Ideile principale ale capitolului 

Statul român modern

 Un stat modern este un stat care se guvernează după o constituţie ce prevede drepturi

şi libertăţi cetăţeneşti şi separaţia puterilor în stat, garantează dreptul la proprietate
privată şi asigură participarea tuturor categoriilor sociale la viaţa politică.
 Modernizarea în spaţiul românesc a presupus în primul rând desfiinţarea
privilegiilor feudale, desfiinţarea dependenţei ţăranilor şi împroprietărirea lor,
adoptarea unor constituţii moderne dar şi independenţa de sub suzeranitatea otomană
şi unirea tuturor românilor într-un singur stat. Modernizarea a fost iniţial concepută
teoretic, în diverse proiecte, şi apoi pusă în practică, prin reforme.
 Categoriile sociale în epoca modernă sunt: boierimea, burghezia (oamenii de
afaceri), intelectualii şi ţăranii.
 Instituţiile politice moderne sunt: Parlamentul (puterea legislativă), Guvernul şi
şeful statului (puterea executivă). Primul parlament în Principatele Române s-a numit
Adunare obştească (1832).
 Principalele proiecte de reformă ale românilor au fost: proiectele boiereşti din
perioada domniilor fanariote, proiectul lui Tudor Vladimirescu, proiectele
revoluţionarilor de la 1848 în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania,
proiectul Adunărilor ad-hoc din 1857, proiectul liberal şi proiectul conservator în
timpul lui Carol I*, proiectul liberal şi cel ţărănist în timpul regelui Ferdinand I*.
 Principalele reforme în Principatele Române şi România au fost:  reformele
fanariote, adoptarea Regulamentelor Organice, reformele guvernului revoluţionar la
1848 în Ţara Românească, reformele lui Cuza, reformele din timpul domnitorilor
Carol I şi Ferdinand I.
 Principalele documente juridice internaţionale care au favorizat modernizarea în
spaţiul românesc: Tratatul de Pace de la Adrianopol (1829), Tratatul de Pace de la
Paris (1856), Convenţia de la Paris (1858).
 Principalele documente internaţionale semnate de România: Convenţia militară
româno-rusă din 1877, Tratatul de Pace de la Berlin (1878), Tratatul de aderarea la
Puterile Centrale (1883), Tratatul de Pace de la Bucureşti (1913), Tratatul de alianţă
cu Antanta (1916) şi Convenţia militară cu Antanta, Tratatul de Pace cu Puterile
Centrale de la Buftea-Bucureşti (1918), Tratatul de la Saint Germain cu Austria
(1919), Tratatul de la Trianon cu Ungaria (1920).

Fapte istorice ale modernizării (proiecte şi reforme)

 Regimul fanariot (secolul XVIII, înc. sec. XIX):
o reformele fanariote
 desfiinţarea şerbiei,
 introducerea funcţionarilor publici plătiţi (administraţia modernă),
 primele coduri de legi.
o proiectele boiereşti propun:
 revenirea la domniile pământene, reforme interne, 
 autonomia internă,
 unire românilor.

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821)

  obiectivele revoluţiei: înlăturarea domniilor fanariote, reforme pentru toate categoriile
sociale.
 Proiectul Cererile norodului românesc: 

 limitarea boierilor greci din Divan, 

 plata impozitelor de către categoriile scutite,
 desfiinţarea vămilor interne şi libertatea comerţului,
 înfiinţarea unei armate naţionale.

 Regulamentele organice (1831, 1832)

o reforme
 separaţia puterilor în stat
 introducerea votului cenzitar
 crearea justiţiei moderne (cu funcţionari speciali: judecători, procurori
avocaţi)
 desfiinţarea vămilor interne
o păstrarea unor realităţi specifice evului mediu:
 sunt menţinute privilegiile boiereşti
 nu se prevăd drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
 
 Revoluţiile de la 1848
o obiectivele revoluţiilor: revoluţiilor: adoptarea unor constituţii moderne,
împroprietărirea ţăranilor, unirea românilor şi independenţa.
o proiecte de modernizare:

 Petiţia – Proclamaţie de la Iaşi – program moderat

o cere respectarea Regulamentului Organic.
 Proclamaţia de la Islaz – program radical, prevede:

 desfiinţarea privilegiilor, 
 împroprietărirea ţăranilor, 
 domn ales pe 5 ani din toate categoriile sociale,
 Adunare aleasă din toate categoriile sociale

 câteva reforme au fost realizate de către guvernul revoluţionar din Ţara

Românească (desfiinţarea privilegiilor, abolirea Regulamentului Organic) dar
acestea au fost anulate după înfrângerea revoluţiei.

 Unirea Principatelor Române (1859)

o Congresul de Pace de la Paris (1856) – hotărăşte întrunirea adunărilor ad-hoc.
o Proiectul Adunărilor ad-hoc (1857) cere:
 unirea Principatelor într-un singur stat
 conducerea unui prinţ străin
o Convenţia de la Paris (1858), ţine loc de constituţie şi prevede:
 unirea Principatelor într-un stat, dar cu instituţii politice alese separat
(domn, Adunare, Guvern),
 drepturi şi libertăţi cetăţeneşti,
 desfiinţarea privilegiilor.
 o Dubla alegere a lui Cuza (5 şi 24 ianuarie 1859);
o Marile puteri recunosc unirea deplină, acceptând unificarea Adunărilor şi
guvernelor, doar pe timpul vieţii lui Cuza (1861).
 
 Domnia lui Al. Ioan Cuza (1859-1866)
o principalele reforme (1863-1865):
 secularizarea averilor mănăstireşti,
 reforma agrară: împroprietărirea ţăranilor, în funcţie de numărul de vite
deţinute,
 învăţământul primar gratuit şi obligatoriu,
 înfiinţarea universităţilor (Iaşi, Bucureşti).
o regimul autoritar (1864-1866):
 dizolvarea Adunării;
 noua lege electorală prevede scăderea censului;
 noua constituţie, Statutul Dezvoltător…, prevede:
 două camere ale Parlamentului (Adunarea Deputaţilor şi
Senatul)
 puteri mari pentru domnitor
 domnul are singur iniţiativă legislativă,
 numeşte majoritatea membrilor Senatului.

 Domnia regelui Carol I (1866-1914)

o reforme:
 adoptarea Constituţiei liberale (1866),
 crearea partidelor politice moderne (Partidul Liberal, Partidul
Conservator),
 proclamarea României ca regat (1881),
 crearea Băncii Naţionale a României (1881),  
 legi de încurajare a industriei,
 reorganizarea învăţământului (1898) – se instituie bacalaureatul.
o politică externă:
 recunoaşterea independenţei (Tratatul de la Berlin, 1878),
 proclamarea independenţei (1877),
 aderarea României la Puterile Centrale (1883),
 participarea la al Doilea Război balcanic (1913).
 
 Domnia regelui Ferdinand I (1914 -1927)
o reforme:
 formarea statului naţional unitar (Marea Unire, 1918),
 votul universal (1918),
 reforma agrară (1921),
 constituţia democratică (1923).
o politică externă:
 participarea la Primul război mondial (1916-1918)
 recunoaşterea internaţională a Unirii (Saint-Germain - 1919, Trianon -
1920)

Marea Unire, Basarabia (27 Bucovina (15 Transilvania (1

1918 martie) noiembrie) decembrie)
Evenimente
Preluarea puterii de
Context Destrămarea Destrămarea
către
Internaţional  Austro-Ungariei Austro-Ungariei
comunişti în Rusia
- Consiliul Naţional
Român
Consiliul Naţional Central
Organizarea Sfatul Ţării
Român
Autonomă (Ion Inculeţ)
(Iancu Flondor) - Consilii naţionale
româneşti
locale
Republica
Independenţa Democratică - -
Moldovenească
Intervenţia Din cauza trupelor Din cauza pericolului
-
armatei române ruseşti demobilizate anexării la Ucraina
Proclamată de Marea
Proclamată de
Proclamată de Sfatul Adunare
Unirea Congresul
Ţării Naţională de la Alba-
General al Bucovinei
Iulia
Rusia (URSS) Tratatul de la Saint- Tratatul de la Trianon
Recunoaşterea
nu a recunoscut Germain cu
Internaţională
unirea cu Austria (1919) Ungaria (1920)