Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași

CERCETARE CALITATIVA
IN MRU

STUDENȚI: ABABEI BIANCA – GEORGIANA

ALEXA LAVINIA – MARIANA
HAUC MADALINA

IAȘI, 2019

Classification: Restricted (V2)

Cuprins

1. Introducere metoda Delphi

2. Istoricul metodei

3. Etapele metodei

4. Avantaje si dezavantaje

5. Factori ce influențează ancheta

6. Utilitatea metodei

7. Partea practica

8. Concluzii partea practica

Classification: Restricted (V2)

 Introducere metoda Delphi

Metoda Delphi este o metodă sau tehnică de comunicare structurată bazată pe consultarea
unui grup de experți și a fost dezvoltată inițial ca o metodă de previziune sistematică, interactivă.

Aceasta metoda presupune selectarea unui grup de experți care

trebuie sa își exprime, de cele mai multe ori anonim si separat, opinia asupra
unui subiect sau set de probleme. Acesta metoda se bazează pe principiul
conform căruia previziunile (sau deciziile) provenite dintr-un grup
structurat de indivizi posedă mai multă acuratețe decât cele ale grupurilor
nestructurate.

Istoricul metodei

Numele metodei Delphi provine de la numele

oracolului din Delphi despre care se spune ca putea prezice
viitorul celor care-l consultau.

Autorii acestei metode nu au fost foarte mulțumiți

cu acest nume, deoarece implica „ceva oracular, cu un ușor
iz de ocult”. Metoda Delphi se bazează pe presupunerea că
o judecată emisă de o persoană nu e la fel de validă ca una
emisă de un grup de persoane.

Metoda a fost elaborată în SUA, la începutul Războiului Rece, de către Olaf Helmer,
Norman Dalkey și Nicholas Rescher, în cadrul proiectului RAND, în deceniul 1950-1960 (1959).
Ea a fost folosita pentru previziuni referitoare la impactul tehnologiei asupra domeniului militar.

În 1944, generalul Henry H. Arnold⁠(en) a ordonat redactarea unui raport către Forțele
Aeriene ale Statelor Unite ale Americii despre noile capacități tehnologice pe care armata le-ar fi
putut utiliza în viitor. S-au folosit metodelor tradiționale de previziune (abordarea teoretică,
modelele cantitative, extrapolarea tendințelor), însă acestea nu au dat rezultate pentru ca în aceste
domenii nu au fost încă stabilite legi științifice precise. Pentru a face față acestor neajunsuri,

Classification: Restricted (V2)

metoda Delphi a fost dezvoltată, iar de atunci, ea a fost folosită constant, împreună cu numeroase
modificări și reformulări.

Experților li s-a cerut să-și exprime opinia cu privire la probabilitatea, frecvența și

intensitatea unor posibile atacuri inamice. Alți experți au putut să formuleze reacții anonime. Acest
proces a fost repetat de mai multe ori, până când s-a obținut consensul.

Etapele metodei

Utilizarea acestei tehnici implica parcurgerea a trei etape:

1) Pregătirea si lansarea anchetei

 se stabilește conducătorul anchetei;

 se stabilește problema decizionala pentru care se utilizează ancheta;
 se constituie grupul de specialiști;
 se întocmește cat mai clar, detaliat, primul chestionar care se transmite componenților
grupului pentru completare.

2) Efectuarea anchetei

 completarea chestionarului de către grupul de experți, adică cercetarea individuala a

problemei de către fiecare respondent;
 restituirea răspunsurilor organizatorilor anchetei;
 citirea si prelucrarea opiniilor exprimate de către specialiști (agregarea datelor pentru o
viziune centralizata de către moderator);
 furnizarea unui rezumat anonim al previziunilor realizate de experți în aceasta runda
împreună cu motivele invocate de aceștia în aprecierile lor.
Daca nu s-a obținut consensul a cel puțin 50% dintre membrii grupului asupra opiniilor
inserate in chestionar, pașii enunțați mai sus se vor repeta pana când acesta se va obține, însă alături
de alți doi:
 îmbunătățirea chestionarelor pe baza opiniilor exprimate de către specialiști;
 trimiterea noului chestionar grupului de experți.
Prezentarea rezumatului anonim al previziunilor realizate de experți într-o anumita runda
are rolul de a încuraja experții să-și revizuiască răspunsurile anterioare în lumina celor formulate
de ceilalți membri din grup. Se consideră că, de-a lungul acestui proces, spectrul de dispersie a
răspunsurilor tinde să se restrângă, iar grupul converge în direcția răspunsului „corect”.

Classification: Restricted (V2)

 Procesul poate fi oprit nu numai daca s-a obținut consensul a cel puțin 50% dintre membrii
grupului, ci si după un anumit număr de runde, stabilitatea rezultatelor, etc. Numarul de runde
necesar se poate stabili de la început sau pe parcurs, de către moderator, in funcție de rezultate.

3) Prelucrarea datelor obținute si valorificarea lor in procesul decizional

 rezultatele obținute sunt prezentate factorilor de decizie in vederea luării deciziilor care se
impun;
 recompensarea materiala si morala a componenților grupului de specialiști.

Metoda Delphi – avantaje și dezavantaje

Deși această metodă are ca scop principal ajungerea la un consens în cadrul unui grup cât
mai mare de oameni, este important de precizat că există, atât avantaje, cât și dezavantaje.
Printre ceea ce numim avantaje, se numără următoarele:

 Conștientizarea și valorificarea unei anumite idei sau unui întreg domeniu menționat și apreciat
de către specialiști ca fiind un punct forte sau o acțiune ce se dorește a fi implementată.
 Analiza unor situații critice sau probleme majore și formularea unor concluzii și soluții
potrivite.
 Găsirea unor posibile soluții la probleme care pot apărea pe parcurs sau care nu au fost
semnalate până în momentul respectiv (favorizează gândirea pe termen lung).

Classification: Restricted (V2)

 Ascultarea activă și reciprocă a opiniilor fiecărui membru al grupului și validarea acestora cu
ajutorul procentajului majoritar.
 Căutarea și găsirea soluțiilor pertinente prin intermediul unei metode obiective.
 Exprimarea sinceră și nefinisată a experților (a membrilor din grup, deoarece nu vor avea teama
de a-și expune punctul de vedere în scris).
 Oportunitatea (în ceea ce-i privește pe experți) să reflecteze la propriile idei în timpul unei pre
analize între runde (feedback-ul moderatorului/facilitatorului).

În ceea ce privește dezavantajele, putem menționa:

 Ineficiența în alegerea grupului de experți (în sensul că nu toți participanții au fost informați
sau au cunoștințe despre subiectul abordat/dezbătut).
 Alegerea greșită a subiectului de dezbătut (în ideea în care o situație complexă sau un subiect
mai vast necesită un anumit context care să ajute grupul de experți să răspundă cât mai
punctual).
 Evidențierea unui feedback mai puțin obiectiv din partea facilitatorului/moderatorului (care
se poate lăsa influențat de propriile convingeri în procesul de alegere a răspunsurilor potrivite).
 Apariția unor costuri destul de ridicate și a unui consum mare de timp
 Dificultatea în a-i convinge pe experți să răspundă la același chestionar de mai multe ori.
 Riscul ca unii experți să plece după prima rundă.

Factori care influențează ancheta

Factorii principali care condiționează calitatea opțiunilor decizionale degajate ca urmare a

utilizării tehnicii Delphi sunt următorii:
- realismul si claritatea prezentării problemei supuse anchetei si a formulării chestionarelor;
- calitatea si eterogenitatea membrilor grupului;

- durata perioadelor in care specialiștii trebuie sa răspundă la chestionare si sa transmită

răspunsurile;
- motivarea componenților grupului in participarea la derularea metodei;
- seriozitatea specialiștilor in formularea răspunsurilor la chestionare;
- capacitatea de sinteza a organizatorului.

Classification: Restricted (V2)

 Utilitatea metodei

Primele aplicații în care a fost utilizată această metodă au avut ca obiect previziunile din
domeniul ştiinţei şi tehnologiei, semnificativ fiind raportul elaborat în anul 1964 de Gordon şi
Helmer, în care au fost evaluate tendinţele pe termen lung ale dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice
cu impact asupra controlului natalității, automatizării mijloacelor de producție, prevenirii apariției
unor focare de conflict și evoluției sistemelor de armament.

Alte prognoze fundamentate pe tehnica Delphi au abordat perspectivele sistemelor de

roboți industriali, utilizarea tehnologiei în educație sau dezvoltarea internetului şi a comunicațiilor
în bandă largă.

Rezultatele încurajatoare obținute în urma consultării unor echipe de experți prin Delphi
au recomandat utilizarea metodei în domenii de interes legate de politici publice aplicate în
economie, sănătate şi educație, precum şi în analize ale mediului de afaceri.

Un exemplu concludent este cel al studiului de caz realizat de Basu şi Schroeder în anul
1977, care au prezis, cu o acuratețe situată în marja 3-4%, nivelul vânzărilor unui produs, într-o
perioadă de doi ani de la lansare.

Comparativ, aceeași problemă a fost analizată prin metode cantitative, rezultând erori de
10-15% raportat la Delphi, precum şi prin analize tradiționale nestructurate, care au generat
diferențe de aproximativ 20%.

Partea practică

În ceea ce privește partea practică, tema chestionarelor și cea care urmează a fi dezbătută
în cadrul grupului de experți, va fi constituită de ceea ce se numește Cea mai bună metodă de
învățare în sesiune.

Se va încerca să se ajungă, din aproape în aproape, la un consens, în ceea ce privește metoda

cea mai eficientă de învățare.

Așadar, grupul de experți va primi un set de întrebări deschise la care va putea răspunde în
maniera în care își doresc astfel încât fiecare opinie să fie cât mai clară și veridică posibil.

De asemenea, este important să se precizeze faptul că vor exista 3 runde, în care grupul de
experți va primi același chestionar reformulat în funcție de răspunsurile date în rundele anterioare
(respectiv 1 și 2).

Classification: Restricted (V2)

 În prima rundă, experții vor trebui să citească cu atenție întrebările și să răspundă, în scris,
cât mai clar și veridic cu putință. În urma completării acestuia, mediatorul (facilitatorul) va oferi
un feedback anonim și lipsit de orice urmă de subiectivism pentru a nu influența răspunsurile pe
mai departe ale experților.

Prin intermediul primei runde, se va putea face o oarecare delimitare a preferințelor

experților și se va evidenția, totodată, direcția în care trebuie reformulate întrebările și pregătite
pentru cea de-a doua rundă.

În funcție de răspunsurile primite în prima rundă și de feedback-ul moderatorului,

conducătorul anchetei trebuie să reformuleze întrebările astfel încât direcția acestuia să se plieze
pe ceea ce au pus accentul experții.

Se repetă procesul în ceea ce privește chestionarul, de data aceasta, însă, fiecare dintre
experți având ocazia să-și argumenteze răspunsurile date. Moderatorul va structura răspunsurile
primite și va construi un feedback care va ajunge, ulterior, la conducătorul anchetei. Acesta va
reformula întrebările astfel încât cel de-al treilea chestionar să încorporeze opiniile experților și
direcția spre care s-au îndreptat răspunsurile acestora.

În ceea ce privește cea de-a treia rundă, se va relua procesul pentru o ultimă verificare a
răspunsurilor experților și, ulterior, o constatare a acordului la care s-a ajuns în urma
chestionarului.

Concluzii in urma partii practice a metodei Delphi

Tema chestionarelor si cea care a fost dezbatuta in cadrul grupului de experti a fost "Cea
mai buna metoda de invatare in sesiune".

Grupul de experti a fost format din sapte studenti, doi baieti si cinci fete, ce au trecut prin
mai multe sesiuni pana la momentul concluziei. Acestia au participat la trei runde, iar in fiecare
runda au avut de raspuns la cate un chestionar. Intrebarile au fost reformulate in functie de
raspunsurile primite la rundele anterioare. La finalul fiecarei runde, raspunsurile grupului de
experti au fost analizate, iar mediatorul a oferit un feedback anonim dar, totodata, lipsit de
subiectivism, grupului.

Classification: Restricted (V2)

 Mai jos sunt prezentate intrebarile din fiecare runda si, totodata, sintetizate raspunsurile
expertilor. Finalul fiecarei runde contine concluziile acesteia.

Runda 1:

1. Cum invatati mai usor pentru examen?

- structurand materia -> 2 persoane

- concentrare pe aspectele importante -> 2 persoane

- scriind informatii importante

- subliniat idei importante

- harta mentala

- citind materia de cel putin doua ori -> 2 persoane

2. Consumati ceva in timp ce invatati?

- nu -> 3 persoane

- ceai

- cafea -> 2 persoane

- dulciuri

- apa

3. Ascultati muzica in timp ce invatati?

- nu -> 5 persoane

- da, muzica de fundal

- da, muzica antrenanta

4. Cum procedati atunci cand aveti un volum mare de invatat?

- structurand materia pe mai multe zile -> 3 persoane

- subliniat idei importante

Classification: Restricted (V2)

 - scheme

5. De regula invatati singur/a?

- da -> 6 persoane

- nu

6. Ce loc preferati pentru invatat?

- camera -> 6 persoane

- sala de curs

7. Ce conteaza cel mai multla mediul in care invatati?

- linistea -> 5 persoane

- loc de miscare

- loc serios

- confortabil

- oxigenat

8. Cat de des luati pauze?

- o data la 3-4 ore

- o data la 2-3 ore

- o data la 1-2 ore -> 3 persoane

- o data la 30 minute -> 2 persoane

9. Cat de lungi sunt pauzele?

- 5-10 minute

- 10-15 minute -> 4 persoane

- 15-20 minute -> 2 persoane

10. Ce tip de scris este cel mai potrivit pentru a invata?

Classification: Restricted (V2)

 - tiparit -> 4 persoane

- de mana, colorat -> 3 persoane

11. Cum va verificati cunostintele la final?

- autoevaluare

- repetand materia in scris

- citind schemele -> 2 persoane

- refacand schemele -> 2 persoane

- repetand materia cu voce tare -> 2 persoane

- direct in examen

- raspunzand la intrebarile de la finalul capitolelor

Dupa aceasta prima runda, putem trage concluzia ca majoritatea studentilor obisnuiesc sa
structureze materia pe mai multe zile atunci cand au un volum mare de invatat, concentrandu-se
pe aspectele cele mai importante.

Daca au suficient timp la dispozitie, acestea citesc de minimum doua ori materia.

Legat de spatiul unde prefera sa invete pentru a fi productivi, 90% din grupul de experti au
ales dormitorul personal in care nu se afla si alte persoane, trebuie sa fie liniste si fara muzica de
fundal. Un motiv pentru care acestia nu se deplaseaza in alte locuri este economisirea timpului.

In ceea ce priveste consumul de alimente sau bauturi, cum trebuie sa arate materialul de
pe care invata, cat de des e de preferat sa fie luate pauzele, ce durata sa aiba si care este cel mai
bun mod de a-si verifica cunostintele la final, raspunsurile expertilor au fost destul de diversificate,
nu s-a ajuns la un consens.

Runda 2:

1. Pentru ce metoda de invatat optati cel mai des?

Classification: Restricted (V2)

 - scriind informatii importante -> 2 persoane

- citind materia de cat mai multe ori -> 2 persoane

- structurand materia folosind scheme + harti mentale -> 5 persoane

- scriind materia

- subliniat idei importante -> 4 persoane

2. Ce alegeti sa beti sau sa mancati in timpul invatatului?

- apa -> 4 persoane

- suc -> 3 persoane

- cafea -> 3 persoane

- dulciuri

- alcool

- nimic

3. Preferati o muzica anume in timp ce invatati?

- da, muzica antrenanta -> 3 persoane

- da, rock, latino

- nu -> 3 persoane

4. Ce faceti cand aveti mult de invatat?

- structurand materia pe mai multe zile -> 2 persoane

- ma apuc din timp -> 3 persoane

- fac rezumatul materiei

- scheme + harti mentale -> 2 persoane

5. Invatati mai bine daca nu aveti pe nimeni in preajma?

- nu -> 2 persoane

Classification: Restricted (V2)

 - da -> 5 persoane

6. Aveti un spatiu preferat pentru invatat?

- camera -> 5 persoane

- sali de curs

- birou

7. Exista vreun detaliu ambiental care va ajuta la invatat?

- un geam mare si larg deschis -> 2 persoane

- camera aerisita -> 2 persoane

- nu -> 3 persoane

- loc spatios

8. La ce intervale de timp aveti un moment de recreere?

- o data la 30-40 minute

- o data la 1-2 ore -> 5 persoane

- o data la 2-3 ore -> 1 persoane

9. Cat dureaza momentele de recreere?

- 15-20 minute

- 10-15 minute -> 5 persoane

- 5-10 minute

10. In ce fel trebuie sa arate textul pentru a fi usor de retinut?

- cat mai colorat -> 2 persoane

- schitat, structurat -> 3 persoane

- tehnoredactat -> 4 persoane

Classification: Restricted (V2)

11. Cum va dati seama daca ati invatat bine?

- autoevaluare -> 4 persoane

- repetand materia cu voce tare -> 3 persoane

- nota de la examen

- punandu-mi intrebari alte persoane

In ceea ce priveste aceasta runda, raspunsurile legate de modul de invatare au ramas acelasi,
deoarece in proportie de 90% dintre studenti prefera sa-si structureze materia (prin ajutorul
schemelor, hartilor mentale, etc). De asemenea, cu privire la spatiul pe care il prefera atunci cand
invata, majoritatea a raspuns ca dormitorul personal este cel mai potrivit pentru studiu. La
subiectul legat de spatiul preferat se mai adauga si un raspuns concludent in ceea ce priveste
detaliile ambientale care-i ajuta pe studenti sa invete mai bine. Asadar, 60% isi doresc un spatiu
aerisit, in timp ce 40% isi doresc un spatiu cat mai mare pentru a se putea desfasura.

Diferenta consta insa in bauturile pe care acestia prefera sa le consume in timp ce studiaza,
respectiv apa, in proportie de 60%, iar cafeaua si sucul in proportie de 40%.

Atunci cand s-a adus, din nou, in discutie muzica, 50 % prefera sa invete cu o muzica antrenanta,
iar 50 % nu prefera niciun tip de muzica.

In ceea ce priveste intervalul orar in care ar trebui sa se ia pauzele de la invatat, 80% au raspuns
ca intervalul potrivit ar fi odata la 1-2 ore, in timp ce 20% prefera alte intervale. Totodata, s-a
analizat si durata pauzelor, situatie in care 80% dintre studenti au ajuns la concluzia ca cea mai
potrivita pauza ar fi cea de 10-15 minute. Totodata, s-a evidentiat si modalitatea de evaluare
preferata si anume, autoevaluarea, iar textul trebuie sa fie tehnoredactat pentru a ajuta la
eficientizarea procesului de invatare.

Luand in considerare cele mentionate mai sus, detaliile ambientale, muzica si tipul de bautura
reprezinta, in continuare o ambiguitate.

Runda 3:

1. Aveti un stil anume de invatat?

Classification: Restricted (V2)

 - scheme, harti mentale -> 4 persoane

- subliniat idei importante, cuvinte cheie -> 4 persoane

2. Va ajuta la invatat ceva de baut sau o gustare?

- da -> 4 persoane

- nu

3. Ce anume doriti sa auziti in timp ce invatati?

- liniste / nimic -> 6 persoane

- muzica antrenanta -> 1persoana

4. Procedati intr-un mod anume cand aveti mai mult de invatat decat de obicei?

- structurez materia, scot ideile importante pe foaie -> 2 persoane

- subliniatul

- nu

- iau mai putine pauze decat de obicei

5. Va simtiti mai bine daca invatati singur/a?

- da -> 3 persoane

- depinde, uneori da

- nu

6. Ce zona/ incapere va ofera cadrul cel mai bun pentru invatat?

- birou – 1 persoana

- camera -> 5 persoane

- camera cu masa langa geam -> 1 persoana

7. Ce factor inconjurator al spatiului de invatare va influenteaza cel ma mult?

- curatenia -> 1 persoana

Classification: Restricted (V2)

 - camera aerisita, geam larg deschis -> 5 persoane

- ambientul-> 1 persoana

8. Cat dureaza pana simtiti nevoia sa va opriti din invatat?

- o data la 1-2 ore -> 6 persoane

- o data la 2-3 ore -> 1 persoana

9. Pentru cat timp sa opriti?

- 10-15 minute -> 6 persoane

- 15- 20 minute

10. Textul pe care il aveti de invatat ar trebui sa arate intr-un fel anume pentru a fi usor de inteles?

- tehnoredactat -> 3 persoane

- colorat -> 3 persoane

- ingrosate partile importante (titluri, cuvinte cheie)

11. Care este metoda dumneavostra de autoevaluare de la final?

- cu ajutorului unui coleg -> 3 persoane

- discutii in grup -> 2 persoane

- scriu ideile principale, refac scheme -> 2 persoane

- auto-evaluare

In ceea ce priveste runda a treia, s-au remarcat, atat similaritati cu runda anterioara, cat si
diferente. Asadar, raspunsurile pentru modul de invatare au ramas aceleasi, deoarece
studentii prefera sa-si structureze materia (prin harti mentale, scheme, sublinieri, etc).
Totodata, cu privire la intervalul de timp la care trebui sa-si ia pauza a ramas acelasi,
respectiv odata la 1-2 (in proportie de 90%), iar durata pauzei este de preferat sa fie de 10-
15 minute (90 % dintre studenti).

In ceea ce priveste spatiul in care studentii se simt confortabili sa invete, 80 % aleg

Classification: Restricted (V2)

dormitorul personal, iar detaliul ambiental care le imbunatateste procesul de invatare il
reprezinta gradul de aerisire al camerei, in proportie de 80%, restul dorind sa fie cat mai
spatios sau cat mai curat. Legat de muzica pe care doresc sa o asculte in timp ce invata,
expertii au raspuns, in proportie de 90% ca nu pot invata cu muzica. Procesul de
autoevaluare la finalul studiului ar fi prin intermediul unui alt coleg, iar in ceea ce tipul
textului, cel tehnoredactat ramane cel mai potrivit in viziunea acestora.

Asadar, modalitatea ideala de a invata in timpul sesiunii, conform consensului la care s-a
ajuns in urma acestor trei runde, este reprezentata de invatarea prin structurarea
textului, care trebuie sa fie tehnoredactat pentru a eficientiza procesul, in dormitorul
personal, acesta fiind foarte bine aerisit si lipsit de orice tip de muzica. Totodata, pentru
ca procesul sa fie imbunatatit pe parcurs, sunt necesare pauze de 10-15 minute odata la
1-2 ore, dar si cateva bauturi precum apa sau cafeaua. In ceea ce priveste
autoevaluarea finala, este de preferat sa aiba loc prin intermediul unui coleg care sa-i
ajute sa-si reaminteasca informatiile asimilate.

Classification: Restricted (V2)