Metoda Delphi utilizata n institutiile publice

1. Prezentarea si explicarea a cel putin doua puncte de vedere ale unor

autori din literature straina de specialitate:

Metoda de estimareWideband Delphi este un consens bazat pe tehnici de

estimare pentru efortul estimat. A fost dezvoltata in ani 40 la societatea RAND ca
un instrument de prognoza. Inca de cand a fost adoptata sa adaptat multor industri
pentru a estima diferite feluri de cerinte, incepand cu baze de date , pana la
procnoze de marketing.
Barry Boehm si john A. Farquhar au originalizat varianta Wideband pe
metoda Delphi in anii 70. Ei au numito banda larga pentru ca,comparand-o cu
metoda delphi deja existenta,noua metoda implica implicatii mai mari si mai multa
comunicare intre acesti participanti. Metoda a fost popularizata de cartea Boehm
Programe Economice Ingineresti (1981). Pasurile originale din cartea Boehm
erau:
1.Prezenta coordinare a fiecarui expert cu o specificatie si o forma de exprimare
2. Coordinarea telefoanelor si a intalnirilor de grup in ceea ce priveste problemele
discutate de experti cu coordinatorul si intre acestia.
3.Expertii completeaza formularele in mod anonim
4.coordinatorul pregateste si distribuie un rezumat al estimarilor
5.Coordianrea telefoanelor si a intalnirilor de grup,specific axandu-se pe posesia
punctelor de discutie ale expertilor cand estimarile acestora sunt foarte deschise
6.Expertii completeaza formularele,din nou in mod anonim si pasii 4 pana la 6
facuti de cate ori este nevoie
O alta varianta a Wideband Delphi a fost dezvoltata de catre Neil Potter si
Mary Sakry de la Progress Group. In acest proces, un manager de proiect
selecteaza un moderator si o echipa de estimatori cuprinsa intre 3 si 7 membri.
Procesul Delphi consista in doua intalniri organizate de catre moderator. Prima
intalnire este una de eliminare,timp in care echipa de estimatori creeaza o echipa
de structura WBS si discuta atributiile. Dupa aceasta intalnire,fiecare membru al
echipei creeaza un effort sustinut pentru fiecare problema.Cea dea doua
reuniune,este cea de estimare,la care punct ei vor fi gata sa fie folositi ca si baza

planurilor proiectului de program.

ntocmai ca tehnologia schimbului de pachete de date, cea a teleconferinei
mediate de computer i datoreaz existena parial planificrilor privind rzboiul
nuclear. La sfaritul anilor 1960, Murray Turoff lucra la jocuri de rzboi i alte
tipuri de simulri pe computer la Institute for Defense Analysis. Unele dintre
aceste jocuri au implicat conectarea mai multor juctori n acelai timp prin
intermediul unor computere localizate la distan unele de altele. Ca un rezultat al
acestei experiene, Turoff a nceput s experimenteze cu computerele ca o
modalitate de a media un proces special de consultare ntre experi dezvoltat la
RAND, cunoscut drept metoda Delphi (Delphi method). Delphi a fost o metod
formal de solicitare a ideilor anonime i criticilor anonime la acele idei de la
grupuri de experi o combinaie ntre metoda de brainstorming i sondajul de
opinie. Acest proces era realizat prin mprirea multor buci de hrtie ntr-o
ordine specific. Turoff a nceput s computerizeze Delphi i a sfrit prin a
constientiza c exist un orizont mult mai larg pentru acest domeniu prin
stimularea grupurilor de experi n sensul postrii de mesaje prin intermediul
calculatorului.
La nceputul anilor 1970, Turoff s-a mutat la U.S. Office of Emergency
Preparedness, unde slubja sa nu era relaionat cu interesul su continuu n
teleconferina mediat de computer. Superiorii si au aflat c el utiliza terminalul
computerului su pentru a experimenta un sistem de conferine neautorizat i au
existat cteva friciuni birocratice. ns istoria a intervenit n forma ngherii
salariilor din 1971, o aciune a administraiei preedintelui Nixon care necesita
construirea peste noapte a unui sistem de colectionare i confruntare rapid a
datelor din birouri adminsitrative dispersate geografic. Prototipul lui Turoff a
devenit un proiect autorizat, iar experiemntul Delphi n versiunea sa computerizat
s-a transformat n Emergency Management Information System and Reference
Index (EMISARI).
Citndul pe Boehm, Sommerville enumer urmtoarele tipuri de calculare a
costurilor:
Cunoscut i sub numele de Metoda Delphi presupune consultarea a doi sau
mai muli experi n tehnicile de dezvoltare a sistemelor, costul estimat fiind
dat de o medie a judecilor fiecrui expert.
Datorit procedurii aparent simple i uor de aplicat, metoda Delphi (Linston i
Turrof, 1975) este cu certitudine cea mai utilizat MF n ultimii 40 de ani. Ea a
fost aplicat cu succes i la noi n ar n proiectul SI - SC (Societatea
informaional - societatea cunoaterii") (Filip, 2004b). Metoda caut s
maximizeze valoarea informaional a judecilor intuitive exprimate de un grup
de experi (de obicei cu expertize complementare n raport cu problema abordat).

Metoda nu constituie o tehnic de sondare a opiniilor i nu este utilizat pentru a

reprezenta variaia lor statistic. Rezultatul procesului este doar o sintez a
opiniilor exprimate de un grup de experi reprezentativi n raport cu tematica
abordat.
Procesul este structurat printr-o serie de chestionare formulate, distribuite i
sintetizate de o persoan special desemnat ca i coordonator sau facilitator al
procesului. Dinamica procesului are menirea de a reduce gradual diversitatea
opiniilor printre experii interogai. Contribuiile acestora sunt nregistrate n mod

Fig. 1. Procesul decizional al unui modul Delphi utiliznd notaia ThinkLet

anonim pe parcursul a patru etape distincte. n prima faz facilitatorul trimite

grupului de experi o formulare a problemei dezbtute i la care acetia sunt rugai
s contribuie cu propriile opinii. n a doua rund, pe baza sintezei rspunsurilor
primite de la experi, acetia vor trebui s-i reformuleze i s-i justifice
(eventual) opiniile care cad n dezacord major cu prerea comun a grupului. n a
treia rund, fiecare expert este ncurajat s comenteze asupra argumentelor aduse
de dizideni, pentru ca n a patra rund s-i exprime opinia final. Acest proces
permite identificarea gradului de consens care exist n interiorul grupului (opinia
general a grupului) i de deviere observat n exprimarea opiniilor. n Fig. 1 este
reprezentat acest proces din perspectiva asistrii lui cu un SSDG i unde fiecare
etap poate fi sprijinit cu ajutorul unui anumit program, de la un simplu program
de email la programe mai complexe de structurare a comunicrii.

2. Identificarea si explicarea contributiilor (aspectelor positive) si limitelor

abordarilor prezentate:
Grupul Delphi. Tehnica Delphi reprezint o metod de creare a unui consens
ntre opiniile unor experi. Solicit exprimarea scris a unui numr de preri ale
unor experi care contribuie n mod individual. Dup adunarea de rspunsuri scrise
pe subiectul n discuie, este realizat un rezumat al prerilor care este distribuit
participanilor. n a doua rund, participanii au avantajul de a cunoate prerile
experilor i de a-i putea modifica rspunsul iniial n lumina noilor informaii.
Acest proces al rezumrii propunerilor i redistribuirii de noi chestionare poate
continua pn se ajunge la un consens.
Dezvoltata la inceputul anilor '50 de catre angajatii corporatiei RAND pe baza
proverbului Doua capete gandesc mai bine decat unul singur, tehnica Delphi este
folosita pentru a afla parerea unor experti vis-a-vis de diverse subiecte si probleme
(cel mai des este utilizata pentru a realiza previziuni in ceea ce priveste evolutia
unor

fenomene).

Foarte pe scurt, tehnica Delphi consta in solicitarea opiniei referitor la o problema

unui

grup_de_experti_in_acea_problema.

Eficacitatea tehnicii Delphi a fost verificata prin compararea rezultatelor obtinute

cu rezultatele obtinute prin alte metode de cercetare, recunoscute ca fiind eficiente.
Participanti:
-_un_grup_de_experti_pe_problema_analizata;
- de regula sunt intre 10 si 20 de respondenti; daca sunt mai multi sunt sanse mai
mari sa apara mi multe idei, insa procesul de prelucrare a raspunsurilor este mult
mai dificil; Daca sunt mai putini, exista riscul ca din diverse motive unii dintre ei
sa nu mai poata participa_la_cercetare_si_atunci_ideile_vor_fi_mai_putine.
- nu exista discriminare intre participanti: fiecare parere are aceeasi valoare de-a
lungul cercetarii (tocmai de aceea trebuie ca selectia participantilor sa fie foarte
atent

facuta).

Procesul:
Participantii la o astfel de cercetare sunt de acord sa primeasca si sa raspunda la o

serie

de

chestionare,de_obicei_fiind_necesare_3_astfel_de_etape.

- Primul chestionar poate imbraca forme diferite, insa ca regula sunt 2 - 3 intrebari
deschise la care participantii sunt invitati sa raspunda fara a-si justifica
raspunsurile;
- Al doilea chestionar este realizat pe baza raspunsurilor la primul chestionar. In
acest caz, respondentii sunt rugati sa-si revizuiasca raspunsurile si sa raspunda la
noul

chestionar_justificand_de_aceasta_data_raspunsurile;

- Al treilea chestionar cuprinde raspunsurile si justificarile, iar respondentii sunt

rugati sa-si_revizuiasca_inca_o_data_ideile_pe_baza_noilor_informatii_primite.
Cercetarea continua pana se ajunge la un anumit nivel (prestabilit de consens
asupra raspunsurilor sau pana este clar ca etape ulterioare nu vor aduce modificari
semnificative

ale_raspunsurilor).

Durata:
- procesul este unul de durata, se deruleaza pe parcursul mai multor etape si, de
aceea, perioada minima in care se poate derula o astfel de cercetare este de cateva
saptamani.
Caracteristici_principale:
-_Participantii_sunt_experti_pe_subiectul_analizat;
- Ei isi pot modifica raspunsurile de la o etapa la alta, in funcite de noile informatii
primite.
-_Este_compus_din_mai_multe_etape;
-_Raspunsurile_sunt_confidentiale;
-_Participantii_isi_exprima_ideile_in_scris;
-_Consensul_dintre_participanti_creste_de_la_o_runda_la_alta;
- Nu are loc o intalnire fata-in-fata intre participanti: cercetarea se desfasoara prin
posta,

fax,e-mail.

Puncte_tari:
-_Participantii_sunt_experti_pe_problemele_analizate;
- Elimina problema legata de reunirea in acelasi loc si in acelasi moment a unui
grup

de

specialisti_al_caror_timp_este_foarte_pretios_si_incarcat;

- Asigura confidentialitatea raspunsurilor ceea ce face ca respondentii sa raspunda

mai

liber;

- Nu sunt necesare cunostinte aprofundate in domeniul cercetarii de marketing

pentru

implementa_cercetarea_si_pentru_a_interpreta_rezultatele.

Puncte_slabe:
- Metoda cauta consensul intre participanti, ceea ce face ca o idee revolutionara sa
nu aiba aproape nici o sansa sa fie luata in aclcul la final, desi poate surpinde cel
mai

bine

realitatea;

- Moderatorul trebuie sa mentina treaz interesul participantilor la cercetare;

- Expertii sunt destul de greu identificat si de convins sa participe la cercetare ;
- De multe ori raspunsurile la intrebari sunt ambigue.
3. Prezentarea si explicarea opiniei / contributiei studentului:
Din punctul meu de vedere avantajul utilizarii metodei Delphi este acela ca
maximizeaza gradul de consens printre opiniile experilor (sau identificarea
punctelor de convergent), att ca viziune ct i ca terminologie utilizat n
exprimarea unor concepte (acest lucru nu implic neaprat i coerena lor). n
acelai timp metoda ajut la obinerea unor informaii importante legate de
evenimentele, tendinele i discontinuitile semnificative care pot influenta
apariia i dezvoltarea unor factori de risc. Pe de alt parte natura procedurii
constrnge la justificare doar pe acei experi cu preri extreme, favoriznd n acest
fel contientizarea factorilor de risc cu grad redus de eviden.
Insa metoda Delphi prezinta si dezavantaje ce limiteaz aplicabilitatea metodei
cum ar fi: durata lung de timp n care se deruleaz ntregul proces i costurile

(materiale i cognitive) implicate n sintetizarea rspunsurilor intermediare de

ctre coordonatorul procesului. Noile moduri de interaciune asistate de TIC, au
nlturat unele dintre aceste neajunsuri prin posibilitatea utilizrii unor proceduri
mai eficienta i mai flexibile. Deoarece metoda nu ia n considerare interaciunea
dintre ipotezele considerate (ea este deliberat evitat), a condus pe promotorii
acestei metode s dezvolte metode complementare precum analiza ncruciat a
factorilor de risc care se va dezvolta n subcapitolul urmtor.
n consecint, metoda Delphi poate permite obinerea unei preri commune in
randul membrilor institutiei sau autoritatii publice. Mai mult dect att, acest lucru
se realizeaz fr a exista discuii ntre experi .
Metoda Delphi are proceduri bine stabilite i presupune un control strict al
metodelor de intervievare i sintetizare a rezultatelor. De multe ori, metoda Delphi
simplificat se folosete pentru a face fa restriciilor n materie de timp i
resurse. Principalii poli ai acestei metode sunt: selectarea experilor cu experien
corespunztoare i asigurarea anonimatului cel puin n prima faz a interviurilor,
reintervievarea dup prima rund, sintetizarea rezultatelor i elaborarea unei
prognoze pe baz de consens.
4. Recomandari pentru dezvoltarea stiintei managementului public din
perspective temei analizate si a realitatii din institutiile autoritatilor publice
din Romania:
Principala sarcin care trebuie ndeplinit atunci cnd se realizeaz un
studiu al Expertilor din cadrul unei institutii publice trebuie sa fie aceea de a crea
un grup de organizatori format din reprezentanti ai ministerului responsabil.
Organizatorii trebuie sa formuleze problema care urmeaza a fi studiat,
specificand scopul si obiectivele studiului si sa le mentioneaz ntr-un chestionar
pe care expertii ar trebui s l completeze. Ar trebui de asemenea sa se fromeze un
grup de expert din randul membrilor institutiei publice respective carora sa li se
ofere datele si materialele necesare.
Opiniile expertilor trebuie sa se obtina cu ajutorul chestionarelor pentru
experti, prin care acestia sa si exprime opinia sub ndrumarea organizatorilor si a
unui grup de analisti. Chestionarele pentru experti pot avea si caracter individual si
pot fi realizate fie fas n fas, fie la distant.
Rezultatele obtinute trebuiesc procesate pe baza Metodei Delphi (metoda
statistica) care poate fi de folos atat in procesul de prognozare ct si n cel
decizional. Principalul su scop este acela de a facilita ajungerea la un acord ntre
expertii grupului, care au opinii diferite.
Metoda Delphi se poate folosi atunci cnd metodele bazate pe modele
statistice se dovedesc ineficiente din cauza lipsei de date istorice, economice sau
tehnice relevante. Aceast metod se dovedeste a fi extrem de util n cazul n care

cei care creeaz politicile au informatii incomplete sau pregtiri diferite. Ar trebui
deasemenea s se acorde o atentie important evitrii dezacordurilor, precum si
contradictiilor stiintifice identificate pe durata discutiilor, deoarece acestea trebuie
s fie analizate n detaliu mai trziu. Rezultatul metodei Delphi l reprezint o
mas informational care trebuie sa contina opinii individuale exprimate de experti
din cadrul institutiei publice.
Principiile metodei Delphi sunt urmtoarele:
Se folosesc mai multe runde de chestionare, iar cu fiecare rund ntrebrile devin
mai precise,
Dup fiecare rund se face procesare statistic a opiniilor expertilor,
Rezumatul statistic al opiniilor expertilor este prezentat tuturor expertilor,
n cazul n care prerea unui expert este semnificativ diferit de opinia colectiv,
expertul n cauz trebuie s si justifice opinia,
De obicei chestionarele completate de experti sunt anonime.
In ceea ce priveste acordarea unei ponderi perspectivelor si initiativelor
n cadrul metodei TSP perspectivele strategice sunt evaluate n functie de
importanta lor si o pondere diferit le este acordat n functie de viziunea si
misiunea strategiei. Perspectivele astfel evaluate sunt folosite pentru monitorizare
si evaluare n vederea obtinerii concluziei generale privind succesul strategiei de a
atinge obiectivele strategice. Pentru propunerea si agrearea ponderii propun
folosirea de catre grupul de experti din cadrul inrtitutiilor sau autoritatilor publice
a metodei Delphi.
Un exemplu de perspective crora li se poate acorda o pondere este aceea
din cadrul Strategiei Nationale pentru Export 2005-2009 a Romniei:
Perspectiv Pondere Initiative
Dezvoltare 20% Punctaje 0 - 3
Sector 30% Punctaje 0 - 3
Client 30% Punctaje 0 - 3
Dezvoltare capacitate 20% Punctaje 0 - 3
Si initiativelor li se poate acorda o pondere. Fiecare initiativ primeste un
punctaj: 0 (nu a nceput), 1 (nu a atins obiectivul), 3 (a depsit obiectivul). n final,
initiativele evaluate sunt adunate si folosite la monitorizarea si evaluarea strategiei.
Punctajul final al implementrii Strategiei Nationale pentru Export este
definit dintr-un total de 100%, iar evaluarea impactului general va fi:8
Asteptri depsite - ntre 80 100 puncte;
Atingerea asteptrilor si o usoar depsire a acestora ntre 52 80 puncte;
Sub asteptri spre nesatisfctor sub 52 puncte
n situatiile n care reactia societtii romanesti sunt dificil de anticipat sau
informatiile nu sunt disponibile, sunt costisitoare sau necesita prea mult timp,
expertii din cadrul institutiilor sau autoritotilor publice pot apela deasemenea la
metoda Delphi . Unul dintre punctele forte ale acestei metode este posibilitatea

de cuantificare a avantajelor si dezavantajelor precum si a riscurilor pe care le

prezint o politica. Esenta acestei metode o constituie ajungerea la un numitor
comun n privinta problematicii dezbtute.