Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Clasificarea resurselor.
2. Determinarea instrumentelor.
Pasul 1. Formularea obiectivelor cercetării. În acest stadiu, repetat reflectarea și clarificarea
obiectivelor cercetărilor viitoare.
Pasul 2. Elaborarea unui registru al resurselor culturale. Registrul este o listă sistematică a
resurselor culturale care servește ca bază pentru o viitoare hartă culturală. Procesul de creare a
acestuia include dezvoltarea unui model structural al resurselor culturale, compoziția categoriilor,
subcategoriile resurselor culturale și o listă de caracteristici (atribute) care descriu această resursă
culturală.
Registrul Resurselor Culturale
Precizări:
• Care sunt principalele noastre atuuri şi resurse? Ce avem diferit, de calitate şi atractiv?
• Ce am putea spune sau arăta despre noi dacă un străin ne-ar întreba?
3. Siturile naturale sau zonele naturale strict delimitate, care au o valoare universala excepțională din
punct de vedere științific, al conservării sau al frumuseții naturale.
Caracteristicile pentru descrierea unei resurse culturale pot avea diferite grade de detaliere și pot
include puncte geografice, tehnologice, organizaționale, juridice, economice, demografice etc. De
exemplu, pentru a descrie o resursă culturală (un obiect, o organizație sau o persoană), pot fi utilizate
următoarele categorii:
Rolul în cercetare - individ, organizație, persoană cheie sau lider, asociație informală, instituție,
instituție de învățământ, program guvernamental, industria culturală.
Sfera de activitate - arta profesională, creativitatea amatorilor, patrimoniul cultural, servicii
sociale, protecția drepturilor omului, recreerea, turismul, popoarele autohtone, tinerii, pensionarii,
diversitatea culturală, mediul înconjurător.
Practici culturale - patrimoniu arhitectural, patrimoniu istoric, muzee, artele literare, artele
media, artele spectacolului, artele muzicale, coregrafie, artele vizuale, cercetare, cărți.
Funcțiile cheie GIS pentru a sprijini procesul de cartografiere culturală sunt: inventarierea,
analiză, evaluarea, monitorizarea resurselor culturale pentru deciziile de management. Procesul de
selectare a software-ului în scopuri de cartografiere culturală necesită cunoașterea caracteristicilor de
bază funcționale și de cost ale produsului software. Costul produselor software GIS variază astăzi de
la 5.000 la 10.000 de dolari. În prezent, cele mai răspândite practici interne de cartografiere culturală
sunt ArcGIS, software-ul Arc View de la ESRI, care poate funcționa atât pe Platforme Windows, cât
și UNIX.
Ca surse secundare de informații, pot servi utilizarea bazelor de date ale agențiilor
guvernamentale, universităților și centrelor de cercetare, asociațiilor profesionale și agențiilor
independente de informare, rapoarte statistice, cărți, cărți de referință, surse Internet.
Informațiile primare sunt colectate prin cercetări speciale. Principalele metode de colectare a
informațiilor primare în cartografierea culturală sunt metodele de sondaj, interviurile în grupuri
focus, întâlnirile cu publicul etc. La cercetarea prin sondaj sunt preferate metodele mai puțin
costisitoare: sondaje online (fie prin trimiterea de chestionare către adresele poștale ale potențialilor
respondenți sau prin postarea unui chestionar pe site-ul web al organizațiilor guvernamentale
regionale (municipale), publicarea chestionarelor în presă, interviuri telefonice și personale, focus
grupuri publice. Pentru efectuarea sondajelor este utilizată eșantionul. Principalul criteriu de selecție
este statutul respondentului și tipul de informații furnizate de acesta. În funcție de statutul lor, toți
respondenții sunt împărțiți în: 1. Publicul larg. 2. Organizații (șefi și specialiști de frunte ai
organizațiilor culturale). 3. Persoane fizice (artiști independenți, muzicieni, cântăreți etc.). În funcție
de tipul de informații furnizate, respondenții sunt împărțiți în informatori cheie și de susținere.
În plus, organizațiile și persoanele pot fi diferențiate în funcție de profil - aparținând unui anumit
sector cultural.
Chestionarea lucrătorilor creativi independenți, care se găsesc adesea în afara câmpului vizual al
autorităților culturale de stat, vizează schimbul de informații și prezentarea problemelor, intereselor și
nevoilor lor ca artiști individuali. Chestionarul oferă întrebări pentru a colecta informații despre
profilul activității, resursele utilizate, viziunea perspectivelor.
O metodă specifică de colectare a informațiilor sunt focus-grupurile, care se desfășoară sub forma
comunicării de grup cu reprezentanți ai diferitelor sectoare culturale, clustere creative și comunități
profesionale, ceea ce permite să obțineți informații suplimentare de calitate mai bună.
Procesul de colectare a informațiilor este împărțit în mai multe etape. Prima etapă este anunțarea
viitorului studiu. Informațiile sunt difuzate de obicei prin comunicate de presă, reclame în presă, pe
site-ul autorităților municipale etc. Apoi vine a doua etapă - colectarea informațiilor secundare din
surse interne și externe. În a treia etapă, informațiile primare sunt colectate prin intermediul
chestionarelor, interviurilor, focus grupurilor. Listele electorale sunt utilizate pentru efectuarea
sondajelor la locul de reședință al respondenților, rețelele sociale și locurile de agrement sunt utilizate
pentru sondaje online și de audiență, iar listele sunt întocmite pe baza selecției preliminare pentru
sondajele informatorilor cheie. Pe baza informațiilor colectate, se completează un formular de
inventar. În etapa a patra, se efectuează procesarea matematică și sistematizarea datelor colectate.
Pas cu pas, etapa de sinteză a datelor pe hartă poate fi descrisă prin următorii pași: 1. Pregătirea
datelor pentru introducerea pe hartă. 2. Dezvoltarea legendei hărții. 3. Conversia datelor într-un
formular electronic. 4. Realizarea hărții. 5. Analiza și interpretarea datelor.
Pasul 1. Pregătirea datelor pentru introducerea în GIS.
În această etapă, informațiile primite sunt analizate pentru a respecta obiectivele declarate ale
cartografierii culturale. Informațiile colectate sunt supuse structurării repetate și sortării luând în
considerare categoriile suplimentare de date identificate etc. La un nivel mai profund, pot fi necesare
informații despre cine le folosește și de ce, dacă sunt împrăștiate pe întreg teritoriul sau concentrate
într-un anumit grup. De asemenea, este posibil să se creeze subseturi de informații legate de anumite
categorii de date, de exemplu, grupuri sociale sau sectoare culturale folosind resurse specifice, în
scopul efectuării unei analize mai aprofundate a datelor.
În această etapă, harta culturală își primește designul vizual. Componentele structurale și
mijloacele de reprezentare grafică (scară, coordonate, dimensiune, simboluri, culori, pictograme) în
totalitatea lor formează așa-numita legendă - un sistem de simboluri pentru resursele culturale de pe
hartă și explicații pentru acestea. Legenda joacă rolul unui navigator pentru utilizatorii hărții
culturale, iar aici sarcina principală este de a transmite corect asemănările și diferențele dintre
resursele culturale de pe hartă.
Când dezvoltați o legendă, sunt abordate următoarele întrebări: cum vor fi prezentate resursele pe
hartă, ce tipuri de instrumente vizuale vor fi utilizate pentru a le afișa, câte categorii vor fi incluse în
meniul de pe pagina de pornire etc. Un exemplu de legendă:
Etapa 5. Pregătirea raportului final.
Structura raportului final poate include următoarele secțiuni:
I. Scurt rezumat: 1) obiectivele proiectului; 2) amploarea proiectului; 3) concluziile 4)
prezentarea unei hărți sau a unui site cultural.
II. Relevanța și obiectivele proiectului.
III. Efectuarea cartografierii culturale: 1) conceptul și domeniul de aplicare al cartografierii
culturale; 2) indicatori de cercetare; 3) datele anchetei populației; 4) datele de cercetare ale
organizațiilor și ale membrilor publicului; 5) metode de colectare a informațiilor: chestionare,
interviuri, focus grup, întâlniri publice.
IV. Concluziile: 1) concluzii generale asupra principalelor întrebări de cercetare; 2) concluzii
pentru cazuri neprevăzute; 3) concluzie.
V. Prezentarea rezultatelor: 1) proiect de hartă sau site web; 2) o descriere a legăturilor și
relațiilor dintre subiectele politicii culturale.
VI. Recomandări.
Anexe: rezultatele ședințelor publice; instrumente pentru realizarea de sondaje și interviuri;
rezultatele întrebărilor și interviurilor; comentariile respondenților; registrul resurselor
culturale; GIS sau hartă web.