Metoda Delphi

Tehnici de observare in grup

Cele mai cunoscute tehnici retrospective de observare în grup sunt: interviul de

grup, brainstorming-ul i tehnica Delphi. Aceste tehnici se concentreaza pe evenimente
trecute si au rolul de a valorifica efectul sinergetic si de interaciune din cadrul
grupului. Tehnicile de grup sunt diferite ca pregatire si mod de lucru de cele
individuale, interaciunea de grup putând sa aduca unele avantaje, cum ar fi:
• membrii grupului pot sa-si dezvolte mai bine propriile idei sau sa descopere
noi idei, ascultând ideile altora;
• grupul asigura o abstractizare a problemei prezentate si o verificare a
validitaii afirmaiilor facute în mod individual;
• grupul poate sa evalueze mai bine o situaie generala asupra problemei, evitând
astfel speculaiile generate de o observare insuficienta a realitaii;
Interaciunea de grup are i unele dezavantaje poteniale cum ar fi:
- o noua abordare a problemei poate sa nu conduca la rezultate mai bune;
- situaia colectivapoate sa inhibe conversaia sau sa genereze conflicte;
- declaraiile negativiste pot sa elimine ideile bune;
- speculaiile pot sa domine discuiile, îndepartându-se de realitate.
Metoda Delphi

Metoda Delphi este o metodă sau tehnică de comunicare structurată, dezvoltată

inițial ca o metodă de previziune sistematică, interactivă, bazată pe consultarea unui
grup de experți.
Numele metodei Delphi provine de la numele oracolului din Delphi despre care
se spune ca putea prezice viitorul celor care-l consultau. Autorii ei nu au fost foarte
mulțumiți cu acest nume, deoarece implica „ceva oracular, cu un ușor iz de ocult”
Metoda Delphi se bazeaza pe principiul gandirii intuitive si al perfectionarii
acesteia, presupunandu-se ca la baza deciziilor privind viitorul trebuie sa se afle, ca o
componenta de baza, cunostintele si intuitia specialistilor in domeniul respectiv.
Metoda a fost elaborată în SUA, la începutul Războiului Rece, pentru previziuni
referitoare la impactul tehnologiei asupra domeniului militar. În 1944, generalul Henry
H. Arnold a ordonat redactarea unui raport către Forțele Aeriene ale Statelor Unite ale
Americii despre noile capacități tehnologice pe care armata le-ar fi putut utiliiza în
viitor.
Au fost testate diferite abordări, dar neajunsurile metodelor tradiționale de
previziune (abordarea teoretică, modelele cantitative, extrapolarea tendințelor) au
devenit în scurt timp evidente, în domeniile pentru care nu fuseseră încă stabilite legi
științifice precise. Pentru a face față acestor neajunsuri, metoda Delphi a fost
dezvoltată de către Olaf Helmer, Norman Dalkey și Nicholas Rescher, în cadrul
proiectului RAND, în deceniul 1950-1960 (1959). De atunci, ea a fost folosită
constant, împreună cu numeroase modificări și reformulări, cum ar fi procedura Imen-
Delphi.
Experților li s-a cerut să-și exprime opinia cu privire la probabilitatea, frecvența
și intensitatea unor posibile atacuri inamice. Alți experți au putut să formuleze reacții
anonime. Acest proces a fost repetat de mai multe ori, până când s-a obținut consensul.

Descrierea metodei
Tehnica Delphi presupune deci selectarea unui anumit grup de experti care vor
trebui sa-si exprime, de cele mai multe ori anonim si separat, opinia asupra unui
subiect sau set de probleme.
 Pentru aceasta este necesara pregatirea in prealabil a unui chestionar si alegerea
unui moderator care va facilita colaborarea intre membrii grupului. Fiecare participant
va completa chestionarul si va primi feedback structurat de la moderator, feedback
care va incorpora toate raspunsurile celorlalti participanti, impreuna cu argumentele
acestora, insa totul sub protectia anonimatului pentru a nu fi influentat de alte elemente
decat cele rationale si logice.
Procesul se repeta, de aceasta data respondentii putand oferi explicatii pentru
opiniile lor care difera semnificativ fata de cele ale celorlalti membri ai grupului.
Statistic s-a constatat ca dupa un numit numar de iteratii consensul asupra
problematicii in discutie creste, ajungandu-se, de regula, la un procent acceptabil de
participanti care sa determine un raspuns colectiv validat.

Numarul de runde necesar se poate stabili de la inceput sau pe parcurs, de catre

moderator, in functie de rezultate.
Metoda Delphi este folosita in principal în doua directii:
• pentru a alege una, respectiv cateva ipoteze, propuneri, solutii, variante de obiecte
etc. (ordonate valoric), dintr-un sir preexistent, obtinut printr-o alta metoda de creatie
de grup sau individuala;
• pentru prognoze pe termen mai indelungat (s-a observat ca pentru prognoze pe
termen scurt metoda nu este foarte sigura).
Etapele metodei
Utilizarea acestei tehnici implica parcurgerea a trei etape:

1)pregatirea si lansarea anchetei – in aceasta etapa se stabileste conducatorul

anchetei si problema decizionala pentru care se utilizeaza ancheta; se constituie grupul
de specialisti; se intocmeste cat mai clar, detaliat, primul chestionar care se transmite
componentilor grupului pentru completare;

2)efectuarea anchetei – consta in completarea chestionarului, restituirea

raspunsurilor organizatorilor anchetei si imbunatatirea chestionarelor pe baza opiniilor
exprimate de specialisti. Specific acestei metode este transmiterea de chestionare
specialistilor, completarea de catre acestia si reformularea lor succesiva pe baza
opiniilor exprimate de specialisti. Ciclul expediere chestionar – completare – inapoiere
chestionar – prelucrarea opiniilor exprimate si reformularea chestionarului se repeta
pana cand se obtine consensul a cel putin 50 % dintre membrii grupului asupra
opiniilor inserate in chestionar;
 3)prelucrarea datelor obtinute si valorificarea lor in procesul decizional–
rezultatele sunt prezentate factorilor de decizie in vederea luarii deciziilor care se
impun. Tot in aceasta etapa se include si recompensarea materiala si morala a
componentilor grupului .

Factori ce influenteaza ancheta

Factorii principali care conditioneaza calitatea optiunilor decizionale degajate

ca urmare a utilizarii tehnicii Delphi sunt urmatorii:
- realismul si claritatea prezentarii problemei supuse anchetei si a formularii
chestionarelor;
- calitatea si eterogenitatea membrilor grupului;
- durata perioadelor in care specialistii trebuie sa raspunda la chestionare si sa
transmita raspunsurile;
- motivarea componentilor grupului in participarea la derularea metodei;
- seriozitatea specialistilor in formularea raspunsurilor la chestionare;
- capacitatea de sinteza a organizatorului.
Avantaje

Utilizarea metodei Delphi prezinta mai multe avantaje potentiale:

➔ valorificarea in interesul firmei a competentei unei parti apreciabile dintre cei
mai buni specialisti in domeniul respectiv
➔ analiza aprofundata a unor probleme majore finalizata in stabilirea unor
concluzii si solutii pertinente pentru societatea comerciala
➔ prefigurarea de solutii la probleme de indelungata si medie perspectiva

Cand este utila aplicarea Metodei Delphi ?

Aplicarea este utila atunci cand
➔ numarul de persoane care trebuie implicate este foarte mare.
➔ distantele dintre respondenti sunt mari si este dificil ca timp si costuri sa
organizezi o intalnire.
➔ exista o anumita nevoie de a depasi obstacole de natura umana:
· teama de a vorbi deschis in public (sefi, opinii contrare, refuz)
· rusinea de a recunoaste ca s-a gresit la prima opinare
· frica de umilinta a unui expert recunoscut
· tendinta de a fi influentat de opinia majoritatii
· evitarea acapararii discutiei de catre extrovertiti

Dezavantaje

Un punct slab îl constituie faptul că, deşi diminuează riscurile unor capcane
mentale, acestea se pot manifesta la nivelul facilitatorului, care, pe fondul background-
ului personal, poate fi influenţat în selectarea răspunsurilor pe care le consideră ca
fiind cele mai potrivite.
Totodată, trebuie avut în vedere faptul că Delphi nu este potrivită pentru situaţii
complexe, în care prognoza trebuie să ţină cont de evoluţia simultană a mai multor
factori, sens în care trebuie recurs la alte metode de analiză, cum ar fi analiza de tip
„cross impact”, care ia în considerare faptul ca producerea unui eveniment să se
repercuteze asupra altor evenimente conexate cu acesta.
 Pe de altă parte, gradul de incertitudine al concluziilor studiilor Delphi privind
domeniul ştiinţific este în mod esenţial influenţat de ritmul accelerat de apariţie şi
dezvoltare al noilor tehnologii, care determină un nivel ridicat al erorilor prognozelor.
Nu în ultimul rând, erorile induse de deficienţele în modul de alegere al
participanţilor (între care unii ar putea avea lacune de cunoaştere) pot fi accentuate
prin insuficienta informare a acestora cu privire la subiectul aflat în dezbatere.

Utilitatea metodei

Primele aplicaţii în care a fost utilizată această metodă au avut ca obiect

previziunile din domeniul ştiinţei şi tehnologiei, semnificativ fiind raportul elaborat în
anul 1964 de Gordon şi Helmer, în care au fost evaluate tendinţele pe termen lung ale
dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice cu impact asupra controlului natalităţii,
automatizării mijloacelor de producţie, prevenirii apariţiei unor focare de conflict şi
evoluţiei sistemelor de armament.

Alte prognoze fundamentate pe tehnica Delphi au abordat perspectivele

sistemelor de roboţi industriali, utilizarea tehnologiei în educaţie sau dezvoltarea
internetului şi a comunicaţiilor în bandă largă.

Rezultatele încurajatoare obţinute în urma consultării unor echipe de experţi

prin Delphi au recomandat utilizarea metodei în domenii de interes legate de politici
publice aplicate în economie, sănătate şi educaţie, precum şi în analize ale mediului de
afaceri.

Un exemplu concludent este cel al studiului de caz realizat de Basu şi Schroeder

în anul 1977, care au prezis, cu o acuratețe situată în marja 3-4%, nivelul vânzărilor
unui produs, într-o perioadă de doi ani de la lansare.

Comparativ, aceeaşi problemă a fost analizată prin metode cantitative, rezultând erori
de 10-15% raportat la Delphi, precum şi prin analize tradiţionale nestructurate, care au
generat diferenţe de aproximativ 20%.
 Aplicatie:

1. Creare fișier Excel: Se creează un fișier Excel cu mai multe foi de lucru, unde fiecare
foaie reprezintă o rundă de evaluare.
2. Introducere întrebare: În prima foaie de evaluare se introduce întrebarea relevantă, de
exemplu: "Care credeți că va fi numărul de automobile electrice vândute în 2025?"
3. Distribuire chestionar: Fișierul Excel este distribuit către panelul de experți, care sunt
rugați să introducă estimările lor într-o coloană dedicată în foaia de evaluare.
4. Calcul medie și deviație standard: În cea de-a doua coloană se introduce formula
MEDIA pentru a calcula media estimărilor din prima rundă, iar în cea de-a treia
coloană se introduce formula DEVIATIA_STANDARD pentru a calcula deviația
standard.
5. Ajustare întrebare: În următoarea foaie de evaluare se actualizează întrebarea, de
exemplu: "Care credeți că va fi numărul de automobile electrice vândute în 2025,
având în vedere rezultatele obținute în runda 1?"
6. Repetare proces: Se repetă acest proces de mai multe ori, până când se atinge o
convergență asupra estimărilor sau până când se consideră că datele au ajuns la o
precizie acceptabilă.
7. Raportare rezultate: În ultima foaie se raportează estimarea finală obținută prin
metoda Delphi