Paşii de urmat în această etapă din viaţa unui proiect:

1. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Utilizarea diferitor tehnici de abordare:

 Brainstorming
 Metoda Delphi
 Metoda Delbeq
 Metoda Frisco
Este necesar de obținut răspunsurile la următoarele întrebări:
Cine? Când? Unde? Ce? De ce?
Cine sunt oamenii care au problema?
Unde sunt oamenii?
Când apare problema?
Ce problemă apare?
De ce apare problema?
Dovezi ale problemei - ce dovezi concrete pot fi aduse ( date statistice, fotografii,
rapoarte , analize de piaţă, etc)
Consecinţe - care sunt consecinţele nerezolvării problemei?

2. Prioritizarea PROBLEMELOR.

Odată identificate problemele, este necesar să fie prioritizate în funcţie de

urgenţa lor sau de priorităţile organizaţiei. Astfel, se determină o problemă , care
necesită maximă atenţie.

3. ANLIZA CAUZELOR ŞI EFECTELOR PROBLEMEI

Se listează cauzele şi efectele produse de problemă, răspunzând la întrebările

”de ce se apare această problemă? (cauze) şi „ce dacă se întâmplă această problemă
nu este rezolvată?” (efecte)
La acest proces al identificării problemei este de dorit să participe cât mai
mulţi dintre factori interesanţi de această problemă (membrii ai echipei de proiect,
specialişti, autorităţi publice, parteneri, etc.), pentru a avea o viziune mai largă şi
mai completă a situaţiei.
Tehnici de abordare:
 Arborele problemei

4. EXPUNEREA / JUSTIFICAREA PROBLEMEI

 Nu este suficient să identifici o problemă, este important de convins pe alţii să
înțeleagă problema şi să ajute la rezolvare. Pentru a convinge, trebuie de
asigurat elementele care justifică problema:
 Problema este reală, orientată spre nevoi, nu spre oferta - nu este o
invenţie problema, ci există, sondaje, studii care atestă că grupul ţintă este
afectat de problema abordată.
 Problema este concretă, nu abstractă – se oferă fapte, exemple concrete
sau dovezi clare pentru a argumenta problema.
 Problema este rezolvabilă – se justifică că sunt soluţii de ameliorare sau
rezolvare a problemei.
 Problema are efecte negative serioase – efectele negative arată că
problema necesită o atenţie sporită, şi cu cât se va amâna rezolvarea /
ameliorarea ei cu atât consecinţele vor fi mai grave pentru grupul ales,
pentru comunitate.

1. Tehnicile utilizate la etapa de identificare a problemei.

Există metode diverse de obţinere şi procesare a informaţiei, pe care echipa

de proiect le poate utiliza la elaborarea propunerii de proiect. Printre acestea, se
numără:
 sesiunile de brainstorming;
 întâlnirile formale la nivel de factori de decizie;
 întâlnirile cu utilizatorii sau alţi factori interesaţi;
 documentarea şi cercetarea ştiinţifică şi tehnologică;
 întâlnirile cu experţi etc.

 Brainstorming
- metoda dezbaterilor euristice sau asaltul ideilor elaborată de Alex Osborn în 1939
pentru stimularea în grup a gândirii creatoare
- emitere liberă, pe cale asociativă a cât mai multor idei, spontan, FĂRĂ vreo
reflecţie critică asupra lor
- tehnică de stimulare a unor idei care să conducă la rezolvarea unei probleme
- funcţionează în grupuri de câte 6-12 persoane
- discuţiile sunt limitate la 60 de minute
- şedinţele de „forţare a creativităţii" NU se încheie cu nici o concluzie
- aprecierea ideilor emise se face după câteva zile de către un grup de specialişti
analişti ce determină diverse variante

 Metoda Delphi
- metoda experţilor sau metoda anchetelor iterative
- se bazează pe runde de dialoguri între experţi
- se folosesc chestionare la care specialiştii grupului răspund în scris
- nu este necesară unirea grupului în spaţiu şi timp
- răspunsurile sunt prelucrate, statistic, de către un alt grup de experţi
- pe baza rezultatelor se stabilesc alte chestionare
- procesul continuă până la conturarea unor variante predominante, acceptate
prin consens de întregul grup

 Metoda Delbeq
- metoda grupurilor nominale
- îmbină intuiţia indivizilor cu cea a grupului
- asigura fiecărui participant din grup un aport egal la procesul decizional
- etapele metodei:
fiecare participant propune în scris varianta proprie de rezolvare a problemei
fiecare participant îşi expune în faţa grupului şi în timp limitat varianta propusă
varianta este înregistrată şi pe o tablă pentru a putea fi văzută de către toţi
participanţii
nu au loc discuţii în timpul prezentării
urmează o discuţie deschisă a variantelor înregistrate pe tablă
pe baza discuţiilor fiecare participant trebuie să prezinte în scris o ierarhizare a
variantelor discutate

 Metoda Frisco
- este o metodă iterativă şi verbală
- Metoda implică două grupuri:
grupul (a):
- format din 10-15 persoane de vârste şi profesii diferite
- studiază problema
- determină căi de rezolvare şi le analizează critic
grupul (b):
- este format din 5 - 6 specialişti în domeniu
- primeşte lista cu rezolvările propuse de grupul (a)
- încearcă să le îmbunătăţească şi/sau să găsească noi variante

 Arborele problemei:
1. identificați problemele majore existente intr-o situație concretă
2. selectați problema principala
3. căutați probleme înrudite cu problema principala
4. stabiliți o ierarhie cauza-efect
 problemele care generează direct problema principala sunt așezate
dedesubt
  problemele ce sunt efecte directe ale problemei principale sunt așezate
deasupra
5. legați problemele cu săgeți cauza-efect
6. revedeți diagrama si verificați corectitudinea si completitudinea acesteia