FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE, FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
2020

DISCIPLINĂ: METODE DE CERCETARE ÎN ȘTIINȚELE SOCIALE

LECT. UNVI. DR. MARIA MICLE

METODE DE CERCETARE CALITATIVE:

METODA DELPHI

GOLBAN VALENTIN-PETRE
AN 1, GRUPA 1
 METODA DELPHI

Metoda Delphi a fost concepută inițial în anii '50 de Olaf Helmer și Norman Dalkey de la
RAND Corporation. Numele se referă la Oracolul lui Delphi, o preoteasă la un templu al lui
Apollo din Grecia antică, cunoscută pentru profețiile sale. 1 Metoda Delphi permite experților să
lucreze la un acord reciproc, realizând o serie de chestionare și publicând feedbackul aferent
pentru a continua discuțiile rundele ulterioare. Răspunsurile experților se schimbă pe măsură ce
rundele sunt completate pe baza informațiilor furnizate de alți experți participanți la analiză.

Metoda Delphi face parte din categoria metodelor de cercetare calitative . Deosebirea
dintre abordarea cantitativă și cea calitativă poate să fie pusă în evidență prin posibilele
răspunsuri la o întrebare precum: ”Cât de mulțumit ești cu locul tău de muncă?”. O deosebire
între cele două abordări este aceea că, în primul caz, primim un răspuns precis și ușor de
prelucrat statistic, iar în al doilea caz, un răspuns complex prin care se pot descrie relațiile pe
care le are persoana intervievată cu colegii săi, cu șefii, posibilitățile pe care le are acesta de a
avansa, dar acest tip de răspuns este dificil de prelucrat. Cu alte cuvinte, datele calitative surprind
experiența trăită, în toată bogăția și dinamica ei.2

Metoda Delphi este o metoda calitativă a interviului de grup. Prin intermediul acesteia,
un grup de specialiști își exprimă opinia asupra unui subiect. Astfel, se obțin informații de la
experți cu scopul elaborării unor previziuni față de diverse procese, situații, probleme sau
fenomene. Fiecare specialist produce propriile previziuni și acordă fiecăreia un anumit grad de
încredere sau probabilitate; rezultatele sunt transformate și se alcătuiește apoi un chestionar în
cadrul căruia se exprimă rezultatele celui anterior, dar și problematica nou apărută. Acest
procedeu se repetă în funcție de temă de câte ori e necesar.3

1
Miruna Popescu, Tehnici de observare in grup, Proiect disponibil la
https://www.academia.edu/38228923/Tehnici_de_observare_in_grup_Metoda_Delphi.Tehnica_de_Brainstorming
_si_tehnica_Interviului, consultat în data 8.6.2020
2
M. Popa, Metodologia cercetării, capitol 11- Noțiuni de cercetare calitative, p. 3, accesibil la
http://www.apio.ro/upload/mc11_cerc_calit_12.pdf , consultat în data 04.04.2020
3
Florentina Scârneci, Îndrumar de cercetare calitativă în ştiinţele socio-umane , Editura Universitatea Transilvania
Brașov, an 2006, p. 62
 Investigatorul (cercetătorul sau moderatorul) este un element cheie al metodei Delphi.
Este responsabilitatea investigatorului să înțeleagă proiectul, să recruteze experți, să cunoască
eficiența grupului și a compoziției, să adune cunoștințe și opinii adecvate de la experți, să
faciliteze gândirea lor creativă ca indivizi și ca grup, colectează, compune, sintetizează și
redistribuie răspunsurile. Face acest lucru într-o manieră eficientă, în timp util și obiectiv.

Pentru punerea în practică a acestei metode, în primul rând trebuie definită problema și
formulate întrebările adecvate, dezvoltând astfel un sondaj pentru prima rundă. Prima etapă este
ca o rundă de „brainstorming” și permite participanților să ofere propriile răspunsuri la întrebări.
Răspunsurile sunt clasificate de cercetători pentru a oferi opțiunile de răspuns în rundele viitoare.
În prima rundă, participanților li se poate cere să se limiteze la un singur răspuns sau să răspundă
de câte ori ar dori, în funcție de întrebare și numărul de participanți. Adesea, participanții sunt
selectați prin tehnici de eșantionare non-profitabile, pentru a economisi resurse. Pe parcursul
aplicării metodei Delphi nu trebuie adăugate sau eliminate elemente. În rundele ulterioare,
participanții sunt rugați să răspundă la opțiunile analizate din prima rundă. Între runde,
răspunsurile grupului sunt analizate, rezumate și comunicate înapoi participanților, proces numit
feedback controlat4. Acest lucru se repetă până când se ajunge la un consens sau până se atinge
numărul planificat de runde. Rundele ulterioare sunt analizate pentru a identifica diferențele
răspunsurilor participanților și pentru a oferi feedback controlat. Procesul se încheie, de regulă,
odată ce s-a atins un nivel acceptabil de consens.

Metoda Delphi continuă să crească în diverse domenii, precum cercetarea sănătății și

științelor sociale. Cu toate acestea, dezbaterea privind calificarea ca metodă științifică continuă în
literatura de specialitate. În ciuda multor probleme științifice, metoda Delphi a fost folosită în
principal pentru presupuneri. A fost folosită de asistenți sociali în vederea elaborării unor
previziuni asupra impactului implementării sistemului de dezinstituționalizare a copiilor orfani
(Florentina Scârneci, 20065), iar în domeniul serviciilor de sănătate, poate fi utilizată pentru a
prognoza schimbări în tipare de boli și resursele de care va fi nevoie. Metoda Delphi este una
dintre metodele cele mai des abordate atunci când se dorește alegerea unei ipoteze, a unor soluții

4
Chitu Ecaterina, Metoda Delphi, Iasi, 2018, accesibil la: https://ro.scribd.com/document/392570641/Metoda-
Delphi, consultat la data 04.04.2020
5
lorentina Scârneci, Îndrumar de cercetare calitativă în ştiinţele socio-umane , Editura Universitatea Transilvania
Brașov, an 2006
sau propuneri dintr-un set preexistent sau atunci când se dorește o prognoză pe o perioadă de
timp mai extinsă.
Resurse Bibliografice:

Linstone, H.A. and Turoff, M. (2002) The

Delphi Method: Techniques and
Applications, http://www.is.njit.edu/pubs/
delphibook/index.html (accessed 02 February
2016)
1. Florentina Scârneci, Îndrumar de cercetare calitativă în ştiinţele socio-umane, Editura
Universitatea Transilvania Brasov, an 2006

2. Miruna Popescu, Tehnici de observare in grup, Proiect disponibil la

https://www.academia.edu/38228923/Tehnici_de_observare_in_grup_Metoda_Delphi.Te
hnica_de_Brainstorming_si_tehnica_Interviului , consultat în data 08.06.2020

3. M. Popa, Metodologia cercetări, capitol 11 - Noțiuni de cercetare calitative, p.3, an 2016,

accesibil la http://www.apio.ro/upload/mc11_cerc_calit_12.pdf, consultat la data
04.04.2020

4. Linstone HA – Metoda Delphi: Tehnici si Aplicații, an 2002, accesibil la:

https://web.njit.edu/~turoff/pubs/delphibook/delphibook.pdf, consultat la data 05.04.2020

5. Chang-Hee Kim, International Jurnal of Business & Society, Beyond Consensus: A

Review Of Delphi Research, publicat în Malaysian Social Science Journals, an 2018, pp.
312-323, accesibil la http://www.ijbs.unimas.my/images/repository/pdf/Vol19-S2-
paper10.pdf ,consultat la data 05.04.2020.