se explică
regulile și condițiile în organizarea și desfășurarea
jocurilor de dezbatere. De asemenea, sunt actualizate Anexa nr. 5
pe scurt argumentele echipelor (afirmatoare și
negatoare), implicate în jocul de dezbatere publică.
Se atenționează asupra criteriilor de analiză/arbitrare
a unui joc de dezbatere.

Realizarea 35 min Desfășurarea unui joc simulat de dezbatere. Membrii Dezbatere

sensului echipelor afirmatoare și negatoare prezentă pe rând publică
cazul de dezbatere din perspectiva funcțiilor fiecărui
vorbitor (în baza cazului pregătit de echipa
afirmatoare și negatoare din timp).
Reflecţie 20 min Analiza dezbaterii publice, evaluarea prestanțelor Fișa

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

 jucătorilor și a echipelor în dezbateri în baza observat-
criteriilor anunțate din timp. Se monitorizează nivelul orului
de realizare a sarcinilor echipelor și a rolului fiecărui
vorbitor în baza cerințelor prezentate anterior. Sunt Anexa nr. 5.
analizate nu doar punctele forte ale prezentărilor, dar
și greșelile/erorile comise. Aceste analize
constructive sunt foarte importante pentru a fi luate în Fișe color
considerație pentru o creștere în carieră și pentru
dezvoltarea competențelor profesionale.
Se apreciază şi se utilizează instrumente de
autoevaluare prin diverse calificative: foarte bine,
bine, satisfăcător. Subiecții participă la procesul de
autoevaluare şi evaluare reciprocă.

Extindere 5 min Discuții despre planuri și implicații pentru viitor. Vor

fi formulate sugestii pentru alte implicații în dezbateri
și alte activități de perspectivă.
Pregătirea unei dezbateri publice pe o moțiune
discutată și aporbată unanim de participanți.

Debrifarea 15 min. Organizarea unei discuţii, împreună cu participanții, Întrebări

activităţii despre ceea ce s-a proiectat şi cum s-au implicat în reflexive
realizarea obiectivelor:
- Cum s-a desfășurat dezbaterea publică?
- Ce v-a plăcut? Care au fost cele mai importante
argumente?
- Ce ați schimba dacă ați replanifica activitatea
de dezbatere?
- Care au fost beneficiile dezbaterii de astăzi? Ce
am învățat?
- De ce este necesar ca tinerii să decidă cu
privire la alegerea profesiei și planificarea
carierei?

SUPORT INFORMAȚIONAL METODOLOGIC (ANEXE)

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

Anexa 1. CE SUNT DEZBATERILE

Dezbaterea (din engleză – debate) este o discuţie sau o polemică în contradictoriu pe un

anumit subiect, care are drept scop formarea competenţelor de prezentare, argumentare, gândire
critică pentru însușirea și exersarea dialogului democratic. Dezbaterile sunt lucruri obișnuite în viaţa
cotidiană și fiecare persoană (în familie, la școală, la serviciu, în grupurile de interese etc.) încearcă
în felul său să-i convingă pe cei din jur asupra veridicităţii punctului său de vedere. Această metodă
interactivă este un cadru destinat unei discuţii structurate pe diverse teme și este practicată des în
viața de toate zilele: în cadrul orelor de curs și în activitățile extracurriculare, la evenimentele
organizate în comunitate, inclusiv mese rotunde, conferințe, seminare, cursuri de formare, emisiuni
televizate și radiofonice etc.
O dezbatere este o discuție structurată, în care două echipe adverse dezbat un subiect
controversat, încercând să demonstreze validitatea, respectiv lipsa de justețe a acesteia. Moțiunile
(subiectele) propuse într-o dezbatere sunt, de regulă, de interes public și actuale. Echipa afirmatoare
susţine o poziție (de exemplu „Tinerii ar trebui să fie angajați în timpul studiilor”), iar cealaltă –
echipa negatoare - trebuie să o infirme, să aducă argumente prin care va demonstra că nu există
motive pentru adoptarea unei moţiuni.
Poziţia pe care o susţin participanţii într-o dezbatere uneori poate să nu coincidă cu punctul
lor de vedere. De exemplu, părinţii încearcă să convingă fiul pentru a sosi la o oră stabilită acasă nu
de aceea că nu-i doresc binele, dar pentru a-l învăţa tânărul să respecte un regim, chiar protejându-l și
de unele influențe negative sau exercitări externe periculoase etc. Abilitatea de a susţine ambele
poziţii corespunzătoare unei probleme sau arii de conflict va fi utilă în viitoarele conversaţii,
concursuri sau competiţii, în susţinerea unui discurs în public etc.
O dezbatere informală între două sau mai multe persoane poate apărea oricând, atunci când
există diverse opinii privind o anumită problemă. Prietenii sau colegii de serviciu pot dezbate un
subiect contradictoriu ore întregi, neavând un sfârșit clar. Pentru a găsi soluţii eficiente sau a anticipa
divergenţele și a argumenta informaţiile prezentate se utilizează dezbaterile formale.
Există mai multe motive pentru ca persoanele să participe în dezbateri: să-și dezvolte
competenţele de comunicare, de a avea abilităţi de structurare, organizare și de încredere în propriile
forţe, unde câștigul este inevitabil. Într-o societate democratică, cetăţenii trebuie să fie pregătiţi să-și
expună liber gândurile, să gândească critic, să comunice și să concureze civilizat. Utilizând puterea
cuvântului, oamenii trebuie să învețe să lupte în mod pașnic pentru o schimbare calitativă în
societate.

Anexa 2. RESPECTAREA PRINCIPIILOR ETICE ÎNTR-O DEZBATERE

Participând în dezbateri ne învăţăm să devenim liberi și să structurăm clar gândurile. Aceasta,

însă, nu înseamnă că fiecare se comportă după bunul plac. Este nevoie să luăm în consideraţie
anumite reguli și principii etice. Important este să apreciem și să autoapreciem corect
comportamentul propriu și al altor persoane în timpul dezbaterilor publice în baza unor principii
etice. Acestea au la bază un șir de valori unanim acceptate, cum ar fi: manifestarea toleranţei,
respectul reciproc, acceptarea diferenţelor etc. Participând la dezbateri, trebuie să respectăm regulile
etice de către toate persoanele implicate, oferind șanse egale pentru dezvoltare și afirmare, cu toate că
punctele de vedere pot să nu coincidă. Trebuie să ne învăţăm să depășim orgoliul personal dacă
dorim să progresăm și să ne apropiem de adevăr. Nu putem folosi persoanele doar pentru a obţine
avantaje, așa cum toţi prezintă o valoare care ar trebui respectată.
Deseori dorinţa unor persoane de a câștiga cu orice preţ competiţiile de dezbateri și de a
obţine recunoașterea colegilor îi determină să utilizeze mijloace necinstite. Această alegere poate
avea succes doar pentru un timp, fiind în defavoarea onoarei și bunului simţ. În situaţiile când
limbajul devine violent și agresiv, obiectivele dezbaterilor nu pot fi realizate.

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

 În relaţiile dintre participanţii la o dezbatere cea mai bună alternativă este prezentarea
argumentată și susţinerea corectă a punctelor de vedere. Dacă nu vom răspunde la abuzuri, lipsă de
respect și dispreţ cu aceeași monedă, atunci vom demonstra că suntem persoane inteligente. În plus,
vom fi apreciaţi și stimaţi, atât de adversari, cât și de către toate persoanele cu care interacționăm.
De aceea, participând într-o dezbatere, trebuie să ne învățăm să analizăm lucrurile și gândurile
clar și laconic, demonstrând flexibilitate în gândire și acţiune. Aceste principii etice contribuie la
organizarea eficientă a competiţiilor, la crearea unei atmosfere de dialog constructiv, fără violenţă
psihică, din care avem toţi de câștigat în condiţiile construcţiei unei societăţi civile și a unui stat
democratic.

Anexa 3. ALGORITMUL ORGANIZĂRII UNEI DEZBATERI PUBLICE – 45 min.

1. 5 min – Momente organizatorice ale dezbaterii publice. Participanții sunt repartizați în două
grupuri. În fiecare grup este ales un lider, care va organiza pregătirea argumentelor cazului
afirmator și negator. În acdrul grupului sunt numiți câte trei jucători: primii vorbitori
(Afirmator 1 și Negator 1) prezintă 2-3 argumente și 1-2 exemple, prin care se confirmă
raționamentele echipei. Sunt identificate și explicate noțiunile-cheie din moțiune, sunt
formulate scopul echipei și argumentele de bază. De asemenea, sunt selectate exemple sau
informații-suport pentru fiecare argument. Vorbitorii 3 din fiecare echipă identifică ariile de
conflict între echipele care dezbat moțiunea și formulează concluzii.
Ceilalți participanți, neimplicați direct în dezbaterea publică, vor analiza prezentările colegilor
în baza unor criterii de analiză a unui joc de dezbatere publică. Anexa nr. 5.
2. 6 min – prezentarea cazului de dezbatere (câte 3 min.) - Afirmator 1 și Negator 1;

3. 4 min - o rundă de întrebări-fulger, adresate reciproc între Afirmator 1 și Negator 1 (câte 2

min.). De asemenea pot fi adresate 2-3 întrebări din partea publicului;

4. 6 min - contraargumentarea poziției oponenților (prezintă Afirmator 2 și apoi Negator 2) (câte

3 min). În prezentările vorbitorilor se pune accent pe contraargumentare, restabilirea cazului
propriu și prezentarea unor exemple noi;

5. 4 min - reflecții din partea publicului. Moderatorul organizează o scurtă conversație cu

publicul - o prezentare a ideilor și a argumentelor Pro sau Contra;

6. 6 min - vorbitorii Afirmator 3 și Negator 3 (câte 3 min.) prezintă ariile de conflict și

reflecțiile/concluzii finale;

7. 5 min - aprecierile publicului - a cărui poziție a fost mai convingătoare, ce gânduri au

provocat participanții la dezbatere;

8. 5 min - analiza jocului de dezbatere publică de către observatori/arbitri;

9. 4 min - concluziile moderatorului.

Anexa 4.. SUGESTII PENTRU ORGANIZAREA DEZBATERILOR PUBLICE

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

 Moțiunea A: ”Tinerii ar trebui să fie angajați încă din timpul studiilor”

IDEI PENTRU AFIRMATORI IDEI PENTRU NEGATORI

Argumentul 1: Munca în timpul studiilor Argumentul 1: Susținerea financiară este
ajută la susținerea financiară. prevăzută de către stat.
O slujbă în paralel cu studiile este utilă pentru ca Există deja burse oferite de stat și de diferite
tinerii fără posibilități materiale să se poată întreține organizații pentru tinerii inteligenți și fără posibilități
și să poată urma o profesie. Mulți tineri nu se materiale. Tinerii cu rezultate bune pot accesa bursele
realizează din cauza lipsei de bani, de posibilități de merit, iar cei cu o condiție materiala precare pot
pentru a asigura continuarea educației tânărului. O accesa burse sociale. Atât timp cat tinerii se
familie săracă, care abia se întreține, nu își va putea concentrează pe rezultatele școlare, susținerea lor
trimite copilul la facultate. Chiar daca tânărul va financiară este asigurată. Ei sunt recompensați material
intra la buget, tot va trebui să-și plătească chiria, pentru munca intelectuală prestată in timpul studiilor.
cărțile pentru cursuri, alimentația etc. Lucrând, O altă muncă le-ar distrage atenția de la învățătură.
tânărul se va întreține singur și va putea să continue
studiile pe domeniile profesionale la care excelează.
Argumentul 2: Tinerii studioși pot îmbina Argumentul 2: Tinerii care lucrează se
teoria cu practica. suprasolicită, randamentul lor scăzând atât la locul
Deseori tinerii au posibilitatea de a lucra chiar de muncă, cât și la cursuri.
în domeniul pentru care se pregătesc. Acest lucru În cazul în care tinerii vor fi încadrați concomitent în
înseamnă ca tinerii vor acumula mai multa timpul muncii și a studiilor, umărul orelor de curs va fi
experiență și nu va mai fi nevoie de pregătire la mai mic, materia nu va fi la fel de bine înțeleasă. Ba
începutul carierei. Totodată, randamentul va fi mai chiar și la orele de curs, care vor fi mai concentrate,
mare atât la locul de muncă, întrucât informația va fi tânărul nu va putea fi atent din cauza oboselii
proaspătă, unde va fi mai bine pregătit datorită acumulate. În loc sa se concentreze asupra studiului
faptului ca poate pune în practică ceea ce învață. Nu pentru a avea un randament mai mare la școală, tânărul
în ultimul rând, pus față în față cu situația reală de la care lucrează va fi obosit și stresat, ajungând chiar să
locul de muncă, tânărul își va focaliza atenția asupra pice examene. Angajatorul nu își va face programul de
lucrurilor mai utile, care îi vor folosi mai mult la lucru după programul elevului sau a studentului, iar
locul de muncă, în loc să își încarce memoria cu acesta va risca să ajungă și fără loc de muncă, și cu
noțiuni care nu îi vor folosi niciodată. În plus, examene picate. Astfel, din încercarea sa de a face
tânărul va putea apela imediat și gratuit la un ajutor două lucruri, ambele vor fi necalitative.
în caz de o problemă la locul de muncă, acest ajutor
fiind profesorul sau un consultant. Tot odată prin
muncă, tinerii vor fi mai responsabili și mai
independenți.
Argumentul 3: Un loc de muncă aduce Argumentul 3: În timpul studiilor tinerii ar
avantaje materiale persoanei și familiei pe un trebui să se concentreze asupra oportunităților de
termen lung. moment
Unii dintre tinerii care lucrează încă din timpul Tinerii au timp liber pentru a-și trăi totuși cei mai
studiilor vor avea un loc de muncă asigurat la frumoși ani, pentru a se relaxa, pentru a se distra,
terminarea studiilor, dacă vor reuși să și-l păstreze pe pentru dezvoltarea abilităților personale, pentru
cel din timpul studiilor. În cel mai rău caz, la proiecte etc. Pe lângă faptul ca cei care au o slujbă sunt
terminarea studiilor vor fi lucrat deja câțiva ani și nu mult mai stresați, mai obosiți și își vor folosi timpul
vor mai avea salariul minim; venitul va fi mai mare rămas doar pentru a se odihni, ei de cele mai multe ori
datorită experienței acumulate. În plus, experiența nu au nici măcar vacanțe. În timp ce unii colegi se vor
muncii îi va ajuta sa maturizeze mai devreme, se distra, vor merge in excursii etc., alții vor lucra.
învață să își folosească banii în mod eficient.

Moțiunea B: ”Visul este principalul criteriu în alegerea unei profesii”.

IDEI PENTRU AFIRMATORI IDEI PENTRU NEGATORI

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

-Ambele echipe se axează pe necesitatea pregătirii profesionale a copiilor și a tinerilor;
-Accent pe identificarea beneficiilor unei idei care va fi implementată față de altele;
-Discuții axate pe succesul în viața profesională atât pentru persoană, cât și pentru societate;
-Importantă este dezvoltarea comunitară, adică pe echilibru între interesele publice și
personale;
- Ce și pentru cine va fi mai bine: realizarea visului sau alte criterii (necesitățile sociale,
prioritățile părinților, generații de profesii etc.)?

- în alegerea unei profesii ar trebui de luat în -
considerație valorificarea multiplelor inteligențe
ale persoanei, adică ceea pentru ce e bună o
anumită persoană;
- în alegerea profesiei contează mult dorința și
preferințele persoanei, care îi va permite să se
afirme în familie și în societate;
- contează satisfacția persoanei, care să-și -
realizeze visurile, de aici pornesc și alte realizări;
- pentru unele profesii contează realizarea de sine,
de exemplu scriitori, oameni de artă care nu
lucrează pentru bani, ci pentru autoafirmare;
- în alegerea unei profesii ar trebui de luat în -
considerație abilitățile și competențele personale;
- o persoană care nu obține plăcerea de muncă,
aceasta va afecta calitatea muncii sale, clienții -
nemulțumiți vor crea o mulțime de conflicte,
persoana se va afla mereu în situații de stres;
- insatisfacția contribuie la alcoolism și
dependența de droguri. Prin urmare, beneficiul
final - dezvoltarea societății nu va fi atins. (Aici -
de adus exemple de oameni nerealizați, nefericiți
etc.)
- visul dă naștere creativității, progresului,
importanței persoanei în comparație cu altele.
visul este doar unul dintre factorii care ar
trebui să fie luat în considerație atunci când o
persoană decide cu privire la alegerea unei
profesii care nu este de o importanță capitală.
Visul este important, dar nu decisiv, sunt și
alți factori, de exemplu tendințele de pe piața
muncii sau aprobarea echipei;
orientarea profesională trebuie pregătită și
realizată din fragedă copilărie în baza unor
necesități sociale, deoarece nu muncești
pentru sine, ci pentru comunitate (toți ne
aflăm într-o inter-legătură în societate);
contează ce venit va avea persoana (să fie
legal), cum va putea supraviețui o persoană,
să-și întrețină familia și pe sine;
contează recunoașterea și aprecierea
persoanelor din jur;
- în alegerea unei profesii ar trebui de luat în
considerație situația de pe piața forței de
muncă, cererile pieții, necesitățile oamenilor;
în alegerea unei profesii este important și
costul pentru învățare. Nu toți pot achita sume
mari la contracte, să plece peste hotare sau pot
fi și cauze personale: starea sănătății, nivelul
de performanțe, situația în familie,
dependența de alți factori;
- poți dori să devii cineva, dar să nu ai loc de
muncă (sunt profesii suprasolicitate –
economiști, juriști), să devii șomer chiar după
facultate.

Arii de conflict:

Pregătirea pentru alegerea profesiei este un proces necesar și responsabil atât pentru fiecare
persoană, cât și pentru societate;
contează rezultatul/impactul orientării profesionale, care va aduce beneficii pentru ambele
părți: pentru persoană și pentru comunitate, societate/stat;
Pe ce se pune accent: venit mare, împlinire personală (un om de creație) sau să aduci beneficii
oamenilor (de exemplu medicul sau profesorul).

Anexa 5. FIȘA OBSERVATORULUI/ARBITRULUI

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare

 Criterii de apreciere dezbaterii publice:

Nr. Indicatori Nivel de realizare (bifă) Observațiile

observatorului/arbitrului
Foarte Bine Satisfăcător
bine

1. Denumirea și organizarea
echipei:
a) Afrimatoare;
b) Negatoare

2. Argumentele de bază și
dovezile

3. Contraargumentele și
dovezile

4. Identificarea și analiza
ariilor de conflict apărute pe
parcursul dezbaterii

5. Formularea unei concluzii

despre reușita activității

6. Respectarea principiilor
etice

7. Observații și constatări
generale.

Decizia: Echipa câștigătoare .........................................................

Concluziile observatorului/arbitrului:
...................................................................................................................................................................
.................................................................................... ..............................................................................
................................................................................................................................................................

Numele observatorului/arbitrului: ..............................................................

Data ........................................................

COPYRIGHT, CEDA 2017 | Program de formare