Statul român modern, de la proiect politic la realizarea României Mari –

continuarea sintezei

→ 1838 = Proiectul de reformă al lui ION CÂMPINEANU, cu cele două acte ale Partidei
Naționale:
 Act de unire și independență
 Osăbitul act de numire a suveranului românilor
= cel mai avansat proiect de Constituție;
= prevede egalitate în fața legii și forme de guvernământ
constituționale.

→ 1848 = Proiectul politic pașoptist = se află la originea statului român modern!!!

 Cauzele revoluției: -adoptarea unor constituții moderne;
-împroprietărirea țăranilor;
-unirea românilor;
-independența.
 Proiecte pe baza cărora se propune la 1848 modernizarea României:
 Petițiunea Proclamațiune (Iași) = caracter moderat, respectarea Regulamentului
Organic
 Proclamația de la Islaz = caracter radical -desființarea privilegiilor;
-împroprietărirea țăranilor;
-domn pe 5 ani, ales din toate categoriile
sociale
-Adunare aleasă din toate categ. sociale
 Importanța revoluției pașoptiste:
→ Crearea unei noi clase politice, cu viziuni și principii bazate pe dreptul
autodeterminării și naționalității popoarelor.
DE ȘTIUT: cauzele revoluției, prezentarea a două-trei documente, finalul revoluției!!!

→ 1859 = Unirea Principatelor Române:

Etape premergătoare:
 1856 Congresul de Pace de la Paris:
- Întrunirea Adunărilor Ad-hoc;
- Țările Române ies de sub protectorat rusesc și intră sub garanția colectivă
a Marilor Puteri;
- Se menține încă suzeranitatea otomană asupra Principatelor;

1
 - Se discută despre convocarea Adunărilor care să se pronunțe în vederea unirii
Moldovei cu Țara Românească.

 1857 Adunările Ad-hoc:

- Unirea Principatelor într-un singur stat;
- Prinț străin, dintr-o familie domnitoare;
- Autonomia noului stat;
- Adunare și Guvern reprezentativ.

 1858 Convenția de la Paris = Act cu valoare constituțională:

- Noul stat se va numi Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești;
- O unire formală, fiind doar două instituții comune;
- Doi domni, două guverne, două Adunări;
- Introduce principiul separării puterilor în stat;
- Desființarea privilegiilor boierești;
- Drepturi și libertăți cetățenești.

 1859 Alegerea lui Cuza → 1861 recunoașterea deplină a Unirii, însă doar pe timpul
vieții domnitorului
 Domnia lui Al. I. Cuza (1859-1866):

- Principalele reforme (1863-1865)

 Secularizarea averilor mănăstirești;

 Reforma agrară = împroprietărirea țăranilor în funcție de nr. de vite deținute;
 Legea instrucțiunii publice = învățământ primar gratuit și obligatoriu;
 Înființarea Universităților de la Iași și București.

-Regimul autoritar al lui Cuza ( la 2 mai 1864 dă o lovitură de stat, cauzată de

opoziția boierimii conservatoare în realizarea reformelor):
 Dizolvarea Adunării;
 Noua lege electorală = scăderea censului;
 Noua Constituție = STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENȚIEI DE LA
PARIS, care prevede:
- Două Camere ale Parlamentului (Adunarea Deputaților și Senatului)
- Atribuții sporite pentru domnitor: domnul are dreptul de inițiativă legislativă și
numește majoritatea membrilor Senatului.
DE ȘTIUT: prezentarea a cel puțin două reforme ale lui Cuza și guvernului său!!
 1866 Venirea în țară a lui Carol I (1866-1914):
Reforme:
 1866: adoptarea Constituției liberale;
 Crearea partidelor politice moderne: Partidul Liberal și Partidul Conservator;
 1881: proclamarea României ca Regat;
 1881: crearea BNR;

2
 Legi care încurajează dezvoltarea industriei;
 1898: reorganizarea învățământului.

Politica externă:

 1877 obținerea Independenței de Stat;

 1878 Tratatul de la Berlin=recunoaște independența României;
 1883 România aderă la Puterile Centrale;
 1913 România participă la al doilea Război Balcanic.

 Domnia Regelui Ferdinand I (1914-1927):

Reforme:
 1918 formarea Statului Național Unitar (Marea Unire);
 1918 introducerea votului universal;
 1921 reforma agrară;
 1923 Constituția democratică.
Politica externă:
 Participarea României la Primul Război Mondial (1916-1918)
 Recunoașterea internațională a Unirii ( Tratatul de la Saint-Germain-1919
și Trianon-1920)

Etapele realizării 27 martie 1918 28 noiembrie 1 decembrie

Marii Uniri Basarabia Bucovina Transilvania
Context Preluarea Destrămarea Destrămarea
favorabil puterii în Rusia Austro-Ungariei Austro-Ungariei
de către
comuniști
Organizarea Sfatul Țării Consiliul -Consiliul
autonomă (Ion Inculeț) Național Român Național Român
(Iancu Flondor) Central

-Consilii
Naționale
Românești
locale
Unirea Proclamată de Proclamată de Proclamată de
Sfatul Țării Consiliul Marea Adunare
General al Națională de la
Bucovinei Alba Iulia
Recunoașterea Rusia (URSS) Tratatul de la Tratatul de la
internațională nu a recunoscut Saint-Germain, Trianon, cu
Unirea cu Austria Ungaria